Codul civil ca bază a înregistrării drepturilor reale

Tema 2

Realizatori: Ciurel Bianca-Adriana

Șerban Elena Denisa

Voicu Maricela
 I) Capitole și articole din Codul Civil cu incidență în înregistrarea proprietății

Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice

Potrivit art. 194 alin. (1) N.C.C persoana juridică se înfiinţează: prin actul de înfiinţare al
organului competent, în cazul autorităţilor şi al instituţiilor publice, al unităţilor administrativ-
teritoriale, precum şi al operatorilor economici care se constituie de către stat sau de către
unităţile administrativ-teritoriale.

Conform Art. 206:

(1) Persoana juridică poate avea orice drepturi şi obligaţii civile, afară de acelea care, prin
natura lor sau potrivit legii, nu pot aparţine decât persoanei fizice.

(2) Persoanele juridice fără scop lucrativ pot avea doar acele drepturi şi obligaţii civile care
sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.

(3) Actul juridic încheiat cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (2) este lovit de nulitate
absolută.

Aşadar, capacitatea de folosinţă a persoanei juridice cuprinde aptitudinea generală şi abstractă

de a avea toate acele drepturi şi obligaţii civile, afară de acelea care, prin natura lor sau
potrivit legii, nu pot aparţine decât persoanei fizice. în ceea ce priveşte persoanele juridice
fără scop lucrativ, acestea pot avea doar acele drepturi şi obligaţii civile care sunt necesare
pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut (art. 206 C.civ.).
https://legeaz.net/dictionar-juridic/capacitatea-civila-a-persoanei-juridice

https://legeaz.net/noul-cod-civil/art-206-continutul-capacitatii-de-folosinta-capacitatea-de-folosinta-a-persoanei-juridice-
capacitatea-civila-a-persoanei-juridice

Capacitatea de exerciţiu

Capacitatea de exerciţiu reprezintă aptitudinea unei peroane de a-şi exercita drepturile şi de a-

şi asuma obligaţii prin săvîrşirea de acte juridice proprii. Capacitatea de exercițiu este
recunoscută acelor persoane care au voinţă conştientă şi îşi dau seama de consecinţele actelor
juridice pe care le încheie Aceata se dobândeşte de la majorat (18 ani).

Art. 41-Capacitatea de exerciţiu restrânsă:

(1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exerciţiu restrânsă.

(2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă se încheie de către acesta,
cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu
autorizarea instanţei de tutelă. Încuviinţarea sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în
momentul încheierii actului.

(3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face singur acte de
conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie de mică
valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor.

Calitatea de persoană juridică. Art. 188

Sunt persoane juridice entităţile prevăzute de lege, precum şi orice alte organizaţii legal
înfiinţate care, deşi nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate condiţiile
prevăzute la art. 187.

Categorii de persoane juridice . Art. 189

Persoanele juridice sunt de drept public sau de drept privat.

Drepturile reale . Art. 551

Sunt drepturi reale:

1. dreptul de proprietate;

2. dreptul de superficie;

3. dreptul de uzufruct;

4. dreptul de uz;

5. dreptul de abitaţie;

6. dreptul de servitute;

7. dreptul de administrare;

8. dreptul de concesiune;

9. dreptul de folosinţă;

10. drepturile reale de garanţie;

11. alte drepturi cărora legea le recunoaşte acest caracter.

Conform Art. 536, bunurile sunt mobile sau imobile.

Conținutul Noului Cod Civil

Prezentul cod este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru
toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispoziţiilor sale.

Întinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor . Art. 559

(1) Proprietatea terenului se întinde şi asupra subsolului şi a spaţiului de deasupra terenului,

cu respectarea limitelor legale.

(2) Proprietarul poate face, deasupra şi în subsolul terenului, toate construcţiile, plantaţiile şi
lucrările pe care le găseşte de cuviinţă, în afară de excepţiile stabilite de lege, şi poate trage
din ele toate foloasele pe care acestea le-ar produce. El este ţinut să respecte, în condiţiile şi în
limitele determinate de lege, drepturile terţilor asupra resurselor minerale ale subsolului,
izvoarelor şi apelor subterane, lucrărilor şi instalaţiilor subterane şi altora asemenea.

(3) Apele de suprafaţă şi albiile acestora aparţin proprietarului terenului pe care se formează
sau curg, în condiţiile prevăzute de lege. Proprietarul unui teren are, de asemenea, dreptul de a
apropria şi de a utiliza, în condiţiile legii, apa izvoarelor şi a lacurilor aflate pe terenul
respectiv, apa freatică, precum şi apele pluviale.

Stingerea dreptului de proprietate . Art. 562

(1) Dreptul de proprietate privată se stinge prin pieirea bunului, dar nu se stinge prin neuz. El
poate fi însă dobândit de altul prin uzucapiune sau într-un alt mod, în cazurile şi condiţiile
anume determinate de lege.

(2) Proprietarul poate abandona bunul său mobil sau poate renunţa, prin declaraţie autentică,
la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, înscris în cartea funciară. Dreptul se stinge în
momentul părăsirii bunului mobil, iar dacă bunul este imobil, prin înscrierea în cartea
funciară, în condiţiile legii, a declaraţiei de renunţare.

(3) Exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii,
cu justă şi prealabilă despăgubire, fixată de comun acord între proprietar şi expropriator. În
caz de divergenţă asupra cuantumului despăgubirilor, acesta se stabileşte pe cale
judecătorească.

(4) Nu pot fi supuse confiscării decât bunurile destinate sau folosite pentru săvârşirea unei
infracţiuni ori contravenţii sau cele rezultate din acestea.
Limitele judiciare ale dreptului de proprietate privată

Potrivit art. 44 alin. (7) din Constituţie, dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor
privind asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit
legii sau obiceiului, revin proprietarului. Prin această formulare, legiuitorul constituant a
înţeles să acopere întreaga gamă a raporturilor de vecinătate, indiferent de izvorul lor, deci
indiferent dacă asemenea raporturi s-au stabilit prin lege, prin voinţa omului sau au rămas
simple raporturi de fapt. În orice caz, textul constituţional dorește să exprime ideea că aceste
raporturi reprezintă o limitare a exerciţiului dreptului de proprietate, cu finalitatea asigurării
unei toleranţe paşnice comune.

Proprietatea comună. Art. 632

(1) Formele proprietăţii comune sunt următoarele:

a) proprietatea pe cote-părţi (coproprietatea);

b) proprietatea în devălmăşie (devălmăşia).

(2) Coproprietatea poate fi obişnuită sau forţată.

(3) Coproprietatea forţată nu poate înceta prin partaj judiciar.

Proprietatea periodică. Art. 687

Dispoziţiile prezentului capitol se aplică, în absenţa unei reglementări speciale, ori de câte ori
mai multe persoane exercită succesiv şi repetitiv atributul folosinţei specific dreptului de
proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, în intervale de timp determinate, egale sau
inegale.

Dezmembrămintele dreptului de proprietate privată, Art. 555 alin. (2) din Noul cod civil

Dreptul de proprietate privată poate fi dezmembrat, iar în enumerarea drepturilor reale făcute
de art. 551 NCC sunt enumerate aceste dezmembrăminte, respectiv: dreptul de superficie,
dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitaţie şi dreptul de servitute. Această
enumerare conduce la concluzia că dezmembrămintele dreptului de proprietate, ca toate
drepturile reale în general, sunt limitate, ca număr, prin lege.
Proprietatea publică . Art. 554

(1) Bunurile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale care, prin natura lor sau prin
declaraţia legii, sunt de uz sau de interes public formează obiectul proprietăţii publice, însă
numai dacă au fost legal dobândite de către acestea.

(2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, dispoziţiile aplicabile dreptului de proprietate privată
se aplică şi dreptului de proprietate publică, însă numai în măsura în care sunt compatibile cu
acesta din urmă.

https://wolterskluwer.ro/art-554-proprietatea-publica/

Cartea funciară . Art. 883

(1) Orice persoană, fără a fi ţinută să justifice vreun interes, poate cerceta orice carte funciară,
precum şi celelalte documente cu care aceasta se întregeşte, potrivit legii. Mapa cu înscrisurile
care au stat la baza efectuării înscrierilor în cartea funciară poate fi consultată de orice
persoană interesată, cu respectarea dispoziţiilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

(2) La cerere, se vor elibera extrase sau copii certificate, conforme cu exemplarul original
aflat în arhivă.

(3) Nimeni nu va putea invoca faptul că nu a avut cunoştinţă de existenţa vreunei înscrieri
efectuate în cartea funciară sau, după caz, a unei cereri de înscriere înregistrate la biroul de
cadastru şi publicitate imobiliară.

Posesia. Art. 916.

(1) Posesia este exercitarea în fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun
de catre persoana care il stapaneste si care se comportă ca un proprietar.

(2) Dispozițiile prezentului titlu se aplica, in mod corespunzator, și in privinta posesorului

care se comporta ca un titular al altui drept real, cu excepția drepturilor reale de garanție.

Art. 917.

Exercitarea posesiei. (1) Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra
bunului fie in mod nemijlocit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte persoane .

(2) Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu si persoanele juridice exercita posesia prin
reprezentantul lor legal.

http://www.euroavocatura.ro/articole/1017/Posesia__Dispozitii_generale__Art__916_-_921_-
_Noul_Cod_Civil_
Moștenirea . Art.953

Moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai
multe persoane in ființă.

Art. 954

(1) Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia.

(2) Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se

face cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotararea judecatoreasca declarativa de moarte
ramasa definitiva.

(3) Daca ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul
Romaniei, mostenirea se deschide la locul din tara aflat in circumscriptia notarului public cel
dintai sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa existe cel putin un bun imobil al celui
care lasa mostenirea .

(4) Dispozitiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator atunci cand primul organ sesizat in
vederea desfasurarii procedurii succesorale este instanta judecatorească.

Art. 955. Felurile mostenirii

(1) Patrimoniul defunctului se transmite prin moștenire legala, in masura in care cel care lasa
mostenirea nu a dispus altfel prin testament.
(2) O parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin moștenire testamentara, iar
cealalta parte prin moștenire legală.

Transmisiunea moştenirii este reglementată in noul Codul Civil la articolele 1100-1134. Cel
chemat la mostenire in temeiul legii sau al vointei defunctului poate accepta mostenirea sau
poate renunta la ea, intr-un anumit termen, denumit de legiuitor termen de optiune
succesorala. Termenul de optiune succesorala este de un an de la deschiderea mostenirii.

https://www.legalis.ro/2011/11/21/transmisiunea-mostenirii-in-noul-cod-civil/