Sunteți pe pagina 1din 17

Teste grilă Managementul inovării

1. Definiţia „tehnologia este ansamblul de utilaje, procedee, echipamente şi metode


pentru „a face” sau „a fabrica”” aduce:
a) un element în plus şi anume tehnologia permite extinderea capacităţii de acţiune
a omului;
b) restricţii;
c) cele trei elemente care intră în componenţa unei tehnologii;
d) răspunde cerinţelor unei economii de piaţă.

2. Definiţia „tehnologia este ştiinţa procedeelor de fabricare şi a utilajelor care


permite transformarea, în condiţii economic-avantajoase, a materiilor prime în
produse”, se caracterizează prin:
a) tehnologia permite extinderea capacităţii de acţiune a omului;
b) introduce restricţii;
c) răspunde cerinţelor unei economii de piaţă;
d) prezintă cele trei elemente care intră în componenţa unei tehnologii.

3. Definiţia „tehnologia este arta de a utiliza, într-un context local şi într-un scop
precis, ştiinţele, metodele şi utilajele care pot servi la concepţia şi realizarea unui
produs şi a procedeului său de fabricaţie”, se caracterizează prin:
a) tehnologia permite extinderea capacităţii de acţiune a omului;
b) introduce restricţii;
c) răspunde cerinţelor unei economii de piaţă;
d) prezintă cele trei elemente care intră în componenţa unei tehnologii.

4. Definiţia „tehnologia este un ansamblu complex de cunoştinţe, mijloace şi


pricepere, organizat pentru a realiza producţia unui anumit bun”, se caracterizează
prin:
a) tehnologia permite extinderea capacităţii de acţiune a omului;
b) introduce restricţii;
c) răspunde cerinţelor unei economii de piaţă;
d) prezintă cele trei elemente care intră în componenţa unei tehnologii.

5. Un sistem se caracterizează prin:


a) este un sistem organizat;
b) relaţiile ce leagă elementele între ele;
c) o mulţime de elemente.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c; 2. a,b; 3. b,c; 4. a,c.

6. Avantajele studiului sistemic sunt:


a) pune pe primul plan relaţiile şi nu obiectele;
b) se deplasează efortul de concepţie spre ansamblul care conţine elementele izolate;
c) este o cale de introducere a noului cu un minim de elemente de noutate;
d) studiul nu se poate realiza independent de natura concretă a procesului studiat.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b,c; 3. a,c,d; 4. a,b,d.
7. Un sistem se caracterizează prin:
a) structură, funcţiuni şi însuşiri;
b) structură şi însuşiri;
c) structură diacronică;
d) structură sincronică.

8. Părţile sistemului sunt plasate în cascadă în cazul:


a) structurii diacronice;
b) structurii sincronice;
c) structurii combinate;
d) structurii pure.

9. În cazul structurii sincronice, părţile sistemului evoluară în:


a) cascadă;
b) paralel;
c) cascadă şi paralel;
d) mixt.

10. Sistemul de fabricaţie are o structură:


a) sincronică;
b) diacronică; ce se află într-o relație de structură sincronică cu
subsistemul de comandă
c) combinată;
d) pură.

11. Proprietatea sistemelor de a-şi menţine o anumită stare, prin adaptarea faţă de
perturbaţiile exterioare, se numeşte:
a) integralitate;
b) autostabilizare;
c) autoorganizare;
d) autoperfecţionare.

12. Proprietatea de autostabilizare se întâlneşte la:


a) sistemele cu reacţie negativă;
b) sistemele cu reacţie pozitivă;
c) sistemele sinergetice.

13. Revoluţia industrială care a avut loc între 1960-1990 poate fi caracterizată prin:
a) ameliorarea performanţelor proceselor de fabricaţie;
b) accentul pus pe o gestionare bună a resurselor tehnologice;
c) accentul pus pe activitatea de inovare;
d) înlocuirea fibrelor naturale cu cele artificiale, apariţia maselor plastice.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b,c; 3. a,b,d; 4. b,c,d.

14. Structura este cunoscută în detaliu datorită metodelor evoluate de analiză, iar
tehnologiile de elaborare permit obţinerea unei anumite structuri sau evitarea
formării unei alte structuri în cazul:
a) structurii acceptate a materialelor;
b) structurii controlate a materialelor;
c) structurii stăpânite a materialelor;
d) structurii compozite a materialelor.

15. Materialele „de comandă” care să răspundă de fiecare dată exact solicitărilor
utilizatorului au:
a) structură acceptată;
b) structură controlată;
c) structură stăpânită;
d) structură compozită.

16. Cele trei elemente, materialul rezistent, de umplutură şi de legătură, intră în


alcătuirea:
a) materialelor plastice;
b) materialelor compozite;
c) materialelor metalice;
d) materialelor fluorurate.

17. Tehnologiile controlate de microorganisme vii se numesc:


a) tehnologii de tip fermentativ;
b) tehnologii enzimatice;
c) tehnologii genetice.

18. Capacitatea de a prelua rapid o modificare parţială a produselor fabricate


caracterizează:
a) flexibilitatea de adaptare;
b) flexibilitatea de gamă;
c) flexibilitatea de variantă;
d) flexibilitatea de organizare.

19. Capacitatea de a se adapta rapid la o înnoire a produselor reprezintă:


a) flexibilitatea de adaptare;
b) flexibilitatea de gamă;
c) flexibilitatea de variantă;
d) flexibilitatea de organizare.

20. Capacitatea de a adapta mai multe mijloace de producţie diferite la fabricarea


aceluiaşi produs reprezintă:
a) flexibilitatea de volum;
b) flexibilitatea de adaptare;
c) flexibilitatea de proces;
d) flexibilitatea de variantă.

21. Obţinerea produselor personalizate, în defavoarea celor standardizate, se realizează


în:
a) sisteme cu flexibilitate artificială;
b) sisteme rigide de tip reglementat;
c) sisteme rigide de tip automatizat;
d) sisteme cu flexibilitate naturală.
22. Sistemul flexibil este alcătuit din:
a) o singură celulă flexibilă;
b) mai multe celule flexibile;
c) un sistem automat de transport;
d) un calculator de proces.
Răspunsul corect este:
1. a,c,d; 2. b,c,d; 3. a,c; 4. b,d.

23. Sistemele flexibile de fabricaţie sunt rentabile:


a) într-un domeniu mediu al numărului de unităţi produse;
b) într-un domeniu foarte mic al numărului de unităţi produse;
c) la serii mari şi foarte mari de produse.

24. Sistemele automatizate rigide sunt avantajoase pentru:


a) un număr mediu de produse realizate;
b) un număr foarte mic de unităţi produse;
c) serii mari şi foarte mari de produse.

25. După rolul în poziţionarea concurenţială a întreprinderii, tehnologiile se clasifică


în:
a) esenţiale;
b) de diferenţiere;
c) în declin;
d) periferice;
e) definitorii.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b,d,e; 3. a,b,c,e; 4. a,c,d,e.

26. Tehnologiile care sunt stăpânite şi aplicate doar de întreprinderea în cauză sunt:
a) esenţiale;
b) definitorii;
c) de diferenţiere;
d) evolutive.

27. Tehnologiile care sunt „inima întreprinderii” se numesc:


a) definitorii;
b) esenţiale;
c) mature;
d) evolutive.

28. După nivelul de dezvoltare, tehnologiile sunt:


a) emergente;
b) evolutive;
c) mature;
d) în declin;
e) depăşite.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c; 2. a,b,d,e; 3. a,b,c,d,e; 4. a,b,c,e.
29. Tehnologiile ce caracterizează domeniul industrial în care se situează
întreprinderea sunt:
a) esenţiale;
b) definitorii;
c) mature;
d) emergente.

30. O „străpungere” tehnologică în domeniu va fi realizată pe seama aplicării unei


tehnologii:
a) esenţiale;
b) definitorii;
c) mature;
d) emergente.

31. Tehnologiile produselor care sunt fabricate în exclusivitate în cadrul acelei


întreprinderi se numesc:
a) esenţiale;
b) controlabile;
c) definitorii;
d) emergente.

32. Analiza competitivităţii produselor privită prin prisma tehnologiilor de realizare se


face pe baza unei matrice în care pe coloane se trec următoarele elemente de
poziţionare a întreprinderii pe piaţă:
a) cererea pieţii;
b) compatibilitatea;
c) prestigiul întreprinderii;
d) coeficientul de elasticitate;
e) costurile de exploatare.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b,c; 3. a,c,d; 4. a,c,d,e.

33. La analiza potenţialului tehnologic, tehnologiile se clasifică după interesele


întreprinderii în:
a) cai de bătaie;
b) tehnologii emergente;
c) tehnologii abandon;
d) tehnologii problemă;
e) tehnologii de rentabilizare;
f) tehnologii evolutive.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,c,d,e; 3. c,d,e,f; 4. a,b,c,f.

34. În cazul tehnologiilor problemă, se va acţiona în următorul sens:


a) nu se vor mai aloca resurse;
b) se vor aloca resurse pentru cercetare-dezvoltare, atragere de specialişti;
c) se vor organiza cursuri de specializare;
d) se vor cumpăra brevete;
e) se va renunţa la tehnologie.
Răspunsul corect este: 1. b,c,d; 2. a,e; 3. a,c,d; 4. b,c,d,e.

35. În cazul „cailor de bătaie”:


a) atuurile întreprinderii sunt mari;
b) atuurile întreprinderii sunt slabe;
c) sunt tehnologii care susţin întreprinderea;
d) se vor aloca în viitor resurse financiare şi umane;
e) se vor organiza cursuri de specializare.
Răspunsul corect este:
1. a,c,d; 2. b,d,e; 3. a,c,d,e; 4. b,c,d,e.

36. Caracterizarea întreprinderii, în ansamblu, se poate face cu ajutorul următorilor


indicatori tehnico-economici:
a) gradul de valorificare a materiei prime mai este și (indicatorul de utilizare extensivă)
b) eficacitatea globală;
c) gradul de înnoire a echipamentului;
d) producţia specifică;
e) capacitatea de producţie disponibilă.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d,e; 2. a,b,c,d; 3. a,b,c; 4. a,c,e.

37. În România, indicatorul de utilizare extensivă se determină ca raport dintre:


a) producţia efectivă şi capacitatea de producţie;
b) timpul cât un utilaj a funcţionat efectiv şi timpul maxim avut la dispoziţie din
perioada considerată;
c) valoarea adăugată şi numărul mediu de personal angajat.

38. Gradul de valorificare a materiei prime se determină ca raport între:


a) valoarea adăugată şi numărul mediu de personal angajat;
b) valoarea adăugată şi volumul de activitate;
c) volumul de activitate şi valoarea adăugată;
d) volumul de activitate şi numărul mediu de personal angajat.

39. Investiţiile cu rezultate nemateriale se concretizează în:


a) activitatea de cercetare dezvoltare; nematerial
b) studii de piaţă; nematerial
c) investiţii pentru protecţia mediului; - capacități noi de producție; - construcții cu
caracter social;
d) recrutare şi formare de specialişti. Nematerial
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b,c; 3. a,b,d; 4. b,c,d.

40. Investiţiile cu rezultate materiale se concretizează în:


a) activitatea de cercetare dezvoltare; nematerial
b) studii de piaţă; nematerial
c) investiţii pentru protecţia mediului; - capacități noi de producție; - construcții
cu caracter social;
d) recrutare şi formare de specialişti. Nematerial
Răspunsul corect este:
2. a,b,c,d; 2. a,b,c; 3. a,b,d; 4. c

41. Gradul de înnoire a echipamentului se determină ca raport dintre:


a) investiţia maximă anuală şi volumul de activitate;
b) investiţia minimă anuală şi volumul de activitate;
c) investiţia medie anuală şi volumul de activitate;
d) investiţia maximă anuală şi volumul mediu de activitate.

42. Poziţia concurenţială a întreprinderii se estimează în raport cu următoarele criterii:


a) fracţiunea de piaţa stăpânită de întreprindere;
b) capacitatea de a aduce repede încasări considerabile;
c) gradul de control asupra tehnologiilor;
d) costurile de producţie.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,c,d; 3. a,b,c; 4. b,c,d.

43. Se vor evita tehnologiile emergente care implică:


a) timp de punere la punct foarte lung;
b) grad de risc foarte pronunţat;
c) un potenţial incert;
d) stabilitatea riscurilor de nereuşită.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c; 2. a,c,d; 3. a,b,c,d; 4. b,c,d.

44. Factorii principali care determină întreprinderea să promoveze noul sunt:


a) nevoia de a păstra (dezvolta) poziţia ocupată de întreprindere pe piaţă;
b) obligativitatea de a se alinia la cerinţele legislative şi sociale;
c) recesiunea;
d) pentru a face faţă unor scumpiri ale materiilor prime.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b,c; 3. b,c,d; 4. a,c,d.

45. Inovarea industrială este condiţionată de:


a) o strategie clară a întreprinderii;
b) o bună motivaţie a celor ce se ocupă de creativitate;
c) existenţa unor proceduri clare şi corecte;
d) crearea unor echipe mici;
e) existenţa unui climat concurenţial.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c; 2. b,c,d; 3. a,c,e; 4. a,c,d,e.

46. Pentru ca procesul de creativitate să se desfăşoare în condiţii bune este necesar să


existe:
a) o circulaţie bună a informaţiei;
b) cunoaşterea bună a pieţei şi a cerinţelor ei;
c) un contact strâns cu comunitatea ştiinţifică;
d) acceptarea ideilor ciudate;
e) o bună motivaţie a celor ce se ocupă de aşa ceva.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c; 2. a,b,c,d; 3. a,b,c,d,e; 4. c,d,e.

47. Dintre factorii care încurajează activitatea de inovare se evidenţiază:


a) conducerea întreprinderii;
b) o legătură strânsă cu clienţii;
c) o fixare şi delimitare clară a obiectivelor întreprinderii;
d) existenţa unor studii de prognoză;
e) alcătuirea unor echipe interdisciplinare.
Răspunsul corect este: 1. a,b,c,d,e; 2. a,b,c; 3. b,c,d,e; 4. a,c,e.

48. Factorii care frânează activitatea de inovare sunt:


a) (Teama) conducerea întreprinderii; ?
b) o concentrare excesivă a eforturilor asupra îmbunătăţirii produselor;
c) recesiunea economică;
d) dificultăţi de comunicarea şi de informare;
e) incertitudini privind cererea noului produs.
Răspunsul corect este:
1. b,c,d,e; 2. a,b,c,d,e; 3. c,d,e; 4. a,d,e.

49. În funcţie de categoriile de factori care influenţează introducerea noului, firma


poate opta pentru următoarele strategii:
a) reducerea costurilor în raport cu concurenţa;
b) aducerea costurilor la nivelul concurenţei;
c) realizarea unor produse diferite de cele ale concurenţei;
d) cucerirea de noi pieţe;
e) concentrarea pe un anumit segment de piaţă.
Răspunsul corect este:
1. a,c,d; 2. b,c,d; 3. a,c,e; 4. b,c,d,e.

50. Întreprinderea care este activă în raport cu noul este:


a) închisă;
b) deschisă;
c) stabilă;
d) inovantă.

51. Întreprinderea care susţine permanent noul este:


a) închisă;
b) deschisă;
c) stabilă;
d) inovantă.

52. Întreprinderea opusă la nou este:


a) închisă;
b) deschisă;
c) stabilă;
d) inovantă.
53. Inovarea care vizează aspecte interne ale întreprinderii, îmbunătăţind
performanţele, este:
a) inovare de produs;
b) inovare de proces;
c) inovare de adaptare;
d) inovare de ameliorare.

54. Inovaţiile care schimbă total sistemul pornind de la alte principii sunt:
a) inovaţii de adaptare;
b) inovaţii de ruptură;
c) inovaţii de ameliorare;
d) inovaţii revoluţionare.

55. Principiul „cantitatea naşte calitate” se aplică la:


a) metoda Delphi;
b) metoda Gordon;
c) metoda Brainstorming;
d) metoda Morfologică.

56. Membrii grupului se aşază la o masă rotundă, astfel încât să se vadă, în cazul:
a) metodei Delphi;
b) metodei Brainstorming;
c) metodei Gordon;
d) metodei Phillips 66.

57. Feed-back-ul de opinie este principala caracteristică a:


a) metodei Delphi;
b) metodei Brainstorming;
c) listelor de control
d) metodei Phillips 66.

58. Anonimatul răspunsurilor individuale este asigurat în cazul:


a) metodei Brainstorming;
b) metodei Delphi;
c) discuţiei în Panel;
d) Reuniunea Phillips 66.

59. Reinformarea se întâlneşte în cazul:


a) metodei Brainstormig;
b) metodei Morfologice;
c) Sinectica;
d) metodei Delphi.

60. Liderul serveşte interesele grupului, expertul este reprezentantul problemei, iar
grupul serveşte interesele problemei de rezolvat în cazul:
a) metodei Delphi;
b) metodei Gordon;
c) metodei Brainstorming;
d) reuniunii Phillips 66.
61. Analogia directă, personală, simbolică şi magică sunt variante ale:
a) Sinecticei;
b) reuniunii Phillips 66;
c) metodei Delphi;
d) discuţiei în Panel.

62. Grupul este format din şase participanţi sau din echipe a câte şase participanţi în
cazul:
a) metodei Brainstorming;
b) metodei Delphi
c) Sinecticei;
d) reuniunii Phillips 66.

63. O variantă a metodei Phillips 66 este:


a) discuţia în Panel;
b) tehnica carnetului colectiv;
c) metoda 6.3.5;
d) listarea

64. Metoda care prevede participarea a şase persoane, care trebuie să scrie câte trei idei
în câte cinci minute este:
a) Brainstorming;
b) Brainwriting;
c) Phillips 66;
d) Gordon.

65. Emiterea de idei alternează cu critica lor în cazul:


a) metodei Brainstorming;
b) metodei Brainwriting;
c) reuniunii Phillips 66;
d) metodei Gordon.

66. Din categoria metodelor de asociere liberă a ideilor fac parte:


a) Catalogul;
b) metoda Morfologică;
c) metoda Matriceală;
d) Matricea descoperirii;
e) Gândirea Zen şi Satori.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,c,d,e; 3. b,c,d; 4. c,d,e.

67. Dobândirea de cunoştinţe noi fără a se avea în vedere o aplicaţie practică anume se
realizează în cazul:
a) cercetării fundamentale;
b) cercetării aplicative;
c) cercetării de dezvoltare.

68. Studiile de piaţă, analizele de cost, producţia de probă sunt considerate ca fiind
activităţi de:
a) cercetare fundamentală;
b) cercetare aplicativă;
c) cercetare de dezvoltare;
d) nu sunt activităţi de cercetare.

69. Factorii de piaţă favorizanţi pentru dezvoltarea activităţii de cercetare – dezvoltare


sunt:
a) cererea de produse noi;
b) necesitatea economisirii energiei;
c) schimbarea structurii clienţilor;
d) lipsa unei orientări precise a activităţii în domeniul cercetării;
e) legislaţia în domeniul protecţiei consumatorilor.
Răspunsul corect este: 1. a,b,c,e; 2. a,b,c,d,e; 3. a,c,e; 4. a,b,d,e.

70. Factorii de piaţă care frânează dezvoltarea activităţii de cercetare – dezvoltare sunt:
a) teama de a se implica în activităţi ce comportă un anumit risc;
b) lipsa unei orientări precise a activităţii din domeniul cercetării;
c) schimbarea structurii clienţilor;
d) cererea de rezultate imediat.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b,c; 3. a,b,d; 4. b,c,d.

71. Climatul din întreprindere vizavi de activitatea de cercetare are ca factori


favorizanţi:
a) considerarea activităţii de cercetare ca o investiţie;
b) existenţa unui colectiv de cercetare valoros;
c) accesul cercetătorilor la centre externe de mare tradiţie;
d) dorinţa excesivă a cercetătorilor de a dispune de „libertate academică”.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. b,c,d; 3. a,c,d; 4. a,b,c.

72. Structura centralizată a sectorului de cercetare permite:


a) o bună exploatare a bazei materiale;
b) o gestiune mai simplă;
c) o rezolvare mai rapidă o problemelor curente ale producţiei;
d) posibilităţi de a aborda teme de cercetare fundamentală, aplicativă şi de
dezvoltare.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b,c; 3. b,c,d; 4. a,b,d.

73. Structura descentralizată a sectorului de cercetare permite:


a) o bună exploatare a bazei materiale;
b) o rezolvare mai rapidă a problemelor curente ale producţiei;
c) colective mici care nu sunt apte nici cercetării fundamentale, nici cercetării
aplicative;
d) o bună corelaţie cu planurile de activitate ale unităţilor pe lângă care lucrează.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b,c; 3. b,c,d; 4. a,c,d.

74. Dintre factorii economici care au o influenţă semnificativă asupra interfeţei R&D –
Marketing se pot evidenţia:
a) perspectivele financiare;
b) tendinţa de evoluţie a ciclului de viaţă a produselor;
c) nivelul educaţiei consumatorilor;
d) sistemul de comunicare şi circulaţie a informaţiei din întreprindere;
e) evoluţia viitoare a pieţelor.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b,d,e; 3. a,b,c; 4. a,b,e.

75. Rolul major îi revine Marketingului în următoarele faze de realizare a unui produs
nou:
a) detectarea unei noi nevoi;
b) stabilirea specificaţiilor;
c) cercetarea şi conceperea noului produs;
d) comercializarea, exploatarea, întreţinerea.
Răspunsul corect este:
1. a,d; 2. a,b; 3. a,c; 4. d.

76. Evaluarea generală a activităţii de cercetare – dezvoltare se poate face prin:


a) evaluarea prin produse;
b) evaluarea personalului;
c) criterii legate de organizarea producţiei şi de progres;
d) evaluarea cererii pe piaţă a produselor.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. b,c,d; 3. a,b,c; 4. a,b,d.

77. Evaluarea sub aspectul productivităţii se face în cazul activităţii de cercetare –


dezvoltare în baza următorului criteriu:
a) evaluarea prin produse;
b) criterii legate de organizarea producţiei şi de progres;
c) evaluarea personalului.

78. Rentabilitatea activităţii de R&D se defineşte ca:


a) raport între profituri şi investiţii;
b) raport între producţie şi investiţii;
c) raport între beneficii şi producţie.

79. Productivitatea are valori negative atunci când:


a) eforturile de cercetare nu mai conduc spre nicio noutate tehnică;
b) ameliorarea parametrului unui proces conduce la diminuarea valorilor unui alt
parametru, ajungând la o formulă mai puţin apreciată de piaţă;
c) un produs superior tehnologic aduce firmei mai puţini bani.

80. Finanţarea cercetării se face aplicând:


a) metode empirice de estimare a bugetului alocat;
b) studiu sistemic de alocare a bugetelor;
c) metode empirice de alegere a temelor de cercetare;
d) metode multicriteriale de apreciere a temelor de cercetare.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c; 2. b,c,d; 3. a,c,d; 4. a,b,c,d.
81. „Se alocă activităţii de cercetare cam tot atât cât alocă şi ceilalţi din aceeaşi ramură
industrială” face parte din categoria metodelor de finanţare:
a) empirice de estimare a bugetului alocat;
b) bazate pe un studiu sistemic;
c) empirice de alegere a temelor de cercetare;
d) multicriteriale.

82. Calculul raportului între investiţia în activitatea de cercetare şi investiţia ulterior


determinată de transpunerea industrială a rezultatelor cercetării se face în cadrul:
a) metode empirice de estimare a bugetului alocat;
b) metode bazate pe un studiu sistemic;
c) metode empirice de alegere a temelor de cercetare;
d) metode multicriteriale.

83. Finanţarea cercetării trebuie să favorizeze:


a) domeniile de emergenţă;
b) domeniile evolutive;
c) domeniile depăşite;
d) domeniile în declin.

84. Tehnicile cantitative de prognoză se caracterizează prin:


a) se fac pe orizonturi scurte de timp;
b) se fac pe orizonturi medii sau lungi;
c) vizează evoluţii cantitative;
d) determină modificările pe care le suferă elementele unei situaţii;
e) se bazează pe extrapolare;
f) vizează domenii de maxim interes ale unei firme.
Răspunsul corect este:
1. a,c,d,e,f; 2. a,c,e; 3. b,d,f; 4. b,c,d,f.

85. Tehnicile calitative de prognoză se caracterizează prin:


a) se fac pe orizonturi scurte de timp;
b) se fac pe orizonturi medii sau lungi;
c) vizează domenii de maxim interes ale unei firme.
d) permite urmărirea evoluţiei domeniilor tehnologice;
e) determină modificările pe care le suferă elementele unei situaţii;
Răspunsul corect este:
1. a,c,d,e; 2. b,c,d,e; 3. a,c,e; 4. b,c,d.

86. Alegerea uneia din tehnicile de prognoză se face în funcţie de:


a) orizontul de timp;
b) modificările tehnologice;
c) stabilitatea sistemului;
d) gradul de detaliere;
e) gradul de interes.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d,e; 2. a,b,c,d; 3. a,c,d; 4. a,c,d,e.

87. Precizia prognozei depinde de:


a) scopul urmărit;
b) metoda aleasă;
c) costul de punere la punct a metodei;
d) orizontul de timp;
e) stabilitatea sistemului.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b,d,e; 3. a,b,d; 4. a,b,c,d,e.

88. Pentru a realiza o prognoză cantitativă trebuie:


a) să dispunem de un număr de valori măsurate;
b) valorile să fie culese la acelaşi moment de timp;
c) valorile să fie culese la momente diferite din trecut;
d) să dispunem de un şir de valori estimate pentru perioadele din trecut.
Răspunsul corect este: 1. a,b,d; 2. b,d; 3. a,c; 4. a,c,d.

89. Dintre cele mai folosite metode cantitative de previziune fac parte:
a) tehnicile de regresie;
b) metoda mediilor mobile;
c) metoda netezirii exponenţiale;
d) metoda curbelor logistice.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c; 2. a,c,d; 3. a,b,d; 4. a,b.

90. În cadrul tehnicilor de regresie cea mai folosită metodă este:


a) metoda netezirii exponenţiale;
b) metoda celor mai mici pătrate;
c) metoda mediilor mobile;
d) metoda curbelor de substituţie.

91. Toate valorile trecute influenţează în mod egal prognoza în cazul:


a) metodei netezirii exponenţiale;
b) metodei celor mai mici pătrate;
c) metodei mediilor m/obile;
d) metodei curbelor de substituţie.

92. Metodele calitative de previziune se caracterizează prin:


a) fac apel la experţi;
b) rezultatul prognozelor este o valoare numerică;
c) rezultatul prognozelor nu este o valoare numerică;
d) rezultatul prognozelor este o conturare a tendinţelor şi a limitelor în care va
evolua sistemul studiat.
Răspunsul corect este:
1. a,b; 2. a,c; 3. a,b,d; 4. a,c,d.

93. Din categoria metodelor calitative de previziune fac parte:


a) metoda curbelor logistice;
b) metode de prognoză prin filtraj adaptiv;
c) metoda curbelor de substituţie;
d) metoda scenariilor;
e) spaţiul transferurilor de tehnologie.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d,e; 2. a,b,c; 3. a,c,d,e; 4. a,b,d,e.

94. În cadrul metodei curbelor logistice, „y” este:


a) timpul;
b) performanţele tehnologiei;
c) plafonul;
d) măsura nevoii sociale.

95. Pe curba logistică, zona AB corespunde unei tehnologii care:


a) este în plin avânt;
b) şi-a atins limitele;
c) nu s-a impus;
d) este eliminată.

96. Pe curba logistică zona BC corespunde următoarei perioade a unei tehnologii:


a) de iniţiere;
b) de dezvoltare;
c) de extincţie;
d) de plafonare.

97. Eforturile financiare sunt mult mai mari atunci când o tehnologie a fost lansată:
a) la timp;
b) cu întârziere;
c) prematur;
d) în niciuna din situaţiile prezentate.

98. Beneficiile sunt mici atunci când o tehnologie a fost lansată:


a) la timp;
b) cu întârziere;
c) prematur;
d) în niciuna din situaţiile prezentate.

99. Circulaţia în spaţiul transferurilor de tehnologie de „jos în sus” poartă numele de:
a) prognoză normativă;
b) prognoză explorativă;
c) prognoză tehnologică;
d) prognoză socială.

100. Circulaţia în spaţiul transferurilor de tehnologie de „sus în jos” poartă


numele de:
a) prognoză normativă;
b) prognoză explorativă;
c) prognoză tehnologică;
d) prognoză socială.

101. Pentru crearea avantajului concurenţial întreprinderea poate adopta următoarea


strategie:
a) impunere prin costuri;
b) impunere prin produse performante;
c) dominarea doar a unui segment de piaţă;
d) adoptarea unor tehnologii emergente.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b; 3. a,b,c; 4. a,c,d.

102. Forţele de tip concurenţial care acţionează pe o piaţă sunt:


a) furnizorii;
b) clienţii;
c) produsele noi;
d) noii veniţi;
e) reglementările legislative.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c; 2. a,b,c,d,e; 3. a,b,d,e; 4. a,b,c,d.

103. Elementele defavorizante care acţionează asupra noilor veniţi sunt:


a) economiile de scală;
b) nevoia de capital;
c) imaginea de marcă;
d) costurile de reconversie;
e) politica economică a Guvernului.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b,d,e; 3. b,c,d,e; 4. a,b,c,d,e.

104. Accesul la circuitele de distribuire se poate realiza prin:


a) acordarea de facilităţi distribuitorilor;
b) crearea propriei reţele;
c) convertirea reţelei vechi;
d) intensificarea publicităţii şi reclamei.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b,c; 3. a,c,d; 4. a,b,d.

105. Efectul curbelor de experienţă poate fi anihilat prin:


a) inovaţii la nivelul produsului;
b) inovaţii la nivelul tehnologiei de fabricaţie;
c) îmbunătăţirea continuă a produselor;
d) modificarea cererii pieţelor.
Răspunsul corect este:
1. a,b,d; 2. a,b,c; 3. a,b,c,d; 4. b,c,d.

106. Furnizorii sunt dezavantajaţi în raport cu beneficiarii de:


a) fidelitate;
b) gradul de standardizare a produselor;
c) existenţa unei materii prime înlocuitoare;
d) importanţa materiei prime.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. b,c,d; 3. b,c; 4. a,b,c.

107. Productivitatea activităţii de cercetare este mai mare în cazul:


a) tehnologiilor emergente;
b) tehnologiilor evolutive;
c) tehnologiilor mature;
d) tehnologiilor de diferenţiere.

108. Reducerea costurilor produselor prin reducerea consumurilor specifice, prin


simplificarea metodelor de fabricaţie, logistică, corespunde strategiei:
a) de diferenţiere prin costuri;
b) de diferenţiere prin unicitatea produselor;
c) de concentrare pe un segment de piaţă prin preţuri;
d) de concentrare pe un segment de piaţă prin diferenţiere.

109. Diferenţierea prin costuri asigură următoarele avantaje:


a) o întărire a poziţiei firmei în raport cu firmele concurente;
b) îşi întăreşte poziţia faţă de furnizori;
c) îşi întăreşte poziţia faţă de noii veniţi;
d) creşte fidelitatea clienţilor.
Răspunsul corect este:
1. a,b,c,d; 2. a,b,c; 3. a,c,d; 4. b,c,d.

110. Limitarea puterii cumpărătorilor faţă de firmă se asigură aplicând strategia de:
a) diferenţiere prin unicitatea produselor;
b) diferenţiere prin costuri;
c) concentrare pe un segment de piaţă prin preţuri;
d) concentrare pe un segment de piaţă prin diferenţiere.

111. Riscurile asociate diferenţierii prin unicitatea produselor sunt:


a) gradul de unicitate poate dispărea pe seama imitării soluţiei adoptate;
b) schimbări de modă;
c) schimbări ale legislaţiei;
d) crearea de către firmele concurente ale unui nou sector de piaţă.
Răspunsul corect este:
1. a,c,d; 2. b,c,d; 3. a,b,c; 4. a,b,c,d.