Sunteți pe pagina 1din 4

Eportofoliu met cercetarii

O citare în stilul APA- și o citare în stilul Chicago

1. A doua formă sub care se manifestă tulburarea anxioasă o reprezintă evaluarea nerealistă
și anxioasă a unor evenimente esențiale. Și în acest caz, anxietatea poate fi însoțită de o
serie de simptome somatice, ca de exemplu- supraîncordare musculară, tremurături,
neliniște, oboseală, tulburări respiratorii, palpitații, amețeli etc.” (Holdevici, 1998, p.
22-25).
2. A doua formă sub care se manifestă tulburarea anxioasă o reprezintă evaluarea nerealistă
și anxioasă a unor evenimente esențiale. Și în acest caz, anxietatea poate fi însoțită de o
serie de simptome somatice, ca de exemplu- supraîncordare musculară, tremurături,
neliniște, oboseală, tulburări respiratorii, palpitații, amețeli etc.” (Holdevici 1998) –
citare în stilul Chicago.

Obiectiv al cercetării
1. Surprinderea diferenţelor de gen din prisma anxietăţii sociale
2. Evidențierea diferențelor de gen în ceea ce privește stima de sine a studenților.

Ipotezele cercetării

1. Există diferențe semnificative de gen în ceea ce privește anxietatea socială a tinerilor.


2. Există diferențe semnificative de gen în ceea ce privește stima de sine a studenților.

Variabilele cercetării

1. Ipoteza nr. 1 Există diferențe semnificative de gen în ceea ce privește anxietatea


socială a tinerilor.
Variabila independentă, în cazul de față, este genul subiecților, iar variabila dependentă este
reprezentată de variabila anxietatea socială.

1. Ipoteza nr.2 Există diferențe semnificative de gen în ceea ce privește stima de sine a
studenților.

Variabilele prezentate sunt variabila independentă, și anume genul studenților și cea dependentă
reprezentată de variabila stimă de sine

Instrumentele de cercetare-

Pentru măsurarea stimei de sine globale s-a folosit Scala Stimei de Sine Rosenberg, pentru
măsurarea gradului de anxietate socială sau fobie socială s-a administrat instrumentul SIAS
(Social Interaction Anxiety Scale)

Instrumentul folosit pentru măsurarea anxietății sociale este Scala de anxietate cu privire la
interacțiunile sociale (Social Interaction Anxiety Scale, SIAS).

Cercetătorii și clinicienii utilizează deseori instrumentul introdus de Mattick și Clarke


(1998), și anume Scala Anxietății de Interacțiune Socială (SIAS) pentru a evalua dimensiunea
considerată caracteristică anxietății sociale. Anxietatea socială de interacțiune a fost evaluată
utilizând Scala de anxietate pentru interacțiunea socială (SIAS). SIAS măsoară anxietatea
interpersonală (de exemplu,"am dificultăți în a face contact vizual cu ceilalți").

SIAS este un instrument de 20 de itemi măsurați pe scala Likert în 5 trepte (0=deloc- 4


foarte caracteristic) care evaluează anxietățile generalizate de interacțiune socială și temerile
asociate cu anxietatea socială (Mattick & Clarke, 1998).

Scorarea se realizează prin însumarea celor 20 de itemi. Itemii 5, 9,1 sunt inversați. Scorurile
de la 0 la 33 sugerează ca persoana nu suferă de nici o formă de anxietate de interacțiune
socială. 34+- Persoana prezintă o probabilitate de fobie socială, iar scorurile peste 43 indică o
formă de anxietate socială.

Scorurile privind SIAS au evidențiat o consistență internă bună, Cronbach's, de la .88 la .94.
(apud Fergus, Valentiner, Kim & McGrath, 2014)
Scopul scalei propusă de Rosenberg (1979) este de a măsura stima de sine. Inițial, scala a fost
concepută pentru a măsura stima de sine a elevilor de liceu. Cu toate acestea, de la dezvoltarea
sa, scala de 10 itemi a fost utilizată cu o varietate de grupuri, inclusiv adulți tineri. Scala de 10
itemi măsoară valoarea de sine globală prin măsurarea atât a sentimentelor pozitive, cât și a
celor negative despre sine. La acest instrument s-a folosit scala Likert în 4 puncte, variind de 1
la 4 (dezacord total-acord total). Scorare: Itemii 3, 5, 7, 8, 10 sunt inversați. Se acordă 1 un
punct pentru „dezacord total”, pentru "dezacord" 2 puncte, 3 puncte pentru"de acord" și pentru
"total de acord" 4 puncte, apoi se însumează toate cele 10, iar scorurile mari (21-40) indică o
stimă de sine crescută, scorurile joase (de la 0 la 20) indică o stimă de sine scăzută. Scala
prezintă o consistență internă care variază de la .72 (aplicată unor subiecți cu o medie de vârstă
de 60 de ani) până la .88 ( aplicată studenților).

Bibliografie în stilul APA

Erol, R., & Orth, U. (2011). Self-esteem development from age 14 to 30 years: A longitudinal
study. Journal Of Personality And Social Psychology, 101(3), 607-619.

Fergus, T., Valentiner, D., Kim, H., & McGrath, P. (2014). The Social Interaction Anxiety
Scale (SIAS) and the Social Phobia Scale (SPS): A comparison of two short-form
versions. Psychological Assessment, 26(4), 1281-1291.

Fernandez, K., & Rodebaugh, T. (2011). Social anxiety and discomfort with friendly
giving. Journal Of Anxiety Disorders, 25(3), 326-334.

Hofmann, S. G., Sawyer, A. T., Witt, A. A., & Oh, D. (2010). The effect of mindfulness-based
therapy on anxiety and depression: A meta-analytic review. Journal of Consulting and
Clinical Psychology,78(2), 169-183.

Holdevici, I. (1998). Psihoterapia tulburărilor anxioase (pp. 22-25). Bucuresti: Ceres.

Holdevici, I. (2002). Psihoterapia anxietății: Abordări cognitiv-comportamentale. București:


DuAl Tech.

Rosenberg, M. (1979). Conceiving the Self. New York: Basic Books.


Bibliografie în stilul harvard-

Holdevici, I. (2002). Psihoterapia anxietatii. Bucuresti: DuAl Tech.

Holdevici, I. (1998). Psihoterapia tulburarilor anxioase. Bucuresti: Ceres.

Hofmann, S., Sawyer, A., Witt, A. and Oh, D. (2010). The effect of mindfulness-based therapy
on anxiety and depression: A meta-analytic review. Journal of Consulting and Clinical
Psychology, 78(2), pp.169-183.

Fernandez, K. and Rodebaugh, T. (2011). Social anxiety and discomfort with friendly giving.
Journal of Anxiety Disorders, 25(3), pp.326-334.

Fergus, T., Valentiner, D., Kim, H. and McGrath, P. (2014). The Social Interaction Anxiety
Scale (SIAS) and the Social Phobia Scale (SPS): A comparison of two short-form versions.
Psychological Assessment, 26(4), pp.1281-1291.

Erol, R. and Orth, U. (2011). Self-esteem development from age 14 to 30 years: A longitudinal
study. Journal of Personality and Social Psychology, 101(3), pp.607-619.

Rosenberg, M., Son, M. and Komproe, Y. (1979). New York state self-esteem scale (Rosenberg
self-esteem). S.l: s.n.