Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa a II-a A
Inst. MARA –VALENTINA ANCA
An școlar 2009 – 2010
Proiectul naţional de protectie a mediului ”Bune practici”, PREMIUL II la faza judeţeană
SCENETĂ
LA CULES DE CASTANE
PERSONAJELE (elevi ai clasei a II-a A, Școala din localitatea Frunză Verde):
1.Codruț - membru al Cercului ”Micii ecologiști” GEORGE
2.Floricica – membră a Cercului ”Micii ecologiști” DENISA
3.Zambiluța – membră a Cercului ”Micii ecologiști” DAIANA
4.Mugurel, coleg de clasă cu cei trei copii ANDREI
Codruț, Floricica și Zambiluța ies în fața cortinei, din partea dreaptă. Sunt îmbrăcați sport și
au în mâini sacoșe goale, doar cu un sandviș și ceai. Pornesc la drum încet, cu opriri și
vorbesc:
Zambiluța: Uite, ce e: să nu mai admitem ca Mugurel să nu facă parte din colectivul nostru, al
ecologiștilor!
Floricica: Sunt de acord cu Zambiluța.
Codruț: Stați puțin, fetelor! Să vedem dacă merită, deoarece eu am auzit niște lucruri nu
tocmai frumoase despre comportamentul lui Mugurel.
Zambiluța: Ce ai auzit?
Floricica: Da. Ce s-aude despre el?
Codruț: Nu spun până nu mă conving de adevăr. Apoi mai vedem și luăm măsuri. Acum
haideți să mergem, că se face târziu și știți bine că cei mai buni culegători de castane pornesc
la drum dis-de-dimineață.
(Pornesc din nou la drum.)
Floricica: Măi Codruț, dar cum vom afla adevărul?
Codruț: Îl luăm cu noi la cules de castane, am discutat cu el aseară și-a promis că ne întâlnim
aici la Stejarul Bătrân.
(apare și Mugurel într-un suflet, din partea stângă a scenei.)
Mugurel: Ziua bună se cunoaște de dimineață, amicilor! O să facem treabă bună azi cu orice
chip!
Codruț: Ce vrei să spui cu ”cu orice chip”?
Mugurel: Adică o să culegem multe, multe castane, chiar dacă n-o să fie prea multe pe jos. Eu
am adus și instrumentele corespunzătoare: (și scoate din sacoșa sa niște bolovani pe care-i
arată mândru colegilor.) Doar astea sunt, că bote găsim în pădure destule!
Zambiluța, Floricica și Codruț: Ce vrei să faci?
Codruț: Nici să nu te gândești, Mugurel! Nu ne folosim decât mâinile pentru culesul
castanelor căzute pe jos. Deci aruncă-ți instrumentele și te integrează în regulile noastre.
Floricica: La castanii aceia pe care te gândești să-i lovești, nu te gândești? Că poate și ei au
lacrimi și suferă, plâng atunci când sunt loviți, ciuntiți.
Zambiluța: Lasă-l, Floricica, uite că avem deja un motiv de a nu-l primi în cercul nostru, al
ecologiștilor!
Floricica: Da. Bine că noi ne gândeam să îl primim și pe el în grupul nostru, dar dacă nu-și
schimbă părerea și comportarea, să-și pună pofta-n cui!
Codruț: Uite cum stă treaba, Mugurel: Dacă ai mai făcut așa ceva și vrei să faci în continuare
înseamnă că nu te recunoaștem a fi colegul și prietenul nostru. Înseamnă că nu iubești natura,
copacii pădurii, acești castani care-s atât de rari prin zonele noastre. Castanul are nevoie de
atâția ani pentru a ne da fructul lui, atât de sănătos și vitaminos!
(Mugurel își pleacă privirea rușinos, aruncă hotărât bolovanii și încearcă să dreagă situația.
Vorbește cu capul plecat, bolborosind:)
Mugurel: Eu credeam că vă veți bucura de rezultate, adică să culegem cât mai multe castane,
să putem să ne lăudăm și altor colegi cu hărnicia noastră.
Fetele: Noi suntem ecologiști, nu vrem să facem rău castanilor …
Codruț: Ei, ce zici, Mugurel? Te dai de partea noastră, a celor ce iubesc natura, plantele … ?
Mugurel: Oare mă va putea ierta cineva pentru intențiile mele atât de răutăcioase, atât de
nelegiuite?! Dacă voi mă puteți trece cu vederea de această dată, eu mă voi alătura
ecologiștilor, voi fi atent cu toate plantele, copacii și pomii livezilor, … .
Sfârşit