Sunteți pe pagina 1din 7

ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL.

X, 2014

VALORIFICAREA ŞI IMPACTUL POTENŢIALULUI TURISTIC PE PLAN


INTERNAŢIONAL
Ludmila NONI, lector universitar,
Olesea MIHAILUC, lector universitar,
Catedra de economie şi management în afaceri şi servicii
The tourism sector in many countries is the main engine of the economy as it is a
decisive factor for the GDP. Countries like France, USA, China, Spain, Italy has managed to
attract millions of tourists every year thanks "smart recovery " of several categories of
resources whose impact is reflected in huge revenues from development of tourism industry.
Forecasts made by the World Tourism Organization encourages countries developing
economies strive for tourist as the benefits of this economic sector have positive impact both
the GDP growth as well as social (creating jobs, culture (values, traditions of the people),
environmental (land of supervised recreational areas, public awareness on environmental
conservation) etc.
Multe ţări ale lumii au conştientizat importanţa sectorului turistic în economia naţională şi
au investit în infrastructura generală şi turistică, au creat condiţii favorabile pentru crearea şi
activarea diferitor structuri de primire şi deservire turistică, au format şi recrutat cei mai buni
specialişti în domeniul turismului, au creat structuri guvernamentale cu atribuţii în turism ş.a.
Conform statisticilor OMT prezentate în Raportul anual pentru anul 2013, destinaţia
turistică cu cel mai mare număr de vizitatori este Europa, cu un număr de 563 milioane
vizitatori ceea ce prezintă 52% din numărul total de1.035 milioane vizitatori pe plan
internaţional, înregistrînd un venit în valoare de 457,8 dolari SUA sau 356,3 euro bilioane
(42,6% din total venituri) [1,2]. Aceasta se datorează existenţei dar şi funcţionalităţii unui
variat, original şi atractiv potenţial turistic dispersat pe întreg teritoriul continent European.
Comparativ cu Europa, ţările din Asia şi Pacific au înregistrat un număr de 248 mlnturişti
(23%) , America 169 mln (15%), Africa 56 mln (5%), Orientulmijlociu 52 mln (5% ) [2, p. 8].
Un rol important în dezvoltarea şi promovarea turismului pe plan mondial îi revine
Organizaţiei Mondiale a Turismului - OMT. Acesta are în componenţă 155 de ţări membre
dintre care 46 de ţări sunt din spaţiul european, lucrînd împreună pentru promovarea şi
dezvoltarea unui turism durabil [3].Fiind o organizaţie mondială şi avînd acces la toate datele
privind circulaţia turistică,OMT a elaborat un top al destinaţiilor turistice după numărul de
vizitatori, prezentat în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1.Topul destinaţiilor turistice 2012 după numărul de vizitatori
Țări Sosiri turişti (mln)
1.Franţa 83,0
2.SUA 67,0
3.China 57,7
4.Spania 57,7
5.Italia 46,4
6.Turcia 35,7
7. Germania 30,4
8. Regatul Unit 29,3
9.Federaţia Rusă 25,7
10. Malaesia 25,0
Sursa: [2, p. 6]

Cifrele prezentate de OMT ne arată că cei mai mulţi turişti vizitează Franţa – 83,0 mln,
fiind urmată de SUA – 67,0 mln şi respectiv China cu 57,7 mln turişti. Deşi, conform
numărului de vizitatori Franţa ocupă primul loc, aceasta nu înregistrează şi cele mai mari

221
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL. X, 2014

venituri, fiind întrecută de SUA care în anul 2012 a înregistrat un venit de 126,2 bilioane
dolari SUA, pe când Franţa a acumulat 53,7 bilioane, plasându-se pe locul 3 al topului de
venituri prezentat în tabelul 1.2.
Tabelul 1.2. Topul destinaţiilor turistice 2012 după valoarea veniturilor
Țări Venituri (bilioane dolari SUA)
1.SUA 126,2
2.Spania 55,9
3.Franţa 53,7
4.China 50,0
5. Macao (China) 43,7
6. Italia 41,2
7. Germania 38,1
8. Regatul Unit 36,4
9. Hong Kong (China) 32,1
10. Australia 31,5
Sursa: [2, p. 6]

În ansambluluneieconomiinaţionale, turismulacţioneazăcaun element dinamizator al


sistemului economic global,el presupunînd o cererespecifică de bunurişiservicii, cerere care
antrenează o creştereînsferaproducţieiacestora. De asemenea, cerereaturisticădetermină o
adaptareaofertei, care se materializeazăîndezvoltareastructurilorturisticeşi indirect
înstimulareaproducţieiramurilorparticipante la: construireaşirealizarea de noimijloace de
transport, instalaţii de agrementpentrusporturi de iarnă, nautice etc. Dezvoltareaturismului
conduce astfel, la unsemnificativspor de producţie.
Cu toatecăare un aportsemnificativ la crearea PIB, turismul are şi o contribuţieaparte la
realizareavaloriiadăugate. Avîndca specific consumul mare de muncă vie, de
inteligenţăşicreativitate, turismulparticipă la creareavaloriiadăugateîntr-o măsurămai mare
decîtalteramuriapropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare [4, p. 10].
Secretarul General al OrganizaţieiMondiale a Turismului a menţionatcă
“…sectorulturismului a demonstrat o abilitateremarcabilă de a se adapta la condiţiile de
piaţăînschimbare, contribuind la creştereaeconomicăşicrearea de locuri de
muncăînîntreagalume, înciudaprovocăriloreconomiceşigeopoliticeîn curs de desfăşurare. De
fapt, turismulesteunuldintrepuţinelesectoare care aduc o vestebunăpentrumulteeconomii” [5].
Conform datelor statistice Europa este şi va rămâne destinaţia cea mai solicitată de
către turişti în decursul întregului an. Se estimează că în anul 2020 Franţa va ramâne prima
destinaţie a Europei cu peste 100 de milioane de sosiri de turişti. Urmatoarele 5 destinaţii
europene în anul 2020 vor fi Spania, Marea Britanie, Italia, Federaţia Rusă şi Republica Cehă,
fiecare înregistrând între 40 şi 75 de milioane de sosiri de turişti [6].
Poziţia Franţei în topul destinaţiilor turistice este determinată de multitudinea şi
diversitatea obiectivelor turistice atât naturale cât şi antropice, care permit dezvoltarea
diferitor tipuri de turism, acestea fiind favorizate şi de poziţia geografică a Franţei, care pe
lângă turismul cultural, vitivinicol, de afaceri etc, prezintă premise şi pentru dezvoltarea
turismului montan şi maritim. Vechea Franță o putem regasi în sate şi pieţe, tradiţii şi
specialităţi regionale. Farmecul său se regăseşte fie în bulevardele şic ale Parisului, pîrtiile de
schi strălucitoare ale Alpilor, podgoriile însorite şi plajele aurii, un joc de boules sau cafeaua
şi croisantul dintr-un sătuc ascuns. Printre cele mai renumite atracţii turistice ale Franţei este
însăşi capitala acesteia – Paris- care este cunoscut drept „Orașul luminilor”și își merită pe
deplin numele. Parisul este însă mult mai mult decît atît, este una dintre cele mai bune
destinații turistice, oferindu-i turistului tot ceea ce își poate dori:Catedrala Notre-Dame,
Turnul Eiffel, Muzeul Luvru, Muzeul Orsay, Domul invalizilor, Champs Elysees, Centrul

222
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL. X, 2014

Naţional de Artă Pompidou, acestea fiind completate de cele 80 de muzee şi 200 de galerii de
artă ale Parisului.
O atracţie reală a Franţei este gastronomia acesteia. Felurile şi ingredientele variază în
fiecare regiune, dar brînza, în jur de 400 de feluri, şi vinul, cu numeroasele sortimente,
reprezintă o parte foarte importantă a bucătăriei Franceze [7].
SUA este o ţară enormă, cu 50 de state, două oceane şi un teren incredibil de variat.
Nimic nu poate fi comparat cu o promenadă de neuitat în Manhatan, o călătorie într-un taxi
galben, tarabele cu hamburgeri omniprezente, vasta întindere a preeriei, acordurile dulci ale
jazzului din New Orleans sau excesul de neoane al Las Vegasului.Oameni din toate colţurile
lumii au venit aici în căutarea „Visului Americii” (the American Dream). Aceştia au creat ţara
cea mai bogată şi mai puternică din lume, un loc de împletire a tuturor culturilor lumii.
Oamenii continuă să vină aici, pentru a admira ceea ce doar în SUA poţi vedea: Statuia
Libertăţii din New York, Cascada Niagara, Grand Canyon, Parcul Milenium, Podul Brooklin,
Parcul Golden Gate, Grădina Botanică, Grădina Zoologică [8].
China – China reprezintă „lada” de zestre a Asiei - bogăţiile sociale şi cei 5.000 de ani de
istorie plasînd China printre cele mai captivante destinaţii de vacanţă din toata lumea. De aici
rezultă şi trăsăturile contradictorii ale Chinei - zgîrîie-norii din Shanghai ce contrastează cu
bogăţiile istorice din Beijing şi slaba dezvoltare a zonelor rurale. În China se află 33 de locuri
declarate patrimoniu mondial de către UNESCO, iar bucătăria tradiţională chinezească este una
dintre cele mai savurate din lume. De la acrobaţii la arte marţiale, caligrafie sau opera chineză,
cultura acestui tărîm măreţ este prezentă pretutindeni. Infinitatea de atracţii a Chinei te poate ţine
curios la nesfîrşit, dar printre cele mai renumite obiective putem menţiona: Zidul Chinezesc,
Oraşul interzis, Grădinile Hong Kong, Pagoda celor şase armonii, Muzeul ceaiul, Templul celor
10000 de Budha, Campingul Everest din Tibet, peştera Dragonul Galben din Zhangjiajie, [9].
Spania – Spania este destinaţia perfectă pentru aventurieri, gurmanzi, dar şi pentru
iubitorii de artă. Diversitatea geografică poate surprinde turiştii care identifică Spania cu
plajele şi turismul de litoral. În această ţară poţi găsi de toate, de la cîmpii şi văi înverzite,
dealuri şi munţi înzăpeziţi în nord, la regiuni aproape deşertice în sud. În fiecare an milioane
de turişti vin în Spania, ţara devenind una dintre cele mai importante destinaţii turistice, pe
locul patru ca popularitate în lume. Cea mai cunoscută destinaţie în Spania este Madrid, un
oraş care pare să nu doarmă niciodată. Datorită locaţiei centrale, Madridul are o reţea de
comunicatie excelentă cu zonele din provincie. Barcelona este probabil o destinaţie preferată
de turişti, faimoasă datorită arhitecturii impresionante a arhitectului Gaudi, atmosfera
cosmopolitană şi plajele cu sporturi nautice. Spania este destinaţia unde prin turism sunt
valorificate: Stadionul Santiago Bernabeu, Sagrada Familia, Casa Mila, Casa Batlo, Puerta del
Sol, Bulevardul Rambla, Parcul Guell, Mănăstirea Montserrat, Muzeul El Prado, plajele
spaniole [10, p.158].
Italia - Turismul şi Italia sunt sinonime, de vreme ce Italia este paradisul iubitorilor de
istorie, cu peste 3.000 de muzee, biserici şi situri arheologice datînd din vremea romanilor şi a
grecilor. Există sute de bunuri şi locuri protejate de UNESCO şi deschise turismului. Italia nu
există fără mîncare, vinuri şi cumpărături, toate acestea pe fundalul unui peisaj fascinant şi a
unei culturi ce îmbină anticul şi modernul.Italia înseamnă ceva diferit pentru fiecare turist în
parte. Pizza, ruine, opere minunate de artă, plaje fierbinţi, tineri frumoşi, vinuri alese... Puţini
pleacă dezamăgiţi, deoarece oraşe întregi reprezintă acel amalgam de culori, istorie şi emoţii
aşa ca: Veneţia- oraşul îndrăgostiţilor,Verona- cu vizitarea balconul Julietei în speranţa de a-l
găsi pe Romeo, Florenţa – oraşul renascentist, Milano – oraşul modei. Un număr mare de
turişti atrage Colosseumul, Forumul şi Pantheonul, Vaticanul, Fontana di Trevi, Turnul
înclinat din Pissa [11].
Turcia - Turcia este o ţară unică, ce se întinde pe două continente - Europa şi Asia - o
poziţie unică, ce a dat naştere unei culturi ce reflectă atît Vestul cît şi Estul. Porturile liniştite,
litoralul cu nisip auriu, natura Turciei şi cluburile de noapte sunt perfecte pentru sporturi
nautice, rafting, drumeţii, ciclism, alpinism, schi şi distracţie cît cuprinde. Turcia este
223
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL. X, 2014

atractivă datorită oraşelor turistice Istanbul, Kusadasi, Bodrum sau Antalya, unde poţi admira
Moscheea Albastră, Pamucale, Marele Bazar, Biserica Sfânta Sofia, Orasul Subteran
Kaymakli, Fortareața Șapte Turnuri, Cornul de Aur, etc [7].
Germania- Este ţara unde cunoşti o altă lume. Potrivit stereotipurilor, germanii sunt
apatici, mănîncă doar varză acră şi cîrnaţi, beau litri de bere în fiecare zi, sunt foarte
disciplinaţi şi severi cu copiii lor, nu au simţul umorului şi altele de acest gen. Pe lîngă altă
cultură şi mod de gîndire, de viaţă, aici poţi vizita Poarta Brandenburg, Zidul Berlinului,
Castelul Frankestein, Casa lui Beethoven, Catedrala Koln, Castelul Dresda, Castelul
Hohenschwangau, Castelul Neuschwanstein,etc [12].
Regatul Unit – Cea mai atractică parte a Regatului Unit, Anglia îmbină viaţa urbană cu
obiceiurile vechi, cultura avant-garde, plajele încîntătorare şi munţii stâncoşi. Aici se află
Londra, cel mai mare oraş din Europa, şi unele dintre cele mai faimoase atracţii din lume: Big
Ben, Palatul Buckingham, Parlamentul, Tower Bridge, British Museum, Westminster Abbey,
Turnul Londrei, Stonehenge, etc. Londra este cel mai mare centru financiar din lume şi este
înzestrat de atracţii culturale pentru toate vîrstele. Estul Angliei este un colţisor de natură
primordială, cu staţiuni de litoral şi oraşul universitar Cambridge. Celălalt oraş universitar
istoric al Angliei, Oxford, se află în sud-est, iar pe coasta de sud plaje excelente şi staţiuni
precum Brighton, oraşele istorice şi catedralele din Winchester şi Canterbury, coastele
stîncoase, dar şi condiții excelente pentru surfing [13, p.47].
Federaţia Rusă- Cea mai mare ţară din lume, Rusia, poate oferi o multitudine de
experienţe de călătorie, de la drumeţii în preajma munţilor înzăpeziţi pînă la plimbări de-a
lungul ţărmului celui mai vechi lac de pe planetă. Siturileistoriceşiactivităţileculturale din
marileoraşesunt la fel de atractive, toateoferind o aventurăgreu de
uitat.MultitudineaşidiversitateaatractivităţilorexistenteînRusia face imposibilăvizitareatuturor,
deaceea a fostelaboratun top al celormaifrumoaseatracţiituristice, care trebuie de vizitat,
înprimulrînd, de fiecareturist care ajungeînFederaţiaRusă.
1. CatedralaSfîntulVasile, faimoasăpentruarhitecturadeosebită
2. Muzeul Hermitage găzduieştepestetreimilioane de tablouri
3. Kremlinul – o atracţieturisticăce nu trebuieratată
4. Trans-Siberianul
5. Baikal – celmaiadînc, celmai mare şicelmaivechi lac
6. Insula Kizhi
7. Suzdal, oraşulmănăstirilor
8. CatedralaSfînta Sofia din Novgorod
9. Muntele Elbrus
10. Valea Gheizerelor [14].
Malaezia - Malaezia este una dintre stelele turismului din sud-estul Asiei. Insule
tropicale cu plaje albe nesfîrşite şi marea cu corali aşteaptă să fie explorate. Urangutanii, cele
mai vechi păduri tropicale din lume, zgîrie-norii din oraşe şi templele şi moscheele
maiestuoase tentează pînă şi pe cel mai plictisit turist. Pe lîngă turnurile strălucitoare de sticlă
din secolul XXI, Malaezia mai are şi unele dintre cele mai superbe plaje, munţi şi parcuri
naţionale din Asia. Clădirea Sultan Abdul Samad, Castelul Kellies, templul de la Perak Tong,
Sam Poh Tong şi Kek Lok Tong,Taman Negara, Templul Şerpilor din Penang sunt cîteva din
atracţiile Malaeziei [15].
Existenţa potenţialului turistic variat, unic şi original prezintă motivaţia de bază în
alegerea destinaţiei pentru petrecerea timpului liber, care poate fi completat cu momente
instructive, educative, culturale, gastronomice care face vacanţa unui turist intercativă,
emoţionantă şi de neuitat. Fiecare turist îşi alege destinaţia foarte subiectiv: după interese,
după modul de organizare şi desfăşurare a călătoriei, după valoarea destinaţiei, pentru
completarea cunoştinţelor despre cultura şi istoria ţării, regiunii, etc. Diversitatea destinaţiilor
turistice, diversitatea culturii şi a potenţialului turistic existent a dus la realizarea diferitor
clasamente, care aduce un plus valoare în procesul de alegere a locului pentru vacanţă şi
224
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL. X, 2014

respectiv sunt valorificate prin turism. De ex: Top 10 oraşe romantice, Top 10 construcţii
inedite, Top 10 cascade, Top 10 oraşe străvechi, Top 10 locuri izolate, etc. Cîteva din aceste
topuri sunt prezentate în Figura 1.1

TOP 10

ORAŞE ORAŞE CLĂDIRI


NOAPTEA ROMANTICE CIUDATE

1. New york 1.SchlossNeuschwanstein, 1 Cladirea robot, Bangkok.


2. Chicago Germania 2. Cladirea cu fundu-n
3. Shanghai 2. Mauritius sus,SUA
4. Kuala lumpur 3. Cairo,Egipt 3. Clădirea Astra – Germania
5. Dubai 4. New York, SUA 4. Cladireatriunghi
6. Londra 5. Praga, Cehia 5. Hotelul Sofitel – Tokio
7. San francisco 6.Monte Carlo,Monaco 6.Casa la 135 grade, China
8. Roma 7. Viena, Austria 7. „The Wilson Hall”
9. Veneţia 8. Veneţia, Italia 8. Clădirea Ripley
10. Amsterdam 9. Paris, Franţa 9. Clădireastrîmbă, Polonia
10.Colmar, Franţa 10.Casa care dansează, Cehia

Figura 1.1. Top 10


Sursa:[16]

Structura potenţialului turistic al unei ţări, depinde de mai mulţi factori, cum ar fi:
poziţia geografică, istorie, cultură, obiceiuri şi tradiţii, interesul statului faţă de acest domeniu,
mentalitatea populaţiei locale, care conservînd şi păstrând ceea ce au, adaugă elemente
moderniste prin diferite construcţii, ajustează mediul natural şi crează condiţii pentru accesul
şi odihna turiştilor, promovează şi valorifică prin implicarea atracţiilor în circuitul turistic
naţional şi internaţional.
Necesitatea identificării unor noi categorii de resurse relevă din faptul că peisajele
naturale, monumentele istorice, cultural-artistice au deja o capacitate relativ scăzută de a capta
fluxurile turistice şi cu atît mai mult de a convinge turistul să mai revină într-o anumită
destinaţie. Turistul modern are alte valori şi este în continuă căutare a ceva nou, care să îi
aducă senzaţii, să îi provoace interes, să simtă pe propria piele „spiritul” locurilor vizitate, să
se simtă măcar pentru o scurtă perioadă parte componentă a unei noi civilizaţii sau culturi.
Turistul modern nu se mai mulţumeşte cu o simplă fotografie făcută lîngă Turnul Eiffel din
Paris, Acropole din Atena, Coloseum din Roma ş.a. El caută să trăiască cele cîteva zile cu
toate simţurile: să vadă, sa audă, să guste, să miroase etc. iar peisajele şi monumentele
antropice încep deja să servească ca un frumos „fundal” a ceea ce urmează să facă turistul în
decursul vacanţei sale.
Odată cu îmbogăţirea experienţei turistice s-a diversificat şi gama motivaţiilor care
dirijează cererea turistică spre obţinerea de noi satisfacţii faţă de cele pe care le procură
turismul de masă sau aranjamentele turistice standard. Una din tendinţele “nouluiconsumator”
de produseturisticeestecea de a primi un caleidoscop de plăceri de la viaţă. Turistul
contemporan caută ceva mai mult decît simple vizite la muzeu, edificii măreţe, leneveală pe o
plajă însorită. El este tentat să cunoască, să descopere, să exploreze noi culturi exprimate prin
muzică, dans, tradiţii şi obiceiuri. Pe de altă parte, ţările care au un potenţial turistic material
mai sărac (castele, monumente istorice, muzee, biserici etc.) cît şi lipsa unor obiective
turistice naturale (mare, munte, peisaje insolite), dar înţeleg importanţa dezvoltării sectorului

225
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL. X, 2014

turismului ca ramură a economiei naţionale, încearcă să atragă fluxurile turistice prin


valorificarea talentelor, specificului tradiţional local, portului naţional şi a tuturor
componentelor culturale [ 17, p. 158].
Identificarea resurselor turistice este primul pas în intenţia de a dezvolta turismul în
teritoriu. Pentru a determina nivelul de atractivitate al acestora este nevoie de evaluarea lor
ţinînd cont de mai multe criterii: [18, p.76]
 valoarea cognitivă (ce nou ne prezintă);
 cît de cunoscut este (a fost pomenit în lucrări ştiinţifice, emisiuni radio, TV, etc);
 originalitatea şi caracterul neobişnuit;
 expresivitatea;
 nivelul de conservare (s-a păstrat în întregime, este reconstruit sau renovat);
 localizarea obiectului pe un eventual traseu;
Odată fiind evaluate şi paşaportizate, atracţiile turistice trebuie promovate, pentru a
atrage cît mai mulţi vizitatori locali şi străini, dar fără a neglija principiul durabilităţii, care
prevede valorificarea resurselor turistice în aşa măsură încît să satisfacă necesităţile turistice
actuale, fărăa reduce din satisfacerea necesităţilor turistice ale generaţiilor viitoare
În Republica Moldova, deşi există tendinţa de a dezvolta turismul, aceasta se realizează la
o scară încă foarte mică deşi resursele de care dispune şi care pot fi valorificate prin turism sunt
foarte bogate şi foarte variate.Specificul potenţialului turistic al R. Moldova este atractiv pentru
vizitatorii străini, care găsesc aici altceva decît în mediul lor obişnuit de trai: oameni primitori,
tradiţii frumoase, sărbători tematice, natură verde şi neexplorată, aer nepoluat, viaţa la ţară. Iar
numărul celor care ne vizitează este în creştere de la an la an. Astfel, Biroul Naţional de
Statistică informează, că în anul 2013turismul în Republica Moldova este caracterizat astfel:
turism emițător- 157556, turism receptor-13150, iar turismul intern, caracterizat de deplasarea
rezidenţilor Republica Moldova în interiorul ţării constituie 34172 turiști.
Volumul vînzărilor serviciilor turistice pentru turismul internațional și intern pentru
anul 2013 este de 1046078 mii lei total, dintre care turism internațional - 950694,1 mii lei, iar
cel intern - 95383,9 mii lei [19].
Conform prognozelor estimate de OMT, vizitele în R.Moldova vor fi următoarele:
Tabelul 1.3. Vizite în Republica Moldova - Prognoza pînă în anul 2015
2000 2010 2015 % de creştere
2000-2010 2000-2015
Creştere joasă 110000 140800 163240 28,0 48,4
Creştere medie 110000 161270 196210 46,6 78,4
Creştere optimă 110000 216390 317940 96,7 189,0
Sursa: [20]

Dacă ar fi să analizăm indicatorii circulaţiei turistice în R. Moldova în baza datelor


Biroului Naţional de Statistică observam că prognozele OMT au fost previzibile, atingînd o
creştere medie.
Pornind de la dorinţa profundă de a dezvolta un sector de activitate, care ar putea deveni
o sursă reală pentru completarea bugetului public şi soluţionarea şomajului, ar fi binevenite
următoarele măsuri:
o Reglementarea organizatorică a turismului şi transpunearea în viaţă a legii turismului;
o Dezvoltarea bazei tehnico-materiale;
o Acordarea unei deosebite atenţii obiectivelor culturale, istorice, naturale;
o Alocarea unei ponderi mai mari din bugetul de stat pentru domeniul turismului avînd
în vedere rolul şi capacitatea acestor resurse de a contribui real la dezvoltarea economiei
locale şi naţionale şi de a mobiliza alte resurse şi investiţii ale celor care vizitează Republica
Moldova. Aceste resurse să poată contribui în special la realizarea unor programe naţionale de
îmbunătăţire a infrastructurii turistice;
226
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL. X, 2014

o Este nevoie de realizat mai multe măsuri de informare şi instruire a tuturor actorilor
comunitari, atît din sectorul public cît şi privat cu privire la necesitatea evaluării potenţialului
turistic local şi modalităţile de valorificare a lui prin parteneriate viabile cu resurse financiare
bugetare cît şi a unor finanţatori externi;
o agenţiile turistice fiind factori interesaţi direct de aspectul comercial, ar trebui să-şi
creeze în permanenţă noi oferte turistice, fapt care îi determină să colaboreze cu instituţiile
capabile să identifice şi să promoveze noi obiective turistice în contextul unor trasee atractive
pentru turişti;
o atragerea agenţilor economici locali în prestarea serviciilor turistice prin crearea
condiţiilor favorabile de activitate din partea APL;
o Pregătirea programelor speciale de călătorii sau trasee turistice în timpul
festivalurilor internaţionale, însoţite de distribuirea materialelor promoţionale;
o Deschiderea în parteneriat cu administraţia publică locală şi societatea civilă a unor
Birouri sau Centre de Informare turistică, precum şi elaborarea de materiale promoţionale
inclusiv, în limbi de circulaţie internaţională;
Universităţile ce pregătesc specialişti în domeniul turismului, au responsabilitatea de a
identifica şi direcţiona ariile şi subiectele de cercetare a cadrelor didactice şi a studenţilor,
astfel încît, să contribuie atît la o mai bună planificare strategică a turismului local, cît şi
dezvoltarea acestui domeniu cu impact socio-economic pentru comunitate.
Referințe:
1. World Tourism Organization, Annual Report 2013, UNWTO, Madrid
2. World Tourism Organization Tourism HighilightsEdiţia 2013
3. http://www2.unwto.org/ru/node/9.
4. Dinu, Mihaela, GeografiaTurismului. EdituraDidacticăşipedagogică, 2005, 331 p.
5. http://media.unwto.org/ru/press-release/2014-01-20/mezhdunarodnyi-turizm-
prevyshaet-ozhidaniya-chislo-pribytii-v-2013-godu-voz
6. www.politici.ro/download/166/
7. http://harta.infoturism.ro/Europa
8. http://www.turistik.ro/sua
9. http://www.turistik.ro/china
10. Dunlop, Fiona, National Geographic Traveler: Spania, EdituraAdevărul, 2010, 398 p.
11. http://www.turistik.ro/italia
12. . http://www.turistik.ro/germania/obiective-turistice-germania
13. Somerville, Christopher, National Geographic Traveler: Marea Britanie,
EdituraAdevărul, 2010, 398 p.
14. http://www.turismistoric.ro/2012/08/topul-10-cele-mai-frumoase-atractii-turistice-
din-rusia/
15. http://www.besttourism.ro/ghid-asia-malaezia.html
16. www. jurnal.md/perfect-tour.ro
17. Mihailuc, Olesea, Noni, Ludmila, ş. a.
Loculşirolulfestivalurilorînpromovareaşivalorificareapotenţialuluituristic din
raionulCahul. Cahul: BuletinulŞtiinţific al Universităţii de Stat
„BogdanPetriceicuHasdeu” din Cahul, 1 (9), 2013, 116 p.
18. Miron, Viorel, Turismul rural în Moldova.Îndrumarpentruautoritățilepublice
locale, EdituraȘtiința, Chişinău, 2002, 116 p.
19. http://turism.gov.md/files/files/Dinamica%20turismului%20in%20cifre%202009-13.pdf
20. Strategia de Dezvoltare a TurismuluiînRaionulCahul (2011-2015),
DeciziaConsiliuluiRaional nr. 01/07 III din 16 februarie 2012
Recenzent: dr., conf. univ. Todos I.
Data prezentării: 30 septembrie 2014

227