Sunteți pe pagina 1din 22

CUPRINS

Întroducere.......................................................................................... 3

1.Contabilitatea veniturilor sub aspect general .............................................. 4

1.1. Componenţa,caracteristica şi clasificarea veniturilor................................ 4

1.2. Contabilitatea veniturilor din activitatea operaţionalã............................... 5

1.3. Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperaţionalã........................... 7

1.3.1. Evidenţa veniturilor din activitatea de investiţii .................................... 8

1.3.2 Evidenţa veniturilor din activitatea financiarã ........................................ 9

1.3.3. Evidenţa veniturilor excepţionale…………………………………….. 11

1.4.Modul de calculare şi contabilizare a rezultatelor financiare ………........ 12

2. Contabilitatea veniturilor din vânzarea bunurilor (în baza datelor „Prim-


Prok” SRL) .........................................................................................................14

Încheere ……………………………………………………………………….. 21
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………… 22

2
Întroducere

Veniturile reprezintã afluxuri globale de avantaje economice obţinute de


întreprindere în cursul perioadei de gestiune, sub formã de majorare a activelor sau
de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propnu, cu excepţia
sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderii.
Prin afluxuri globale de avantaje economice se înţeleg încasãrile primite sau care
urmeazã sã fie primite din vânzarea mãrfurilor (produselor), prestarea serviciilor şi
din alte operaţiuni efectuate în procesul desfãşurãrii activitãţii economico-financiare
a întreprinderii. Veniturile se exprimã sub formã de majorare a activelor sau
micşorare a datoriilor. De exemplu, vcniturile din vânzarea mãrfurilor (produselor,
serviciilor) sunt exprimate ca majorare de mijloace bãneşti primite şi/sau creanţe
majorate, iar veniturile din livrãrile de mãrfuri (produse, servicii) în contul procurãrii
altor active - ca diminuare de datorii aferente facturilor comerciale.
Taxa pe valoarea adãugatã şi accizele nu reprezintã venituri ale întreprinderii,
întrucât acestea sunt colectate în numele organelor de stat şi vãrsate la buget.
Sumele obţinute din efectuarea operaţiunilor de intermediere în numele
proprietarului produselor (mãrfurilor) şi transmise lui de asemenea nu reprezintã
veniturile intennediarului (agentului). în acestc cazun venilurile intermediarului
cuprind numai comisioanele. De exemplu, veniturile persoanei care organizeazã
licitaţii constau din comisioanele deduse din preţul dc vânzare, încasate de la
cumpãrãtor, şi alte comisioane, iar veniturile firmelor care organizcazã excursii
turistice cupnnd numai comisioanele din vânzarea biletelor, dar nu valoarca totalã pe
care o achitã clienţii.

Similar se determinã şi veniturile întrcprinderilor care efeclucazã operaţiuni de


intennediere privind cumpãrarea-vânzarea mãrfurilor (produselor), prestarea
serviciilor.

1.Contabilitatea veniturilor sub aspect general.

3
1.1. Componenţa,caracteristica şi clasificarea veniturilor.

Veniturile reprezintã afluxuri globale de avantaje economice obţinute de


întreprindere în cursul perioadei de gestiune, sub formã de majorare a activelor sau
de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propnu, cu excepţia
sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderii.
In componenţa veniturilor nu sunt incluse sumele colectate în numele terţilor, de
exemplu, taxa pe valoarea adãugatã, accizele, încasãrile globale obţinute de
întreprindere în numele unor terţe pãrti din comercializarea produselor sau mãrfurilor
acestora, întrucât accstea nu reprezintã avantajc economice ale întreprinderii şi nu
influenţeazã mãrimea capitalului propriu al acesteia.

In funcţie de natura activitãţilor care le genereazã, veniturile pot fi clasificate în douã


grupe:
1. Venituri din activitatea operaţionalã care cuprind sumele încasate sau de
încasat din activitatea de bazã a întreprinderii.
2. Venituri din activitatea neoperationalã care includ sumele primite sau de
primit din alte tipun de activitãţi ale întreprinderii.
Clasificarca veniturilor pe tipuri de activitãţi poartã un caracter convenţional şi nu
este identicã pentru toate întreprinderile. Veniturile rezultate din unele şi aceleaşi
tranzacţii pot fi constatate la o întreprindere ca venituri din activitatea operaţionalã,
iar la altâ întreprindere - ca venituri din activitatea neoperaţionalã. Astfel, pentru
instituţiile financiare dobânzile, iar pentru companiile de leasing - plãţile primite sau
de primit din contractele de leasing financiar se considerã ca venituri din vânzãri.
Totodatã pentru majoritatea întreprinderilor aceste venituri au un caracter secundar şi
se includ în componenţa veniturilor din activitatea neoperaţionalã.

1.2. Contabilitatea veniturilor din activitatea operaţionalã


4
Veniturile din activitatea operaţionalã se subdivizeazã în douã grupe:
a) venituri din vânzãri care cuprind încasãrile din comercializarea produselor,
mãrfurilor, prestarea serviciilor, operaţiunile pc bazã de barter, contractele de
construcţie;
b) alte venituri operaţionale din care fac parte sumele primite sau de primit din
ieşirea (vânzarea, schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor finite şi
mãrfurilor, arenda operaţionalã, precum şi sub formã de amenzi, penalitãţi,
despãgubiri, recuperãri de daune materiale, rezultate din modificãrile
metodelor de evaluare a activelor curente etc.

Veniturile din activitatca operaţionalã se înregistreazãîn contabilitate în baza


urmãtoarelor documente primare: factura fiscalã, factura de expediţie,
procesul-verbal de primire-predarc a serviciilor prestate, dispoziţia dc platã, bonul
de încasãri, procesul-verbal de inventariere etc.

Evidenţa analiticã a veniturilor din activitatea operaţionalã se ţine pe tipuri de


venituri, surse, perioade de obţinere a acestora şi alte direcţii stabilite în politica de
contabilitate a întreprinderii.
Pentru evidenţa sinteticã a acestor venitun sunt destinate conturile de pasiv 611
„Venituri din vânzãri" şi 612 „Alte venituri operaţionale". In creditul acestor conturi
se înregistreazã în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul
anului sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile S.N.C.
corespunzãtoare, îar în debit - trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor
acumulate în contul dc evidenţã a rezultatelor financiare.
în cadrul conturilor 611 şi 612 pot fi deschise Subconturile.

în cursul anului de gestiune veniturile din vânzãri se înregistreazã prin formula


contabilã: Dt 241 „Casa" Dt 242 „Cont de decontare" Dt 243 „Cont valutar"
- la suma încasãrilor din vânzarea produselor,
mãrfurilor şi serviciilor prestate (fãrã TVA şi accize) Dt 221 „Creanţe pe termen
scurt aferente facturilor comerciale" Dt 223 „Creanţe pe termen scurt ale

5
pãrţilor legate" Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului" - la valoarea
de vânzare a produselor, mãrfurilor vundute şi serviciilor prestate (fãrã TVA
şi accize), conform facturilor prezentute pentru platã cumpãrãtorilor,
clienţilor, pãrţilor legute, salariaţilor înireprinderii Dt 422 „ Venituri anticipate
pe termen lung" Dt 515„Venituri anticipate curente" - la suma veniturilor
din vunzãri,obţinute în perioudele precedente, dar aferente perioadei dc gestiune
curente Ct 611 „Venituri din vânzãri" - la suma totulã a veniturilor din
vânzãri constatatã în decursul anului de gestiune.
In cazul returnãrii sau reducerii preţurilor la mãrfurile (produsele) vândute în
cursul anului de gestiune diferenţele aferente se înregistreazã în contul 611 prin
formula contabilã de stornare (cu semnul „minus"): Dt 221 „Creanţe pe termen
scurt aferente facturilor comerciale" Dt 223 „Creanţe pe termen scurt ale pãrţilor
legate" Ct 611 „ Venituri din vânzãri".

In cursul anului de gestiune alte venituri operaţionale se înregistreazã prin


formula contabilã: Dt 241 „Casa" Dt 242 „ Cont de decontare "
Dt 243 „Cont valutar" - la suma încasãrilor (fãrã TVA şi accize) din
vânzarea altor active curente (materialelor, obiectelor de micã valoare şi scurtã
duratã, titluri de valoare pe termen scurt etc.) Dt 221 „Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale" Dt 223 „Creanţe pe termen scurt ale pãrţilor legate"
Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului" - la valoarea de vânzare
a altor active curente realizate (fãrã TVA şi accize), conform facturilor prezentate
pentru platã cumpãrãtorilor, pãrţilor legate, salariaţilor întreprinderii
Dt 211 „Materiale"
Dt 213 „Obiecte de micã valoare şi scurtã duratã" Dt 215 „Producţia în curs de
executie" Dt 216 „Produse" Dt 217„Mãrfuri" - la valoarea plusurilor de bunuri
materiale constatate cu ocazia inventarierii, precum şi la mãrimea depãşirii valorii
realizabile nete a acestora, conform evaluãni precedente, în limitele valorii de
intrare (costului) a acestora Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile
calculate" - la plata calculatã pentru activele materiale şi nemateriale pe termen lung

6
transmise în arenda operaţionalã Dt 229„Alte creanţe pe terrnen scurt" ~ la suma
amenzilor, penalitãţilor, despãgubirilor calculate şi a altor sancţiuni pentru
nerespectarea clauzelor contractelor încheiate, suma pretenţiilor recunoscute de cãtre
cumpãrãtori., şi clienţi Dt 422 „ Venituri anticipate pe termen lung"
Dt 515„Venituri anticipate curente" - la suma altor venitun operaţionale obţinute în
penoadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curente; Dt 521 „Datoriipe
termen scurt privindfacturile comerciale" Dt 522 „Datoriipe termen scurt fatã
depãrţile legate" Dt 523 „Avansuripe termen scurt primite"
Dt 532 „Datorii faţã de personal privind alte operaţii"
Dt 539 „Alte datorii pe termen scurt" - la suma datoriilor pe termen scurt
anulate în legãturã cu expirarea termenului de prescripţie
Ct 612 „Alte venituri operaţionale" - la suma totaîã a altor venituri
operaţionale constatatã în decursul perioadei de gestiune.

La finele fiecãrei perioade de gestiune rulajele creditoare cu total cumulativ de la


începutul anului ale conturilor 611 şi 612 se reflectã pe rândurile corespunzãtoare ale
Raportuluiprivind rezultatele financiare.
Inchiderea conturilor nominalizate se efectueazã la starşitul anului de gestiune
cu contul 357 „Rezultat financiar total". în acest caz se întocmeşte urmãtoarea
formulã contabilã: Dt 611 „Venituridin vânzãri" Dt 612 „Alte venituri
operaţionale" Ct 351 „Rezultat financiar total".

1.3. Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperaţionalã

Veniturile din activitatea neoperaţionalã se subdivizeazã în trei grupe:


a) venituri din activitatea de investiţii;
b) venituri din activitatea financiarã;
c) venituri excepţionale.

1.3.1. Evidenţa veniturilor din activitatea de investiţii

7
Veniturile din activitatea de investiţii cuprind sumele obţinute din ieşirea şi
reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii (sumele încasate din vânzarea
activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobânzile,
sumele ecartului de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite, veniturile din
operaţiunile cu pãrţile legate etc).
Veniturile din activitatea de investiţii se reflectã în contabilitate în baza aceloraşi
documente ca şi veniturile din activitatea operaţionalã.
Evidenţa analiticã a acestor venituri se ţine pe tipuri de venituri, pc surse şi pe
perioade de obţinere a acestora.
Pentru evidenţa sinteticã a veniturilor din activitatea de învestiţii este destinat
contul de pasiv 621 cu aceeasi denumire. în creditul acestui cont se reflectã sumele
veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la
începutul anului, iar în debit - trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor
acumulate în contul de evidenţã a rezultatelor financiare.
In cadrul contului 621 pot fi deschise urmãtoarele subconturi:
6211 „Venituri din ieşirea activelor nemateriale"',
6212 „Venituri din ieşirea activelor materiale pe termen lung",
6213 „Venituri din ieşirea activelor financiare pe termen lung",
6214 „ Venituri din dividende",
6215 „Venituri din dobânzi",
6216 „Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite",
6217 „ Venituri din participaţiile în alte întreprinderi",
6218 „Venituri din operaţiile cu pãrţile legate",
6219 „Alte venituri din activitatea de investiţii".

Veniturile din activitatea de investiţii se înregistreazã în cursul anului de gestiune


prin formula contabilã: Dt 241 „Casa" Dt 242 „Cont de decontare" Dt 243 „Cont
valutar" - la sumele încasate din vânzarea activelor pe termen
lung (fãrã TVA şi accize) Dt 223 „Creanţe pe termen scurt ale pãrţilor legate" Dt
227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului" Dt 229 „Alte creante pe termen

8
scurt" - la valoarea de vânzare a activelor pe termen lung îeşite (fãrã TVA) conform
facturilor prezentate cumpãrãtorilor Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind
veniturile calculate" - la suma dividendelor, dobânzilor şi altor venituri calculate Dt
111 „Active nemateriale" Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie" Dt 123
„Mijloace fixe" - la valoarca plusurilor de active pe termcn lung constatate cu ocazia
inventarierii Dt 211 „Materiale" - la valoarea malerialelor rezultate din
lichidarea mijloacelor fixe care depãşeşte valoarea rãmasã calculatã anticipat Dt 341
„Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung" - la suma ecartului de reevaluare
afercntã activclor pe termen lung ieşite Dt 422 „ Venituri anticipate pe termen lung"
Dt 515 „Venituri anticipate curente" - la suma veniturilor din activitatea de
invesliţii obţinute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune
curente Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii" - la suma totalã a veniturilor
din activitatea de investiţii constatatã în decursul pcrioadei de gestiune.

La finele fiecãrei perioade de gestiune rulajul creditor al contului 621 sc ia în


calcul la determinarea rezultatului financiar din activitatea de investiţii care sc
rcflectãîn Raportul privind rez.ultatele financiare.
Contul 621 se închidc la sfârşitul anului pnn formula contabilã:
Dt 621 „ Venituri din activitatea de investiţii" Ct 351 „Rezultat financiar total".

1.3.2 Evidenţa veniturilor din activitatea financiarã

Veniturile din activitatea financiarã cuprind sumele rezultate din transmiterea în


arenda finanţatã a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung, valoarea
activelor intrate cu titlu gratuit, veniturile sub formã de diferenţe favorabile de curs
valutar, subvenţiile de stat, primele, premiilc şi sumele sponsorizatc, sumele primite
din contractele de neangajare în activitatea de concurenţã etc.
Veniturile din activitatea financiarã se reflectã în contabilitate în baza aceloraşi
documente ca şi vcniturile din activitãţile operaţionalã şi de investiţii.
Evidenţa analiticã a acestor venituri se ţine pc tipuri de venituri, pe surse şi pe
pcrioade de obţinere a acestora.

9
Pentru evidenţa sinteticã a veniturilor din activitatea financiarâ cste destinat
contul de pasiv 622 cu aceeaşi denumire. în creditul acestui cont se reflectâ sumele
veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la
începutul anului, iar în debit - trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor
acumulate în contul de evidenţã a rezultatelor financiare.
In cadrul contului 622 pot fi deschise urmãtoarele subconturi:
6221 „Venituri din redevenţe",
6222 „Venituri din arenda finanţatã a activelor materiale pe terinen lung",
6223 „ Venituri din diferenţe de curs valutar",
6224 „ Venituri din active intrate cu titlu gratuit".
6225 „Venituri din subvenţii de stat, prime, pretnii şi sume
sponsrrizate",
6226„Venituri din contracte de neantrenare în concurenţã", 6227 „Alte venituri
din activitatea financiarã".

In cursul anului de gestiune veniturile dm activitatca financiarã se


înregistreazã prin formula contabilã: Dt 111 „Active nemateriale" Dt 121 „Active
materiale în curs de execuţie" Dt 122 „Terenuri" Dt 123 „Mijloace fixe" Dt 211
„Materiale" Dt 213 „Obiecte de micã valoare şi scurtã duratã"
Dt 217„Mãrfuri" ~ la valoarea activelor primite cu titlu gratuit de la alte persoane
juridice şi fizice Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor
comerciale" Dt 223 „Creanţe pe termen scurt ale pãrţilor legate" Dt 224
„Avansuri pe termen scurt acordate" Dt 241 „Casa" Dt 243 „Cont valutar"
Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului" Dt 521 „Datoriipe termen
scurt privind facturile comerciale" Dt 522 „Datorii pe termen scurt faţã de
pãrţile legate" - la suma veniturilor din diferenţele de curs valutar aferente
conturilor valutare şi operafiunilor în valutã strãinã Dt 241 „Casa" Dt 242 „Cont
de decontare" Dt 243 „Cont valutar" - la suma primelor, premiilor, precum şi a
încasãrilor de la alte persoane sub formã de sume sponsorizate, conform contractelor
de neangajare în concurenţâ Dt 422 „ Venituri anticipate pe termen lung" Dt

10
515„Venituri anticipate curente" - la suma veniturilor din activitatea financiarã
obţinute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curente Ct 622
„ Venituri din activitatea financiarã" - la suma totalã a veniturilor din activitatea
financiarã constatatãîn decursul perioadei de gestiune.

La finele fiecãrei perioade de gestiune rulajul creditor al contului 622 se ia în


calcul la determinarea rezultatului financiar din activitatea financiarã care se reflectã
în Raportul privind rezultatele financiare.
Contul 622 se închide la sfârşitul anului prin formula contabilã:
Dt 622 „ Venituri din activitatea financiarã" Ct „351 Rezultat financiar
total".

1.3.3. Evidenţa veniturilor excepţionale

Veniturile excepţionale cuprind sumele primite de la organelc de stat, companiile


de asigurãri, întreprinderile şi persoanele fizice sub formã de recuperare a pierderilor
din calamitãţi, perturbãri politice, accidente şi alte evenimente excepţionale.
Veniturile excepţionale se rellectã în contabilitate în baza aceloraşi documcnte
primare ca şi veniturile din altc activitãţi. în plus, sunt neccsare proceselc-verbale ale
organelor competente (comisiilor de lichidare a consecinţelor calamitâţilor naturale,
organelor de poliţie şi judiciare) care confirmã evenimentul excepţional
corespunzãtor, precum şi acordurile în scris ale pãrţilor vinovate de comiterea
accidentelor privind recuperarea prejudiciului material cauzat.
Evidenţa analiticã a veniturilor excepţionale se ţine pe tipuri de venituri, pc surse
şi pe perioade de obţincre a acestora.
Pentru evidenţa sinteticã a veniturilor excepţionale cste destinat contul de pasiv
623 cu aceeaşi denumire. în creditul acestui cont se reflectã sumele veniturilor
constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului,
iar în debit - treccrea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate în contul de
evidenţã a rezultatelor financiare.
în cadrul contului 623 pot fi deschise urmãtoarele subconturi:

11
6231 „Compensaţii primite pentru recuperarea pierderilor din calamitãţi
naturale ",
6232 „Alte venituri excepţionale".

în cursul anului de gestiune veniturile cxcepţionale se înregistreazã prin formula


contabilã: Dt 211 „Materiale"
Dt 213 „Obiecte de micâ valoare si scurtã duratã" Dt 217 „Mãrfuri" Dt 241
„Casa" Dt 242 „Cont de decontare" Dt 243 „Cont valutar" - la valoarea activelor
şi suma mijloacelor bãneşti primite de la organele de stat, persoanele terţc
pentru recupcrarea pierderilor din evenimentele excepţionale Dt 229 „Alte creanţe
pe termen scurt" - la sumele de primit de la companiile de asigurãri pentru
recuperarea pierderilor din evenimentele excepţionale Ct 623 „Venituri
excepţionale" - la suma totalã a veniturilor din
evenimentele excepţionale constatatã în decursul perioadei de gcstiune.La finele
anului de gestiune contul 623 se închide prin formula contabilã: Dt 623 „ Venituri
excepţionale" Ct 351 „Rezultat financiar total".

1.4. Modul de calculare şi contabilizare a rezultatelor financiare

Rezultatele financiarc (profit/pierdere) sc calculeazã la finele fiecãrei perioade de


gestiune ca difcrenţa dintre veniturile şi cheltuielile înregistrate în contabilitate.
Conform Normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile, rezultatele
financiare trimestrialc se determinã pnn calcul fãrã întocmirca formulelor contabile.
Rezultatele financiare anuale se calculeazã dupã închiderea conturilor de evidenţã
a veniturilor şi cheltuielilor în contul 357 „Rezultat financiar total". în acest scop,
se comparã rulajele din debitul (cheltuieli acumulate) şi creditul (venituri acumulate)
acestui cont. Dacã suma totalã a veniturilor (rulajul creditor al contului 357)
depãşeşte suma cheltuielilor (rulajul debitor al contului 357), întreprinderea obţine
profit, care se reflectã prin formula contabilã:

12
Dt 351 „Rezultatfinanciar total" Ct 333 „Profit net (pierdere)
al perioadei de gestiune".

In caz contrar, dacã suma veniturilor este mai micã decât suma cheltuielilor,
întreprinderea are pierderi, care se reflectã prin formula contabilã inversâ:
Dt 333 „Profit net (pierdere) alperioadei de gestiune" Ct 351 „Rezultat
financiar total".

Dupã înregistrarea profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune contul 357


„Rezultat financiar total" se închide şi nu se reflectã în rapoartele financiare.
Suma profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se înregistreazã în rândul
150 cu aceeaşi denumire din Raportul privind rezultatele financiare şi se reporteazã
în Bilanţul contabil în rândul 590 „Profitul net (pierderea) al anului de gestiune".

13
2. Contabilitatea veniturilor din vânzarea bunurilor.(În baza datelor "Prim-
Prok"SRL ).

Veniturile din vînzarea bunurilor cuprind fluxunle brute de avantaje economice


obţinute de întreprmdere în cursul perioadei de gestiune curente din comercializarea
produseior şi mãrfurilor, inclusiv a terenurilor, clãdirilor şi altor active deţinute în
scopul revînzãrii.
Modul de contabilizare veniturilor din vînzarea bunurilor este reglementat de
SNC 18 aplicabil de la 1 ianuarie 1998 şi explicat în Comentariile cu privire la
aplicarea SNC 18 care au intrat în vigoare la 15 aprilie 1999. Aceste acte normative
au fost elaborate de cãtre autorul prezentei lucrãri în baza prevederilor IAS 18
«Venituri din activitãti curente» şi în redacţia din anul 1993.
Este de remarcat cã, dupã implementarea SNC 18, a fost aprobatã o nouã redactie a
IAS 18, în care sînt specificate unele aspecte noi privind contabilitatea veniturilor'din
activitãţile curente (ordinare) ale întreprinderii, inclusiv a veniturilor dm vînzarea
bununlor. în afarã de aceasta, pe mãsura dezvoltãrii relaţiilor de piatã la
întreprinderile autohtone au apãrut diverse probleme contabile aferente vemturilor
nominalizate care nu sint reglementate sub aspect normativ şi nu sînt abordate
suficient în literatura de specialitate. în acest context, considerãm necesarã
examinarea complexã a problemelor pnvind recunoaşterea, evaluarea, perfectarea
documentarã şi înregistrarea în conturile contabile a veniturilor din vînzarea
bunurilor în conformitate cu cerinţele reglementãrilor contabile internaţionale şi
experienţa întreprinderilor autohtone.
Veniturile şi cheltuielile din vînzarea bunurilor la preţuri mai joase decît valoarea
de intrare (costul efectiv) a acestora se iau în calcul la determinarea rezultatului fiscal
în funcţie de faptul dacã cumpãrãtorul este sau nu persoanã interdependentã'. Dacã
bunurile au fost vîndute la preţuri reduse cumpârãtorilor care nu sînt persoane
interdependente, veniturile şi cheltuielile sînt recunoscute în scopuri fiscale în acelaşi
mod, ca şi în contabilitatea financiarã. La vînzarea bunurilor cãtre cumpãrãtori, care
sînt persoane interdependente, diferenţa dintre valoarea de vînzare şi valoarea de
14
intrare (costul efectiv) a bunuriior vîndute, precum şi suma TVA aferentã nu vor fi
recunoscute ca deduceri în scopuri fiscale.In conformitate cu art. 5 pct. 12) din Codul
fiscal, persoanã interdependentã se considerã orice membru al familiei
contribuabilului sau persoana care controleazã contribuabilul, este controlat de
contribuabil sau se aflâ împreunâ cu acesta sub controlul unui terţ. La stabilirea
persoanelor interdependente, trebuie avute în vedere urmãtoarele criterii:
familia contribuabilului include: soţia (soţul) contribuabilului; pãrinţii
contribuabilului; copiii contribuabilului şi soţii (soţiile) lor; bunicii contribuabilului;
nepoţii (nepoatele) contnbuabilului şi soţiile (soţii) lor; fraţii şi suronle
contribuabilului şi soţiile (soţii) lor; strãbunicii contribuabilului; strãnepoţii
contribuabilului şi soţii (soţiile) lor; fraţii şi surorile pãrinţilor contribuabilului şi
soţiile (soţii) lor; nepoţii (nepoatele) contribuabilului de pe frate (sorã) şi soţiile
(soţii) lor; fraţii şi surorile bunicilor contribuabilului şi soţiile (soţii) lor; copiii
fraţilor şi surorilor pãrinţilor contribuabilului şi soţiile (soţii) lor; copiii nepoţilor
(nepoatelor) contribuabilului de pe frate (sorã) şi soţii (soţiile) lor; precum şi
persoanele enumerate din partea soţiei (soţului) contribuabilului; r pnn control se
înţelege posesia (directã sau prin una ori mai multe persoane interdependente) a cel
puţin 50% din capitalul sau din drepturile de vot ale unei persoane. în acest caz,
persoana fizicã este consideratã posesor al tuturor cotelor de participaţie in capital ce
aparţin, in mod direct sau indirect, membrilor familiei sale. Veniturile din vînzarea
bunurilor urmeazã a fi înregistrate în contabilitate doar în cazul existenţei unui
document justificativ, cum ar fi: factura de expediţie, factura fiscalã, bonul maşinii
de casã şi control sau a altui document prevãzut de legislaţia în vigoare.
Informaţiile din documentele primare aferente vînzãrilor de bunuri trebuie sã fie
generalizate în conturile contabile. în acest scop, în Planul de conturi actual este
prevãzut contul 611 «Venituri din vînzãri» la care pot fi deschise urmãtoarele
subconturi: «Venituri din vînzarea produselor» şi «Venituri din vînzarea mãrfurilor».
Pentru unificarea modului de colectare a informaţiilor în conturile contabile la
întreprinderile care desfãşoarã diferite tipuri de activitãţi de bazã, propunem sã se

15
modifice denumirea contului 611 din «Venituri din vînzãri» în «Cifra de afaceri».
Modul de reflectare a operaţiunilor de vînzare a bunurilor în conturile contabile
depinde de metoda evaluãrii curente a bunurilor nominalizate.
În conformitate cu prevederile SNC 2 «Stocurile de mãrfuri şi materiale»,
evaluarea mãrfurilor în evidenţa curentã poate fi efectuatã la valoarea de intrare sau
prin metoda vînzãrilor cu amãnuntul la preţuri de vînzare, cu evidenţierea adaosului
comercial. Metoda concretã de evaluare curentã a bunurilor se alege de cãtre fiecare
întreprindere de sine stãtãtor şi se reflectã în politica de contabilitate a acesteia.
Dupã pãrerea noastrã, metoda de evaluare a bunurilor la valoarea de intrare este
mai justificatã, deoarece aplicarea acesteia nu necesitã formule contabile
suplimentare de corectare şi asigurã veridicitatea indicatorilor din rapoartele
financiare. în cazul utilizãrii acestei metode, veniturile din vînzarea bunurilor
urmeazã a fi înregistrate nemijlocit în creditul contului 611 prin urmãtoarea formulã
contabilã: debit unul din conturile 221, 223, 227, 241 etc, credit contul 611.
Concomitent trebuie reflectatã suma TVA aferentã valorii de vînzare a bunurilor
comercializate prin urmãtoarea formulã contabilã: debit unul din conturile 221, 223,
227, 241, credit contul 534.
Metoda de evaluare curentã a bunurilor la preţuri de vînzare poate fi aplicatã la
întreprinderile de comerţ, precum şi la întreprinderile de producţie care
comercializeazã produse prin magazine proprii. Aceastã metodã.care a fost preluatã
din sistemul contabil precedent, contravine practicilor internaţionale şi principiilor
contabile fundamentale. în cadrul metodei nominalizate, sînt posibile douã variante
de contabilizare a tranzacţiilor aferente vînzãrii bunurilor:
1) cu utilizarea contului 821 «Adaos comercial»;
2) cu utilizarea contului 846 «încasãri din vînzarea mãrfurilor cu amãnuntul».
Prima variantã prevede calcularea adaosului comercial aferent bunurilor stocate şi
contabilizarea acestuia în contul omonim 821, cu decontarea pe mãsura vînzãrii
bunurilor în corespondenţã cu creditul unuia din conturile 216 «Produse», 217
«Mãrfuri».

16
Este de remarcat cã unii autori autohtoni - Stratulat N., Zaharcenco I. - propun a se
utiliza în cazul evaluãrii curente a bunurilor la preţuri de vînzare cu amãnuntul, în
afarã de contul 821, şi contul 825 «Taxa pe valoarea adãugatã în valoarea de
vînzare a mãrfurilor», care nu este prevãzut în Planul de conturi actual. în opinia
noastrã, aceastã propunere nu este argumentatã din punct de vedere metodologic şi
conduce la majorarea nejustificatã a valorii bunurilor aflate în stoc, ceea ce
contravine criteriilor de recunoaştere şi regulilor de evaluare a activelor prevãzute de
reglementãrile contabile naţionaie şi internaţionale. în plus, utilizarea contului 825
este complicatã sub aspect tehnic şi necesitã un volum considerabil de lucru contabil,
în special, în cazurile în care procurãrile şi vînzãrile de bunuri au loc în ani diferiţi de
gestiune.
Varianta a doua trebuie aplicatã, în special, în cazul vînzãrilor cu achitarea în
numerar. în timpul perioadei de gestiune (lunii) suma încasãrilor (inclusiv TVA) din
vînzarea bunurilor se reflectã în creditul contului 846. înregistrãrile în debitul acestui
cont se efectueazã doar la finele perioadei de gestiune (lunii), în cazul recunoaşterii
veniturilor din vînzãri şi reflectãrii sumei TVA. La utilizarea variantei nominalizate,
considerãm necesarã întocmirea urmãtoarelor formule contabile principale:
1) la suma încasãrilor din vînzarea bunurilor cu achitarea în numerar: debit contul
241,credit contul 846;
2) la suma veniturilor din vînzarea bunurilor recunoscute la fmele perioadei de
gestiune (lunii): debit contul 846, credit contul 611;
3) la suma TVA aferentã valorii bunurilor vîndute: debit contul 846, credit contul
534.
Modul de contabilizare a veniturilor din comercializarea bunurilor examinat mai sus
este aplicabil în cazul vînzãrilor obişnuite. Totodatã, în practica economicã apar
diverse tranzacţii specifice de vînzare a bunurilor, din care principalele sînt
urmãtoarele:
• vînzãrile cu disconturi (reduceri de preţ);
• vînzãrile combinate;

17
• vînzãrile pe credit;
• vînzãrile cu livrãri amînate;
• vînzãrile în consignaţie;
• vînzãrile barter.
Vînzãrile cu disconturi au la bazã diferite motive, cum ar fi: achitarea rapidã a
bunurilor vîndute; procurarea unei cantitãţi mari de bunuri; efectuarea unor mãsuri
speciale (vînzãri sezoniere, vînzãri de bunuri al cãror termen de valabilitate expirã
etc); învechirea moralã a produselor şi mãrfurilor, de exemplu, a computerelor,
telefoanelor mobile; promovarea pe piaţã a noilor tipuri de produse şi mãrturi;
comercializarea noilor modele de bunuri cu scopul efectuãrii cercetãrilor de
marketing etc. Modul de acordare a disconturilor se stabileşte de cãtre fiecare
întreprindere de sine stãtãtor şi urmeazã a fi reflectat în politica de contabilitate a
acesteia.
În opinia noastrã, contabilitatea tranzacţiilor de vînzare a bunurilor cu disconturi
trebuie ţinutã în funcţie de tipul acestora, care dupã momentul acordãrii lor, pot fi
subdivizate în disconturi comerciale şi disconturi aferente vînzãrilor.
Disconturile comerciale se acordã în momentul livrãrii bunurilor şi, de regulã, se
exprimã în cote procentuale faţã de preţurile stabilite în cataloagele de vînzãri şi
listele de preţuri sau în sumã fixã. în acest caz, considerãm cã veniturile trebuie
recunoscute în acelaşi mod ca şi pentru vînzãrile obişnuite, adicã la data livrãrii
bunurilor cãtre cumpãrãtori. Evaluarea acestor venituri urmeazã a fi efectuatã în baza
valorii juste (de vînzare) a bunurilor diminuatã cu suma disconturilor acordate.
Astfel, dacã discontul se acordã, la data livrãrii bunurilor, în momentul vînzãrii,
acesta nu se reflectã în contabilitate, venitul fiind evaluat la valoarea de vînzare
diminuatã cu suma reducerii. De exemplu, vînzãtorul unui produs cu un preţ unitar de
1 000 lei şi cu un discont comercial de 10% va înregistra venituri în sumã de 900 lei.
Disconturile comerciale se utilizeazã doar pentru a se ajunge la preţul negociat şi nu
se înregistreazã în contabilitate.
Disconturile aferente vînzãrilor se acordã, de regulã, pentru achitarea rapidã a

18
bunurilor vîndute. Aceastã practicã sporeşte lichiditatea întreprinderii-vînzãtor prin
reducerea sumelor creanţelor comerciale. Astfel, în practicã economicã autohtonã şi
internaţionalã, sînt frecvente cazurile de vînzare a bunurilor cu disconturi, de
exemplu, de 10%, în cazul achitãrii bunurilor în curs de 7 zile, de 5% - în curs de 15
zile etc. în cazul acordãrii acestor disconturi, apar probleme referitoare la
recunoaşterea şi evaluarea veniturilor care nu sînt reglementate sub aspect normativ.
Dupã pãrerea noastrã, veniturile din vînzãrile cu disconturi trebuie recunoscute la
data livrãrii bunurilor în baza facturilor de expediţie sau facturilor fiscale cu
menţiunea „10/7", „5/15" etc. Totodatã, sînt posibile douã variante de evaluare a
veniturilor din vînzarea bunurilor cu disconturi de preţ la data livrãrii acestora:
1) la valoarea de vînzare a bunurilor, inclusiv discontul acordat;
2) la valoarea de vînzare a bunurilor diminuatã cu suma discontului acordat. Sîntem
de pãrere cã mai corectã este prima variantã, deoarece în momentul vînzãrii nu se
poate stabili cu certitudine dacã cumpãrãtorul va profita sau nu de discontul acordat.
Pentru contabilizarea disconturilor aferente vînzãrilor, propunem introducerea unui
cont extrabilanţier, de exemplu, 948 «Disconturi acordate». Acest cont nu este
prevãzut în Planul de conturi actual, însã poate fi introdus de cãtre întreprindere de
sine stãtãtor. în debitul contului 948 se recomandã a înregistra suma disconturilor
acordate, iar în credit - suma disconturilor decontate (anulate) în legãturã cu achitarea
creanţelor şi/sau expirarea termenului de beneficiere de disconturi. Considerãm cã
contul 948 este necesar pentm obţinerea informaţiilor privind atît suma totalã a
disconturilor acordate, cît şi suma disconturilor de care au beneficiat cumpãrãtorii,
ceea ce este foarte important în scopuri de analizã şi control.
La aplicarea contului 948 disconturile vor fi reflectate în contabilitatea financiarã
doar în cazurile în care cumpãrãtorii au beneficiat de acestea, adicã creanţele au fost
achitate în termenele stabilite. în caz contrar, disconturile nu se vor reflecta în
contabilitatea financiarã, deoarece cumpãrãtorul nu a beneficiat de acestea.
Contabilitatea disconturilor acordate trebuie organizatã în funcţie de faptul, dacã anul
livrãrii bunurilor şi anul achitãrii acestora coincid sau nu. în cazul în care livrarea

19
bunurilor cu disconturi acordate şi achitarea lor au avut loc în acelaş an de gestiune,
suma disconturilor urmeazã a 11 înregistratã ca diminuare simultanã a creanţelor şi a
veniturilor din vînzãri. Dacã livrarea şi achitarea bunurilor au avut loc în ani diferiţi,
considerãm rezonabilã reflectarea disconturilor ca o corectare a rezultatelor anilor
precedenţi, constatate în anul curent, şi a creanţelor comerciale.
Modul de contabilizare a tranzacţiilor de vînzare cu disconturi este ilustrat prin
urmãtorul exemplu.
Utilizind datele din facturile fiscale din Anexele 2, sau întocmit formulele contabile
prezentate în tabelul din Anexa 1.
Acuma în baza datelor a întreprinderii „Prim-Prok” SRL din facturile fiscale de pe
data de 07.05.08 pînă pe data de 22.07.08 vom contabiliza operaţiile privind la
venitul înregistrat din aceste 5 operaţii de vînzare.Vom efectua operaţiile în tabela de
mai jos:
Tabela nr.1

Nr. Conţinutul operaţiunii Suma, Conturi Documentul,


crt. lei coresponden registrul contabil
debit
te credit
1. Reflectarea valorii de vînzare (fãrã 4260,84 221 611 Factura fiscalã 1-5
TVA) a produselor comercializate.
2. Calcularea TVA aferentã valorii de 852,16 221 534 Factura fiscalã 1-5
vînzare a produselor comercializate
(4260,84 lei x 20%).
3. Incasarea mijloacelor bãneşti de la 5113 241 221 Ordin de platã,
Cumpãrãtor: 242 extras de cont
(4260,84 + 852,16lei = 5113lei)
Contabilizarea venitului la „Prim-Prok” în baza facturilor fiscale din anexă.

20
Îcheere: Deci pe parcursul întregului an întreprinderea înregistrează venit în contul
„611” care la finele anului se închide prin operaţia:
Dt 611 „Venituridin vânzãri" Ct 351 „Rezultat financiar total".
În concluzie, menţionãm cã modul de contabilizare a veniturilor din vînzarea
bunurilor este condiţionat de natura tranzacţiilor efectuate, iar la întreprinderile
autohtone contabilitatea acestora se ţine în mod diferit şi nu întotdeauna corect.
Recomandãrile autorului prezentei lucrãri privind perfecţionarea contabilitãţii
veniturilor nominalizate corespunde, în fond, nivelului actual de dezvoltare a
relaţiilor de piaţã în Republica Moldova şi prevederilor legislaţiei în vigoare şi au ca
scop facilitarea modului de calculare a indicatorilor privind veniturile din rapoartele
financiare şi declaraţiile fiscale.

21
Bibliografie:
1.Nederiţă A. „Problemele metodologice ale contabilităţii” ASEM 2007
2. Nederiţă A „Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor” ASEM 2007
3.Frecăuţan A.I. „Contabilitate financiară” UASM 2007
4.Grigoroi L. „Contabilitatea întreprinderii” Chişinău 2007
5.Graur A. „Corelaţia contabilităţii financiare cu fiscalitatea” ASEM 2001
6.SNC nr. 18 „Venitul”.

22
23

S-ar putea să vă placă și