CUPRINS

ARGUMENTARE................................................................................................................1

CAPITOLUL I – ELEMENTE TEORETICE REFERITOARE LA TEMĂ.......................2

1.1.DEFINIREA TEMEI......................................................................................2

1.2.STRUCTURA SOCIETĂȚII PE ACȚIUNI..................................................4

1.2.1. CONSTITUIREA SOCIETĂȚII PE ACȚIUNI .........................................4

1.2.2. FUNCȚIONAREA SOCIETĂȚII PE ACȚIUNI.......................................6

1.2.3. LICHIDAREA SOCIETĂȚII PE ACȚIUNI ............................................10

1.3. BURSA DE VALORI ÎN ROMÂNIA.........................................................11

1.4. CONCLUZIILE TEMEI...............................................................................14

CAPITOLUL II – ELEMENTE PRATICE REFERITOARE LA TEMĂ..........................15

2.1.PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. COMAT PRAHOVA S.A.............15

2.2.APLICAREA TEMEI ÎN CADRUL SOCIETĂȚII ALESE.........................22

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................23
 ARGUMENT

Studiul de față este dedicat celei mai complexe și, totodată, celei mai evoluate forme
ale societății comerciale pe care o cunoaște economia noastră, considerată ca fiind foarte
importantă în cadrul sistemului economic al României întrucât stă la bazele traiului populației
de zi cu zi.Am ales tema ,,Importanța societății pe acțiuni în cadrul societății românești” dintr-
un motiv anume, și acela că firmele, din diverse domenii, care activează pe piețele dezvoltate
sau în curs de dezvoltare din România, reușesc să țină un echilibru fragil al economiei
românești.

Societatea pe acţiuni este acea societate constituită prin asocierea mai multor persoane,
care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin
titluri, numite acţiuni, pentru desfăşurarea unei activităţi comerciale, în scopul împărţirii
beneficiilor, şi care răspund pentru obligaţiile sociale numai în limita aporturilor lor. Îmi permit
să-mi exprim această idee întrucât țara noastră a trecut printr-un proces radical de schimbare,
odată cu regimul politic și economia cunoscând un nou avânt.

Astfel, companiile care erau deținute în totalitate de către stat au fost privatizate, o
consecință fiind faptul că oricare cetățean care dispunea un anumit capital devenea acționar cu
acte în regulă în cadrul unei firme și astfel se creeau noi locuri de muncă, automat economia
românească redresându-se și culminând cu anul 2007, când România aderă la Uniunea
Europeană. Odată cu dezvoltarea economiei țării noastre, multe societăți comerciale cu formă
de organizare constituite pe acțiuni din țară, dar și din afară, au apărut pe diferitele ramuri ale
industriilor românești astfel încât treptat au reușit să acapareze clienții altor companii și
să-i fidelizeze. Această fidelizare a fost posibilă prin constituirea unor diferite produse care
acuma fac parte din viața zilnică a clientului, precum pâinea sau telefonul mobil, lucruri
indispensabile în contextul acestor vremuri.

Consider că această temă este de o importanță desăvârșită deoarece aceasta ne arată

modul în care funcționează acest tip de firmă, cum se constituie o societate pe acțiuni, care sunt
componentele acesteia și cum își desfășoară activitatea în societatea românească. Pe parcursul
lucrării, o să înțelegeți cu adevărat rolul societăților comerciale pe acțiuni și cum acestea ne
influențează viața de zi cu zi reușind să ne satisfacă și cele mai complexe nevoi, dar și să ne
transforme în niște afaceriști de succes, ilustrându-ne cum să investim și să gestionăm o
asemenea societate comercială.

1
 CAPITOLUL I- elemente teoretice referitoare la societatea pe
acțiuni

1.1 Definirea temei

Pornind de la definiţia societăţii comerciale ca fiind una dintre persoanele juridice , un

subiect colectiv titular de drepturi şi obligaţii, se poate afirma utilitatea acestei ficţiuni prin
faptul că reprezintă actorul principal al comerțului, dar mai ales prin oferirea persoanelor a unui
cadru prin intermediul căruia se pot grupa şi pot desfăşura activităţi economice, ajutând-se
reciproc dar păstrându-şi fiecare individualitatea contribuţiei, a retribuţiei şi a pierderilor ce le
va suporta în cazul eşuării activităţii. Cu toate acestea, societatea comercială pe acţiuni se
desprinde din cadrul general al societăţilor comerciale prin elementele de distinctivitate:
anonimatul şi capitalul social.

Aşa cum se arată, societăţii comerciale pe acţiuni îi revine rolul de a gestiona marile
afaceri , de a fi cadrul prin care se pot desfăşura investiţii de anvergură, modalitatea de atragere
şi drenare a investiţiilor private. Societatea comercială pe acţiuni reuşeşte să reunească
capitalurile şi investitorii pentru a desfăşura o activitate industrială sau comercială fără a suporta
un risc nelimitat. În mod unanim s-a stabilit în doctrină superioritatea societăţii comerciale pe
acţiuni din punct de vedere al eficacităţii şi al complexităţii dar şi caracteristica acesteia de a fi
cea mai atrăgătoare formă de asociere din perspectiva intereselor viitorilor acţionari. Astfel,
numărul de acţionari nu este limitat la un plafon maximal, nu există o condiţionare a asocierii
iar răspunderea acţionarilor este limitată la aportul la capitalul social.

De asemenea, importanţa persoanei acţionarului este mult diminuată prin comparaţie

cu valoarea aportului la capitalul social ce primează în interesele societăţii . Bineînţeles că nu
întotdeauna există asociaţi care să pună la dispoziţia societăţii majoritatea capitalului social; din
aceste considerente, scopul este de a cumula cât mai multe capitaluri neînsemnate ca valoare
dar care împreună pot constitui o valoare consistentă ce ar face posibilă începerea unei afaceri
de proporţii.

2
 Prin prisma acestei imposibilităţi, de natură obiectivă, de a constitui o valoare atât de
mare de către câteva persoane, pentru a pune la dispoziţia societăţii comerciale pe acţiuni
sumele necesare întreprinderii demersurilor mercantile, societatea comercială pe acţiuni capătă
valenţe de accesibilitate, oricine putând face parte din structura acționariatului fără a contribui
cu valori exorbitante.

Societatea comercială pe acţiuni este considerată a fi armătura regimului capitalist prin

prisma instrumentelor cu care jonglează: sumele mari de bani. Dovada importanţei societăţilor
comerciale pe acţiuni în ceea ce priveşte apariţia şi dezvoltarea marelui comerţ stau primele
societăţi constituite din interese coloniale: Compania Olandeză a Indiilor Orientale, Compania
Olandeză a Indiilor Occidentale, Compania Suedeză Meridională. Aceste mari companii au
făcut posibil pregresul societăţii şi realizarea marilor lucrări tehnice ale lumii contemporane
numai prin intermediul capitalului social acumulat şi a mijloacelor tehnice corespunzătoare
efortului susţinut. Motivul existenţei societăţii comerciale îl reprezintă insuficienţa economică
şi financiară a persoanei fizice, în mod individual, de a face faţă dezideratelor comerţului. Acest
minunat instrument al capitalismului modern, societatea comercială pe acţiuni, s-a dezvoltat
exploziv abia în secolul al XIX-lea, ca urmare a acumulării de capital şi a expansiunii tehnice
a societăţii.

Din cele expuse pe marginea definirii societăţii comerciale în general, în funcţie de

elementele particulare societăţilor de capitaluri, se deduce o definiţie a societăţii comerciale pe
acţiuni. Potrivit legii societăilor comerciale, socieatea pe acțiuni se distinge de celelalte forme
de soceitate prin anumite elemente particulare. Astfel, potrivit art. 3 din Legea nr. 31/1990,
acționarii vor vor răspunde pentru obligațiile sociale numai în limita capitalului social subscris.
De asemenea, capitalul social se divide în acțiuni, care mai poartă denumirea de titluri
comerciale de valoare sau valori mobiliare reprezentând contribuțiile asociaților la formarea
capitalului social. Societatea comercială pe acţiuni este acea formă de societate comercială
constituită prin asocierea a două sau mai multe persoane fizice sau juridice, purtând denumirea
de acţionari, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite forme de participare
reprezentate de titluri, denumite acţiuni, pentru a desfăşura în comun o activitate comercială de
amploare, răspunzând pentru obligaţiile comerciale numai în limita aporturilor la capitalul
social, pentru a împărţi profitul rezultat sau suporta eventualele pierderi rezultate din activitatea
desfăşurată.

3
 1.2 Structura societății pe acțiuni

1.2.1 Constituirea societății pe acțiuni

Ca și urmare a introducerii prezentate anterior a temei acestei lucrări, se va intra în

detalii în ceea ce privește principiul de funcționare al societății comerciale pe acțiuni, unde vor
fi enumerate actele necesare înființării, modul de desfășurare al activității, componentele
societății și pașii pentru dizolvarea acesteia.

În primul rând, se precizează că actele constitutive ale societății pe acțiuni se constituie

prin intermediul unui contract de societate și statut, potrivit articolului 5 din Legea numărul
31/1990. Contractul de societate și statutul pot fi incheiate și sub forma unui înscris unic,
denumit act constitutive acesta fiind semnat de către toți asociații sau, în caz de subscripție
publică, de către fondatori. Contractul de societate, așa cum este definit, trebuie să se încheie
în formă autentică și să cuprindă elementele prevazute de articolul 8 din Legea numărul
31/1990, iar asociații societății pe acțiuni, care mai sunt denumiți și acționari, trebuie să fie
persoane fizice sau juridice într-un număr de minim 2 participanți.

Orice societate trebuie să aiba o firmă, conform legii în vigoare, firma compunându-
se dintr-o denumire proprie, de natură a o deosebi de firma altor societăți, iar această firmă se
va compune și va fi insoțită de mențiunea, scrisă în întregime, “societate pe acțiuni” sau S.A.

Altă caracteristică a societății comerciale pe acțiuni o reprezintă capitalul care se

prezintă la constituirea societății, fiind o obligație ca în contractul de societate să se prevadă
capitalul social subscris și cel vărsat. Capitalul societății pe acțiuni nu poate fi mai mic de 90000
lei. În contractul de societate trebuie arătat aportul fiecărui asociat, acesta fiind în numerar, în
natură sau în creanțe. Contractul de societate trebuie să mai arate și numărul și valoarea
nominală a acțiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtător, valoarea nominală
a unei acțiuni neputând fi mai mică de 0.10 lei (articolul 93 din Legea numărul 31/1990).

În contractul de societate, asociații trebuie să menționeze numărul, numele, prenumele

și cetățenia administratorilor (personae fizice); denumirea, sediul și naționalitatea
administratorilor, persoane juridice; garanția pe care administratorii sunt obligați să o depună.

4
 De altfel, în contract se va preciza și numele, prenumele, domiciliul și cetățenia
cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul și naționalitatea cenzorilor, în cazul persoanelor
juridice. În contractul de societate se pot prevedea clauze speciale privind luarea hotărârilor în
adunarea generală și modul de lucru al administratorilor. Contractul de societate trebuie să
prevadă eventualele avantaje conferite fondatorilor pentru activitatea lor legată de constituirea
societății.

Privind modalitățile de constituire a societății pe acțiuni, articolul 9 din Legea 31/1990

prevede că societatea pe acțiuni se constituie prin subscriere integrală și simultană a capitalului
social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripție publică, asociații fiind liberi
să aleagă modalitatea de constituire a societății, în funcție de interesele și posibilitățile lor.
Constituirea simultană constă într-o procedură simplă de constituire a societății pe acțiuni și
este cea mai folosită și în cazul constituirii societăților în nume colectiv, în comandită simplă
și cu raspundere limitată. Constituirea societății este simultană sau concomitentă, deoarece
formarea capitalului social are loc în același timp cu încheierea actelor constitutive ale
societății. Constituirea societății prin subscripție publică implică următoarele operațiuni:
întocmirea și lansarea prospectului de emisiune a acțiunilor; subscrierea acțiunilor; validarea
subscripției și aprobarea actelor constitutive ale societății de către adunarea constitutivă a
subscriitorilor.Prospectul de emisiune este întocmit de fondatorii societății care se constituie și
trebuie să cuprindă elementele prevăzute de articolul 8 din Legea numărul 31/1990, care sunt
elementele actului constitutiv, cu precizarea că prospectul de emisiune trebuie să îmbrace formă
autentică.

La fel ca și societatea, și acțiunile societății trebuie să se supună procesului de

subscripție, conform legii în vigoare. Subscrierea poate fi definite ca o manifestare de voință a
unei persoane prin care se obligă să devină acționar al societății, prin efectuarea unui aport la
capitalul social al acesteia, în schimbul căruia va primi acțiuni de o valoare nominală egală.
Subscrierea de acțiuni se face pe unul sau mai multe exemplare ale prospectului de emisiune,
care trebuie să poarte viza judecătorului delegat și va cuprinde numele și prenumele sau
denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului, numărul în litere al acțiunilor subscrise, data
subscrierii și declarația expresă că subscriitorul cunoaște și acceptă prospectul de emisiune.
Pentru a intra în legalitate, subscripția și aprobarea actelor constitutive ale societății pe acțiuni
se va face de către adunarea constitutive, la cel mult două luni de la data închiderii subscrierii.
Există câteva reguli speciale privind societatea pe acțiuni constituită prin subscripție publică,
acestea fiind obligate să primească aviz de la Comisia Națională de Valori Mobiliare.

5
 Aceste societăți poartă denumirea de societăți deținute public, au anumite caracteristici
și anume faptul că acțiunile emise de aceste societăți devin liber transferabile pe o piață
reglementată (piața bursieră) și că aceste acțiuni se înregistrează obligatoriu la Oficiul de
Evidență a Valorilor Mobiliare, aparținând Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

Adunarea constitutivă va verifica respectarea cerințelor legale privind capitalul social,

subscrierea întregului capital social, raportul dintre capitalul subscris și cel vărsat, precum și
existența vărsămintelor. Decide, dacă este cazul, asupra măririi sau micșorării capitalului social,
în funcție de rezultatele subscripției. Adunarea constitutivă examineaza și validează raportul de
evaluare întocmit de experți, discută și aprobă operațiunile încheiate de fondatori în contul
societății, în atribuțiile acesteia incluzându-se și numirea administratorilor și cenzorilor
societății.

Atunci când persoanele fizice sau juridice constituie o societate pe acțiuni, acestea
îndeplinesc automat condițiile necesare pentru dobândirea unor atuuri și avantaje în cadrul
societăți, dar și de anumite responsabilități. Așa că, potrivit articolului 31 din Legea numărul
31/1990, fondatorii au dreptul la o cotă din beneficiul net al societății constituită prin subscripție
publică, acest drept fiind revendicat numai de persoanele fizice cărora li s-a recunoscut calitatea
de fondatori prin actul constitutiv. Dacă societatea se dizolvă anticipat, fondatorii au dreptul să
ceară despăgubiri de la societate, cu condiția dovedirii că dizolvarea s-a făcut în frauda
drepturilor lor.

1.2.2 Funcționarea societății pe acțiuni

Astfel că, acțiunea este un titlu reprezentativ al contribuției asociatului, constituind o

fracțiune a capitalului social, care conferă posesorului calitatea de acționar, împreună cu un set
de avantaje și de obligații, reglementate prin legislația în vigoare (Legea 31/1990- Legea
Societăților Comerciale). Principalele caracteristici ale acțiunilor sunt faptul că ele reprezintă o
parte a capitalului social care au o anumită valoare nominală stabilită la înființare, că sunt
indivizibile și negociabile. Din punct de vedere juridic, acțiunile sunt definite diferit de doctrina
dreptului comercial. În general, se admite că acțiunile fac parte din categoria titlurilor de credit.

Dar datorită faptului că nu au toate caracterele titlurilor de credit, se consideră că ele

nu sunt titluri de credit perfecte, ci titluri speciale, denumite corporative, societare sau de
participațiune. Acțiunile emise de societatea pe acțiuni sunt de mai multe feluri.

6
 În funcție de drepturile conferite sunt egale sau diferite, acestea împărțindu-se în două
categorii: acțiuni ordinare și acțiuni preferențiale. După modul lor de transmitere, acțiunile
ordinare sunt de două feluri: acțiuni nominative și la purtător. Cele nominative identifică
titularul acțiunii, iar cele la purtător sunt exact opusul celor nominative, prin simplul fapt că
titularul acțiunii este posesorul ei. Acțiunile preferențiale se diferă de cele ordinare prin
intermediul diferenței dintre drepturile avute în cazul posesiunii acestui tip de acțiune.

În cazul intrării în posesiunea unui pachet de acțiuni, persoana fizică sau juridică în
cauză va dispune în același timp de o serie de drepturi și obligații stabilite de către legislația în
vigoare, prin intermediul Legii 31/1990. Drepturile principale ale acționarilor sunt, după cum
sunt regăsite în lege, dreptul de a participa la adunarea generală a acționarilor, dreptul de vot,
de informare, dreptul de dividente și asupra părții cuvenite din lichidarea societății. Acționarii
au și anumite obligații, principala obligație a acționarilor fiind efectuarea plății vărsămintelor
datorate. În cazul neachitării la scadență a vărsămintelor datorate din valoarea acțiunilor
subscrise, va fi folosită procedura reglementată de articolul 100 din Legea numărul 31/1990.

Dat fiind faptul că societatea pe acțiuni este cel mai complex tip de societate
comercială existent la ora actuală în România, aceasta dispune de un grup administrativ, numit
și adunarea generală a acționarilor, care este organul principal de deliberare și de decizie al
societății pe acțiuni, exprimând voința socială și decizând asupra tuturor problemelor date de
lege în competența sa. Potrivit legii, adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și speciale.

Legea stabilește atribuțiile fiecăreia dintre adunările generale, precum și condițiile de

cvorum și majoritate pentru luarea deciziilor. Această adunare se întrunește cel puțin o dată pe
an, în cel mult trei luni de la încheierea exercițiului financiar, având următoarele atribuții și
obligații: să discute, să aprobe sau să modifice bilanțul și să fixeze dividendul; să aleagă
administratorii și cenzorii societății și să fixeze, în condițiile legii, remunerația acestora; să se
pronunțe asupra gestiunii administratorilor; să stabilească bugetul de venituri și cheltuieli și
după caz, programul de activitate, pe exercitul următor; să hotărască închiderea sau desființarea
uneia sau mai multora dintre unitățile societății.

Adunarea generală extraordinară se întrunește, în mod excepțional, când trebuie să ia

o hotărâre de o importantă deosebită, care de regulă, reclamă modificarea actului constitutiv al
societății.

7
 Adunarea specială este formată din titularii unei anumite categorii de acțiuni.
Convocarea și desfășurarea adunărilor speciale, precum și condițiile de cvorum și majoritate
pentru luarea hotărârilor sunt guvernate de dispozițiile prevăzute de lege pentru adunările
generale ale acționarilor. Adunarea generală se convoacă de către administratori sau acționari,
aceasta cuprinzând în mod obligatori data și locul desfășurării adunării, precum și ordinea de
zi, cu precizarea tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării. Termenul
pentru întrunirea adunării generale nu poate fi mai mic de 15 zile de la data anunțării convocării.

Ședința adunării generale se va ține în ziua, ora și locul arătat în convocare, și se

deschide de către președintele consilului de administrație sau de persoană care îi ține locul.
Astfel că, actionarii care posedă acțiuni la purtător au drept de vot numai dacă le-au depus la
locurile arătate prin actul constitutiv sau prin înștiințare de convocare, cu cel puțin 5 zile înainte
de adunare, în timp ce actionarii care posedă acțiuni nominative îndreptățiți să exercite dreptul
de vot sunt actionarii înscriși în evidențele societății.

Hotărârile adunării generale se iau prin vot deschis. Votul este secret în mod
obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru
revocarea lor și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor. Lucrările
adunării generale se consemnează într-un proces verbal, care trebuie semnat de președinte și
secretar. Procesul verbal va fi trecut în registrul adunărilor generale. Hotărârile adunării
generale sunt obligatorii pentru toți actionarii, chiar și pentru actionarii care nu au luat parte la
adunare ori au votat împotriva. În cazul în care acționarii nu sunt de acord cu hotărârile luate
de adunarea generală, aceștia au dreptul să se retragă din societate, renunțând la acțiunile
posedate, obținând în schimb contravaloarea acestora.

Societatea pe acțiuni, așa cum este ea definită, este administrată de unul sau mai mulți
administratori, în al doilea caz constituindu-se un consiliu de administrație. Consiliul de
administrație poate delega o parte din puterile sale unui comitet de direcție, iar președintele de
administrație poate ocupa și funcția de director general sau director al societății. Executarea
operațiilor societății poate fi încredințată unuia sau mai multor directori executivi. Consiliul de
administrație poate face toate operațiile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului
societății, afară de restricțiile prevăzute de lege sau actele constitutive. Consiliul de
administrație se întrunește ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe luna.

8
 În societatea pe acțiuni, controlul asupra actelor și operațiunilor administratorilor se
exercită de către cenzori. Potrivit legii societatea pe acțiuni va avea trei cenzori și tot atâția
supleanți. Cenzorii au dreptul să participe la ședințele consiliului de administrație, fără să aibă
drept de vot, au dreptul de a obține de la administratori o situație privind mersul activității
societății. Aceștia sunt obligați să supravegheze gestiune societății, să verifice dacă bilanțul și
contul de profit și pierderi sunt legal întocmite.Ei mai sunt obligați să facă lunar inspecții casei,
să convoace adunarea generală ordinară sau extraordinară, să ia parte la adunările generale
ordinare și extrordinare, să constate regulat depunerea garanției de către administratori, să
vegheze că dispozițiile legii, contractului de societate sau statutului să fie îndeplinite de
administratori și lichidatori. Sunt obligați să aducă la cunoșțînță administratorilor și anumite
cazuri adunării generale, neregularitățile în administrație și încălcările dispozițiilor legale și a
prevederilor actelor constitutive ale societății.

Societățile comerciale, pe lângă obișnuitele acțiuni, mai pot emite o serie de

,,obligațiuni”, adică titluri de valoare (de credit). Aceste obligațiuni sunt emise de societate în
schimbul sumelor de bani împrumutate, care încorporează îndatorirea societății de a rambursa
aceste sume și de a plăti dobânzile aferente. Ca și caracteristici principale, obligațiunile au o
anumită valoare nominală, sunt egale și indivizibile și sunt de două feluri, nominative și la
purtător. Principalii emitenți ai obligațiunilor îi reprezintă guvernul, municipalitatea,
companiile sau alte entități, aceștia angajându-se să plătească dobânda specifică stabilită prin
contract pe toată durata de viață a obligațiunii și să restituie valoarea nominală a obligațiunii
atunci când aceasta ajunge la maturitate.

Pentru ca obligațiunile să poată fi emise corect și legal, se cer a fi îndeplinite trei

condiții. Astfel, emiterea de obligațiuni este hotărâtă numai de adunarea generală extraordinară
a societății, suma pentru care se pot emite obligațiunile neputând depăși trei pătrimi din
capitalul vărsat și existent, conform ultimului bilanț contabil aprobat, limita legală fiind
obligatorie, valoarea nominală a unei obligațiuni nefiind mai mică de 25.000 lei. Conformitatea
actelor și desfășurării tuturor proceselor de emitere a obligațiunilor este verificată de Adunarea
Generală a Obligatarilor. Principalele riscuri ale obligațiunilor le reprezintă rata dobânzii și
inflația, din punct de vedere general, obligațiunile find considerate o investiție mai sigură, cu
un nivel de risc mai mic decât cel al acțiunilor. După ce se înregistrează la Registrul
Comerțului indiferent de activitate și de modul de funcționare este obligată să țină anumite
registre. Aceste registre sunt:

9
a) Registrul acționarilor societății
b) Registrul ședințelor și deliberărilor adunărilor generale
c) Registrul ședințelor și deliberărilor consiliului de administrație
d) Registrul ședințelor și deliberărilor comitetului de direcție
e) Registrul deliberărilor și constatărilor cenzorilor societății
f) Registrul obligațiunilor emise de societate

Având în vederea importantă acestor registre pentru societate, ținerea lor este
obligatorie. Legea prevede că registrele se țîn prin grijă consiliului de administrație, cu excepția
registrului ședințelor deliberărilor comitetului de direcție, care se ține prin grijă acestui
comitet. În calitatea de participant la actul de comerț, societatea pe acțiuni are obligația să țină
registre comerciale (de contabilitate), în care să consemneze operațiunile patrimoniale efectuate
în cursul exercițiului financiar și să facă recapitularea lor periodică, prin întocmirea inventarului
și a bilanțului contabil (documentul oficial de gestiune a activităților societății).

1.2.3 Lichidarea societății pe acțiuni

Societatea pe acțiuni se dizolvă și se lichidează potrivit regulilor generale referitoare

la dizolvarea și lichidarea societăților comerciale și regulilor speciale prevăzute de lege pentru
această formă de societate. Cauzele de dizolvare a societății pe acțiuni sunt cele comune
prevăzute de Legea numărul 31/1990, precum:

a) trecerea timpului stabilit pentru durata societății

b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societății sau realizarea acestuia;
c) declararea nulității societății;
d) hotărârea adunării generale;
e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, cum ar fi
neînțelegerile grave dintre asociați, care ar împiedica funcționarea societății;
f) falimentul societății;

Pe lângă aceste cauze comune, Legea nr. 31/1990 consacră și anumite cauze de
dizolvare specifice societății pe acțiuni, precum reducerea de capital sau reducerea numărului
acționarilor sub limita prevăzută de lege.

10
 1.3. Bursa de valori în România

Bursa de valori, prin activitățile pe care le desfășoară : negocierea titlurilor de valoare,

a contractelor la termen, gestionarea conturilor clienților, ca și a portofoliilor, precum și prin
modul de funcționare, după reguli clare și obligatorii, se apropie de piața cu concurență perfectă,
pură. Bursa de valori este organizată ca societate comercială (pe acțiuni) privată, publică sau
mixtă, este condusă de Consiliul Bursei (format din reprezentanții aleși ai acționarilor,ai
emitenților și ai salariaților) și își desfășoară activitatea pe baza actelor juridice ale țării, din
momentul dat.

Ca un titlu de valoare să fie admis a fi tranzacționat la bursă trebuie să îndeplineasca

anumite condiții, respectiv emitentul să se înscrie în anumiți parametrii: să dispună de un anumit
volum de capital propriu, să se înscrie într-un nivel de rentabilitate, să aibă obiective strategice
precise, să ofere publicului informații privind activitatea economico-financiară desfășurată.Pe
piața bursieră, prețurile titlurilor de valoare, cursul acestora, se stabilește zilnic ca balanță a
anticipărilor, în cadrul ședințelor de licitații, pe baza cererii și ofertei care se egalizează zilnic.

Activitatea principală a bursei de valori o reprezintă stabilirea cursului titlurilor de

valoare. Nivelul și dinamica cursului titlurilor de valoare se stabilesc pe baza unor factori
generali și anume: cererea și oferta de pe piața respectivă; mărimea dividendului asigurat;
dinamica prețurilor; rata dobânzii; situația politică și socială internă; conjunctura internațională
etc. Tranzacțiile la bursele de valori au loc prin două genuri de operațiuni:

-la vedere, acelea care presupun livrarea imediată, în limitele regulamentului, al titlurilor de
valoare la cursul, prețul zilei acceptat de agenții participanți;

- la termen, sunt acelea care la momentul încheierii tranzacției se stabilește cursul de schimb și
numărul titlurilor de valoare, urmând ca la o dată ulterioară, la scadență, să aibă loc schimbul
efectiv al titlurilor pe bani (sunt speculative – unul din parteneri câstigând, iar altul pierzând).

Activitatea bursieră în România datează din anul 1839, prin întemeierea burselor de
comerț. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficială a Bursei de Valori București
(BVB), iar peste o saptamâna a apărut și cota bursei, publicată în Monitorul Oficial. De-a lungul
existenței sale, activitatea bursei a fost afectată de evenimentele social-politice ale vremii
(răscoala din 1907, războiul balcanic 1912-1913), bursa fiind închisa apoi pe perioada primului
război mondial. După redeschiderea sa, a urmat o perioada de șapte ani de creșteri
spectaculoase, urmată de o perioada tot de șapte ani de scădere accelerată. Activitatea Bursei

11
de Efecte, Acțiuni și Schimb se întrerupe în anul 1941, moment în care erau cuprinse la cota
bursei acțiunile a 93 de societăți și 77 de titluri cu venit fix (tip obligațiuni).

Bursa de Valori București a fost creată ca o piață care să reunească elita firmelor listate
și tranzacționate din țară, selectate pe baza unor criterii riguroase de performanță și eficientă.
Bursa de Valori București a fost înfiintata la 21 aprilie 1995 prin decizia Comisiei Naționale a
Valorilor Mobiliare, ca instituție publică investită cu personalitate juridică ce își desfășoară
activitatea pe principiul autofinanțării.

Asociația Bursei de Valori București a fost constituită la 27 aprilie 1995 de către

24 de societăți de valori mobiliare fondatoare. Ea reprezintă organul suprem de luare a deciziilor
privind activitatea bursei, fiecare societate de valori mobiliare membră având dreptul la un vot
în adunările generale ale Asociației Bursei.

Pentru ca acțiunile unei firme să fie înscrise la cota bursei, este necesar ca cel puțin
15% din numărul acțiunilor emise și aflate în circulație să fie deținute de cel puțin 1800 de
acționari, excluzând persoanele implicate și angajații emitentului. Fiecare dintre acești 1800 de
acționari trebuie să dețină un număr de acțiuni a căror valoare totală minimă să fie de 100.000
lei. Pentru ca obligațiunile să fie cotate la bursă, este necesar ca cel puțin 30% din titlurile emise
și aflate în circulație să fie deținute de cel puțin 1000 de deținători, excluzând persoanele
implicate și angajații emitentului.

Fiecare din acești 1000 de deținători trebuie să dețină un număr de obligațiuni a căror
valoare totală minimă să fie de 300.000 lei. Procentul de 30% menționat mai sus trebuie să
reprezinte minim 50.000 de obligațiuni. Obligațiunile și alte valori mobiliare emise de către
stat, județe, orașe, comune, autorități ale administrației publice centrale și locale și de către alte
autorități sunt de drept emise la Cota la primirea de către BVB a respectivului document de
emisiune și a plății comisionului prevăzut în procedurile bursiere. Valorile mobiliare străine,
emise de către persoane juridice străine, vor fi înscrise la Cota BVB în cadrul sectorului
internațional, fiind afișate distinct de cele autohtone. Pentru a avea înscrise valorile mobiliare
în cadrul sectorului internațional, emitenții acestora trebuie să întruneasca condițiile pe care
trebuie să le îndeplineasca și emitenții autohtoni, persoane juridice române, cu mențiunea de a
avea respectivele valori mobiliare depozitate la o societate comercială de depozitare colectivă
a valorilor mobiliare, desemnată de către Bursă și de a fi înscrise pe o piață organizată din țară
în care au fost emise, recunoscută de către BVB.

Pentru menținerea la Cota Bursei, emitenții valorilor mobiliare trebuie să achite

comisionul de menținere, respectiv să realizeze furnizarea informațiilor cerute de bursă,

12
informând permanent și pe deplin publicul atât despre evenimentele importante cât și despre
deciziile ce pot afecta prețul valorilor mobiliare.

Furnizarea informațiilor trebuie să fie subiectul unui anunț făcut către bursă, înaintea
oricărui comunicat destinat informării publicului prin mass-media. Informațiile furnizate
trebuie să aibă un conținut cert, corect, suficient. La furnizarea informațiilor se ține cont de
modul de distribuire a informațiilor, de momentul în care are lor această distribuire, de condițiile
generale și specifice ale pieței, precum și de alte criterii stabilite de bursă.

Bursa poate solicita emitentului orice documentație necesară analizării comunicatelor

destinate informării publicului prin intermediul mass-media. Emitenților li se solicită să
păstreze contactul cu bursa în vederea reglementării problemei furnizării de informații. Orice
fluctuații anormale în prețul de piață al valorilor mobiliare vor fi subiectul unor analize specifice
efectuate de către bursă iar dacă respectivele fluctuații se vor dovedi rezultatul unor scurgeri de
informații, bursa va interveni luând măsurile adecvate situațiilor respective.

Începând din 1999, regimul furnizării de informații pentru menținerea la Cota Bursei
a cunoscut unele suplimentări. Astfel, se accentuează necesitatea menținerii transparenței și, cel
mai important în contextul menținerii pieței de capital românesti, emitenții sunt obligați să
stabilească și să aducă imediat la cunoștință Bursei și publicului data-limită pâna la care vor
efectua plata dividendelor.

13
 1.4. Concluziile temei

Banii pe care o companie îi atrage prin emisiunea de acțiuni către investitori se

numește capital social. Alternativa companiilor prin care mai pot produce capital este atragerea
banilor prin emisiunea de obligațiuni, aceasta fiind clasificată drept un instrument de datorie.
Spre deosebire de instrumentele de datorie prin care banii imprumutați trebuie restituiți celor
de la care au fost împrumutați, capitalul social reprezintă proprietatea continuă a companiei și,
astfel, nu trebuie rambursat.

Acționarul este co-proprietar al companiei și este îndreptățit să beneficieze de toate

drepturile de proprietate, inclusiv de dividend: profitul distribuit de companie proprietarilor. În
decursul anilor, dacă o companie performează bine, alți investitori vor dori să devină proprietari
ai unei astfel de companii prin cumpărarea acțiunilor companiei respective. Rezultatele bune
ale companiei emitente (profituri, creștere, dividende) duc la creșterea cererii pentru aceste
acțiuni, care duce la creșterea prețului acțiunilor. Astfel, acționarul are oportunitatea să vândă
acțiunile sale la un preț mai mare decât cel la care le-a cumpărat. Reversul este la fel de valabil.
Din acest motiv este important ca un investitor să fie informat atunci când face o alegere. Dacă
în cazul emisiunii de acțiuni investitorii pot câștiga considerabil, în cazul obligațiunilor,
investitorii vor câștiga în principal o dobândă fixă, stabilită la începutul emisiunii.

Dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici și mijlocii este deosebit de importantă

deoarece pe de o parte, în prezent este unica sursă de locuri de muncă, iar pe de altă parte, prin
intermediul lor se creează o cultură a competiției bazată pe flexibilitate și producție. Pentru
atenuarea consecințelor pe care le generează procesul complex de restructurare a economiei se
consideră că o alternativă ar putea să o constituie dezvoltarea sectorului de intreprinderi mici și
mijlocii, dar și modernizarea și diversificarea activităților economice.

Utilizarea acțiunilor sau obligațiunilor pentru atragerea finanțării de pe bursă implică

listarea acestor instrumente sau admiterea la tranzactionarea pe bursă. La Bursa de Valori
București, companiile se pot lista pe Piața Principală sau pe AeRO, o piață pentru finanțarea
companiilor mici și mijlocii. Companiile listate trebuie să respecte un anumit set de reguli ale
bursei, respective care includ publicarea rapoartelor financiare trimestriale sau anunțurilor
despre contractele sau cheltuielile importante pe care le derulează.

14
 Capitolul II – elemente practice referitoare la temă

2.1. Prezentarea generală a S.C. COMAT PRAHOVA S.A.

Societatea Comercială ,,COMAT PRAHOVA" -Ploiești a funcționat până în anul

1990 ca întreprindere județeană de stat pentru comerțul cu ridicata pe raza județului Prahova
(B.J.A.T.M.-Baza Județeană de Aprovizionare Tehnico-Materială Prahova) și are sediul în
municipiul Ploiești, Strada Petrolului nr.1. Prin Hotărârea de Guvern nr.1176/1990 s-a
reorganizat în Societatea Comercială COMAT PRAHOVA, ca persoană juridică română, sub
formă de societate pe acțiuni, în subordinea Ministerului Industriilor, Comisia Națională de
Reciclare a Materialelor, cu capital integral de stat. Societatea a fost înmatriculată la Oficiul
Județean Prahova al Registrului Comerțului sub nr. J29/40/12.02.1991, potrivit căruia
funcționează și în prezent, având Cod fiscal (C.U.I.) 1358024 și atribut fiscal R .

În temeiul schimbărilor economico-politice survenite după Decembrie 1989, de

trecere de la o economie centralist-dirijistă de comandă, la o economie de piață, S.C. COMAT
PRAHOVA S.A. a acționat într-un comportament strategic de adaptare la cerințele trecerii
efective la economia de piață. Astfel, în luna Iunie 1995 societatea s-a privatizat în conformitate
cu prevederile Legii nr.77/1994. Prin semnarea contractului cu nr.294/1995 cu Fondul
Proprietății de Stat, cei 493 de acționari salariați, au dobândit acțiuni reprezentând 70% din
capitalul social de 14.441.125 mii lei, respectiv 10.150.000 mii lei, format din 406.000 acțiuni
nominative, a câte 25.000 lei. Societatea Comercială astfel privatizată și-a elaborat propriul
STATUT, cu toate prevederile cerute de Legea nr.31/1990, privind societățile comerciale,
obținând autentificarea notarială sub nr. 312/18.12.1995, precum și cu modificările ulterioare.

S.C."COMAT PRAHOVA" S.A. este cel mai mare en-grosist din județul Prahova și
are ca obiect de activitate, conform art.6 din STATUTUL societății, următoarele :

• prospectarea pieței consumatorului pentru stabilirea fondului de marfă ce urmează a

fi aprovizionat în vederea desfacerii;

• asigurarea portofoliului de comenzi, perfectarea contractelor cu partenerii, pentru

aprovizionarea agenților economici în zona de deservire;

• constituirea de stocuri materiale și produse asortate pentru a efectua, la cererea

clienților consumatori, livrări imediate din depozite;

15
 • preluarea aprovizionării, parțiale sau integrale, a unor unități industriale sau de
construcții din zona sa de activitate; preluarea desfacerii, parțiale sau integrale, a unor unități
producătoare din județ;

• preluarea de la agenții economici a stocurilor de materiale care nu le mai sunt

necesare și redistribuirea lor către alți agenți economici; întreținerea și repararea
autovehiculelor și utilajelor aflate în dotare;

• comerț cu amănuntul în magazine nespecializate; efectuarea de operațiuni de import-

export și schimburi de materiale rămase disponibile, din activitatea de aprovizionare-desfacere;

• confecționarea echipamentului de lucru și de protecție din materiale textile;

desfășurarea unor activități cu caracter social în favoarea salariaților;

• prelucrarea brută a lemnului și impregnarea lemnului; fabricarea de produse

stratificate din lemn și fabricarea de elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;

• producția de ambalaje din lemn și fabricarea altor produse din lemn; fabricarea
vopselurilor și a lacurilor și totodată fabricarea săpunurilor, detergenților și a produselor de
întreținere, cosmetice și de parfumerie;

• producția de articole de cauciuc și din material plastic; fabricarea cărămizilor, țiglelor

și a altor produse pentru construcții;

• construcții metalice și fabricarea altor produse prelucrate din metal; producția de

mobilier; fabricarea articolelor sportive și a altor produse manufacturiere;

• recuperarea deșeurilor și resturilor metalice și nemetalice reciclabile; lucrări de

instalații, izolații și instalări de echipamente și alte lucrări care dau funcționalitate clădirilor și
construcțiilor;

• lucrări de finisări; diverse tipuri de comerț cu amănuntul sau cu ridicata; activități

imobiliare asupra bunurilor proprii sau închiriate; realizarea și furnizarea de programe;

• activități juridice, de contabilitate și revizie contabilă, consultantă pentru afaceri și

management, consultații referitoare la impunere, activităti de studii de piată și de sondaj;

16
 Structura organizatorică funcțională a societății comerciale include totalitatea
direcțiilor, compartimentelor și serviciilor, cu atribuții și responsabilități, delimitate pe funcții
ale societății. Astfel, conducerea este structurată prin Direcția manangement-marketing și
Direcția comerț cu ridicata, din subordinea Direcției generale comerciale; Direcția financiar-
contabilă și Direcția tehnică și de producție.

 În subordinea nemijlocită a Directorului General funcționează :

- secretariatul Consiliului de Administrație ;

- compartimentul acționariat ;

- compartimentul juridic;

- compartimentul de control financiar.

 În subordinea Directorului executiv pentru comerțul cu ridicata, se află:

- serviciul nr.1- pentru cumpărări, vânzări en-gross de material tubular, laminate

pline,obiecte sanitare și fitinguri, organe de asamblare, pietre polizor, abrazive, inclusiv
depozitele (gestiunile) aferente, în număr de 4;

- serviciul nr. 2- pentru cumpărări și vânzări en-gross de laminate plane, neferoase, oțel
beton, trefilate, butoaie, armături interioare, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, în număr
de 4;

- serviciul nr. 3- pentru cumpărări vânzări en-gross de materiale chimice, materiale p.s.i.
, anvelope, produse petroliere, materiale de construcții, materiale ale industriei ușoare, inclusiv
depozitele (gestiunile) aferente, în număr de 5;

 În subordinea Directorului executiv tehnic și de producție există:

- atelierul exploatare auto, utilaje și căi uzinale;

- atelierul confecții textile, cu gestiunea de materii prime;

- atelierul mecanizare;

17
  În subordinea Directorului Executiv economic se află:

- serviciul financiar, unde se efectuează decontările cu furnizorii, clienții,bugetul

statului, controlul operațiilor de casă etc.;

- serviciul contabilitate, care asigură organizarea și conducerea contabilității sintetice și

analitice a întregului patrimoniu, întocmirea balanței de verificare și a bilanțului contabil,
organizarea și verificarea evidenței operative a mărfurilor, ambalajelor și a celorlalte valori
materiale.

Structura organizatorică operativă a societății comerciale este compusă și

reprezentată de ansamblul unităților fără personalitate juridică, prin care se desfăsoară
permanent procesul operativ de aprovizionare, stocare și desfacere de materii prime, materiale,
produse asortate, subansamble, în conformitate cu contractele încheiate cu partenerii de afaceri;
comerț cu amănuntul în magazine nespecializate; confecționarea echipamentului de lucru și de
protecție din materiale; întreținerea și repararea autovehicolelor și utilajelor din dotare;
efectuarea pentru agenții economici a unor servicii specifice activității de aprovizionare-
depozitare-desfacere, ca de exemplu: închirieri de spații de depozitare și conservare; închirieri
de utilaje și mijloace de transport; operațiuni de incărcări-descărcări etc. Aceste unități dispun
de spații comerciale, mobilier, utilaje și dispozitive adecvate operațiunilor de recepționare,
păstrare și vânzare a diferitelor produse, materii prime, materiale, piese de schimb, subansamble
etc.

 Astfel există următoarele servicii:

- serviciul comerț cu amănuntul și magazine proprii în număr de 11, care se află în

subordinea Directorului executiv de management și marketing;

- serviciul nr.1, pentru cumpărări și vanzări en-gross de material tubular, laminate pline,
obiecte sanitare și fitinguri, organe de asamblare, pietre de polizor, abrazive, care include
depozitele (gestiuni) în număr de 4;

- serviciul nr.2, care include un număr de 4 depozite (gestiuni) aferente pentru

cumpărări și vânzări en-gross de laminate plane, neferoase, oțel beton, trefilate, butoaie,
armături interioare;

18
 - serviciul nr.3, care include un număr de 5 depozite (gestiuni) aferente cumpărărilor și
vânzărilor en-gross de materiale electrice, aparataj de joasă tensiune, rulmenți, piese de schimb
auto, scule etc.;

- serviciul nr.4, care are în componența sa un număr de 5 depozite (gestiuni) aferente

cumpărării și vânzării en-gross de materiale chimice, materiale p.s.i., anvelope, produse
petroliere, materiale de construcție, materiale ale industriei ușoare .

 În planul producției există:

- atelierul exploatare auto, utilaje și căi uzinale;

- atelierul confecții textile, în care există și gestiunea de materii prime;

- atelierul de mecanizare (întreținere, reparații și microproducție) unde se află gestiunea

de echipamente de protecție, carburanți și totodată și gestiunea de piese de schimb;

Conducerea societății este asigurată de un personal cu experiență, a cărui pregatire

profesională este corespunzatoare domeniului de activitate. Vârsta medie a cadrelor
de conducere este de 45 ani. Numărul salariaților în anul 2006 a fost de 279, față de 295 în
2005, constatându-se o scădere datorită deceselor, pensionărilor, dar și a unei restructurări.
Structura personalului după studii se prezintă astfel:

2.1 Structura personalului după studii

Număr de persoane Ponderea ( % )
Categoria
2005 2006 2005 2006

Studii superioare 35 48 11,87 17,21

Studii medii 185 166 62,71 59,50

Studii generale 75 65 25,42 23,29

TOTAL 295 279 100,00 100,00

19
 Ponderea de 59,50% a personalului cu studii liceale este conformă cu obiectul de
activitate al societății, în schimb ponderea de 17,21% a personalului cu studii superioare este
inferioară față de scopul și obiectivele ce-și propune a le realiza echipa managerială. Necesarul
de economiști este aproape de cel preconizat, dar cel al inginerilor și al juriștilor este sub
necesar. Din numărul angajaților de 279 în 2005, 172 sunt în vârstă de până la 40 de ani, ceea
ce constituie o rezervă pentru activitatea viitoare a societății. Volumul total al aprovizionărilor
se ridica în anul 2006 la 60 miliarde lei, în comparație cu anul 2005, când a fost de 57 miliarde
lei, însemnând o creștere de 4,9%. Aprovizionările se realizează prin 3659 de agenți economici
(furnizori), unde ponderea cea mai mare o dețin următorii:

2.2 Ponderea furnizorilor

Nr. Furnizori Pondere (%)
1 S.C . SIDEX S.A Galați 5,5
2 S.C . AZUR S.A Timișoara 5,0

3 S.C . PETROTEL LUK OIL S.A Ploiești 4,7

4 S.C . IAIFO S.A Zalău 4,1

5 S.C . SOCOMENT S.A Oțelul Roșu 4,0

6 S.C . PETROBRAZI S.A Brazi 3,7

7 S.C . VICTORIA S.A Florești 3,5

8 S.C . CHIMPROD S.A Oradea 3,2

9 S.C . ROMPETROL TRADING S.A Galați 3,2

10 S.C . OTEL INOX S.A Târgoviște 2,1

11 S.C . DACIA SERVICE S.A Feleac - Cluj 1,3

12 S.C . ELECTROCONTACT S.A Botoșani 1,2

13 Alte societăți comerciale 30,7

14 Companii și regii autonome 21,7

TOTAL 100,00

20
 Piața de desfacere a societății se întinde pe intreg teritoriul județului și are un număr de
9266 beneficiari. Volumul desfacerii în anul 2006 se cifra la 70.042 mld.lei, față de anul 2005,
când a fost de 64 miliarde lei, reprezentând deci, o creștere de 8,4%. Principalii
clienți (beneficiari) sunt următorii:

2.3 Ponderea beneficiarilor

Pondere(%)
Clienți / Beneficiari

1. S.C. UZTEL S.A. Ploiești 4,6

2. S.C. CIPROM S.A. Ploiești 3,3
3. S.C. ENERGOPETROL S.A. Câmpina 2,4
4. S.C. 24 IANUARIE S.A. Ploiești 2,1

5. S.C. PETROUTILAJ S.A. Câmpina 2,1

6. S.C. MUNTENIA S.A. Filipești de Pădure 1,7
7. S.C. UPETROM S.A. Ploiești 1,4
8. S.C. ELECTROUTILAJ S.A. Câmpina 1,2
9. S.C. PETROBRAZI SA Brazi 1,1
10. S.C. UTILAJ PETROLIER S.A. Târgoviște 1,1
11. S.C. PETROTRANS S.A. Ploiești 1,0
12. S.C. ROMPETROL S.A. 1,0
13. S.C. ROMFOR S.A. Scaieni 0,9
14. S.C . PETROTEL LUK OIL S.A. Ploiești 0,9
15. S.C . TIMKEN S.A Ploiești 0,7
16. S.C. COMPET S.A. Ploiești 62,8
17. Companii și Regii autonome 5,6
18. Persoane fizice 3,8
19. Alte societăți comerciale 62,8
TOTAL 100,00

21
 2.2. Aplicarea temei în cadrul societății alese

Potrivit statutului autentificat notarial și aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor,

conducerea generală a S.C. ,,COMAT PRAHOVA" S.A. este asigurată de:

a) Adunarea Generală a Acționarilor; c) Directorul General;

b) Consiliul de Administrație (C.A.); d) Comisia de Cenzori.

Conform prevederilor statutare, Adunarea Generală a Acționarilor este organul

suprem de conducere al societății comerciale, care decide asupra activității acesteia și asigură
politica ei economică și comercială. Hotărârile Adunării Generale se iau prin vot deschis sau
secret (în cazul alegerii Consiliului de Administrație, a cenzorilor, pentru revocarea lor și pentru
luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor). Societatea Comercială
"COMAT PRAHOVA" S.A. este administrată de către Consiliul de Administrație, care este
compus din 7 administratori aleși de A.G.A. prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani, cu
posibilitatea de a fi realeși. Președintele Consiliului de Administrație este totodată și Directorul
General al societății, în care calitate conduce și Comitetul de Direcție. Consiliul de
Administrație se întrunește ori de câte ori este nevoie, cel puțin o data pe lună, iar Comitetul
de Direcție de 2 ori pe săptămână.

Societatea Comercială ,,COMAT PRAHOVA" S.A. își desfășoară activitatea

comercială en-gross (75% din activitate) și en-detail, precum și cea de producție cu obligația
respectării dispozițiilor legale privind protecția mediului înconjurător, protecția muncii, norme
de igienă sanitară, normele de pază, normele de prevenire și stingerea incendiilor, legislația
financiară, bancară, reglementările de politică comercială, legislația muncii, raportarea
statistică etc. În acest context, societatea întreține relații cu cercul său de parteneri comerciali
(furnizori, cumpărători-beneficiari, intermediari-distribuitori), cu firme concurente, respectând
principiul concurenței loiale, cu firme străine, reprezentanțe comerciale dar și cu următoarele
instituții publice:

● Camera de Comerț și Industrie; ● Curtea de Conturi;

● Administrația financiară locală; ● Garda Financiară;

● Direcția Muncii și Protecției Sociale; ● Registrul Comerțului

22
 Bibliografie

Articole și lucrări on-line:

1. http://www.hamangiu.ro/upload/cuprins_extras/constituirea-societatii-comerciale-pe
actiuni_extras.pdf

2. https://conspecte.com/Dreptul-afacerilor/societatea-pe-actiuni.html

3. http://www.univnt.ro/rezumate_doctorat/index.php?dir=Drept%2F&download=Dag
hie_Dragos_Mihai.pdf

4. http://socotim.ro/2017/02/07/registrele-obligatorii-dintr-o-societate-comerciala/

5. http://www.stiucum.com/drept/drept-comercial/Dizolvarea-si-lichidarea-
socie92985.php

6. http://www.scritub.com/economie/bursadevaloribucurestilucrared1741922919.php

7. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Rolul-si-importanta-IMMurilor-14.php

8. http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2006/management-si-marketing/39.pdf

9. http://www.scritub.com/economie/Proiect-de-atestat-societate-c81665.p

23