COLITA DE FERMENTATIE

A. Descrierea colitei de fermentație

Colita este inflamatia intestinului gros. Boala este, de obicei, cronica, evolueaza incet, cu perioade de sanatate
aparenta, intrerupte de agravari episodice, provocate de abateri de la regim, emotii, stari de enervare, frig.
Colita de fermentatie provine prin consumul excesiv de carbohidrati, fainoase, fructe, cruditati, ce permite dezvoltarea în
exces a florei de fermentatie; apar tulburari inflamatorii, secretorii, având drept urmare producerea scaunelor diareice albicioase,
decolorate cu mucus, emisie de gaze.
Cauzele de origine alimentara se refera la dezechilibre calitative, masticatie insuficienta, alimente alterate,
sensibilizare fata de acestea. Nu trebuie neglijata importanta greselilor alimentare din perioada copilariei ce pot transforma o
enterocolita acuta intr-o colita trenanta.

B. Dieta în colita de fermentație

In linii generale, regimul alimentar pentru colita de fermentatie va fi normocaloric, in caz ca greutatea
individului corespunde varstei, sexului, taliei. Cand bolnavul este denutrit, ceea ce se intampla deseori din cauza
restrictiilor pe care si le-a autoimpus ca urmare a suferintei, a unei diete gresit conduse si prea prelungite, alimentatia
trebuie imbogatita pentru recastigarea greutatii pierdute. Pentru aceasta continutul dietei trebuie sa fie normal in ceea
ce priveste aportul de glucide, excluzand insa celuloza si unele fainoase, care fermenteaza usor, la nivelul colonului
drept. Se vor consuma paine alba prajita, orez, gris, peltele si in mai mica masura mamaliga. Cantitatea de grasimi va fi
normala. Regimul va fi bogat in vitaminele din grupul B si in vitamina C (sucuri de fructe). Se vor folosi metode culinare
care sa transforme alimentele, in asa fel ca sa fie cat mai usor de digerat. Se vor exclude adaosurile gustative, iritante,
daunatoare, precum si alimentele excitante ale sistemului nervos.
Masurile igienico-dietetice constituie elementul estential al tratamentului. Se recomanda:
 cinci mese pe zi, cantitativ moderate; masticarea corecta, evitandu-se vorbitul, lectura in timpul mesei.
 evitarea meselor copioase, a mancatului rapid si a emotiilor mari
 interzicerea bautului de lichide in timpul mesei
 mesele vor fi luate la ore fixe, de cinci ori pe zi, mestecand alimentele cat mai mult si cat mai bine in gura
inainte de a fi inghitite
 intre mese vor fi consumate bauturi calde
 in timpul noptii abdomenul va fi invelit intr-o bluza groasa

Dieta de crutare, neiritanta, trebuie sa excluda condimente, alimente conservate - acestea trebuie sa fie proaspete si pregatite
dietetic (fara prajeala), prin fierbere. Sunt interzise lichidele foarte reci sau fierbinti, carbogazoase si se recomanda ceaiuri
caldute intre mese.

Dietoterapia nu trebuie sa fie privativa ci trebuie luate in consideratie alimentele care-i fac realmente rau bolnavului. Initial,
dieta va fi adaptata in functie de aspectul fermentatiei sau putrefactiei scaunului. Se reduc glucidele (fructe crude, lapte) cand
scaunele sunt de fermentatie, adaugand carnea slaba, si se exclude carnea si se cresc glucidele atunci cand scaunele sunt de
putrefactie.

Un rol important il are echilibrarea activitatii nervoase si vegetative (psihoterapie, medicatie psihotonica, evitarea stres-ului,
reglarea emotiilor de munca si viata), corectarea tulburarilor endocrine, a unor carente alimentare si vitaminice, interzicerea
fumatului si a consumului de alcool, tratamentul afectiunilor digestive si pelviene.

Alimentele indicate in colita de fermentatie sunt urmatoarele:

  Bauturi: infuzie de menta, de maces, de musetel, sucuri de legume, de fructe, limonada (preparata cu
apa plata).
 Paine: alba si prajita.
 Fainoase: de calitate buna, orez, fidea, taitei bine fierti si de preferinta sub forma de budinci sau sufleuri,
mamaliga moale, dar bine fiarta; toate in cantitati moderate.
 Carne: carne slaba de vaca, de vitel, de porc slaba, cotlet de berbecut, ficat, carne de pui, de preferinta
tocate sau fripte la gratar sau fierte inabusit ca friptura, friptura la cuptor, chiftele marinate dietetice,
ardei umpluti sau musaca; mai rar mancare de carne cu legume in cantitate mica (dintre cele permise
mai jos), cu sosuri dietetice, adica fara grasime prajita.
 Peste: peste slab de rau, peste in aspic, peste rasol, peste fript in pergament la cuptor, peste fript la
gratar sau saramura moderat sarata.
 Mezeluri: sunca slaba, parizer dietetic.
 Oua: in supe sau in budinci si sufleuri, omleta dietetica, ou fiert, spuma de albus.
 Legume: morcovi, dovlecei, fasole verde frageda, conopida, cartofi in cantitate mica preparati in supe-
creme, ca pireuri; soteuri taiate in rondele foarte subtiri sau ca fideluta fina, ca sufleuri fierte la aburi
sau budinci; rareori, si in cantitate moderata, ca mancare de legume cu carne si sosuri dietetice. Pireul
de legume bine fierte, batut cu unt, se digera usor, deoarece celuloza este complet sfaramata prin
zdrobire. Legumele se consuma, deasemenea, in cantitati mici (150-200 g). Metoda ideala de fierbere a
legumelor este fierberea la aburi, prin care legumele isi pierd o cantitate mai mica din substantele
hranitoare si din gustul specific fiecareia din ele. Sub influenta aburilor, invelisul celulozic al vegetalelor
pocneste si in felul acesta amidonul din celule devine mai accesibil sucurilor digestive. Sufleurile de
legume cu celuloza fina sunt bine tolerate, pentru ca se prepara dintr-un pireu legat cu un sos dietetic
si, fierbandu-se la aburi, nu contin grasime degradata.
 Salate: sfecla coapta la cuptor, salata verde tanara frageda, rosii bine coapte, morcov ras, rareori ardei
gras bine copt. Salatele se permit in cantitati care sa nu depaseasca 100-150 g. Salatele de cruditati nu
sunt suportate la fel de toti bolnavii.
 Fructe: rareori, cand starea intestinului este perfect restabilita sunt permise piersici si pere crude,
curatate de coaja. De preferinta, se vor bea insa intre mese ca sucuri. Se permit fructe coapte la
cuptor, rareori pireuri de fructe crude rase, compot din fructe curatate de coaja, putin indulcit, in
cantitate moderata, gelatine din sucuri de fructe, sufleuri din pireuri de fructe si albus, coapte la
cuptor. Gelatinele de fructe sau de sucuri de fructe, de cacao, de branza, sunt deserturi foarte bine
tolerate in colita de fermentatie, deoarece se digera complet in stomac si nu obosesc interstinul.
 Supe: supele se prepara din carne si din oase. Supele din carne devin mai hranitoare cu adaos de
perisoare din carne, de galuste de gris, de orez sau de galuste de branza. Uneori se pot consuma si
supe-creme de legume, supa limpede de legume cu branza rasa sau cu perisoare de carne. Pentru
stimularea poftei de mancare se pot acri supele cu putin bors, cu cate o lingura de iaurt la portie, suc
de lamaie. Supele se vitaminizeaza cu sucuri de legume, pregatite in momentul servirii.
 Grasimi: untul se foloseste pentru uns painea prajita, pentru soteul de legume, supe-creme si sufleuri.
Untul nu se prajeste, ci se adauga in farfurie peste felul fierbinte sau se unge cu el forma de dat la
cuptor. Uleiul se fierbe inabusit cu friptura ori soteurile din legumele permise sau se adauga la salate.
Este permisa si putina frisca.
 Condimente: pentru carne si sosul de friptura: cimbru uscat, uneori ceapa fiarta, foarte putin usturoi, foi
de dafin in cantitate mica, verdeturi tocate. Pentru deserturi: vanilina, putina scortisoara, coaja rasa de
lamaie sau de portocala.
 Deserturi: gelatine din ceai de menta, cacao, sucuri de fructe si branza de vaci, tarte cu peltea de gutui,
aluat fiert (ecler), aluat uscat, biscuiti de albus si biscuiti fara creme, peltele, spuma de albus batuta cu
zahar in loc de frisca. Deasemenea, sunt permise bezelele. Dintre dulciurile concentrate se tolereaza
pasta si pelteaua de fructe (in mod special de gutui si de afine), consumate ca desert la sfarsitul mesei
sau ca umplutura pentru tarte.

Toate aceste alimente nu sunt suportate la fel de toti bolnavii de colita. De aceea, se va avea in vedere si toleranta
personala a fiecaruia. Ceea ce este insa deosebit de important este ca felurile de mancare sa nu depaseasca cantitati
moderate. Este posibil ca alimentele, de obicei, bine tolerate sa produca o diaree atunci cand se face abuz cantitativ si
un aliment nepermis sa fie perfect tolerat consumat intr-o cantitate foarte mica.