Sunteți pe pagina 1din 7

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ

PRINCIPII:
Îndatoriri privind primirea și soluționarea cererilor
Dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil
Legalitatea
Egalitatea
Dreptul de dispoziție al părților
Obligațiile părților în desfășurarea procesului
Obligațiile terților în desfășurarea procesului
Buna-credință
Dreptul la apărare
Contradictorialitatea
Oralitatea
Nemijlocirea
Publicitatea
Limba de desfășurare a procesului
Continuitatea
Respectarea principiilor fundamentale
Încercarea de împăcare a părților
Rolul judecătorului în aflarea adevărului
Respectul cuvenit justiției

ACȚIUNEA CIVILĂ art. 29

Cerere:
 Principală – Cererea introductivă.
 Accesorie – Cererea a cărei soluționarea depinde de soluția dată capătului de cerere
principal.
 Adițională – Cererea prin care o parte modifică pretențiile sale anterioare.
 Incidentală – Cererea formulată în cadrul unui proces aflat în curs de desfășurare.

Apărare:
 De fond
 Procedurale

Condiții de exercitare a acțiunii civile


 Are capacitate procesuală
 Are calitate procesuală
 Formulează o pretenție
 Justifică un interes – interesul trebuie să fie determinat/legitim/personal/născut/actual.
Poate fi și nenăscut sau actual pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente.

Incompatibilități:
Judecătorul se poate abține dacă se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate.
Judecătorul poate fi recuzat printr-o cerere dacă se află în vreunul dintre cazurile de
incompatibilitate.

Părțile:
 Reclamantul
 Pârâtul
 Terțele persoane care intervin voluntar/forțat

Intervenție voluntară:
 Intervenție principală: intervenientul pretinde în tot sau în parte, dreptul dedus
judecății sau un drept strâns legat de acesta.
 Intervenție accesorie: intervenientul doar sprijină apărarea uneia dintre părți

Intervenție forțată:
Oricare parte poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea pretinde, pe calea unei
cereri separate, aceleași drepturi ca și reclamantul.
Cererea făcută de reclamant – cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea
primei instanțe.
Cererea făcută de pârât – în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării (dacă nu este
obligatorie, până la primul termen de judecată)

Chemarea în garanție:
Partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se
îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri.
Cererea făcută de reclamant – cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea
primei instanțe.
Cererea făcută de pârât – în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării (dacă nu este
obligatorie, până la primul termen de judecată)

Introducerea forțată în cauză, din oficiu, a altor persoane


În cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va
dispune din oficiu introducerea în cauza a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc.

REPREZENTAREA PĂRȚILOR ÎN JUDECATĂ art. 80


Părțile pot să își exercite drepturile procedurale:
 Personal
 Prin reprezentant:
 Legal
 Convențional
 Judiciar
Reprezentarea convențională în fața primei instanțe/apel/recurs, persoanele fizice pot fi
reprezentate de avocat/alt mandatar. Dacă mandatul este dat altei persoane decât unui avocat,
mandatarul nu poate depune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât
prin avocat. În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț/rudă gr.II max, acesta poate
pune concluzii în fața oricărei instanțe, dacă este licențiat în drept.

Renunțarea la judecată/dreptul dedus, achiesarea, încheierea unei tranzacții, precum și alte


acte procedurale de dispoziție se pot face doar în baza unui mandat special, ori cu
încuviințarea prealabilă a instanței sau a autorității administrative competente.

COMPETENȚA MATERIALĂ art. 94


Judecătoria:
1. în primă instanţă, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz,
neevaluabil în bani:
a) cererile date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de familie
b) cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă
c) cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau
spaţii aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum şi cele privind
raporturile juridice stabilite de asociaţiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane
juridice, după caz;
d) cererile de evacuare;
e) cererile referitoare la zidurile şi şanţurile comune, distanţa construcţiilor şi plantaţiilor,
dreptul de trecere, precum şi la orice servituţi sau alte limitări ale dreptului de proprietate
prevăzute de lege, stabilite de părţi ori instituite pe cale judecătorească;
f) cererile privitoare la strămutarea de hotare şi cererile în grăniţuire;
g) cererile posesorii;
h) cererile privind obligaţiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de
izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor
instanţe;
i) cererile de declarare judecătorească a morţii unei persoane;
j) cererile de împărţeală judiciară, indiferent de valoare;
j1) cererile în materie de moştenire, indiferent de valoare;
j2) cererile privind uzucapiunea, indiferent de valoare;
j3) cererile în materia fondului funciar, cu excepţia celor date prin lege specială în
competenţa altor instanţe;
k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent
de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti;
2. căile de atac împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate
jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege;
3. orice alte cereri date prin lege în competenţa lor

Tribunalul:
1. în primă instanţă, toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe;
2. ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în
primă instanţă;
3. ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii,
care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege în competenţa lor.

Curtea de apel
1. în primă instanţă, cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal, potrivit legii
speciale;
2. ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în
primă instanţă;
3. ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în
apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale, care, potrivit legii, nu
sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege în competenţa lor.

Înalta Curte de Casație și Justiție


1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în
cazurile prevăzute de lege;
2. recursurile în interesul legii;
3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de
drept;
4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa.

COMPETENȚA TERITORIALĂ art. 107

Cererea se introduce -: domiciliu/sediu pârât.


Daca nu se cunosc, se va depune la domiciliul/sediul reclamantului.

COMPETENȚA TERITORIALĂ ALTERNATIVĂ art. 127

În afară de regula generală, cererile se introduc astfel:


1. instanţa domiciliului reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiaţiei;
2. instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare
la obligaţia de întreţinere, inclusiv cele privind alocaţiile de stat pentru copii;
3. instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în
cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract;
4. instanţa locului unde se află imobilul, pentru cererile ce izvorăsc dintr-un raport de
locaţiune a imobilului;
5. instanţa locului unde se află imobilul, pentru cererile în prestaţie tabulară, în justificare
tabulară sau în rectificare tabulară;
6. instanţa locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorăsc dintr-un contract de
transport;
7. instanţa locului de plată, în cererile privitoare la obligaţiile ce izvorăsc dintr-o cambie,
cec, bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare;
8. instanţa domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea
nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractului
încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse
consumatorilor;
9. instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul,
pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

Cererile în materie de tutelă și familie -> instanța de la domiciliu/reședința persoanei ocrotite.


Cererile privitoare la imobile -> instanța unde se află imobilul.
Cererile privitoare la moștenire -> instanţa de la locul de domiciliu al defunctului.

EXCEPŢIA DE NECOMPETENŢĂ art. 129

Necompetenţa este de ordine


 Publică
o În caz de încălcare a competenței generale (când
procesul nu este de competența instanțelor
judecătorești)
o În caz de încălcare a competenței materiale, când
procesul este de competența unei instanțe de alt grad
sau de competența unei alte secții/complet specializat
o În caz de încălcare a competenței teritoriale exclusive
 Privată – în toate celelalte cazuri

Ce? Cine? Când?


Părți/judecător Orice stare a pricinii.
Necompetența
generală
Necompetență
materială/teritorială Părți/judecător La primul termen de judecată.
de ordine publică
Necompetența de Prin întâmpinare. Dacă nu este obligatorie,
Pârât
ordine privată cel mai târziu la primul termen de judcată.

Conflict de competență:
 Doua sau mai multe instanțe se declară competente să judece
același proces
 Două sau mai multe instanțe si-au declinat reciproc
competența de a judeca același proces sau, în cazul
declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își
declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre
instanțele care anterior s-au declarat necompetente.
Conflictul se soluționează de instanță imediat superioară și comună acestora.

EXCEPŢIA LITISPENDENȚEI art. 138

Nimeni nu poate fi chemat pentru aceeași cauză/obiect și de aceeași parte, înaintea mai multor
instanțe competente sau chiar înaintea aceleiași instanțe prin cereri distincte.
Poate fi invocată de părți/judecător oricând în fața instanțelor de fond.
Când instanțele sunt de același grad, excepția se invocă înaintea instanței sesizate ulterior.
Dacă se admite, dosarul se trimite primei instanțe învestite.
Când instanțele sunt de grade diferite, excepția se invocă înaintea instanței de grad inferior.
Dacă se admite, dosarul se trimite instanței de fond mai înalte în grad.
Încheierea prin care s-a soluționat excepția poate fi atacată numai odată cu fondul.

EXCEPŢIA CONEXITĂȚII art. 139

Pentru asigurarea unei bune judecăți, în primă instanță este posibilă conexarea mai multor
procese în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au
între ele o strânsă legătură.
Poate fi invocată de părți/judecător până la primul termen înaintea instanței ulterior sesizate.
Încheierea prin care s-a soluționat excepție poate fi atacată doar cu fondul.

Strămutarea procesului pe motiv de:


 Bănuială legitimă (când există îndoială cu
privire la imparțialitatea judecătorilor care
judecă)
 Siguranță publică (judecata procesului ar
putea conduce la tulburarea ordinii publice)

Dacă strămutarea se cere de la judecătorie/tribunal – se soluționează de curtea de apel


Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel – se soluționează de ICCJ.

Delegarea instanței: când din cauza unor împrejurări excepționale, instanța competentă este
împiedicată un timp mai îndelungat să funcționeze, ICCJ desemnează o altă instanță de
același grad.

FORMA CERERII art. 148


CONDIȚII GENERALE

Trebuie să fie formulată în scris (sau electronic potrivit legii) și să cuprindă indicarea
instanței, numele/prenumele/domiciliul/reședința părților/denumirea/sediul lor,
obiectul/valoarea pretenției//numărul de telefon/fax/semnătura.
Numărul de exemplare : fiecare parte + instanță.
Cererea greșit denumită este valabilă.

CITAREA art. 153

Instanța hotărăște asupra unei cereri doar dacă părțile au fost legal citate.
Citația va fi înmânată părții cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată. În caz de
urgență, se poate scurta acest termen cu menționarea acestui aspect în cuprinsul citației.
Invocarea neregularității privind citarea:
Dacă partea nu a primit citația sau a primit-o într-un termen mai scurt decât cel d e5 zile, ori
există o cauză de nulitate privind citația sau procedura de înmânare, procesul se amână la
cererea persoanei interesate.
Orice neregularitate nu va fi luată în considerare dacă nu s-a cerut amânarea procesului,
precum și în cazul în care partea lipsă la termenul la care s-a produs neregularitatea nu a
invocat-o la termenul următor producerii ei, dacă la acest termen a fost prezentă sau legal
citată.
Comunicarea între avocați sau consilieri juridici.
Cererile/întâmpinările sau alte acte se pot comunica direct între aceștia.

S-ar putea să vă placă și