AdrionLungu

l|tA$rru$l AGTl0ilAR
TIAUATE
HITIRAUTIGE
 CUPRINS

Capitolul1.Instalafii navalecu tubulaturi. Generalititi

9
1.1.Elemenrele componenteale insala,tiilorcu tubulaturi t2
1.2.Maginihidraulicegi pneumatice utilizatein instalaliilecu tuuutatu; t2
1.3.Tubularura instalafiilornavale l3
1.3.i.Elemente deimbinare..ly! t6
1.3.2.Elemente deprinderedesFuctura navei..."............. l9
1.3.3. Elemente detrecere prinpergtili punfi...........
. . ................................ l9
.
1.4.Armirudnavale..........
20
1.4.1.Aciionareaarmdturilornavale 23
1.4.l. I . Acfionareamecanic6 23
1.1.1.2. Acfionareaelectricd ""'...:.:...:..:......................:...:.:.....::::.:.:.:::...:::
24
1..+.1.3. Aclionareahidraulici"' 24
1.1.1.4. Ac{ionareapneumatici....... 25
I.-1.1.
.{nn5turidereglaj.... 25
\.1.2.1.Arrneturipentrureglarea presiunii 25
t.1.2.2.Armeruri penhtreglarea t.-p"*torii"...........:.............:.:.....::.:.::..:...:
27
i.-1.2.3. Arm5ruripentrureglarea debituluigi a nivelului 28
1.1.2.4.Sisterne dereglarea vAscozitilii "" 30
1.5.Modul de realizareainsralatiilor navalecuililiil; J+
Capitolul2. Particularitlfi de calculal instalatiilorcu tubutatuii--_----.............
35
2.1.Definireaparametrilor funclionalidebitgi sarcind Jf

38
4l
4l
4l
2.3.1.2.Problematubulaturilorcomplexe 47
2.3.1.3"Algoriunde calculpentu rezolvarea problemeiinverse 49
2.3"2.Particularitdti
decalcula tubulaturiiDentrugaze 5l
2.4.Parametriifunc1ionaliaifluidelorininstala1ii.....'.
54
Capitolul3.llagini cu principiudefuncfionare dinamii........-..,.-..----.- f,3
3.1.Ma;ini hidraulicecu principiudinamicae n nclionaie::.:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
60
3.1.1.Cinematica particuleide fluid in rotorulpompei........ 60
3.1.2.Modul derealizarca conversiei energetice 62
3.1.3.Legdturadinhe paramehiicinematiciai pompei9i sarCina. rd;fi" fund;-
mentald a pompelor centrifuge............................... 64
3.1.4.Metodeexperimentale de studiual maginilorcu principiudinamicaemc-
lionare """'t """""' 66
 7l
3.2. Pompecenrifuge
3.2.i. ninciPiul tuncfional 7l
3.2.2.Consructia pompelor centrifuge 7l
3.2.3.Performanlele pompelor centifuge 74
74
3.2.4.Domeniideutilizare..
pompelor ge
centifu ........'..........'..... 74
3.2.5. Calculut
3.2.5.1.cinematicaparticuleide fluid in rotorul pompei. stabilirea triun-
ghiunilor devitezelaintrarea9i la iegirea din rotor.......:.............'...... 75
l.Z.S,Z.Gradul de reacfiune a rotorului pompei centrifuge..... 76
3.2.5.3.lnfluenfa numdrului finit de palefide grosime finitd ...'......'. 79
1.Z.S.q.O"froirea caracteristicii functionale a unei pompe centrifuge ....'.... 8l
gtemente de proiectare a rnaginilor centrifuge cu rotoare lente........ 85
i.Z.S.S.
3.2.55.Elemente de proiectarea maginilorcentrifugecu rotoarerapide..'..' 93
i.i.S.t.Principiide calculal forleloraxiale........... 97
parametrilor functionali ai pompei centrifuge cupla-
3.2.5.8.Determinarea
te intr:o instalafiede tubulaturi
3t.2.5.g.stabilitateafunclionarii pompelorcentrifugeininstalalii... 10!
hidrodinarnice ...........'... 102
3.3.Transmisii
3.3,1.Generalitili lA2
3.3.2.Construcfia 9i principiulde func1ionare................ 103
33.3. Performan;e gi domeniide utilizare
3.3.4.Calcululcuplajelorhidrodinamice................... " 104
3.3.5.Reductoare 9i implificatoarede turalie
axia1e............
3.4.Pompe ..."""""'.""""""""'ll9
3.4.i.Construcfiagi principiul de functionare
3.4.2.Performange gi domeniide utilizare... III
3.4.3.Calculul pompelor axia1e......,.... l1l
3.4.3.1.Calcululde predimensionare 1l I
3.4.3.2.Analizafunclionirii refelei de profile in curentul de fluid I 13
3.4.3.3.Gradul de reac{iune a rotorului.....;..............-.... I 16
3.4.3.4.Aqezarea profilelorin curent........... 117
diagramelor
3.4.3.5.l.lrraliza funcfionale alepompelor axiale .......... l2l
3.4.3.6.Utilizarea pompeloraxialelapropulsiacujet l2l
turbionare.... 125
.'........."';.'...'....'."....r..'.....
3.5.Pompe
3.5.i. Construcfiagi principiulde func1ionare.............. 125
3.5.2. Performanle gi domenii de utilizare.. 126
3.5.3.Calculul pompelor turbionare.... 127
3.5.4.CaracteristiciL pompelor turbionare
3.6.Maginicujet............ 128
3.6.1. Construcfiagi principiulde func1ionare.............. 128
3.6.2. Performanfe qi domenii de utilizare 129
3.6.3.Calcululejectoarelor
3.7'Reglajulf.unc;ion6riimaginilorhidrauliceininstala|ii''.
3.?.t.Reglajulfuncfiondriipompelorcentrifuge 133
3.7.1.1.Reglajulprin modificarea sarciniila refulare 134
3.7.t.2.Regtajutprin modificarea turaliei. 134
6
 3.8.
c"p;.1*,L:-':?';'?#$lv-pu's lii
cuplarea
3.s.1. inparalel.
'ililii;hilii.iiil.....' ...,.. , :::.::::.:::::.:.::.:.:::.:.:
;;;
3.3'2.Cuplareainserieamaginilorhidraulice.^........]].:.:'
studiul
3.8.3. tunclionrrii
masinilorhidraulicein;;;i;iliiii;'ffi;1"ffi;H;....
139
cu.principiude funclionarevolumic--_----_--_
Capitolu!4.11a9ini 144

l5l
153
156
160
4.2.Pompevolumicecu pistonage
. 165
165
165
r66

r68
t7l
t72
A '
t74
+.t.
t74
t74
t75
176
178
180
r 82

: : : : : : : : : :l : 3 183
183
185
188
l9l
193

4.5.3.Elementedecalcul..
: :: i3:,
194
......................
4.6.Pompe_volumice cu paleteglisante(culamele).. 196
.............................;
4.6.y.Construclia
9i principiulfuncfional................... 196
4.6.2.Perfonnan;egi domeniide utilizare l9g
4.6.3.Elementede calcul.. l9g
......................
4.6.4.Legeade debitaregi gradulde neuniformitate a debitdrii lgg
7
 -1.7.Maginivolumicecarenu realizeazdoblinerea continuda puterii 242
4.7.1.Motoarehidrauliceliniare.......... 202
4.7.1.1. Generalit5li 202
4.7.1.2.Calcululmotoarelor hidrauliceliniare.......... 242
4.7.2.Motoarehidrauliceoscilante 207
4.8.Altetipuridepompevolumice...... 2tr
4.8.1.Pompevolumicecu membrand 2tl
4.8.2.Pompevolumicecu inel de lichid....... 2tr
4.8.3. Pompecu lobi......... 2t2
4.8.4.Pompecu paletdculisantd....... 212
4.8.5.Pompecu rotorplonjor......... 213
4.9.Aspecte aledinamiciipompelor volumice...... 2t3
4.9.1.Studiulregimurilortranzitorii..... 213
4.9.2.Studiulfenomenelorlegatede varialiacilindreeipe un ciclu de func1io-
n4re.............. 215
4.10.Reglajul funcfion[riipompelor volumice ...,...................................... 219
4.10.1. Reglajul prin modificarea caracteristicii instalatiei(reglajulsarciniila
refulare)....... 219
4.10.2. Reglajul prin modificarea turaliei..... 220
Capitolut5. Ac{ionlri hidrostatice.Transmisii hidrostatice 221
5.1.Calcululacliondrilor hidrostatice.. 223
5.l. l. Calcululenergetic....
5.1.2.Calcululcinematic 225
5.1.3. Reglajul func{iondriitransmisiilor hidrostatice 226
5.1.4. Caracteristicilestaticeale elementelor care compun aclionlrile'
hidrostatice.. 229
......................
5.1.4.1. tubulaturii....
Caracteristica 229
5.1.4.2. maginilor
Caracteristica volumice...... 232
5.1.4.3. statice
Caracteristicile ale maEinilor volumice...... li4
5.2.Studiulaparaturiide distribugie, controlgi reglaj........ 'JO

5.2.1.Distribuitoare........... 236
5.2.l. l. Calcululdistribuitoarelor........... 237
5.2.1.2. statice
Caracteristicile aledistribuitoarelor........... 244
5.2.2. Drosele..... 245
5.2.3.Supape depresiune.. 1-1+O
'l A1
5.2.4.Filtre L A I

5.3.Modelarea in regimdinamica acfiondrilor hidrostatice.. 248

5.3.l. Modelarea motoarelor hidraulice rotative 248
5.3.2. Modelarea pompelorvolumice...... 251
5.3.3.Modelarea sistemelordecomandi 256
Bibriograne. 260
................::::::::::::::::...:..:.:.:..::...::::.....::...::.:..::..:.
 CAPITOLUL L

INSTALATII NAVALE CU
TUBULATURI. GENERALITATI,
Navareprezinteo construclietehnicecomplexd,realizatdpentru hansportulmirfurilor, al
pasagerilor,pentru diferite lucrlri tehnice,pentrucercetdrigtiin{ificesauin alte scopuri.At6t
pentrua naviga,cdt 9i pentrua-gi indeplini funcliunile utilitare specifice,navelese prevddcu
dotlri complexe,care se cuprind in denumireageneraldde instalaSiinavale.Din punct de
vederestructural,instalaliilenavalesepot impe4i in urmdtoarelepatrucategoriiprincipale:
A- Instala$ienergetice navale;
B- Instalalii cu tubulaturi (aferentecorpului navei, incdperilorde locuit gi
instalatieidepropulsie);
C- Instalaliidepunte;
D- Instalaliielectricede navigalie.
in prima categoriesunt incluseinstalafiilecareproduc energiala bord. Acesteapot fi cu
simpli conversiesau cu dubl6 conversie.In instalafile din categoriacu simpldconversiese
realizeazA ardereacombustibilului, oblindndu-se astfelenergiamecanicdtransmisd apoielicei.La
instalafiileenergeticenavale cu dubli conversie,inilial are loc o transformarea energiei
combustibiluluiin energietemicd, dupi careseproduceo a douatransformarein energienecesard
propulsiei.Instalaliilecu dubld conversiecel mai des intdlnitesunt cele diesel-electricegi cele
in funqie de rolul pe careil indeplinescla bordll navei,instalaliileenergetice
diesel-hidraulice"
navalesepot clasificaastfel:
 Al- Instalafiilede propulsie,careproducenergianecesard propulsieinavei.ftgt
formatedin sursaenergie penru anftenarea propulsorului, ransmisiade la
sursadeenergiela propulsor9i propulsor;
A2- Instalaliilecureptoducenergiaelectricdnecesard bordului,formatedin sursa
de eneigie, generatoarele electricegi instalaliaelecnici de distribu,tiea ener-
giei elecrice la consumatorii bordului;
A3- Instalaliile generatoarede abur, eare folosesc energia aburului pentu
incdlzireaurior compartimente sautancuri,ori pentu anfrenarea unor maSini
utilizatein instalaliiledebord;
A4- Instalaliile de aer comprimat,'careproduc ai stocheazdaerul comprimatin
edereautilizdrii energieilui pentu acliondripneumatice sauin altescopuri
Analizandstructurainstala$ilorarergeticenavale,rezult2icd elesuntformatedin:
- Instalaliicaretransformdenergiacombustibilului(motoarecu ardereintemd,cazutede abur,
camerelede ardereale turbineloraJ gazesaureactoarele nucleare);
- Malini depropulsiesauauxiliare,carehansformdenergiagazelotdearderesaua aburuluiin
detip
energiemicanicf lmotoarecu ardereintemi, maginialtemative,turbinesauoricealti ma5in[
hidraulicori pneumatic);
- Instalalii cu tubiaturi careasiguri funclionareainstalalieide propulsie.Sunt formatedin
pomirea9i
circuite de ap6,combustibil,ulei 9i gazecareasigur6:ricirea, alimenlarea,ungerea'
evacuarea g-"ior.rr. in conformitatecu schemele funclionale ale de
instalafiilor propulsie-.
Din ceade-adouacategoriefac parteinstalaliilecu tubulaturicareasiguri anumitefun:ti*i
asigud
navei, instalafiilecu tubulaturi ale inidperilor de locuit gi instalaliile cu tubulaturicare
funclionarea instalaliilorde propulsie.Acestea sunt
Bl- Instalaliade balast, careregleazAasietanavei in timpul marqului9i asigurd
sabilitateanaveiin diversesitualii de incircare;
BZ- Instalaliade santini,destinatievacudriiapelorrezidualedin compartimentele
navei;
83- Instala;iilecu tubulaturialenavelorcareuansportlmdrfurilichide;
B4 - Instalatiide prevenire9i stingerea incendiilor;
85 - Instalalii pentu alimentareacu apda incdperilorde locuit 9i pentrutratarea
aPelortzate;
86 - Instalatriilede microclimatartificial. kealizeazAinincdperilenaveiun micro-
climat'impusde condi$ilede confortin cazulcabinelorde locuit,saude con-
difiile depastr*" a unormdrfuriperisabilein cazulinc6perilorfrigorifice;
B7 - Instalafiilecu tubulaturicuprinsein suucturainstalaliilorenergetice.
in ceade a treia categoriesuntincluse,sub denumireade instalaliide punte,toateinstalaliile
rnecanicecu care este doAt6 nava pentru a putea naviga in siguranli 9i pentru a-gi indeplini
funcliunileutilipre. Aici suntcuprinseurmitoareleinstalaliimai importante:
Cl - Instalaliiledeancorare;
C2 - Instalaliilede guvernare;
C3 - Instalatiilede incircare-descircare;
C4 - Instalafiilede remorcajgi taulare;
c5 - Instalaliilede salvarea personaluluinavigantin cazdenaufragiu;
C6 - Instalaliilespecificeunornavespeciale(cu aripi portantesaupemi de aer). .
A patra categoriecuprindeinstalaliile crrrerealizazl urmdrirea9i controlulnavigaliei.Aici
suntincluse:
l0
 Dl - InstalaEiilecare asigurddrumul navei,formatedin girocompas(saucompas
magnetic), giro gi instalalia
repetitoare pilotuluiautomat;
D2 - Instalaliacaredetermindpozilia navei,formati din aparanragonio speciali-
zatii sau din aparaturacare permitedeterminareapoziliei navei cu ajutorul
satelililordenavigalie;
D3 - Instalaliapentru mdsurareaqi inregistrareaaddncimii fundului apei (sonda
ultrason);
D4 - Instalaliapentnr mdsurarea gi inregistrareavitezeinavei
(loch);
D5 - Instalaliaderadiolocalie;
D6 - Instalaliaderadio-comunicatie;
D7 - Instalaliiledehidrolocalie,specificenavelorspecializate;
D8 - Instalatiade navigalieine4iald,utilizati penfu conholulpozilieinavelorcare
navigdsubapi.
Aceasticlasificaresugereazd mareacomplexitate gi diversitatea instalafiilornavale,instalalii
careau o semnificalieimportant?i in realizarea
performanlelor navelorgi navigaliei.Analizdndin-
stalaliilenavaledupl specializareape careo au pe navdapareun nou criteriude clasificare, dupd
careacestea seimparlin pafu categorii:
a- Instalaliicareasigurdnavigalia;
b- Insulalii carerealizeazi navigalieigi a personalului
siguran,ta navigant;
. c- Instalaliicareasigurdfuncliunileutilitarealenavei;
d- Instalaliicarerealizeazdconfortulpersonalului navigantin timpulmarguluigi
in stalionare
Estedesigursimpludea nominaliza,pebaza clasificdriistructurale
anterioare,instalafiilecare
suntcuprinsein celepatrucategoriide mai sus.Aceastinoui clasificareestemai str6nscorelatiicu
tipul naveigi determinddirectcomplexitatea categoriiloramintite.Naveledetransportm5rfuricare
navigdintre pornrribineutilateau bine dezvolate,spreexemplu,instalaliiledin categoriaa, care
determind performanlele navei.in cazulpasagerelor, suntbinedezvoltateinstala{iiledin categoriile
a,b,d,in timp ce naveletehnicespecializate au dezvoltateinstalafiiledin categoriac, careasigurl
performanfele tehnologice alenavei.
Degi lucrareade fap nu i9i propune sd,analizezeinstalafiilenavaleenumeratemai sus,s-a
consideratcI o simpldtrecerea lor in revistii esteutill pentru cititor numai gi din cauzdcd
majoritateainstalaliilordin categoriileA gi B au principiul func[ionalcomuncu cele terestre.
Particularitilile funcfiondriilor la bord suntdeterminatede cuplareala propulsor,de alimentarea cu
energiea divergilorconsumatori, de fiabilitateaimpusddenormelespecificeconstruc[iilor navalegi
de condiliile de gabaritgi greutateimplicateprin montarealor la bord. Ele se analizeaziseparatgi
studiul lor face obiectulaltor discipline.Instalafiilecu tubulaturiaferentecelor energeticese
analizeazd, ca gi celelalteinstalaliicu tubulaturiale navei,ludndu-sein consideralie condiliilede
cuplarela instalaliaenergeticd, fapt care determindschemafunc{ionald9i datelede proiectare.
Instalaliiledin categoriaD, prin structuragi principiile care stau la baza funclionirii lor, se
analizeazl,de asemenea separat.
Majoritateacovdrgitoare a instalaliiloranteriorenumerate cuprindein structuralor constructiv-
funclionald,printre altele,gi maginihidraulicesaupneumatice, lichide de lucru gi tubulanri.in
prezentulcapitolseva faceo scurti trecerein revistiia caracteristicilor constructivfunclionaleale
elementelor de tubulaturd, insistAndu-se pe aceledetaliicarevor ajutacititorulsdparcurg[maiugor
capitoleleurmdtoarein carevor fi analizatemaginile9i aclionirilehidraulice.

il
 cu
."T{r?HH?ALE INSTALATIILoR
1.1.ELEMENTELE

prin instalaliile cu tubulaturicirculi fluide cu proprietEl!fizice foartediverse5i lnt-o gami

pnn carecirculd ap6'
foartelarg6 de presiuni9i temperaturi.Astfel, la bord se intilnesc instalalii
pr"a"* Go"fierq aer,"6ut gi attelichidesau-gaze. Presiunile acestora variazi de la valori sc6zute,
pind la valori ridicate int6lnite in acliondrile
iaracte.iitice transferuluila presiuneaatnosferic6,
in limite foarte largi anrnci cind fluidele se
hidraulice.Temperahuile vanaz.a,de asemenea,
caracteristiceagen$lor frigorifici, la valori pozitive
ilfor"r" ." ug"nii t"r.i"i: de la valori negative
-
-ridicate -fluidelor incilzire.
in cazulagenfilorde
prin instalaliilecu tubulaturi implicd cgnsurnar€a unei ener_gii care
Oeptasarea Pe
de energie. Aceastd sursd poate fi o ma$ind hidraulicd ori pleu-
fluidul o primegtede la o iurs6
maticd,sauin cazul instalaliilorprin carJcirculdaburul,energianecesar6 circulafieiestefurnizat?i
degeneratorulde abur.
sunt
Elementelecareconducfluideleprin instalatie,inhe punctelela careaceastasecupleazS"
pomirea
tuburile.Reglareaparametilor firnclionali,monitorizareaacestora"precum9i oprireasau
al aparaturii
insatageiiniotaliatea ei saua unorparli din instalafiesefac c9 ajutorularmiturilor 9i
de manevri" inregistrare qi sernnalizare.Deci, masinile hidraplice-.tubulatrlla, Cg*$Ug" $i
"*gg1qeirgAltgg3altqgl.$ ?g!g*glqtl#!I3reprezintiielementeleprincipalecareformeazdorice
instalafiecu tubulaturi'

1.2.MA$INrHIDRAULICE$r PNEUMATI99I]JILIZATEiN
CUTUBULATURI
INSTALATIILE
Maginilehidropneumatice transmitfluiduluienergianece-sar! prin.tubulaturd intr.e
leplasarii
punctelela care se iupleazdinstalalia"sauutilizeazi energiafluidului careiese dintr-o maqind in
u"d"r* ang'endriionei ulte magini.Rezulti cd in inslalafiilecu tubulaturi are loc un tansfer de
energiede la maginahidropneumaticd la fluid saude la fluid la maqin6.Aceastaestede fapt o con-
versiede energiede tip hiiropneumo-mecanic, conversiecarepermitedefinireatipurilor de masini
hidropneumatice utilizatein insalaliilenavale.Transformarea energieiin maginilehidropneumatice
- in general,fie prin efectdinamic,fie prin efectstatic
-seface (volumic)'
i" pri*rf caz, conuersiaapare^ ca urmarea interac;iuniidinamicedintre fluid 9i organelede
lucru ali malinii hidropneumatice. in cel de-aldoileacaz,ea aparedatoriEmodfficdriivolumului
de lucru al maginiihidropneumatice, ceeace ducela modificareapresiunii9i deci la transferulco-
respunzitorde energieintrefluid 9ima;ind.
Stuctura maginilorhidropoeumaiice esteunafoartevariat5"agacum seva vedeain capitolele
umldtoare.Mqiniie pot fi reveffibile din punct de vedereal sensuluiin care are loc conversia,
aceeagimagini pu6na fi utilizati 9i ca generatorgi ca motor. Reversibiliateamai poate fi
consiieratl9i din punctulde vedere al sensului de debitare.Maginilereversibiledin acestpunctde
vedereau capacitateade a-gi putea schimba sensul de debitarela schimbareasensuluiturafieide
antrenare,uu lu o alte comanda adecvatii. Maginite la careconversiase faceprin efectdinamicse
diferenliazi rnai mult dupi natura efectului utilizat pentru convenie-decitdupi construclie.Cele
vohmile se diferenfiazd dupn rnodul in carc se formeazi camerele de lucnr, de aici rezultAndun
numdrmai mare de varianieconsfiuctive.Funcfionareamaqinilorvolumice are la bazi varialia
ciclicda volumului de lucru.Aspiraliaare loc atuncicdndvolumelede lucru variazAoescitor, iar
refulareacdndvolumelede lucru descresc.Pentruca acelagivolum si se poati cuplaperiodicla
l2
 tubulaturade aspirafierespectivrefulare,maginiiehidropneumaticevolumicefolosescorganede
distribu[ie.Acesteasuntdedoul tipuri:
- supape,utilizatein cazulcAndvolumelede lucru suntfxe. EstecazulmEinilor cu pistoane,
la carecilindrul in careseformeazdvolumelede lucru variabileprin migcareapistonuluiestefix;
- distribuitoare,utilizatein cazulvolumelorde lucru mobile la maginilecu pistonage radiale
sauaxiale,la celecu roli dinlate,cu lamele,etc.
Tipul organelorde distribu$edetermindin gareralreversibilitateamaginilorhidropneumatice.
Astfel, maginilecare au ca organede disnibuliesupapelesunt ireversibile,in timp ce cele cu
distribuitoare suntin generalreversibileatit ca sensal conversiei,cdt gi ca sensal debitirii.Volu-
mul teoreticdebitatde maginavolumici la un ciclu al organuluide anhenare senumegte cilindree.
Aceastapoatefi constantisauvariabild,definindin acestmod doudcategoriiimportantede magini
volumice.
in general,prin maqini hidropneumaticese in{eleg acele magini care realiz.eartin mod
continuu conversia hidropneurno-mecanicd. Sunt insd cazuri, frecvent int6lnite la motoarele
hidropneumatice, cdndconversia areloc intr-untimp limitat,saumai corect,cdnddeplasarea liniard
sauunghiulari a organuluide lucru se facepe o distanli limitatn sausirbun unghi limitat. Aceste
maginisenumescmotoareliniare,respectivmotoareoscilantegi au o largdrdspdndirein tehnicdin
general,gi in aclionirile hidropneumatice in special.Deoarecenu toatema5inilevolumicesunt
intAlnitela navI, in cele ce urmeazdse vor analizaconstructiv gi functionalnumai tipurile mai
rispdndite,precizdndu-se de fiecaredatagi domeniullor deutilizarela bord.

1.3 TUBULATURA INSTALATIILOR NAVALE

Transferulfluidelor la bord, impus de particularitAlile constructivegi funclionaleate

prin intermediulinstalaliilorde tubulaturdgi a armdturilorcu
instalatiilornavale,se rcalizeazd,
care acesteasunt prevdzute.Configuraliainsalaliilor de tubulaturl precumgi amplasarea arml-
turilor depindede dispunerea mecanismelorgi a maginilordeservitein compartimente,de gradulde
saturare a compartimentelorprecumgi de conddiiletehnologice de execulie.
CLASIFICAREA TUBULATURII
- Dupdmaterialuldin careesteconfecfionatii: - Dupdprocedeulde fabricare:
- din ogel; - tasd (laminatii);
- din fontE; - tumati;
- din metaleneferoase(Cu,Al, Bz); - sudati- pe generatoare;
- din maseplastice. - elicoidal.
- Dupi destinafie: - DupI modulde liware:
- pentruconstrucfii; - neagrd;
- pentruizolafii; - zincatii;
pentruaclionirihidraulice. - acoperiticu alteprotecfiianticorozive.
O clasificaremult mai completia tubulaturiinavaleesteaceeaflcuti in frurctrie
de natura
instalafiilordeservitede aceasta.Din acestpunct de vederese deosebesc urmitoarelegrupe de
tubulaturi:
L TUBULATURA PENTRUABUR - cuprinde:
- tubulaturadeaburviu carealimentea"d mecanismele navale;
- tubulaturapenEualimentar€acu abura labirinlilor turbinelorcu abur;
- tubulaturainstalalieideincdlzirecu abur;

l3
 - tubulaturaac{ionlrilorcu abur;
- tubulaturainstalaliilorde stinsincendiucu abur'
- la:
2. TUBULATURA DE ALIMENTARE serveqte
- ambarcarea aPeiPotabilela bord;
- aspirareacondensuluidin condensor;
- alimentarea cu aPda caldarinei'
3. TLIBULATURA DE RACIRE - servegte la:
- alimentarea cu ap6derScirea motoruluiprincipalsaua condensatorului;
principal;
- alimentarea cu aia saratea ricitoarelorde apddulcesauulei alemotorului
- rdcireamecanismelor auxiliare;
- ricirea cuzinelilorliniei de arbori'
4. TUBULATURADEULEI- folosegtela: I
- ambarcarea 9i fansferul uleiului;
- unger€aforlat6a instalalieide fort5;
- ungerealiniei de axe;
- instalaliileaferenteseparatoarelor;
- acfiondrilehidraulice'
-
5. TUBULATURADE COMBUSTIBIL include:
- tubulaturapentuambarcat9i debarcat combustibil;
- tubulaturainstalalieide transfercombustibil;
- tubulatura de alimentare cu combustibil a motorului principal sau a injectoarelor
caldarinei.
alimentareainstalaliei
se remarcafaptul cd dac5navafolosegtedou6tipuri de combustibllqentru
instalaliasuntindependente'
a" fo4e (motorini gi pdcurd),atuncitubulatu{e caredeservesc
-
6. TUBiJLATURADE AER CoMPRIMAT compusidin: ..,
- tubulatr,gapentrualimentarecu aercomprimata buteliilorde lansarede la compresoare;
- tubulahrrade alimentarecu aercomprimata motoruluiprincipal;
- tubulaturapentruaerulcomprimatutilizat la nevoilecurentealenavei.
- include:
7. TUBULATURA INSTALATIEI DE SANTINA $I BALAST
- tubulaturaPentrudrenare;
- tubulaturadebalastare-debalastare'
s'TBULATURAINSTALATIEIDESTINGEREAINCENDIILoR(I.S.I.)
- tubulatura I.S.I.cu aPd;
- tubulatura I.S.I.cubioxid de carbon;
- tubulatura I.S.I.cu sPumS;
- tubulaturaI.S.I. cu abur;
- tubulatura I.S.I.cu gazrnett;
- tubulaturaI.S.I.cuPraf;
- tubulatura I.S.I.cuhidrocarburihalogenate'
9. TUBULATURA DE APA SANITARA
- tubulaturainstalalieisanitarede apdslratd;
- tubulaturainstalalieisanitarede apitehnic6;
- tubulaturainstalalieisanitarede api poabilS;
- tubulaturainstalalieide scurgeri.
IO.TUBULATURA PENTRUDIVERSEI.JTILITATI
- tubulatura instalalieide portavoce;
- tubulaturainstalalieide tricloretilen;
t4
 - tubulatura deventilagie;
- tubulaturainstalatieideincdlzire;
- tubulaturacaredeservegte instalatiilespecificeale navelor.
La alegereamaterialuluidin careesteconfec{ionatdtubulaturaunei instalatii,se fine cont de
proprietifile fizico-chimiceale mediuluide lucru (presiune,temperatui{,vitezade deplasarea flu-
I idului in insalaEie,agresivitatea mediului, etc.),ca gi de condiliile de monaj gi de exploatare.in
I sistemelenavalgceamai largdutilizareo au levile cu secliunecircularS"mai rar putandu-seint6lni
I gi fevi cu secfimedreptunghiularS (la instalafiade ventilatie9i la instalafiadeincilzire).
Din punctde vederedimensional;tubulaturacirculardse'caracterizeaziprin diametrulinte-
rior, diametll exterior Si prin grosirneaperetelui.Deoarecepenlu fiecareinstalalieestecarac-
teristicdo anumiti presiunede lucru,grosimilelevilor trebuiesd aibngi ele valori diferite.in acest
caq la o anumiti grupd de tevi corespunzltoareunui diametruinterior dat, vor existamai multe
grosimi corespunzdtoare diferitelorpresiunide lucru, Pentrua u$uraoperaliunilede alegerea di-
mensiuniloranneturilorinstalaliilor,s-a adoptatnofiuneade diametr,unominal,exprimatin mili-
metri. Diamebulnominal(DN) esteun diametruconvenfionalegal saumai maredecAtdiametrul
interior ce caracterizeazisecfiuneade trecerea fluidului. Acest diametrunominal estevalabil gi
pentru flange gi arm6turi. In STAS sunt Tabel LI Tevidin
prescrise36 de valori pentru diametrul
Mediul de lucru c lmml
nominalcuprinseintre DN 2 9i DN 400.
Abur sunraincdlzit 3.0
Tubulaturaeste caracterizati qi de Abur suorasafurat 0,8
presiuneanominalS(p), expimati in bari Serpentinepentru incilzirea apei sau a
sauin N/m', 9i carereprezintipresiuneade produselorpeholieredin tancurilepentru 2,0
lucru a fluidului din instalafie.Presiunea uzulnavei.saudin tancuriledemarE
nominall este cea pentru care se face Apd de alimentarein instalatiideschise 1.5
calculultubulaturii. Aod de alimentarein instalatiiinchise 0,5
in cazultubulaturilornavale,alegerea Puriareacdldirilor 1.5
levilorsefacedeobiceiprin calcul,aceasta Aer.comorimat 1.0
in specialla tubulatura instala$ilordemare Instalatiihidraulice(cuulei) 0.3
presiune.Grosimeaminimi a pere,tilor Ulei de uneere 0,3
hebuie si fie cel pufin egal6 cu Combustibil 1.0
levilor
grosimea impusddeRegisrulNaval: Tubulaturide incircare 2.0
Gaze lichefiate 0.3
s=So+b+c [rnrn] (l) TubulaturiDentruaeentfrisoi.ific 0.3
d . p 0.8
unde:so = [mm] (2) Anddemare Api dulce
ffi 0,3
in care:
d- diametmlexterioral levii [mm]; Tabel 1.2 Tevi din nnteiale
p- presiuneade calcul [bar]; repre- Materialultevilor c lmml
zinti presiunea maximdde lucrucareseia Cupru,alamdgi aliajesimilare,precumgi
egalScu presiunea maximi dedeschidere a aliajede cupru-cositor cu excepfiaaliaje- 0,8
supapelor de siguranfi.Pentruhrbulaturile lor cecontinolumb
instalaliilorde stingerea incendiilorcu Aliajede cupru-nichel (cuun continutde
0,5
bioxiddecarbon,pseia egalcu presiunea nichelde l0% )
decalcula buteliilorsaua rezervoarelor.
p - coeficientde rezistenliegalcu I
pentrufeviletrase(f5rn sudurd)gi pentrulevile sudateechivalente cu celetrase.Pentrulevilesudate
pe generatoare, neechivalente, g< l.

l5
 b - adaoscarefine seamade sublierearealSa levii la indoire'
u=**t' lrnm] (3)

in care:R-razamedie deindoirea fevii [mm];

c- adaos pentru coroziune[mm] prescrisin tabeleleI'l 9i 1.2in func1ie din
dematerialul
careesteconfecfionatiifeava.
valori:
Pentru{eviledin otelcarbon9i ofelaliat,o seia egalcu ceamai micddintreurmdtoarele
R,ll**, &rll:
R,. R"Lft.
' '
2J' 1,8 1,8 1,8
in care: R, - rezistenlade rupere[daNimm2J;
R" Lf t - Rpo,4,latemperatura
fimitaminimdde curgeresaulimitade curgereconvenfionalS
1,8
decalcultN/*tl;
R^1, - tlmlur de rezistentide lung6duratdpentru 100000 de ore de func{ionareIa
- r100000

de calcul [N/mm2];
temperatura
^r,l]ooooo- l% din limirade fluaj pentru100000de ore de funclionare de
la temperatura

calcul[N/mm2].

1.3.1ELEMENTE DE IMBINARE
Lungimilede fabricalieale levilor, necesitllilede montajla navd,precum9i condiliilede
de imbinare'
impun folosireaunor elemente
racordare-a {evilorla armdturi,aparateqi mecanisme,
Acesteasuntclasificate in doud nedernontabile
categorii: 9i demontabile.
a)irnbin5rinedemontabile:
al) oblinuteprinlipire: capla cap(fig.l.l);
cu bercluire(fig.1.2);
cuman$on (fig.1.3).

Fig.1.1imbinarenedemontabilS Fig.1.2imbinarenedemontabi16 Fig.1.3imbinarenedemontabilS

caPla caP cu bercluire cu man$on

a2) oblinute Prin sudare:

tipuri de
in func1iede clasatubulaturilor,conformprescripfiilorR.N.R. se admit urmdtoarele
imbindrifbrl flange:
- imbinlri cap la cap cu pitrunderecompletiipe addncime,cu misuri specialepentru
asigurareacalitnliiriddciniicordonului(fig.l.a Si I .5);
- i.nUinarisudatecap la cap cu pdtrunderecompletii pe addncime,flrd mdsuri speciale
penffuasigurarea calitnliirdddciniicordonuluide sudurd(fig.1.6);

t6
 Fig.l.4 imbiniri capla capcu Fig.l.Simbindricapla capcu Fig.1.6imbindricapla cap
inel de bazi inel fuzibil simple
imbindricu mufe (mangoane) sudate.Mangoanele sudatepot fi exterioare(fig.1.7)sau
interioare(folositein specialla tubulaturiledediametremari-fig.1.8);

Fig.l.7 Imbinlri sudatecu mangoane Fig.1.8imbiniri sudatecu

exterioare man;oaneinterioare 3
- irnbindri in fereastrd(fig.1.9). La acesteimbindri, se decupeazddin levile de asamblato w
fereastrd,se sudeazl la interior cele doud capeteale {evilor, dupd care se sudeazl la loc
fereastra.Procedeulestefolosit in locurile greu accesibileunde executareacordonului de
sudurdla exterior estepractic imposibild (de exemplu,cazul serpentinelorde incilzire).
b) imbindridemontabile:
b.l) prin infiletareafevii cu fitinguri (fig.1.10)saucu mufE9i contrapiulilS(fig.l.l l);
b.2) cu inqurubdri.Se folosescp6n[ la DN32;
irnbindri cu piulila olandezd(fig.1.12);
irnbindride tip ERMETO (fig.1.13);
irnbindricu racordurifiletate(fig.l.la).
b.3) cu flange:plate(libere-fig.1.15saufixe -fi9.1.l6a);
cu gdt(fig.l.l6b);
cu canalgi pand(fig.l.l6c);
b.4) cu cuplarerapidd( tip Stortz -frg.l.l7).

r \
_j_E5*__
. , 14 l I l

Fig.l.9 lmbiniri sudatein Fig.1.10imbiniri demontabile

cu
fereastri fitinsuri

l l l ' Il V l ;.i ;l l " l i .i

.:,,i .' .1 G l:1,.. , ,
i
17 '
i l ; ; - : i . i ; - i' " : : 1 " \ :' i
I
 Fig.l.l1 imbindrifiletatecu mufl $i Fig.1.12imtinari filetatecu piuliliolandezd -
1,2-levideimbinat;3-piulildolandezS; 4-garnituri;
contraPiulild.
5- gtutfiletat
1,2-leudeimbinat; 3-mufl; 4'
contraPiulild

5
Fig.1.14imbiniri cu Fig.1.15imbiniri cu flange
Fig.1.13imbindrifiletatede tip ERMETO platelibere
/,2-1evideimbinat;J-piulitaolandezi;4- racordurifiletate
5- inel t6ietor
piesi f,rletatE;

Fig.I.16imbiniri cu flanqe:(a)- plate Fig.1.17imbinarecu cuplarerapidi tip

fixe,(b)'cu gdt,(c)- cu canal5i pan6' Stortz

TMsINARIFLEXIBILE
careprovin din cauza.de'
Acesteimbinaritrebuiesd preia deplasSrileaxialesauunghiulare
corpuluina-
p" caretubulaturale suportiodati cu deforma,tiile
f"*r;tiihl*roi., ,uu *..*i.r!i
elementelorde imbinare
vei. Din punctde u"O"r. .onrtociiv-nrnclional, suntfoarteasemdndtoare
careintrdin componenta instalafiilorterestre'Suntdemairnultelipuri:
- cufi'tun flexibil'
- ffi:ll" s'rrnideolel;
metalice;
cu Protecfie
lenticulari: - din olel (fig'l'18);
- cu compensatori
--dincauciuc'
- -
(fig'l'19);
- - 9ucompensatoritelescopici
- cu (fig'l '20)'
autocompensatori
t.,
l8
 I

-
/A\
JtL.r- -]I\- -
|
-fl+r'l
\'\ J,l

n
-*-4-
L]-_

Fig.1,18Cornpensatori Fig.l.19 Compensatori

telescopici Fig.l.20Autocompensatori
lenticulari

1.3.2ELEMENTE DE PRINDEREDE STRUCTURANAVEI

Servescla fxarea rubulahrrii,aparatelor de mlsurdgi conholgi a anexeloracestora"de ele-

rnentelede sfucturdale corpuluinavei.Din punctde vedereconstructiv,suntfoarteasemdndtoare
elementelordeprinderealeinstalaliilortercshe.Principaleletipuri deelemente deprinderesunt:
- bridecu brd[ar6: - simple(fig.1.21);
- multiple(frg.l.22).
- bridecu platbandd: - simple;
- multiple(tre.l.23).
- elemente specificeinstalaliilornavale: -console;
-prezoane.

Fig.l.21 Bridi cu Fig.1.22Bridi cu br5lard Fig.1.23Bridi cu

br5lardsimpli multipli platbandd
multipld

1.3.3ELEI\{ENTE DE TRECEREPRIN PERETI$I PUNTI

Asigurl trecereatubulaturiiprin pere{ii,punfilesauelementele de shucturda navei,realiz}nd

etangareain zonaadiacentiorificiilor de trecere.Funcfiede soluliaconstructivd sepot
de realizare,
in:
clasifica
- treceri: - cu rnan$on(ftg.l.2q;
- cu flangdsirnpldde perete(fig.1.25);
- cu flan;5 intiritd (fie.1.26);
- cu gtu! {rletat(ftg.l.27);
- cu pahar;
- cu olatbanddde intirire-
- capacesondi;
- sifoane;
- prize qi qtuluri de bordaj.

l9
 Fig,l,24 Trecerecu manson Fig.l.25 Trecerecu flanqi simpldde perete

Fig.l.26 Trecerecu flangi intdritd Fig.l.Z1Trecerecu gtutfiletat

1.4ARMATURI NAVALE

Anndfurilenavalesuntelementeale instalaliilorcu tubulaturicareau rolul de a reglaparame-

trii funcfionaliai acestorasaude a inchidetotal sauparlial diferiteletraseede instala{ie.Din punct
de vedeieconstructiv,cuprindurm[toarelep5r{i componente: corpul armdturii,organulde inchi-
dere(reglaj),organuldecomandS. Dupdrolul lor funclional,armlturile sunf de trecere,derelinere,
ae a;itribuiie,demanewd,dereglaj.Dupdtipul organului deinchidere, seclasificdin:
- u,,nituri cu ventil: - platj - armlturicu sertar: - sirnplu;
- coruc; - dublu.
- ac; - armdturitip fluture;
- cu membrani. - armituri cu claPet;
- armituricu cep: - cilindric; - armdturicu flotor;
- conic; - armdturispeciale(de separare, filtrare).
- sferic.

ARN{ATURI CU \TENTIL (fig.I.28)

Suntanndturilecelmaidesint6lnitein instalaliilecu tubulaturiterestresaunavale.Luc/:eazAla
presiunimoderate de 15-30bar,iar la bordulnaveisefolosescin instalaliilede alimentare cu apd,
pentmuleiuri gi combustibili. Au gabariteqi greutili relativmari.Rolul lor funclional este precizat
ie modul in carese realizeazd imbinareaventilului cu tija robinetului.Astfel, robinelii de relinere
auventilulghidat pe tija"iar detrecereauventilulsolidarcu tija (fig.1.29).
armdturile
20
 l - t -
rlr lllll
t-l
-+<- +<-
+

Fig.1'28
Robinet
cuventil Fig.1.29
Fixarea
ventilului
detiji Fig.l.30Robinet
cucep
ARMATURI CU CEP(fig.1.30)
Suntamituri cu rol de inchidere-reglaj, realizateintr-ovarietateconstructivifoartemare.U-
zual,organulde inchidereare formdtronconicdsausferic5$i poateaveal-6 orificii, lucru care
rermite selecliatreceriifluiduluipe diverseramificaiii.Pentrupresiunigi diarnetemari,etangarea
la acestearmdhri estedificil de realizat.Din aceasticauzdse folosescla diametrerelativmici
iDl'i: 40-50mm),presiunilede lucru fiind sub 15 bar.Fo4elede frecaredintrecep gi corpsunt
inari, lucru care detennindnecesitateaaplicdrii unor fo4e mari de aclionare.Dupd forma
deschideriidin cep, anniturile pot fi: drepte,in L, in T gi manipulatoare. in fig.1.3t1a,)este
prezentat?io armdturicu cep,de trecere.Aceastaasigurdrnodificareasecliuniide hecerede la
vaioareanominalE Ia zero.in fig.I .3I (b)...CIsuntprezentate diversetipuri derobinelicu cepcurol
de distributie(acesteaau practicatein cep canalein formi de L sau de T). Aga cum se poate
relnarcadin fig.l.32(a). . .(d) armdtunle cu ceppermito comutarefoarterapidl a tubulaturilorintre
eie, contribuindastfel Ia reducereanurndruluiarmdturilorsimple care ar fi necesarepentru

gtrsstrfr
indeplinireaacelora5i funcfiuni,(veziechivalenfa din fig.1.33).

Fig.f 31 Robinercu cep

l a B fa
1T rT
-T\7--1 , -$_.
, Y-v-rY=
ol*rol
, K
o'(o)
#
D l-ut
Fig.1.32Varianteconstruclive
de robinetcu cep

T < = > X T < = > *

'_A-,+d-x-@-, "<-++c
r l x I

( o ) @ l

Fig.l.33 Echivalenfaarmiturilor cu cepcu alte tipuri de robineli

21
 (fig.l3a)
anuArunr cu SERTAR
Realizeaz|inchiderea secfiuniide trecerea fluidului prin deplasareaorganuluide inchiderA
perpendicularpe a)€ tubulaturii pe care se cupleazd *oatut". Etungut"" se realizeazddatorite
pi.ii""ii realiiteprin acfionareaiolii de **e*e qi a presiuniicreatechiar de fluid' Armdturilecu
hidraulica'realizabild
sertarnu au senspr.fo.tiiiuf J" t ..Lr* p** fluid. Sepreteaz6la aclionarea
nominalede pdnd
prin cuplareatijei armeturiila un cilindruhidraulic.Sepot folosi pentrudiametre
avandul ielor mai mici pierderihidraulice
la 1000mm, presiunide p6ndla 25 bu, prezentand
localedinhetoatearmdturile.
ARMATURI DE DISTRIBUTIE $I MANEVRA
in aceasticategoriesuntinclusecasetelede valvule' Casetele.de valvule cuprindin stuctura
indeplinescacelaqirol
lor mai multe valvule cu ventil (de treceresau de refinere)identicecare
funclional.Caseteledevalwle pot fi:
- dedistribu{ie;
- de manewd.

Fig.1.34Robinetcu sertar Fig.1.35Casetide distribufie

CASETEDE DISTRIBUTIE(fi9.1.3s)
fluidului de lucru
Grupul de valvule estealimentatprintr-un colector9i permitedistribufia
de distribufie pot fi de treceresau de re'tinere'
c6tre mai multe puncteale instalaliei.Casetele
Schematic,elesereprezinticain fig.I.36.

lr

E=
ffi= fn
Fig.137 Casetiide manevri Fig.l.38Schema
Fig.1.36Schema
casetelorde manevri
casetelorde distribulie

22
 CASETEDE MANEVnA (ng.t.:Z)
Au o construcliespecialScarepermiteschimbarea sensuluide trecerea fluidului. Au dereguld
,1oudgalerii,fiind formatedin doudcasetede distribufiealdturate.Schematic,casetelede manevri
se rep"rezinteca in fig.1.38in careflangeleI...IV se cupleazila tubulaturade la tancurileI.'JV.
Pomia se cupleazdcu aspiraJia la flangaI 9i cu refulareala flanga.i?.DacI printr-omanewi se
tansferul
unniregtesd se introducanuiO in tancul.I/, atunci se deschideR2. Dacd se urrndregte
fluiduluidin tancul.IIl in tancul1,sedeschidl4 9i Rl.

AruIATUru SPECIALE
care
Sunt acelearrnituri carecontribuiela schimbareaintr-o oarecaremdsurda naturii fluidului
circul6prin ele.in categoria armlturilor intrd:
speciale
filhe (fig.1.39);
sorburi;
oalede conclens (fig.I.a0). Suntmontatepe conductelede evacuarede la instalaliade
gi
inc6lzire auca scop condensarea flrd a seelimina9i
aburuluigi eliminareacondensului
aburul.
npa om,
I

Fig.I.39Filtru Fig.1.40Oalede condens

1.4.1ACTIONAREA ARMATURTLOR NAVALE

La navb,armdturilese dispunin locuri ugoraccesibileat6t pentrucomoditatea montarii9i

gi
dernontiriilor, cdt din considerente de facilitarea exploatirii. Sunt insi sinralii c6nd dispunerea
la bordeste
a.rrndturilor de aga naturdfEcutd incdt accesul la ele estefie foarte greoi, fie imposibil'
i. facede la distanli. Aclionarea la distanfi poate fi: mecanicd,elec-
in u""U" situaliiaclion*"u
tric5,hidraulicdsauPneumatic6'

1.4.1.1ACTIONAREA MECANICA

Sepoaterealizaprin intennediulunororganedetransmitere a rnigcirii,cum ar fi: axe,cuplaje

sardanicl,roli dinlate,cabluri,etc.in fig.l.4l esteprezentat6 o varianti constructivd de aclionare
poate fi aplicat manual (in cazul
mecanicia unui clapetde bordaj.Momentulnecesarac{iondrii
poate proveni, de exemplu, de la un in
electromotor,
unorarmdturide dimensiunimaileduse),sau
mari. Distanlamaximdde la punctul de acfionare la armituri nu trebuiesd
crzul dimensiunilor
a"pa"*.e lom. in figurd s-au ficut notaliile:/- valvuld de bordaj; 2- cuplaj cardanic; 1-
armS-
ffansmisiecu roti dinfate.in general,transmisiilemecanicese utilizeazl pentruaclionarea
nrriiordefundsaua celordispuse intrebordajele dubleori in picuri'

23
 r.4.1.2ACTIONAREAELECTRTCA
Aclionareaelecticd a armdturilor navale presupune
utilizareaunui electromotorsau a unui electromagnet,ali-
mentate cu energieelectricide la refea.Ac{ionareaelecficd
a transrnisieise poate comandamanual sau automat.La
aclionareaautomatS,electromotorulsau electromagnetul
primegteirnpulsulelectricsub forml de tensiunede la un
traductorcare transfbnn[ rndrimile ce trebuie reglate in
impulsurielectrice. Actrionirilecu electromotorseutilizeazd
la anndturilecu sec{iunemarede treeerea fluidului' Uzual,
la diarneh'e nominalernai mici dec6tDN 50 se utilizeazi
acfion6ricu electromagnefi.
Elecffomagnelii suntamplasa{ifie in arm5tur5,fie se-
parat.Aclionareaorganuluide inchiderein cazulutilizdrii
Fig.1.41Aclionare mecanicd
electromagnelilor se poateface directprin fo4a creati de
fluxulmagneticasuprarniezului(miezulac{ioneazd la rdnduls6uorganulde inshidereal amlaturii)
sau indirect,cdnd eleeffomagnetul comanddintrareaunui fluid de lucru intr'un servomotor
hidraulicsaupneumatic,careacfioneazd armitura.Ac]iondrileelectricepot fi normalinchisesau
normaldeschise. Astfel, in ttg.l.42(a)esteprezentatio armiturdde tip normalinchis(aclionare
direct6)aclionat5cu electromagnet, iar infig.|.42ft) esteprezentat5 o armituri aclionatitot direct,
dardetipul normaldeschis.in ng.t.+: este prezeniatio arm5tur6cu ac{ionare indirecti'

Fig.l.42Actiondrielectricedirecte indirectd
Fig.l.43AclionareelectricX

1.4.1.3ACTIONAREA HIDRAULICA

Armaturilecomandate hidraulic(vezi trg.l"44)utilizeazdca lichiddeac{ionare fie lichiduldin

conducta pe caresuntmontate, fie un fluid de la o regeaspeciali de Pentru
ac{ionare. a se realiza
presiunealichiduluide lucru se folosesc pompe cu prineipiu volumicde funclionare (cu pistonage
iuu .u gurub) carepot crea presiuni de p6nd la 150 bar. in mod uzual, drept fluid de lucru se
amestec
utilizeazdulei, de api cu glicerini,etc.

.A
L\
 Fig.1.44Valwle ac!ionate
hidraulic pneumatic
Fig.1.45Valwle aclionate

1.4.1.4ACTIONAREAPNEUMATICA
Principiul funclional al acliondrilor pneumaticereprezentatein fig.l.45 esteacelagicu cel al
aciiondrilor hidraulice. Drept fluid de lucru se utilizeazdaerul comprimat la presiuni de pdni la 30
bar. Transmisia pneumaticd prezintd avantajul simplitdlii constructive 9i al greutdfii reduse.Cu
toate acestea,func,tionareaacestoracliondri se caracterizeazdprin permanenfazgornotului gi a
corrsumuluide aer, cu toate implica{iile care decurg asupra cheltuielilor de exploaare. In plus,
existenlaunei anumite inerlii in declanqareacomenzii, datorate faptului cd aerul este un mediu
cornpresibilgi fa.ptuluicd atingereapresiunii de lucru are loc dupd un anumit tirnp, fac ca atrac-
tivitateaacestuitip de acfionaresd fie mai redus6.in general,vahulele cu actionarepneumaticdpot
fi de tipul normal inchis sau normal deschis.La cele normal ?nchisaerul deschidevalvula, in timp
o inchide.
ce la celelalte,

1.4.2ARMATURI DE,REGLAJ

Au rolul de arealizareglarea unorparametrifunc[ionaliai instalalieiin caresuntmontate. Ele

pot avearol de reglaj(menfinautoinatun parametru funclionalla valoareastabilit5anterior)saude
siguranfd(menlinparametrul subvaloarea stabilitdanterior).Func{iede naturaparametruluifizicpe
careil regleazd.armEturileseirnpartin urm5toarele categorii:
- pentrureglareaprcsiunii;
- pentrureglareatemperaturii;
- pentrureglareadebinrluigi a nivelului; i
- amr5turidiverse.

I.4.2.I,4,RMATUR,I
PENTR.UREGI,AREA PRESIUNII

Anndturilepentrureglareapresiuniiau un spectrularg de aplicabilitatela bordulnavei.in

acordcu funcliunilepe carele indepiinescin instalafiilein caresunt montate,se pot enumera
unnltoareletipuri:
- armlturide siguranl5,carerealizeazdsemnalizareaatingeriipresiunilorextreme;
- armifuri de siguranlapropriu-zise,
carerealizeazideschiderea instalalieisaua recipientului
pe caresuntmontatela atingerea valorilorextremealepresiunii(supapede siguran{i);
- anndiuripentrureglareapropriu-zisda pnesiunii(reg,rlatoarede presiune),cu rol de menfi-
nerea presiuniila o valoareconstantd.
)\
 hidraulice,pe instalalii' pe rezervoare'etc' 9i'
Armdturilede siguran{5se monteazdpe rnaqinile
principial,elesuntdedoudtiPuri:
deverseazdilin:ol1l:1^,^.,^,
l"*i"tia Atg'l'46) - dupddeschidere
- cu desclrcare
:; ffiffi;;;;;;;;G .r.il -dupddeschidere in
deverseazi afarainstalaliei.

t _ l

de Fig'1'47 Supapide siguranfdcu

Fig.1.46Schomade montaja unei.supape
interioari- descircareexterioari
siguranlE.ui""a'"t"
de ghidare;
inchidere(ventil+scln);2.'njacu sistemul
in fig.I.4? s-auficut notafiile: /- sistemde tensiuniidin resort;5-
i- resort;4- sistemO, pr"J",-i p*tl*ii a" arr"nia.tt prin ieglarea
corpularmiturii.
de siguranla trebuie si indeplineascS
Legat de funcfionarealor in instalatig supapele
urmetoireleconddiuni: ^ -L--:-s6
-: deschidala valori de cel
- dacdvaloareapresiuniide reglateste4" atuncisupapeletebuie
mult(lp5-1,1)p, $ sAinchidi la celp{in 0'9P."; pentnr a
- rebuie "rtfa p.iotuJn*tit J"qi*iili de tecere prin ventil sd fie suficiente
p.*it"-"ut u"to aOituiuifu tutt lucread instalalia'
REGTJLATOAREDE PRESITJNE
utilizezeagentide lucrula altepresiuni
in instalaliilenavaleestenevoiedemulteori sdse prinintermediul unor
decitcelela caresunt;;;tiil;"^". Rgslajulpresiuniilor sepoate{ace
lucre# dup[ una 9r1-ut-61o*le scheme de reglaj:
regulatoarespecializate6;;t""),.Tf
priportio*r (rf' proporfioffit-#1*11":*":;T;*.
(pl p'opoqi,:nui-i"t'erar /-
nota*i'e:
4-
saleriede'inrare;2- filtnr; 3- ventildelaminaj;
ilil*"at J- 6-
resort; gurub dereglarea tensiunii
ain resort;7' galaie de ie$irc,esteprezentaci
schemaunui regulator propo(ional' Acesta-este
;itil portnr aieduce presiuneain instalaliile.de
aer comprimat sau de abur 9i de a o mentme
constant; h valoarea la care funclioneazd
consumatorii.
Fig.1.48Regulatorde Presiune Cameradin spateleventilului de laminajeste
t'i:lli:'ffi
pusdinlegiturl "1"T"i11-o:,'."Tt3:-9:T"t#:i*T";H'#ffiff::$fr1,i
permanenticu
*t'"J;;tututi*":*:T.'.11i,31::n'"t#:'::*H
.fJ.'#ffi
'"#
#?:i"L""Tffi:",J#*;;':':*r:::::.:"il-ii*.tg-li:::'"T:
-" '' $,.3i?3::i ';",::?t?LT;;;;:
H;::lH: ffi;'iiffi r*'iliiil-yi i'T i:
fi: i"'1:H'[Hi;;-dil;dd*r *::1q.T:1y"? hmn';":ii.::Jg;g:;',4'
membranei
deplasarea
;X?iH.':""#;'ffi *,*u"iJo t. i"u"o-1-"tijdcaresbtransmiti
26
atunci intre valoareadeplasdriigi a presiuniip2, se stabilegteo relalie aproximativliniard ce va
determinafraducerea deplasdriiintr-o varialiedepresiune.

I.4.2.2ARMATURI PENTRU REGLAREA TEMPERATURII

Sunt echipamentecare regleazdtemperaturaproceselortermice care au loc in instalaliile

frigorifice, temperaturade regim a apei de ricire gi a uleiului in motoareleprincipalesauin die-
sel-generatoare, menlindnduJein jurul unor valori inilial presoise. Armdturile se impart in mai
multecategoriiin funcEiederolul pe careil indeplinescin instalafie:
- armdturipentrusemnalizarea temperaturilorextreme;
- armituri de siguran,ticareaclioneazdla temperaturiextreme;
- armituri pentrureglareatemperaturii.
Primeledoudcategoriisuntconstituitedin traductoare,in timp ce armeturiledin ceade-ateia
categoriesunt reprezentatede regulatoarelede temperatura(termostate).Acesteapot realiza
reglarea dupd una din schemele:propo4ionald,proporfional-integrald, proporfional-inte-
gral-diferenlialS.
ln ng.t.+l esteprezentatio schemdde reglarebipozilionalia temperaturii, in careagentulde
incdlzireesteaburulcareinffI in sistemprin vallula electromagneticd VEM.TabloulelectricIE are
doudrAnduride releecare,func1iede semnalulpe careil primescde la traductorulde temperaturl
IR,- comand6 inchidereasaudeschiderea valwlei electromagnetice.
ln ng.t.SOin cares-aufEcutnotaliile:/- armdturi(eleinentde execufie); 2- traductorde tem-
peraturd;3- seqpentinide incdlzireprin carecirculdaburul,esteprezenhti o schemlde reglarein
caretradu"ctorul aclioneazddirectgi continuuorganuldemodificarea secliuniidetrecere.

nt(N

I
t4-
),r I
i l
I mu,

Condens

Fig.t.49Schemd
dereglare
bipozilionald Schemide
Fig.1.50Schemi
Fig.1.50 reglarecontinui
de reglarecontinuE

O schemE de principiua unei armdfuripentrr.rreglareatemperaturiiesteprezentatiiin fig.1.51,

in care s-au ftcut notaliile: /- elementde execufiei2, 3- burdufiui; 4- traductor;5- gurub
micrometricde reglarea presiuniidin bwduful 3 carecorespundetemperaturiide referinla.Debitul
de agenttermic estereglatprin valvula I careesteelementulde execuliegi carese monteazdpe
tubulaturaschimbdtorului de cildurS.Debitulde agentdepindede cursaventilului1. Ventiluleste
aclionatdirectde burduful 2 in careseafl6 un lichid cu carese comanddmodificareatemperaturii.
Acest lichid are temperaturade vaporizarein domeniultemperaturilorcareurlnetuda fi reglate.
Burduful 2 corespundecu un alt burduf J, amplasatpe traductorul4 carese monteazdin tanc gi
caresesizeazd temperatura. in momentulin caretemperaturade reglatdepdgegte valoareaprescris5,
lichidul din burdufiri se vaporizeazi, presiuneasa incepe sd creascd,burduful 3 se dilatii,
comprimi resortularmiturii gi determindobturareasecliuniide trecerea agentuluide incdlzireprin
deplasarea descendentia ventilului /. Cu ajutorul gurubului5 se poateregla presiunea p din
burdufulJ astfellnc6tlichidul din interiorsdsevaporizezela temperatura t-.
La motoare,energiavaporilor nu estesuficientiipentru deschiderea ventilului. Penm elimi-
nareaacestuineajunqse utilizeazEdistribuitoare (fig.1.52).Sertaruldisuibuitoruluipoatefi de-
plasatin sensaxial flri consumde energie.in acest caz, reglareatemperahrii-:t lu"t-py
figUra' iar
ty-p*rurr. Cdndtemperaturaapei de rdcireestesclzuti, pozilia sertaruluiesteceadin
in motor pentruefectuarea incd a unui ciclu de
upuO, O.ir" carevini de la moior estereintrodusd
obtudnd astfel conduch cetre motor qi
ricire. La cregtereatemperaturii, sertarul coboard
deschizdnd-o pe ceacitre rdcitor.
au
in instataliitenavale,foartedesintAlnitesunt vahulele de tip Walton (fig'53)' Acestea
dintr-o ceardspecial6 cu coeficientde dilatare termic6 mare' La
elementulsensibilconstituit
elementul J
sensibil se dilate,deplasareasa datorafiidiiatirii este preluat6
cre$terea temperaturii,
prin intermeU^iul sistemuhlide pdrghii5 9i frar6misi la organulde inchidere1, careprin rotke
obnfeazesectiuneade trecerea a=gentului termic.in fig.1.53s-au fdcut notafiile:1- organ de
inchidere;2-corpulvalvulei;3- elementsensibil;4- resort;J- sistemdepdrghii;6-,pivot'
-"3

Fig.l.5l ArmeturdPentru Fig.1.52Distribuitor

reglareatemperaturii

PENTRU REGLAREA DEBITULUI

r.4.2.3.ArulArum $I A
NIvELULUI

ARMATURI PENTRU VTASUNANPADEBITULUI

haductoare
in instalaliilenavale,debitelesemdsoarlfolosindu-se speciale'Ageltetraductoare
fel ca 9i Ia
sepot introducein sistemede reglarecareau dreptscophnal reglareadebitului.La
pot fi realizate
arm5turilepen03reglareapresiunli9i temperaturii,sistemelede reglarea debitului
aupa unuf din priicipiile: propo4ional,propo4ional-integral, proporfional-integral-diferenlial'
cu
Pentrusimpla mdsurarea aiUitutui, ta loidui navei se u4ilizeazltraductoarecu diafragmS'
m4ini hidrbdinamice, detip deversorsaucu maginivolumice.
TRADUCTOARECU DTAFR.AGMA(fig' l'sa)
principial,dacdpe un traseuoarecarede tubulaturi se introduceo rezisten,tilocalS(o
diafragmi),aceasta determindo pierderedepresiune:
a P =P r - P z
caredepindede vitezade deplasare deciin final depindede debit.Mdsu-
a fluiduluipe tubulature,
rind Ap la un aparatde mdsuri sepoatestabiiidependenfa dinge cadereade presiuneqi debitul 9,
depenienlic# reprezintlcurbade etalonare a traductomlui DacI pe graficulcurbeide
(fig.1.55)'
debitele
etalonarese intrd cu diversevalori ale trui@ (care sunt rnhsurabile),se pot determina
Dacbse urmiregtereglareadebitului intre anumite valori, de
dif,erenla presiune
corespunzdtoare.
28
lp trebuieconvertitiintr-unsemnalelectricsau,mai rar, mecanic.Acestsemnal,dupdconVertirea
estetransmisuneirezistenlehidraulicevariabile,caremodifici debitulde fluid
saintr-o deplasare,
prin modificarea
secliuniidetrecere.
TRADUCTOARE CU Mi.$INI HIDRODINAkIICE (fi g"1.s6)
Acestetraductoare folosescmaginiaxiale(elici intubate).Subacliuneaunui debitQ ce trece
rotorulmaginiiaxiale(datoriti interacfiuniieliceicu curentuldefluid) serote$tecu o
prin instalafie,
turalier. In exteriorultraductoruluiexisti un tahometrucareprimeptemigcarea de Ia rotorprintr-o
fransmisiemecanic6 gi care misoard turalia. in acestecondilii, se stabile$te dependenEi
o intre
tura{iegi debitcare este pus[ in evidenli de curba de etalonare din fig.1.57.De multe ori, pentru a
se inldturasistemulmecanic de citirea (sistem
turatiei care poate introduce erori)seadopti variante
oarecumdiferite la carepe una din pale se incorporeazd pastiledin elementeradioactivesau
magnefi.in acestcazturaliaestedati de numdrulde amprentesesizatein unitateade timp de un
elementsensibilprin falacdruiatrecepastilamontatE in pald.

cu
Fig.1.54Debitmetru Fig.1.55Diagramade Fig.1.56Debitmetrucu Fig.1.57Diagramade
diafragma etalonare
a diafragmei maginE hidrodinamicd a moripcli
etalonare

TRADUCTOAREDE TIP DEVERSOR(fig.1.58)

Deversoarele suntfanterealizatein perelidespdrlitori.Formasec{iuniifanteipoatefi drept-
unghiulard,frg.l.58(a),triunghiularisautrapezoidall,,
fr9.1.58ft).Debitulprin deversoare depinde
de indlfirneacoloaneide lichid din fantd.Mdsurareadebifuluiesteprecedati9i in acestcaz de
trasarea de etalonare,
cr-rrbei carereprezintidependenla dintredebirulde fluid p 9i indllimeaco-
loaneide lichiddin fantl h, a;a cumsearatdin fig.1.59.Simplamlsurarea ineifmii vinei delichid
in fantadeversoruluiconducela determinarea debituluidin instalatiain careacestaestemontat.

-\_J-
-'-'4J
Fig.l.59Diagramade etalonare Fig.l.60Debitmetru
cu
a deversorului magindvolumicd

29
 TRADUCTOARECU MA$INMLUMICE (fig'1'60)
prin maSindcirculd
Acestefaductoarefolosescma5inivolumicecu lobi saucu lamele.Dacd
debitulQ, la axul ma5iniiseoblineo turalier. Cum la ma$inile volumice :
Q = rt'v
mai susv estecilindreea
rezultii c5 mdsurdndturalian sepoatedetenninadebitul Q in reialia de
maginii(debituldefluid dislocatla o rotafie,exprimatin cm'/rotsauin Vrot)"
ARI,{ATURI PENTR.UUASUNAP.CA NIVELUI.{Jtr
pentru funclionarea
Mdsurareanivelului in tancuri 9i rezervoareeste foarte irnportantS
schemede rnasuri
automati a instala{iilornavale.Sistemelede rndsurarea nivelului utilizeazd
Schemele elecfricesefolosescatuncicdnd se doregte mdsurarea nivelului
electricesaupneumatice.
pentru m6surarea nivelului lichidelor
lichidelor neinflamabile-Cele pneumaticese folosesc
inflamabile.
SCHEMEELECTRTCE
presiuneIP sedispune
Schemadin fig.l.6l seutilizeazila tancuriledebalast.Traductorulde
jos de DacS
balast. nivelul liber al apeiseafla la
c6tmai aproapede*nivelulcel mai de al tancului
haductorul de presiune,atuncila nivelul acestuia presiunea
cotaz falide cotala careesteamplasai
vafi:
p =w
deciproporlionalS cu cotaza niveluluiapeidin tanc'
SCHEME PNEUMATICE
Suntdetipul celeiprezentate infig.l.62in cares-auficut notafiile:1- sursddeaercomprimat;
1 alimenteazS sistemul
2- colector;3- drosele;rP- traductorde presiune.Sursade aercomprimat
3. Aerul tond,rtprin tubulaturdajungein tanc, de unde, pentru ca sa
prin colectorul2 gi droselele
a coloaneide lichid de inilfime /r:
iasl la suprafalitrebuiesI invingdpresiunea hidrostaticd
P=k'h
undek esteo constanticaredepindede densitatea produsuluipetrolier. -
Traductorulpreiavarialiiledepresiune cauzatede modificareainelfmii coloaneide lichid' le con-
vertegtein se-mnale.l..tti";;;t "n"i l"f?f;mite unor schemedereglareautomatia nivelului'

Fig.l.6l Schemielectricide pneumaticd

Fig.1.62Schemd de m6surare Fig'1'63Capilarultra-
aniveiului ductoruluidev6scozitate
mdsurarea nivelului

I.4.2.4.SISTEMEDE REGLARE A VASCOZITAIil

cu combustibila
Reglareavdscozitaliise impunein cazultuturol instalaliilorde alimentare
cu combustibil greu.combustibilii gei pot {i puiverizaliin
motoarelorprincipalecarefunctrioneaz5
inye 2..'2,5 grade Engler' Pentrua se
aparaturaOeinjeciie nunraidacdau o viscozitatecuprins[ pe
impuse de fabricantulde motoare'
*lgu* confolul vdscozitaliiin limitele unor valori optlme
30
circuitelede alimentaresefolosescsistemede reglareautomatiia v6scozitilii. Schemelede reglare
automatiiutilizeazi taductoarede vAscozitatecare,in funclie de principiul funclionalpe care se
banazilconstucfia lor, pot fi de tip hidrostaticsauhidrodinamic.
TRADUCTOARE HIDROSTATICE
Au construcliagi deci 9i funcfionareabazate pe proprietateapofivit cdreia,in cazulcurgerii
stalionarein regim laminara unui fluid, ciderea de presiunepe o conducti esteproportionali cu
vdscozitatea. Traductoareleutilizeazdtuburi capilarecaiibrateprin care circul5 un debit constant
(condiliadecurgerestafionari).Mdsurdnd presiunilepl9ip2in doudpunctediferitealeunuicapilar
(fig.l.6a) sepoatedetermina valoarea pierderiidepresiune:
ap=pr-pz
Aga cum s-a spusrnai sus,valoarealui /p esteproporfionaldcu v6scozitatea.Pentrua aveapro-
po4ionalitate,hebuie ca regimul de curgeresd-fie unul laminar, deci caracterizatde un numdr
Reynoldsmai mic decdtcel critic (Re.,:2300).in cazulcurgeriiprin tuburi drepte,pierdereade
presiuneAp se calculeazd cu relalia:
L , 2
a- p= A 4 ? p (l)
d ,
Diametrulhrbulaturiiprin carecirculddebitulQ ested qi deci:
-s2
O
Y = v ' -4

deunde:
4Q=
,= (2)
?rd'
relalia(2) in (l) seobline:
introducdnd
ap=8)"+4Q' (3)
dt zt'-
Penffu regimul laminar, valoarealui 2 depindenumai de numdrul Reynolds:
^ 6 4
,t1"=- (4)
Re
unde:
- v d
l(@=- (5)

in care yestev6scozitateacinematicd.lnhoducdndacumpe (5) in (4), seobfne:

- 64v
1f,=- (6)
vd
Seintroduc 2 datde (6)
relalia 9i vdatde relalia(2) in ecualia(3) :
l n
AP=12$-:;r-QY (1)
A E
Daci in ecua{ia(7) debitul 0 este constant,atunci coeficientul lui v este constantgi deci, {EcAnd
notatia:
n|!-Lo =k (8)
d" n*
va rezulta:
lP = k'v (e)
3l
Relalia(9) aratdc[ pierdereadepresiuneestepropo4ionaldcu vdscozitatea' Funcliede modulcum
solufiile constnrctive prezentatein celeceurmeazd.
sereafi)eazdcondilia e=const. Jedesprind
Traductorulcu regulatorde debiireprezentat in fig.l.64 in cares-au fdcut notafiile:/- capilar,
2- regulatorde debit,i- sistemdiferenlial de mdsurd a presiunii. Rolul regulatoruluide debiteste
aceladea asiguramenlinerea debituluila o valoare constanta'

cu regulatorde
Fig.i.64 Traductorde vAscozitate Fig.1.65Traductorde viscozitatecu pompd
debit volumici

Traductorulcu pompevolumice,vezi fig.1.65,la carelocul regulatoruluiesteluat {9

p"*p;;;i;;i.i * .oti dinlate2, a cdreidebitare uniformdpoateasigurasatisfacerea condiliei
p'=const.Acest lucru este posibil deoarece dac6 turatia n la pomp6. este constantd' atunci
turalia prin intermediul cilindreei, esteconstant' Pompa
a.Uitut e, eareestepropo4ionalcu
men{inerea
'.rn t.uri prin tubul califrai / un debit suficientde mic pentrua se asiguraastfel
Presiunea in secliunea l'A este p1, iar in secliuneaB-B estep2'
caracteruluilaminaral curgerii.
Diferenlade presiuneApJp,-p, (p,>p) sesizatdde manometruldifer_enlial esteutilizati mai
departeca semmat de intrare in automatd
instalalia de reglare a v6scozit51ii.

TRADUCTOARE HIDRODINAMICE
Pot fi cu discuri
de reglarea v6scozit51ii.
sunt desintalnitein structurainstalaliilorautomate
paralelesaucu cilindriconcenfici"

cu
Fig1.66Traductorde viscozitatehidrodinamic Fig.1.6?Traductorde viscozitatehidrodinamiccu
discuriconcentrice cilindri concentrici
1 2
TRADUCTOARE CU DISCURI (fig.i.66).Folosescun ansamblude douddiscuri 9i
paralelegi concentriceamplasatela o diqtan{asuficientde micdunul fala de celdlalt'Sistemulde
Discul I este
lir.ril estedispusin curentulde lichid cdruiatrebuiesi i se misoareviscozitatea"
JZ
 de la un motoreleckic(ME).Datoitn frecdrilorvdscoase
antrenatla turafiar?=const. careaparin
zonade interfaid,asupradiscului2 seva transmiteun moment Mcare poate fi dedusprin integnrea
exacti a ..u.iiilot Navier-Stokes.Din integrare,rezulti ci momentul M estepropo4ional cu
vdscozitateacinematicd:
M =k.v
Cupi6ndaxuldiscului2 la un sistemde mdsurare la carerotireaaculuiindicatoresteproporfionalS
cu valoareamomentului:
a =kr.M
rezultdin finaic5:
a=kr'Mr=kr'k'v
saualtfel'
a = k. 'v
irr ecua{iademaisus:kz = k. k, ceeaceinseamnlcd deplasarea unghiularla aculuiindicatoreste
proporlional5 Datoriti proporfionalitiliimai susdemonstrate,
cu vdscozitatea. tezultAcd printr-o
etalonare pe
corespunzltoare,scala indicator
aparatului se poateciti direct vdscozitilii.
valoarea

TRADUCTOARE CU CILINDRI CONCENTRICI (fi9.1.67).Cilindrul exterior1 este

antrenatde la un motorcu turafiaconstantin. Joculradialddintre cei doi cilindri concentricieste
foartemic. Cilindrulinteriorestealimentatcu lichidula cdruivAscozitate faceobiectulmisurdrii9i
esteblocat.Prinantrenarea in migcarede rotafie,datoriti fo4elorde frecarela axul cilindruluiva
apareun momentrezistent Mproporlionalcu v6scozitatea cinematicd.
Traductoarele prezentate seintroducin sistemedereglarea vdscozitSlii prin modificarea tem-
??-
de tipulceieidin fig.I .68in cares-auf[cut nota{iile:
perafrrrii, de
traductor viscozitate; A I , A2'
EI- elementdeexeculie.
anrplificatoare;

pentru
Instalalie
Fig.1.68 reglarea a vdscozitilii
automati

lvloterulestealimentatcu pdcurdde la pornpainstalalieide cornbustibilgreu.Combustibiluleste

incdlzitintr-unschimbdtoidecdlduri alimentatcu abur.Debitulde aburesteajustatcu ajutorul
ele'rentuluide execuliecareesteo valvul6.Cursaorganuluide inchiderea vaivulei(a ventilului)
este camandatiin func1iede valoareaefectivda vdscozitdlii.Inainte de inftareain motor,
combustibilul Semnaluldatde traductorestetransmis
estefecut printr-untraductorde vdscozitate.
la un amplificatorgi de aici la elementulde comparalie.Dacd intre vdscozitatea efectivi 5i
vdscozitatea de referin{dv,"lexislAdiferenle,semnalulproporfionalcu diferen[aesteamplificat9i
JJ
utilizat la comandaarmdturiicarecontoleazddebituluide abur.

1.3.5.MODUL DE REALIZARE A TNSTALATITLORNAVALE CU

TUBULATURI

Din punctde vederetehnologic,instalaliileseexecutidupdmai multetehnologii,in funclie

de posibilitatea gantierelornavale.in acestsens,existi tehnologiileclasice,careprevid tealizarea
instala{iilorintr-o succesiune gi de
de faze deterrninatide posibilitdlileatelierelorprelucrdtoare
etapatehnologicide a
realizare navei.
O a douacategoriede tqhnologiiesteceamodernd,carerealizeazdinstalaliilenavalefiri sd
fie necesard prczentanavei.in variantaclasicd,etapeletehnologice principalesunt:
- gablonarea (seexecut[la navd);
- indoirea(seexecutdin atelier);
- ajustarea(seexecutiila navi);
- sudareagi protejareatubulaturii(seexecutain atelier);
- montarea qiprobarea instalaliei(seexecutila navi)
in variantamodem5,instalaliilese realizeazddupd planurile de execufiefrrd a fr necesari
prezent1frzicda navei.in acestsens,in fazade proiectarese realizeirr:ldesenulde ansamblual
instalatieila o scari convenabil5. Din acestdesensescotapoidesenele de execuliealepo4iunilor
din instalaliecareselanseazd in fabricaliesubfoma schiielorcotate.Aceastdtehnologieseaplicd
in generalla compartimentele mai pufin saturate.Suntinsi gi unelecazuricdndmetodase aplicd
chiarqi la compartimentul demaqini.

34