TEORIA MINŢII
TEORIA MINŢII
Conceptul „ theory of mind” a fost postulat pentru prima dată în anul 1978 de către Premack şi
Woodruff ca fiind sistemul de cunoştinţe pe baza cărora se realizează atribuirea de stări mentale
referitoare la propria persoană şi la ceilalţi, cu rol în predicţia şi explicarea comportamentelor .
Mecanismul pe care oamenii îl folosesc pentru a presupune motivele pe care ceilalţi le au când
înfăptuiesc o acţiune se numeşte teoria minţii ( theory of mind- TOM).
Una din descoperirile foarte importante din neuroştiinţe este faptul că există zone ale cortexului
cerebral, zone neuronale care determină funcţionarea TOM, implicate în reflexia asupra gândurilor
celorlalţi, a dorinţelor si sentimentelor . În numeroase studii neuroimagistice care studiau TOM, li se
cerea subiecţilor să atribuie credinţe false persoanelor din poveşti sau de pe cartonaşe, folosindu-se
RMN-ul funcţional, pentru a observa modificări în oxigenarea creierului la nivel cortical, rezultatele
susţinând că mai multe părţi cerebrale erau activate în timpul credinţelor false, cum ar fi: joncţiunea
temporo-parietală (TPJ) stângă şi dreaptă, cortexul parietal medial (MPFC) – inclusiv cortexul
cingulat, precumenusul (PC) şi cortexul medial prefrontal. Aceste regiuni sunt activate când
individul consideră că este nevoie să judece sau să explice comportamentul unei alte persoane. Chiar
dacă aceste regiuni sunt activate şi în momentul în care celălalt trăieşte o experienţă de natură
emoţională, există câteva diferenţe: regiunile din MPFC par a fi implicate cu precădere în ceea ce
simt ceilalţi, în timp ce aria TPJ este implicată în special în cogniţii (Saxe, R. Theory of Mind-
Neural Basis, 2009) .
Unele studii de imagistică cerebrală sugerează implicarea unor structuri ale lobilor frontali în
rezolvarea unor sarcini ce implică TOM. Baron-Cohen et. al evidenţiază rolul regiunii orbitofrontale,
mai ales a celei drepte, în procesarea auditivă a unor liste care se referă la stări mentale. Fletcher et.
al. (1995) utilizează tomografia cu emisie de pozitroni, iar ca sarcină lectura unor povestiri ce im
plică mentalizare, constatându-se activarea girusului frontal medial ( aria lui Brodmann 8) şi a unei
porţiuni a girusului cingulat posterior.
Concluziile multiplelor experimente realizate de-a lungul anilor, au precizat existenţa unei disfuncţii
severe ale teoriei minţii la copiii cu autism, chiar relativ la propriul nivel de funcţionare intelectuală
şi la vârste mintale superioare celor la care copiii normali pot rezolva astfel de sarcini. S-a constatat
că inclusiv procentul de 20-30% de autişti care reuşeşte la probe de înţelegere a credinţelor, nu este
capabil să înţeleagă credinţe despre credinţe (intenţionalitatea de ordinul II).(Baron, 1994, după
Baron,2000)
BIBLIOGRAFIE
Mar, R. A., Tackett, J. L., & Moore, C. (2010). Exposure to media and theory-of-mind
development in preschoolers, Cognitive Development, 25, p. 69-78
Wellman, H., &Liu, D. (2004). Scalling of theory-of-mind tasks. Child development, 75, 523-541.
Astington JW, Edward MJ. The Development of Theory of Mind in Early Childhood.In: Tremblay
RE, Boivin M, Peters RDeV, eds. Zelazo PD, topic ed.Encyclopedia on Early Childhood
Development[online].http://www.child-encyclopedia.com/social-cognition/according-experts/
development-theory-mind-early-childhood. Published August 2010. accesat în 19.01.2019
Saxe, R. Theory of Mind (Neural Basis) Department of Brain and Cognitive Sciences, MIT
Encyclopedia of Consciousness, 2009, accesat în data de 19.01.2019 pe:
https://web.stanford.edu/class/cs379c/class_messages_listing/content/Videos_Datasets_Imagery_Mis
cellaneous_Related/Rebecca_Saxe_Neural_Basis_Theory_of_Mind.pdf
Baron-Cohen, S. (2000). Theory of mind and autism: A fifteen year review. In S. Baron-Cohen, H.
Tager-Flusberg, & D. J. Cohen (Eds.),Understanding other minds: Perspectives from developmental
cognitive neuroscience(pp. 3-20). New York, NY, US: Oxford University Press. Accesat în data de
19.01.2019 pe https://www.neuroscience.cam.ac.uk/.../download.php?id
Wimmer, H., & Perner, J. (1983). Beliefs about beliefs: Representation and constraining function
of wrong beliefs in young children’understanding of deception.Cognition, 13, 103–128.