Sunteți pe pagina 1din 44

Curriculum

ÎNVĂȚAREA SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ

Nivelul A 1.1
Coordonat: Aprobat:
Ministerul Educației Asociația Națională
al Republicii Moldova a Trainerilor Europeni din Moldova

CURRICULUM
de învățare simultană a limbilor
română și găgăuză
Nivelul A 1.1.

Chișinău, 2016
3
Î

Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM) este o organizație


nonguvernamentală, nonprofit, apoli că.
Misiunea ANTEM-ului este facilitarea integrării civice, socioculturale și profesionale, promovarea toleranței
interetnice prin instruire și crearea unui mediu lingvis c favorabil

Autori:
Alexandra Barbăneagră, doctor în pedagogie, conferențiar universitar
Sabina Corniciuc, doctor în filologie, conferențiar universitar
Anna Croitor, master în ș ințe ale educației, profesoară de limba găgăuză, grad didac c I
Lucia Cucu, magistru în management educațional
Liuba Mocanu, doctor în pedagogie, conferențiar universitar
Liuba Petrenco, doctor în pedagogie, conferențiar universitar
Ana Stoletneaia, lector superior, Universitatea de Stat din Comrat
Ala Zavadschi, doctor în filologie, conferențiar universitar

Recenzenți:
Elena Cernei, master în ș ințe ale educației, viceministru al Educației din Republica Moldova
Angela Popovici, doctor în pedagogie, consultant, Ministerul Educației al Republicii Moldova
Anna Novac, șef secție de Învățământ preșcolar și primar în Direcția de Învățământ din UTA
Găgăuzia
Eugenia Iancioglo, specialist principal, Direcția de Învățământ din UTA Găgăuzia

Corectură: Luminița Dumbrăveanu

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Copyright © ANTEM, 2016


Toate drepturile rezervate
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

ANTEM exprimă mulțumiri specialiș lor Direcției Generale de Învățământ din UTAG, managerilor de
grădiniță, profesorilor de limba română și de limba găgăuză, care au contribuit substanțial la
îmbunătățirea prezentului „Curriculum de învățare simultană a limbilor română și găgăuză”:

S. Podsuhina, specialist direcția preșcolari, DGÎ UTAG, N. Cîvîrjîc, specialist principal Direcția de
Învățământ din Ceadîr-Lunga, L. Davidoglo, metodist

managerilor de grădinițe: M. Calac, grădinița nr. 4 din Comrat, S. Grîu, grădinița nr. 1 din Congaz,
N. Hadgi, grădinița nr. 1 din Vulcăneș , M. Orlova, grădinița nr. 99 din Chișinău, L. Leamzina, grădinița
nr. 7 din Vulcăneș , E. Ormanjî, grădinița nr. 8 din Ceadîr-Lunga, A. Panaitova, grădinița nr. 7, Comrat,
N. Pe ș, grădinița nr. 7 din Ceadîr-Lunga, G. Pilici, grădinița nr. 1 din Ceadîr-Lunga, N. Stoianova,
grădinița din s. Beșghioz, V. Șpatakovskaia, grădinița nr. 5 din Ceadîr-Lunga

profesorilor de limba română: O. Albertean, L. Bacu, P. Cealâcu, V. Cheleș, V. Dimitroglo, L. Ostaș,


O. Stoianova, S. Telpiz, E. Tulba

profesorilor de limba găgăuză: A. Arabadji, L. Barladean, E. Celac, F. Diuvenji, A. Filioglo, E. Glavceva,


O. Patraman, A. Stefoglo

Lucrarea a fost editată în cadrul programului Integrarea cu respect pentru diversitate - învățarea
simultană a limbilor română și găgăuză, implementat de ANTEM.

Prezenta ediție a apărut grație suportului financiar acordat de Guvernul Olandei și Înaltul Comisariat
pentru Minorități Naționale al OSCE.

ANTEM își rezervă dreptul de autor și în cazul în care reeditarea materialului didac c se va face în
scopuri comerciale.

3
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

CUPRINS

NOTĂ DE PREZENTARE..................................................................................................................5

I. COMPETENȚE ȘI FINALITĂȚI .......................................................................................................7

II. PROIECTAREA TEMATICĂ ..........................................................................................................9

III. SUGESTII METODOLOGICE DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ


ȘI GĂGĂUZĂ ..........................................................................................................................25

IV. SUGESTII DE EVALUARE..........................................................................................................28

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................33

ANEXE ........................................................................................................................................34
Anexa 1. Minimum lexical.............................................................................................................34
Anexa 2. Modele de vorbire..........................................................................................................35
Anexa 3. Modele verbale și strategii didac ce u lizate în ac vitățile de regim...........................36
Anexa 4. Pauze dinamice: poezii, jocuri, cântece..........................................................................39

4
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

NOTĂ DE PREZENTARE

Educația lingvis că a preșcolarilor alolingvi devine o prioritate a învățământului contemporan în


contextul mul - și pluricultural al societății. As el, atât predarea-învățarea limbii române, ca limbă de
stat, cât și învățarea limbii materne a etniilor conlocuitoare în Republica Moldova, în cazul dat al limbii
găgăuze, este o necesitate, dar și o provocare.
Învățarea simultană a limbilor română și găgăuză la vârsta de 5 - 6/7 ani este salutară, aceasta
fiind, potrivit specialiș lor, perioada celei mai intensive recep vități, mobilități și sensibilități psihice,
considerată și „perioada progreselor”. Este etapa în care:
џ se formează și se dezvoltă profilul psihologic al copilului;
џ se conturează par cularitățile personalității copilului, procesele intelectuale, emo ve,
voliționale;
џ se învață din curiozitatea de a ș totul;
џ se realizează o prodigioasă verbalizare și organizare a limbajului, când se memorează ușor
informația ilustrată prin imagini plas ce sau cea care l-a emoționat pe copil etc.
Scopul Curriculumului de învățare simultană a limbilor română și găgăuză a copiilor de vârstă
preșcolară în ins tuțiile cu instruire în limba rusă constă în:
- stabilirea finalităților și a competențelor formate în procesul de învățare simultană;
- determinarea conținuturilor procesului instruc v-educa v;
- reliefarea unor abordări metodologice de învățare simultană a limbilor română și găgăuză;
- prezentarea suges ilor de evaluare.
Conceput în baza Cadrului european comun de referință pentru limbi, Curriculumul prezintă
demersul educațional privind învățarea simultană a limbilor română și găgăuză a copiilor de vârstă
preșcolară în ins tuțiile cu limba rusă de instruire. Se centrează documentul pe copil, prioritare fiind în
această etapă formarea competenței de înțelegere la auz și a celei de exprimare orală.
În cadrul ac vităților, accentul se plasează pe formarea competenței lingvis ce de comunicare:
de pronunție, competenței lexicale și celei grama cale.
Curriculumul include conținuturi educaționale, structurate în unități tema ce și elemente de
construcție a comunicării. Pentru ac vitățile de studiere a limbii române și găgăuze sunt propuse arii
tema ce care sunt divizate în subiecte: Nicu și Leanca la grădiniță; Familia mea; Casa mea; Ce fructe și
legume gustoase!; Ce multe animale!; Zi după zi; Plaiul meu. Conținuturile lingvis ce sunt selectate în
funcție de nevoile de comunicare, fiind abordate în plan funcțional prin unități sintac ce: îmbinări de
cuvinte; modele de vorbire, propoziții dezvoltate și nedezvoltate; texte.
Conținuturile prezentate în Curriculum nu sunt obligatorii, ci recomandabile, cadrele didac ce
sunt în drept să selecteze materia de studiu în funcție de grupul de copii (preferințe, capacități,
par cularități de vârstă) sau să vină cu o abordare proprie a demersului didac c. Important este ca
finalitățile și competențele stabilite să fie a nse, să nu fie omis niciun subiect important din materia
grama cală.
Pentru studierea eficientă a limbilor română și găgăuză de către copiii de vârstă preșcolară, a fost

5
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

iden ficat și prezentat minimum lexical cons tuit din 300 de unități din vocabularul ac v al limbilor
țintă.
Pe lângă unitățile tema ce și unitățile de vocabular, în Curriculum sunt inserate intenții
comunica ve/modele de vorbire, pe care copiii trebuie să le însușească atât în cadrul ac vităților
didac ce, cât și în ac vitățile de regim.
Deoarece în procesul de învățare se reliefează o serie de exigențe și cerințe de care ar trebui să
țină cont cadrul didac c, Curriculumul include descrierea unor aspecte metodologice de învățare
simultană și evaluare a competențelor formate în limbile română și găgăuză.
Învățarea simultană se realizează prin ac vități integrate, experiențiale, în care accentul se pune
pe educația limbajului și a comunicării, cu ex ndere în ac vități de educație ar s că, educație
muzicală și educație plas că.
Curriculumul propune, pentru fiecare subiect, strategii de învățare și evaluare care ar facilita
procesul de învățare a limbilor română și găgăuză, ar duce la o mai bună memorare a unităților
lexicale, a fenomenelor lingvis ce și a intențiilor comunica ve.
Ac vitățile de învățare reprezintă ansamblul de acțiuni cu caracter planificat, sistema c și
metodic, organizate și conduse de cadrul didac c. Ac vitățile didac ce selectate îi ajută pe copii să
comunice, să cunoască lumea înconjurătoare, mediul social și cultural de funcționare a limbilor de
instruire.
Pentru ac vitățile de învățare simultană sunt prevăzute 6 luni, în volum de 60 de ore (pentru
fiecare limbă), dintre care, pentru prac ca rațională a limbii, sunt rezervate 50 de ore, pentru
recapitulări și evaluări – 10 ore. Suplimentar vor fi proiectate 30 de ore des nate ac vităților comune
părinți-copii – 12 ore, instruirea părinților – 12 ore, imersiuni lingvis ce și culturale – 6 ore.
Există mai multe modalități de realizare a conținuturilor reflectate în Curriculum: cursuri
intensive, de week-end, școală de vară.
Elementul dis nc v al Curriculumului constă în implicarea părinților în procesul instruc v-
educa v prin par ciparea lor în diverse ac vități cu caracter didac c în învățarea limbilor română și
găgăuză.
Părinții sunt tratați, pe de o parte, ca subiecți ai procesului de învățământ, pe de altă parte, în
calitate de coparteneri ce par cipă împreună cu cadrele didac ce în procesul de studiu pentru
a ngerea obiec velor scontate.
Curriculumul acordă o atenție specială ac vităților didac ce comune părinți-copii, pe care
aceș a le pot realiza fie la grădiniță, în procesul de învățare simultană, fie acasă, cu implicarea
membrilor familiei: prin ascultarea și repetarea unităților lexicale, realizarea unor ac vități și jocuri
didac ce, înscenarea dialogurilor, învățarea unor poezii, numărători, cântece, reproducerea unor
poveș etc.
La finele acestor note introduc ve, menționăm, în mod deosebit, următoarele: dat fiind că
învățarea limbilor română și găgăuză este simultană, structura, numărul de ore, metodologia este
aceeași, diferențele se vor regăsi doar pe segmentul materiei grama cale a celor două limbi de origine
diferită.

6
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

I. COMPETENȚE ȘI FINALITĂȚI
Competențe specifice ale cursului:
џ Receptarea la auz a mesajului oral în diferite situații de comunicare;
џ Reproducerea sunetelor, a grupurilor de sunete, a cuvintelor, a propozițiilor și a diverselor puri de
texte;
џ Familiarizarea cu fenomenele lingvis ce ca elemente de construcție a comunicării orale;
џ Realizarea actelor comunica ve în diferite situații de comunicare, aplicând normele de u lizare a
limbii române / găgăuze literare;
џ Producerea actelor de comunicare proprii, cu și fără repere;
џ Familiarizarea cu obiceiurile și tradițiile naționale, cu regulile de comportament verbal în limbile
română și găgăuză.

Nivelul A 1.1. Incipient / de descoperire

Competențe comunica ve Ac vități de învățare și evaluare


џ iden ficarea, izolat și în contexte, a Ac vități de:
sunetelor și a grupurilor de sunete din џ recunoaștere a anumitor sunete, grupuri
limba română și găgăuză; de sunete, unități lexicale noi;
џ iden ficarea în fluxul vorbirii a unităților џ asociere a conținutului mesajului audiat
lexicale noi, a cuvintelor și a propozițiilor; cu anumite imagini;
џ reproducerea sunetelor, a grupurilor de џ selectare a cuvintelor conform criteriilor
sunete, a cuvintelor audiate; indicate;
џ corelarea conținutului mesajului audiat џ enumerare/evidențiere a cuvintelor,
Înțelegere la auz

cu anumite imagini; conform sarcinii propuse;


џ sistema zarea cuvintelor audiate după џ ierarhizare a imaginilor pentru cuvintele
anumite caracteris ci; audiate conform criteriilor propuse;
џ selectarea informațiilor conform џ selectare a imaginilor conform temei;
anumitor cerințe (date, nume, personaje, џ înțelegere a conținutului textului audiat;
acțiuni etc.); џ dis ngere pe baze audi ve a
џ înțelegerea globală a diferitor puri de asemănărilor / deosebirilor, a aspectelor
mesaje receptate la auz; de pul adevărat-fals, corect-incorect;
џ redarea în limba-țintă a textului audiat, џ verificare a cunoașterii lexicului nou și a
după repere sau fără; conținutului mesajului;
џ redarea conținutului textului audiat în џ însușire a unităților lexicale noi;
limba maternă; џ iden ficare a datelor conform anumitor
џ receptarea / sesizarea întrebărilor și par cularități;
formularea adecvată a răspunsurilor; џ răspunsul la întrebări pentru
џ înțelegerea instrucțiunilor cadrului concre zarea conținutului;
didac c cu privire la organizarea și џ iden ficare a esențialului sau a detaliilor;
desfășurarea ac vității.

7
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

џ redare a conținutului unui text cu


ajutorul reperelor (imagini, plan);
џ formulare a răspunsurilor referitoare la
conținutul mesajului, respectând topica
limbii române / găgăuze;
џ iden ficare a anumitor fenomene în
baza audierii (personaje, obiecte);
џ înțelegere globală a conținutului
mesajului audiat;
џ redare în limba maternă a informației
audiate, folosind diferite repere;
џ înțelegere a instrucțiunilor cadrului
didac c cu privire la organizarea și
desfășurarea ac vității.

џ reproducerea literală a modelului de џ însușire a modelelor de vorbire


vorbire; (completarea, dezvoltarea, includerea în
џ completarea modelului cu informații contexte similare);
noi; џ accentuare și modelare corectă a
џ inițierea unui dialog prin analogie; intonației;
џ u lizarea adecvată a dialogurilor (de џ dezvoltare a modelului cu și fără repere
inițiere, de menținere, de încheiere), (unde?, când?, cu cine? etc.);
folosind clișee specifice dialogului; џ realizare a exercițiilor de recunoaștere,
џ exersarea unor dialoguri scurte, folosind completare, evidențiere, construire etc.;
cuvinte, expresii învățate; џ repetare a lexicului și de completare a
Par cipare la conversație

џ par ciparea în jocuri de grup, situații sau modelului prin analogie;


simulări/drama zări. џ reproducere verbală a mesajului;
џ alcătuire a propozițiilor cu unitățile
lexicale noi;
џ corectare a modelului de vorbire;
џ completare a dialogurilor cu diferite
puri de replici;
џ inițiere a dialogurilor, modificând
circumstanțele, personajele, subiectul
etc.;
џ susținere a dialogurilor după repere
(începutul / sfârșitul dat, după imagini și
începutul propus etc.);
џ formulare a întrebărilor de clarificare a
aspectelor imaginii;
џ improvizare a unei situații de
comunicare;
џ conversații de grup.

8
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

џ ar cularea corectă a sunetelor, a џ pronunție corectă a sunetelor, a


grupurilor de sunete, a cuvintelor și a grupurilor de sunete, separat sau în
propozițiilor, separat sau în context; context;
џ aplicarea modelelor de vorbire în situații џ u lizare a modelelor de vorbire în
similare; diverse situații;
џ u lizarea corectă a vocabularului însușit în
Exprimare orală con nuă

џ integrare corectă a lexicului nou în


diferite situații de comunicare: alcătuirea modele de vorbire cunoscute;
îmbinărilor, a enunțurilor simple și џ descriere a unui obiect/a unei imagini cu
dezvoltate, a textelor mici; sau fără repere;
џ descrierea unei imagini cu/fără repere џ caracterizare a personajelor (sumară,
(întrebări, imagini, obiecte); detaliată);
џ caracterizarea unui personaj (sumară, џ apreciere a unor fapte, persoane etc.;
detaliată); џ evidențiere a par cularităților imaginii, a
џ descrierea orală a obiectelor după formă, fenomenelor naturii, a animalelor, a
dimensiune, culoare, u lizare prin analogie; personajelor/ persoanelor;
џ memorarea unor texte scurte: cântece, џ memorare și recitare expresivă a unor
poezii, expresii etc.; poezii;
џ recitarea expresivă a unor poezii scurte; џ memorare și interpretare a unor cântece
џ interpretarea unor cântece; etc.;
џ reproducerea unor fragmente din џ poves re/repoves re a unor fragmente
poveș le, poves rile ascultate. din poveș , poves ri etc.

II. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A TEMELOR PE UNITĂȚI DE TIMP:


џ Grupa: grupa mare 5-6/7 ani
џ Perioadă de mp: 6 luni
џ Număr de ore: 60 de ore
џ Număr de ore pe săptămână: 3 ore de limba română, 3 ore de limba găgăuză

Repar zarea orienta vă a temelor Nr.


Teme / Unități
pe unități de mp de ore
1. Nicu și Leanca la grădiniță 8 ore
2. Familia mea 6 ore
Nr. total de ore – 60 ore 3. Casa mea 8 ore
Prac ca rațională a limbii – 50 ore 4. Ce fructe și legume gustoase! 6 ore
Recapitulări și evaluări – 10 ore 6 ore
5. Ce multe animale!
6. Zi după zi 8 ore
7. Plaiul meu 8 ore

* Ore recomandate suplimentar la ac vitățile de bază.


* Ac vități didac ce cu părinții – 12 ore
* Ac vități didac ce părinți-copii – 12 ore
* Imersiuni lingvis ce și culturale – 6 ore

9
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

CONȚINUTURI EDUCAȚIONALE

CONȚINUTURI COMUNICATIVE CONȚINUTURI LINGVISTICE

ARIA TEMATICĂ ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE


A COMUNICĂRII
Dominante în această etapă sunt În cadrul ac vităților, accentul se plasează
formarea competenței de înțelegere la auz și pe formarea competenței lingvis ce de
formarea competenței de exprimare orală. comunicare: de pronunție, competența
lexicală și cea grama cală.
1. Nicu și Leanca la grădiniță
1.1 Salut! Minimum lexical. Însușirea a 250 - 300 de
cuvinte din aria tema că proiectată (Anexa 1).
1.2 Eu și prietenii mei
Modele de vorbire (Anexa 2).
1.3 La grădiniță
1.4 Vai, ce multe jucării! Fenomene lingvis ce
1.5 Jucăria mea preferată (abordare funcțională, în modele de vorbire)
1.6 Hai, să ne jucăm! Fone că și ortoepie
1.7 La mulți ani! a) formarea abilitaților de u lizare corectă a
1.8 Minute vesele sunetelor, a grupurilor de sunete specifice
limbii române:
2. Familia mea џ vocalele: a, ă, o, î, e u, i;
2.1 Eu, părinții și buneii џ di ongii: oa, ea, ie, ia, ai, ei, eu, oi, ou,
2.2 O familie frumoasă ui, ăi, îi, ii; tri ongii: eai, iou;
2.3 Cine și ce face în familie џ consoanele b-p, d-t, g-c, v-f, z-s, urmate
de sunete anterioare;
2.4 Mama mea e învățătoare
џ îmbinările de litere: ce, ci, che, che, chi,
2.5 Unde lucrează părinții? ge, gi, ghe, ghi.
2.6 Cei pe care îi iubesc b) formarea abilităților de accentuare corectă a
cuvintelor, modelarea intonației.
3. Casa mea
3.1 Casa în care locuiesc Morfologie

3.2 Camera mea Verbul – nucleu al comunicării. Timp, persoană,


număr.
3.3 În bucătărie
Verbele: a fi, a avea, a vrea.
3.4 Aranjăm masa
Modul indica v: mpul prezent, mpul trecut
3.5 Ce bucate gustoase! (perfectul compus), mpul viitor (I).
3.6 Po ă bună! Substan vul. Genul: masculin, feminin, neutru.
3.7 Cine vine în ospeție? Numărul: singular și plural.
3.8 Acasă Cazurile: Nomina v, Geni v, Da v, Acuza v.

10
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

4. Ce fructe și legume gustoase! Ar colul: Ar colul substan val hotărât și


4.1 În livadă nehotărât.

4.2 Ce fructe dulci! Pronumele: Pronumele personal. Pronumele


posesiv. Pronumele demonstra v. Pronumele
4.3 În grădina de legume interoga v.
4.4 Preparăm salată de legume Adjec vul:Acordul adjec vului cu substan vul.
4.5 Mergem la piață Topica adjec vului. Gradele de comparație.
4.6 Mâncăm sănătos Numeralul. Numeralul cardinal.
Adverbul. Adverbe de loc, de mod.
5. Ce multe animale!
Prepozițiile: la, în, pe, sub, lângă, cu, din.
5.1 În ospeție la bunici Interjecțiile: Cuvinte onomatopeice.
5.2 În curtea bunicii
Sintaxa
5.3 Cine trăiește în pădure?
Propoziția. Propoziții enunția ve, interoga ve,
5.4 Mergem la circ exclama ve. Propoziții simple și dezvoltate.
5.5 Prietena mea Mimi
5.6 Animale mari și mici

6. Regimul zilei
6.1 Ce faci dimineața?
6.2 Vreau să fiu sănătos
6.3 Ce te doare?
6.4 Mergem în ospeție
6.5 Ce haine frumoase!
6.6 Facem ordine
6.7 Unde mergem în vacanță?
6.8 De dimineață până seara

7. Plaiul meu
7.1 Țara în care trăiesc
7.2 Orașul/satul meu natal
7.3 În așteptarea sărbătorilor
7.4 Colindăm iarna
7.5 Vine, vine primăvara…
7.6 De ziua ta, mămică!
7.7 Patria mea e Moldova

11
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

PROIECTAREA ORIENTATIVĂ A CONȚINUTURILOR EDUCAȚIONALE


Unități
Fenomene Intenții Ac vități de învățare Ac vități didac ce
tema ce Vocabular
Teme lingvis ce comunica ve și evaluare comune copii și părinți

1.Nicu și Nicu Sunetul: [a] o Bună dimineața! џ Exerciții fone ce: џ Înscenarea
Leanca la Leanca Di ongul: [ea] o Bună ziua! Ascultați și repetați; dialogurilor: Când și
grădiniță o Bună seara! џ Exercițiu: Învățăm cum cum ne salutăm!
soare o La revedere! să ne salutăm; џ Exercițiu: Priviți
1.1. Salut! dimineață o Noapte bună! џ Joc didac c: Ghici. Cine imaginile și salutați
zi și ce spune?; personajele;.
seară џ Lucru în perechi: џ Exercițiu: Alcătuiți
noapte Alcătuiți dialoguri după dialoguri în baza
model; imaginilor;
џ Poezia: Bună џ Cântecul: Bună
dimineața! dimineața!

1.2. Eu și băiat, fată, Sunetul: [i] ‒ Cine eș tu? џ Exerciții fone ce: џ Exercițiu: Ascultați și
prietenii prieten ‒ Eu sunt Nicu. Ascultați și repetați; alegeți imaginea
mei Formarea џ Exercițiu: Întrebați și potrivită;
câine, diminu velor: ‒ Cine este el? răspundeți; џ Exercițiu: Înscenarea
pisică, Băiat – băiețel ‒ El este Nicu. џ Lucru în perechi: dialogurilor Să facem
arici, Fată – fe ță ‒ Cine este ea? Prezentați-vă și cunoș nță;
iepure, ‒ Ea este Leanca. prezentați prietenul; џ Joc didac c (cu
veveriță Pronumele џ Joc didac c: Ascultați cartonașe): Priviți
personal, singular ‒ Ce eș tu, Nicu? propozițiile. Ridicați imaginile/ fotografiile.
Eu, tu, el, ‒ Eu sunt băiat. cartonașul cu DA, dacă Întrebați și răspundeți:
ea Pronumele ‒ Ce eș tu, Leanca? propozițiile sunt Cine este? Ce este?;
interoga v cine?, ‒ Eu sunt fată. adevărate și NU, dacă џ Exercițiu: Uniți
ce? ‒ Ce este Rița? sunt false; punctele și ghiciți cine
Da ‒ Rița este veveriță. џ Galeria de imagini: și ce este;
Verbul a fi, mpul Prietenii lui Nicu. џ Desenul: Acesta sunt
Nu prezent, sing., Desenați unul din eu;
forma afirma vă prietenii lui Nicu. џ Repetarea poeziei: Să
afi Comentați desenul; facem cunoș nță;
џ Poezia: Să facem џ Cântecul: Deschide
cunoș nță; urechea bine.
џ Cântecul: Deschide
urechea bine.

1.3. La grădiniță, Vocala: [e] ‒ Cine este la џ Exerciții fone ce: џ Joc didac c: DA sau
grădiniță educatoare, Di ongul: [oa] grădiniță? Ascultați și repetați; NU. Ascultați
copil, ‒ Rița este la џ Exercițiu: Priviți propozițiile. Ridicați
cântec, Pronumele grădiniță./ Noi imaginea. Spuneți cine cartonașul cu DA, dacă
poezie interoga v unde? suntem la grădiniță./ și unde este; propozițiile sunt
Copiii sunt la џ Alcătuiți dialoguri: adevărate și NU, dacă
acasă Pronumele grădiniță. Întrebați și răspundeți; sunt false;
personal, plural џ Ascultați și repetați џ Joc didac c: De-a v-ați
noi, voi, ei, ‒ Rică este la grădiniță? poezia: Educatoarea; ascunselea, Unde
ele Verbul a fi, mpul ‒ Nu, Rică nu este la џ Cântecul: Alunelu, este?;
prezent, pl., forma grădiniță. Rică este Alunelu, hai, la joc!; џ Repetarea cântecului:
afirma vă și acasă. џ Ascultați povestea Alunelu, Alunelu, hai,
nega vă Grădinița din pădure. la joc!;
‒ Unde eș ? Răspundeți la întrebări. џ Înscenați povestea
‒ Sunt la grădiniță. Grădinița din pădure.

‒ Unde este Leanca?


Leanca este la
grădiniță.

12
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

1.4. Vai, jucărie, Sunetele [j, ș] ‒ Ce ai? џ Repetați: tuc-tuc-tuc; te џ Joc de memorie:
ce multe păpușă, ‒ Eu am o jucărie. duc, te duc, te duc; Numiți în cor obiectele
jucării! urs, cub, Ar colul ‒ Ce jucărie ai? џ Joc didac c: Semaforul. de pe cartonașe;
mașină, substan val ‒ Eu am un urs. Ascultați cuvintele. џ Exercițiu: Priviți
avion, tren nehotărât, Ridicați cartonașul roșu imaginile. Spuneți cine
singular ‒ Tu ai o păpușă / când auziți O și și ce are;
un avion? cartonașul verde când џ Înscenarea dialogurilor:
mare, mic Verbul a avea, ‒ Da, eu am o păpușă/ auziți UN; Tu ai o un + subst.?;
un avion. / Nu, eu nu
indica v prezent, џ Exercițiu: Privește și џ Jocul didac c
am o păpușă / un
a avea pers. I, III, sg., numește. Cum este?; Magazinul cu jucării;
avion.
forma afirma vă, џ Joc didac c: Eu am џ Simulare: Trenuțul
nega vă ‒ Cum este jucăria? o/un + subst. sg, dar (duce jucării, baloane
‒ Jucăria este mare / ea/el are + subst. sg.; de diferite culori);
mică. џ Desenați și colorați: џ Exercițiu: Ascultați și
Uniți punctele și spuneți colorați;
‒ Tu ai un tren ? ce jucărie este; џ Poezia: Trenule,
‒ Da, eu am un tren. / џ Poezia Jucăriile de trenuțule de Liviu
Nu, eu nu am un tren. Grigore Vieru. Deleanu;
‒ Ce are el/ea? џ Repetarea cântecului
‒ El/ea (nu) are o Baloane colorate.
jucărie / un cub.

1.5. Jucăria alb, roșu, Sunetul [b] o balon roșu џ Exerciții fone ce џ Exerciții fone ce:
mea verde, o minge roșie (umflarea balonului; Ascultăm și repetăm în
preferată albastru, Acordul o urs brun imitarea zborului cor;
galben, adjec vului cu avionului etc.); џ Înscenarea
maro, substan vul ‒ Cum este mingea? џ Jocul didac c Jucăriile dialogurilor: Cum este
negru ‒ Mingea este mare. / mele; Ce este și cum + subst.?;
Pronumele Mingea este roșie. este? џ Joc didac c: Mingea
interoga v cum? џ Desenăm/colorăm fierbinte;
jucăria preferată; џ Construirea puzzle-
џ Poezia Culori; urilor Jucării;
џ Ascultați povestea Oare џ Povestea Oare poate fi
poate fi așa? așa? Răspundeți la
întrebări.

1.6. Hai, să minge, Sunetul [g] o un urs – niște urși џ Exerciții fone ce: џ Mâini dibace: Ce
ne jucăm! balon o păpușă – Ascultați și repetați; culoare au jucăriile
Ar colul niște păpuși џ Joc didac c: Eu spun mele;
a sări, a substan val o un balon – una, tu spui multe; џ Joc didac c: Găsește
fugi, a nehotărât, plural niște baloane џ Exercițiu: Priviți perechea;
căuta, a imaginile. Spuneți cine џ Priviți imaginile.
arunca Verbele: a sari, o Mingea sare. și ce face; Spuneți ce este, cum
a căuta, a arunca, џ Modelarea jucăriilor din este, ce face;
‒ Ce faci?
a (se) juca a fugi, a (se) juca plas lină;
‒ Eu arunc mingea. /
indica v prezent џ Poezia Mingea de
Eu caut mingea. /
Grigore Vieru;
Eu mă joc.
џ Cântecul Bat din palme.

1.7.La mulți zi de Sunetul: [o] ‒ Câți ani ai? џ Exerciții fone ce: џ Joc didac c: Ascultați
ani! naștere, an, ‒ Eu am șase ani. Ascultați și repetați; și spuneți numărul
cadou, Numerale џ Joc didac c: Să corect;
carte cardinale ‒ Câte baloane sunt? numărăm împreună; џ Exercițiu: Priviți
(1 – 10) ‒ Sunt patru baloane. џ Lucru în perechi: imaginile. Spuneți câte
unu, doi, Întrebați și răspundeți. / câți + subst. pl. sunt?;
‒ Tu ai cinci ani ?
trei, patru, Pronumele Câte / câți + subst. pl. џ Numărătoarea: Unu,
‒ Da, eu am cinci ani. /
cinci, șase, interoga v : câți?, sunt?; doi, trei/ Strângem
Nu, eu nu am cinci
șapte, opt, câte? џ Cântecul Eu am zece flori de tei;
ani.
nouă, zecea degețele. џ Repetarea cântecului
Eu am zece degețele.

13
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

1.8. Minute џ Exercițiu: Priviți imaginile/obiectele. Ascultați și


vesele REPETARE repetați;
џ Joc de memorie: Numiți obiectele care dispar;
џ Joc didac c: La magazinul de jucării;
џ Exercițiu: Priviți imaginile. Spuneți câte obiecte sunt;
џ Cântecul Eu am zece degețele;
џ Teatrul de păpuși.

2. Familia familie, Sunetul: [ă] o Mama mea. џ Exerciții fone ce: џ Joc didac c :
mea mamă, tată, o Tatăl meu. Să repetăm în cor; Momentul de surpriză:
frate, soră, Ar colul џ Exercițiu: Priviți Ghici cine vine;
bunic, substan val o Aceasta este mama imaginea. Spuneți cine Exercițiu: Priviți
2.1. Eu, џ
bunică hotărât, singular mea. este și cine nu este fotografia (de familie) /
părinții și
o Acesta este tatăl acasă; imaginea cu subiectul
bunicii Pronumele meu. џ Joc didac c: Acesta este Familia. Spuneți: Cine
demonstra v:
acesta, acesta, aceasta ‒ Cine este acesta? + subst. masc. / Aceasta este acesta /aceasta?;
aceasta ‒ Acesta este bunelul este + subst. fem.; Cine џ Desen: Colorează
Pronumele meu. sunt ei? imaginea; Recunoaște
posesiv: meu, tău, џ Desen: Familia mea; membrii familiei;
mea, ta ‒ Cine este aceasta ? џ Poezia-joc: Iată bunica, џ Poezii despre mama:
‒ Aceasta este bunica iată bunicul…; Mama mea; Multe
Acordul mea.
adjec vului џ Audierea cântecului mame sunt pe lume
pronominal cu Familia mea. de Grigore Vieru;
substan vul џ Audierea cântecului
Familia mea.

2.2. părinte, Sunetul [n] o Mamă frumoasă. џ Joc fone c: Ascultați și џ Ascultați poves rea.
O familie nepot, o Bunică bună. încercuiți; Numiți personajele în
frumoasă nepoată Formarea џ Exercițiu: Cine și cum ordinea în care apar;
diminu velor: ‒ Cum este mama? este în familia mea?; џ Alcătuiți dialoguri
bun, nepot – nepoțel ‒ Mama este harnică. џ Priviți imaginile și după model: Cine este
frumos, nepoată – ‒ Cum este tata? spuneți: Cine este mai mai mare / mai mic/
harnic nepoțică ‒ Tata este harnic. mare, cine este mai mic; mai frumos / mai
Topica adjec vului ‒ Cine este mai mare? џ Poezia: Familia mea; harnic?
‒ Sora este mai mare. џ Vizionarea filmulețului џ Desenul Eu și bunicii
Adjec vul la Bate vântul frunzele. mei;
gradul compara v ‒ Cine este mai mic? џ Poezia Mi-i dragă…;
‒ Fratele este mai mic. џ Vizionarea filmulețului
Bate vântul frunzele și
redarea conținutului
prin mișcări.

2.3. Cine și A (se) spăla, Sunetul: [s] ‒ Ce face mama ? џ Joc fone c: Ascultați și џ Exercițiu. Priviți
ce face în a face, a ‒ Mama spală. repetați; imaginea; Spuneți.
familie repara, a Verbele a (se) џ Exercițiu: Cine și ce Cine și ce face?;
desena spăla, a pregă , a ‒ Ce face tata ? face?; џ Alcătuiți dialoguri
ci , a repara, ‒ Tata repară. џ Exercițiu: Desenați și după model;
A se uita la indica v prezent ‒ Ce repară tata? prezentați; џ Exercițiu: Găsiți
televizor ‒ Tata repară mașina. џ Joc didac c: corespondențele;
Pantomimă. Ghici Cine џ Micro-scenete: În
‒ Ce faci tu?
și ce face; familie;
‒ Eu desenez.
џ Poezia: Mama pâine џ Ascultați povestea
albă coace de Grigore Ridichea, recunoașteți
Vieru; cuvintele noi.
џ Ascultați povestea
Ridichea și recunoașteți
personajele.

14
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

2.4. Mama învățătoare, Sunetul [ț] ‒ Ce este tatăl tău? џ Joc fone c: Audiați și џ Joc didac c: Loto.
mea e medic, Propoziția ‒ Tatăl meu este medic. bateți din palme când Ascultați și găsiți
învățătoare vânzătoare, enunția vă. auziți sunetul [ț]; imaginea;
șofer, Propoziția simplă ‒ Ce este mama ta? џ Exercițiu: Corelați џ Improvizați dialoguri
polițist, ‒ Mama mea este imaginile; după model;
constructor învățătoare. џ Lucrul în grup: Mama џ Joc didac c: Numește
mea e medic, dar a ta?; profesia;
џ Poezia Mama mea e џ Construiți puzzle;
doctoriță de Grigore џ Poezia Cine și ce face;
Vieru; џ Povestea Ridichea.
џ Povestea Ridichea. Întrebați și răspundeți.
Răspundeți la întrebări.

2.5. Unde școală, Sunetul [z] ‒ Unde lucrează tata? џ Joc fone c: Ascultați și џ Joc didac c:
lucrează spital, ‒ Tata lucrează la repetați; Pantomimă. Ghici cine
magazin Verbul: a lucra, spital. / El lucrează џ Exercițiu: Găsiți este și unde lucrează;
părinții?
indica v prezent la spital. corespondențele. Cine și џ Uniți punctele și
a lucra Prepoziția: la unde lucrează; descoperiți personajul;
‒ Unde lucrează tatăl џ Improvizați dialoguri џ Poezia Mama mea
tău? după model; e-nvățătoare;
‒ Tatăl meu lucrează la џ Cântecul O familie џ Cântecul O familie
spital. fricoasă; fricoasă;
џ Povestea Ridichea. џ Povestea Ridichea.
Poves ți în baza Poves ți în baza
imaginilor. imaginilor.
2.6. Cei pe џ Priviți imaginea și recunoașteți membrii familiei;
care îi REPETARE џ Joc didac c: Cine mai repede? Uniți cu o linie
iubesc membrii familiei lui Nicu și cu alta membrii familiei
Leancăi;
џ Joc didac c: Cine vine acasă? Găsește calea spre
casă a fiecărui membru de familie;
џ Exercițiu: O poză de familie. Descrieți persoanele din
fotografia voastră de familie după model;
џ Cântecul O familie fricoasă;
џ Înscenarea poveș i Ridichea.
3. Casa casă, bloc, Sunetele [c, t] ‒ Ce este aceasta? џ Exercițiu: Priviți џ Exercițiu: Numiți în cor
mea Di ongul: [ie] ‒ Aceasta este casa imaginile, ascultați și obiectele de pe
cameră, mea. repetați; cartonașe;
3.1. Casa salon, Formarea ‒ Cum este casa ta? џ Joc didac c: Cine este џ Exercițiu: Priviți
în care dormitor, diminu velor: ‒ Casa mea este mare. acasă? Cine și unde imaginile. Spuneți cine
locuiesc bucătărie, casă – căsuță ‒ Câte camere are casa este?; este acasă;
ta?
coridor, џ Exercițiu: Plasați în џ Înscenați dialoguri
‒ Casa mea are două /
baie Verbul: a locui, imaginea Casa după model;
trei camere.
indica v prezent cartonașele cu camere. џ Joc didac c: Priviți
acasă ‒ Cine locuiește în Descrieți casa; imaginile. Ridicați
Pronumele casă? џ Desen: Casa mea; cartonașul cu DA, dacă
a locui interoga v: ‒ În casă locuiește џ Exercițiu: Descrieți în 2- propozițiile sunt
Unde? familia mea. 3 enunțuri casa în care adevărate și cel cu NU,
‒ Cine este acasă? locuiți; dacă sunt false;
‒ Acasă este mama /
Prepozițiile în, la џ Poezia Casa de Anatol џ Construiți din
tata / bunicul /
Ciocanu. cubulețe: Casa în care
bunica.
џ Cântecul Am o căsuță locuieș ;
‒ Unde este mama? mică. џ Vizionarea filmului și
‒ Mama este la memorarea cântecului
bucătărie. Am o căsuță mică.
‒ Unde este tata?
‒ Tata este în salon.
‒ Unde eș tu?
‒ Eu sunt în camera
mea.

15
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

3.2. masă, pat, Sunetul [v] ‒ Ce este în cameră ? џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Priviți
Camera scaun, ‒ În cameră este un repetați; imaginea: Ascultați
mea dulap, vază, Formarea pat / un dulap / un џ Exercițiu: Uniți prin linii enunțurile. Decideți
tablou, pluralului covor. părțile aceluiași obiect. dacă sunt adevărate
covor substan velor Spuneți ce este; (A) sau false (F);
(o-două, un-două) ‒ Câte scaune sunt în џ Joc didac c: Eu spun џ Descrieți imaginile:
cameră? una, tu spui multe; Spuneți ce și unde se
Pronumele ‒ În cameră sunt două џ Exercițiu: Ascultați și află;
interoga v: câte scaune. încercuiți; џ Desenați obiectele din
џ Improvizați dialoguri: camera unde eș ;
‒ Unde este vaza? џ Joc didac c: O cameră
Prepozițiile pe, Ce este în camera ta?;
‒ Vaza este pe masă. ciudată;
sub, în, lângă џ Amenajați camera
pentru păpușă (mobilă- џ Joc dinamic: Cine e
jucărie). Descrieți ce și mai iute să ocupe
scaunul;
unde este;
џ Vizionarea filmului și
џ Desenați un covor.
memorarea cântecului
Căsuța din pădure.
3.3. În frigider, Tri ongul [eai] ‒ Ce este în bucătărie? џ Exercițiu: Ascultați și џ Ascultați și puneți
bucătărie aragaz, ‒ În bucătărie este repetați; obiectele la locul lor;
cra ță, Pronumele aragaz / frigider. џ Carduri: joc didac c: џ Exercițiu: Încercuiește
ceainic, interoga v: ce, ‒ Unde este ceainicul ? Arată ce auzi; și numește obiectul în
mâncare cine, unde ‒ Ceainicul este pe џ Improvizați dialoguri: plus;
aragaz. În bucătărie; џ Improvizați dialoguri
Verbele: a pregă , џ Poezia Leanca la după model: Ce și
‒ Cine este în unde este;
a face mâncare, bucătărie.
bucătărie? џ Construiți puzzle.
indica v prezent ‒ Mama este în џ Poezia O plăcintă de
bucătărie. Ion Gheorghiță.
‒ Ce face mama în
bucătărie?
‒ Mama pregătește
mâncare.
3.4. farfurie, Sunetul [u] ‒ Câte farfurii sunt pe џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Numiți
Aranjăm lingură, masă? puneți lucrurile la locul obiectele din imagine;
masa linguriță, Verbul: a pune, ‒ Pe masă sunt 2 lor; џ Exercițiu: Priviți
furculiță, indica v prezent; farfurii. џ Exercițiu: Uniți prin imaginea. Numărați
cuțit, impera v săgeți elementele și obiectele și spuneți
ceașcă o Eu pun lingura pe numiți obiectele; câte sunt;
masă. џ Improvizați dialoguri: џ Joc didac c: Aranjăm
Ce obiecte și câte masa;
a pune
o Pune lingurița în obiecte sunt pe masă; џ Exercițiu: Colorați /
ceașcă! џ Joc didac c: Faceți ce ornamentați o farfurie
spun eu; / ceașcă;
џ Modelați din plas lină o џ Poezia Ora mesei.
farfurie / ceașcă.
3.5. Ce supă, terci, Sunetul [m] ‒ Ce mănânci? џ Exercițiu: Ascultați cu џ Joc didac c:
bucate ceai, suc, ‒ Eu mănânc supă / atenție și repetați; Cartonașele vii. Joc de
gustoase! apă terci. џ Lucru în perechi. memorie. Numiți
Verbele: a bea, a ‒ Cum este supa? Întrebați și răspundeți: obiectele de pe
gustos mânca, indica v ‒ Supa este gustoasă. Ce mâncați dimineața / cartonașe;
prezent; impera v seara?; џ Ascultați dialogurile și
a bea, a ‒ Ce bei? џ Exercițiu: Priviți răspundeți la întrebări;
mânca ‒ Eu beau suc / apă / imaginile. Spuneți cine џ Alcătuiți meniul zilei;
ceai. și ce face; џ Poezia Pâinea de
џ Poezia Pâinea de Grigore Vieru;
Mulțumesc! o Bea apă! Beți suc! Grigore Vieru; џ Audierea poveș i Trei
o Mănâncă supă! џ Ascultați povestea Trei urși, recunoașterea
Mâncați terci! urși și recunoașteți cuvintelor noi.
personajele.

16
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

3.6. Po ă Brânză, Sunetul [p] o Pâine cu unt / џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Ascultați cu
bună! carne, unt, cu magiun. repetați; atenție și spuneți cine
ou, pește, Subst. cazul џ Exercițiu: Priviți și ce mănâncă/bea;
lapte, acuza v cu prep. ‒ Ce vrei tu? imaginile. Spuneți cine џ Joc didac c: Cu a
plăcintă cu, din ‒ Eu vreau pește / și ce mănâncă/bea; magică. Ce vrei?/Tu
lapte. џ Improvizați dialoguri: Ce vrei?;
‒ Ce vrea el/ea? vrei?; џ Micro-scenete: La
Verbul: a vrea, ‒ El/ea vrea carne/ou. џ Audierea cântecului masă;
indica v prezent, ‒ Ce vor ei/ele? Mo urosul; џ Cântecul Mo urosul;
a vrea forma afirma vă și ‒ Ei/ele vor plăcinte. џ Povestea Trei urși. џ Povestea Trei urși.
nega vă ‒ Tu vrei bomboane? Răspundeți la întrebări. Întrebați și răspundeți.
‒ Da, eu vreau
bomboane. / Nu, eu
nu vreau bomboane.

3.7. Cine pateu, Di ongii [îi, eu] ‒ Cine a venit în џ Exercițiu: Ascultați ce џ Exercițiu: Repetăm
vine în salam, ospeție? mănâncă băiatul; împreună;
ospeție? pâine, Verbul: a veni, ‒ Bunica a venit în џ Improvizați dialoguri: џ Micro-scenete:
bomboană, indica v, mpul ospeție. Cine a venit în ospeție?; Aranjăm masa de
biscuit, trecut ‒ Ce a adus bunica ? џ Poezia Mama pâine sărbătoare;
înghețată ‒ Bunica a adus albă coace de Grigore џ Joc-pantomimă: Cine a
plăcinte. Vieru; venit în ospeție? Ce a
dulce џ Modelăm dulciuri din adus?
plas lină;
a veni, a џ Cântecul Dacă vesel se
aduce trăiește, fă așa…;
џ Povestea Trei urși.
Poves ți în baza
imaginilor.

3.8. Acasă REPETARE џ Joc didac c (părinți/copii): Cine mai repede. Numiți
obiectele din imagine;
џ Jocul: Aranjarea mesei;
џ Exercițiu: Uniți imaginile. Spuneți cine și ce cadou a
adus.
џ Completați desenul.
џ Cântecul Am o căsuță mică;
џ Înscenarea poveș i Trei urși.

4. Ce fructe livadă, Sunetul [l] ‒ Ce este acesta? џ Exercițiu: Repetăm џ Exercițiu: Ascultați și
și legume fruct, măr, ‒ Acesta este un măr. împreună; repetați;
gustoase! pară, prună, Verbul a culege, ‒ Ce este aceasta? џ Înscenarea dialogurilor: џ Joc didac c: Da sau
caisă, coș indica v prezent ‒ Aceasta este o Ce este și cum este?; Nu;
4.1. prună. џ Joc didac c: Strângem џ Joc didac c: Pomul
În livadă a culege Propozițiile fructele în coș (Ce este fermecat. Aflați ce
‒ Acesta este un măr? aceasta? Cum este fructe sunt în pomul
interoga ve
‒ Da, acesta este un para? / Aceasta este o fermecat. Cum sunt
măr. / Nu, acesta nu pară. Para este dulce. fructele?;
este un măr, aceasta Eu pun para în coș);
este o pară. џ Construim puzzle:
‒ Cum este mărul ? Fructele;
‒ Mărul este roșu. / џ Poezia Fructele
Mărul este gustos. toamnei.

4.2. cireașă, Sunetul [u] o Ia un măr din coș! џ Joc didac c: Săculețul џ Ascultați și repetați. În
Ce fructe vișină, nucă o Pune mărul pe fermecat. Extrageți coș sunt…;
dulci! Verbul a lua, masă! obiectul din săculeț, џ Joc didac c: Ia din
acru impera v numiți-l și descrieți-l în coș…;
2-3 enunțuri; џ Numiți și colorați
a lua
obiectele din imagine;

17
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

џ Jocuri didac ce: Eu џ Joc didac c: Grupați


spun una, tu spui multe; fructele după culori;
Loto; Spune-mi câte џ Carduri: Câte fructe
fructe cunoș ?; sunt în imagine? (un
џ Exercițiu: Întrebați și măr – două mere);
răspundeți; џ Poezia Am cireșe la
џ Poezia La cireșe; ureche.
џ Modelați din plas lină /
aluat fructe.

4.3. grădină, Îmbinare de litere: ‒ Ce faci? џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Priviți


În grădina legumă, che, ge ‒ Eu culeg roșii. repetați; imaginile: Cine și ce
de legume roșie, џ Joc didac c: Eu spun culege?;
castravete, una, tu spui multe; џ Joc didac c: Cine
ridiche Verbul a culege, џ Lucrați în perechi: Ce culege mai repede
indica v prezent, culegi în grădină?; legumele;
sg. џ Modelăm legume; џ Desenați/colorați
џ Poezia Cântecul legumele. Spuneți ce
legumelor; culoare are fiecare
џ Ascultați povestea legumă;
Capra cu trei iezi și џ Poezia Bogăția
recunoașteți toamnei;
personajele. џ Ascultați povestea
Capra cu trei iezi și
recunoașteți cuvintele
noi.
4.4. varză, ardei, Di ongii [ai, ei] ‒ Ce faci? џ Exercițiu: Repetați în џ Exercițiu: Să repetăm
Preparăm ceapă, ‒ Eu tai ceapă / ardei / cor; împreună;
salată de cartof, cartofi. џ Jocuri didac ce: џ Dialog: Ce legume
Verbul a tăia, Adevărat, fals. Cine și pune mama în salată?;
legume morcov
indica v prezent ‒ Ce face mama? ce mănâncă; Spune ce џ Joc didac c:
a tăia Mama taie varză / legume cunoș ? Similitudini. Găsiți
morcov. џ Exercițiu: Uniți prin corespondențele
săgeți cine și ce dintre două imagini
mănâncă; similare și uniți-le
џ Priviți imaginile. Lucrați printr-o linie;
în perechi. Realizați џ Preparăm salată de
dialoguri după model; legume;
џ Cântecul S-a dus џ Cântecul S-a dus
gospodina să ia gospodina să ia
zarzavat; zarzavat;
џ Povestea Capra cu trei џ Povestea Capra cu trei
iezi. Răspundeți la iezi. Întrebăți și
întrebări. răspundeți.
4.5. piață, Di ongii: ‒ Ce cumperi? џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Ascultați
Mergem vânzătoare [ia, oa, ea] ‒ Eu cumpăr fructe. aflați ce legume îi plac dialogul și spuneți ce
la piață lui Nicu; legume îi plac Leancăi;
a cumpăra Verbele a ‒ Îți place morcovul? џ Priviți imaginile: џ Priviți imaginea La
cumpăra, a-i ‒ Da, îmi place Spuneți cine și ce piață; Încercuiți
a-i plăcea plăcea, indica v morcovul. cumpără; fructele, legumele care
prezent џ Lucrul în perechi: vă plac. Alcătuiți
‒ Îți plac merele? Întrebați și răspundeți. propoziții după model:
Îmi place/îmi plac ‒ Nu, nu îmi plac Îmi place. Nu-mi place; Îmi place + subst. sing.
merele. џ Joc didac c. Ghici după / Îmi plac + subst. pl.;
gust ce legumă este? џ Colorați imaginea: La
џ Joc de rol: La piață; piață;
џ Cântecul A plecat џ Poezia Legume
mama la piață; mpurii de P. Cojocaru;

18
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

џ Povestea Capra cu trei џ Povestea Capra cu trei


iezi. Poves ți în baza iezi. Confecționarea
imaginilor. medalioanelor.
Poves rea în baza
reperelor.

4.6. џ Joc didac c: Încercuiți cu roșu fructele și cu verde


Mâncăm REPETARE legumele;
sănătos џ Întrebați și răspundeți: Ce fructe și ce legume sunt?;
џ Joc didac c: Cine separă mai repede fructele de
legume;
џ Joc de rol: Mergem cu mama la piață;
џ Cântecul S-a dus gospodina să ia zarzavat;
џ Poezia Cântecul legumelor;
џ Înscenați povestea Capra cu trei iezi.
5. Ce multe animal, Sunete o Aici este o vacă, џ Exercițiu: Ascultați џ Exercițiu: Ascultați
animale vacă, porc, onomatopeice: acolo este un cal. sunetele emise de numele animalului și
sunt! oaie, capră, miau-miau, ham- animale și numiți găsiți imaginea
cal ham, chiț-chiț ‒ Unde este vaca? animalul; corespunzătoare;
5.1. În Diminu ve: ‒ Vaca este aici. / Vaca џ Exercițiu: Priviți џ Joc didac c: Ghici cine
ospeție curte văcuță, purcel, este în curte. imaginea În curte. se aude;
la bunici oiță, căluț Spuneți unde sunt џ Ascultați și colorați;
aici, acolo ‒ Unde este calul? prietenii lui Nicu; џ Înscenați dialoguri
Adverbele de loc: Calul este acolo. / џ Uniți cu săgeata după model: Ce este?,
aici, acolo Calul este lângă imaginile; Cum este?, Unde
Prepozițiile pe, casă. џ Desen: Colorați este?;
sub, în, lângă animalele din imagini; џ Poezia Grivei;
џ Cântecul Animalele; џ Cântecul Animalele.
џ Ascultați povestea џ Ascultați povestea
Gogoașa (fragment: Gogoașa (fragment).
bunica a copt o Răspundeți la
gogoașă). întrebări;
џ Modelați din
plas lină/aluat o
gogoașă.
5.2. În pasăre, Sunete ‒ Ce faci? џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Ascultați și
curtea cocoș, onomatopeice: ‒ Eu dau apă la încercuiți; repetați în cor;
bunicii găină, rață, Cot-codac, piu-piu, animale. џ Exercițiu: Numiți ce џ Exercițiu: Arată și
gâscă, pui mac-mac, vedeți în imagine spune cum face
ga-ga-ga ‒ Ce face Nicu? (animale mari și mici); animalul / pasărea;
Diminu ve: ‒ Nicu dă apă câinelui џ Priviți imaginile și џ Înscenarea
a da găină - / la câine. formulați întrebări dialogurilor: Cine și ce
găinușă, după model: Ce face face în ograda casei;
a hrăni rață - rățușcă, ‒ Ce face Nicu? bunica?; џ Poezia Gâsca/Rața;
џ Desen-rebus: Află ce џ Audierea cântecului
pui - puișor ‒ Nicu hrănește
mănâncă și ce ne dau Șede rața pe butoi;
Substan vul la păsările.
animalele; џ Audiați povestea
cazul da v Gogoașa. Recunoașteți
џ Cântecul În grădina
casei mele; cuvintele noi.
Verbele a da, a џ Ascultați povestea
hrăni, indica v Gogoașa. Recunoașteți
prezent personajele.
5.3. Cine pădure, Sunetul [c], ‒ Cine trăiește în џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Ascultați și
trăiește în copac, lup, îmbinarea de pădure? găsiți imaginea; repetați;
pădure? vulpe, litere ce ‒ În pădure trăiește џ Exercițiu: Arătați și џ Joc didac c: Mare-mic
broască, lupul / vulpea / ursul. numiți animalele; (lupul este mare,
Diminu ve: ‒ Cine trăiește în џ Exercițiu: Dezmierdați șoricelul este mic);
șoarece
Broască - curte? animalele; џ Răspundeți la întrebări
broscuță, șoarece ‒ În curte trăiește џ Priviți imaginea. după model;
a trăi
- șoricel, câinele.. Arătați, prin săgeți, џ Cântecul Oac-oac;

19
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

lup - lupușor, ‒ Unde trăiește lupul? unde trăiesc animalele џ Povestea Gogoașa.
vulpe - vulpișoară, ‒ Lupul trăiește în (în ogradă sau în Întrebați și răspundeți;
iepure - iepuraș pădure. pădure); џ Teatrul de masă.
‒ Unde trăiește џ Povestea Gogoașa. Povestea Gogoașa.
Verbul a trăi, câinele? Răspundeți la întrebări;
indica v prezent ‒ Câinele trăiește în џ Intonarea cântecului
curte. Gogoașei.
5.4. circ, leu, Sunetul: [e] o Acesta este un leu. џ Exercițiu: Ascultați și џ Joc didac c. Ascultați
Mergem la maimuță, Leul este mare și repetați; textul despre
circ zebră, gru, Propoziții puternic. џ Exercițiu: Priviți animale... Bateți din
elefant dezvoltate Leul este în arena imaginile. Răspundeți palme dacă auziți
circului. la întrebări: Ce este?, denumirea unui
Leul sare prin cerc. Cum este?, Ce face?; animal domes c,
puternic, џ Exercițiu: Uniți punctele bateți din picioare
rău și descoperiți ce animal dacă auziți denumirea
se ascunde; unui animal sălba c;
џ Vizionați filmulețul Un џ Exercițiu: Priviți
elefant se legăna… imaginea La circ.
Înscenarea cântecului; Răspundeți la
џ Ascultați povestea întrebări;
Mănușa. Numiți џ Repetarea cântecului
personajele din Un elefant se legăna;
poveste; џ Uniți punctele și
џ Confecționați recunoașteți
medalioane ce personajele din
reprezintă personaje povestea Mănușa;
din poveste. џ Povestea Mănușa.
Formulați întrebări și
răspundeți.
5.5. coadă, labă, Sunetul: [ă] ‒ Tu ai o pisică? џ Joc didac c: Eu încep, џ Exercițiu: Numiți
Prietena mustață, ‒ Da, eu am o pisică. tu con nui; animalele din imagine;
mea Mimi blană Alcătuirea ‒ Cum o cheamă? џ Lucrați în perechi. џ Înscenați dialoguri
propozițiilor ‒ O cheamă Mimi. Întrebați și răspundeți după model;
simple ‒ Cum face pisica? după model; џ Jocul: Deschide
‒ Ea face miau-miau. џ Descrieți animalul urechea bine;
Propoziții ‒ Cum este pisica? preferat după repere; џ Poezia Pisica;
џ Desen: Pisica mea / џ Cântecul Azi Grivei e
interoga ve și ‒ Pisica este mică.
enunția ve Câinele meu; mânios;
‒ Unde trăiește pisica?
џ Povestea Mănușa. џ Povestea Mănușa.
‒ Ea trăiește în casă. Întrebați și răspundeți;
Răspundeți la întrebări;
џ Redați conținutul џ Teatrul de masă.
o Eu am o pisică.
poveș i Mănușa în Redați conținutul
0 cheamă Mieunica. poveș i Mănușa.
baza imaginilor
Ea face miau-miau.
Pisica este mică.
Ea trăiește în casă.
Blana ei este moale și
albă.
5.6. џ Exercițiu: Ascultați și găsiți animalul/pasărea;
Animale REPETARE џ Exercițiu: Încercuiți cu roșu animalele din curtea
mari și mici voastră și cu verde - animalele din pădure;
џ Exercițiu: Dezmierdați animalele;
џ Improvizați dialoguri după model;
џ Joc didac c: Ghici personajul;
џ Cântecul: În grădina casei mele;
џ Înscenarea poveș i Gogoașa / Mănușa cu ajutorul
reperelor (imagini, medalioane, plan).

20
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

6. Regimul a (se) scula Sunetul: [î] ‒ Ce faci dimineața? џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Ascultați și
zilei a (se) ‒ Eu mă scol. / Eu mă repetați în cor; spuneți cine și ce face
îmbrăca Verbele a se scula, spăl. / Eu mă duc la џ Exercițiu: Priviți în fiecare dimineață;
6.1. Ce faci a (se) a se spăla, a se grădiniță. imaginile. Ce face Nicu џ Con nuați: În fiecare
dimineața? încălța pieptăna, a se dimineața?; dimineață mama /
a (se) duce îmbrăca, a se ‒ Ce face Nicu џ Înscenarea dialogurilor: tata… În fiecare
a dormi duce, indica v dimineața? Cine și ce face dimineață eu…;
prezent ‒ Nicu se îmbracă. / dimineața; џ Poves ți în baza
Nicu se încalță. / џ Con nuați: În fiecare imaginilor: Nicu și Tobi
Alcătuirea Nicu se duce la dimineață eu…; dimineața (ce fac în
propozițiilor grădiniță. џ Cântecul Două mânuțe. fiecare dimineață Nicu
simple și Tobi);
џ Cântecul Două mânuțe.

6.2. Vreau cap, față, Îmbinările de ‒ Ce faci? џ Exercițiu: Ascultați, џ Exercițiu: Ascultați și
să fiu nas, gură, sunete: chi, che. ‒ Eu mă spăl. / Eu mă repetați și uniți cu arătați;
sănătos ochi, spăl pe față. / Eu mă săgeți; џ Joc didac c: Ce
ureche Verbele a spăla spăl pe față cu apă. џ Înscenarea dialogurilor: lipsește (se prezintă
a șterge, indica v Ce faci dimineața?; mai multe fețe);
săpun, prezent; impera v ‒ Ce speli? џ Exercițiu: Spuneți ce џ Înscenarea dialogurilor
prosop ‒ Eu spăl fața. face fata din imagine la temă;
Alcătuirea ‒ Cu ce speli fața? (Ana spală păpușa. Ana џ Priviți imaginea.
a (se) șterge propozițiilor ‒ Eu spăl fața cu apă și șterge păpușa cu Comentați acțiunile
dezvoltate săpun. prosopul…); personajelor;
џ Desen (fața): џ Joc didac c: Arată și
o Spală fața! Completați desenul; comentează;
o Șterge mâinile! џ Poezia Prietenii igienei: џ Completați imaginea
apa, peria și săpunul; (în imagine mai multe
џ Cântecul Chipul meu. persoane, fața e un
oval);
џ Cântecul Chipul meu.

6.3. Ce te mână, Sunetul: [d] ‒ Ce te doare? џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Ascultați și


doare? picior, ‒ Mă doare capul. / repetați în cor; recunoașteți cuvintele;
deget, dinte Diminu ve: Mă dor urechile. џ Exercițiu: Dezmierdăm џ Exercițiu: mare/mic;
deget - degețel, cuvintele; џ Joc didac c: Arată ce
bolnav, gură - guriță ‒ Te doare capul? џ Exercițiu: Primiți auzi;
curat, picior - picioruș ‒ Da, mă doare capul. imaginile și formulați џ Întrebați și răspundeți;
murdar întrebări după model; џ Desen: Mâna
Verbele a durea, a o Arată unde te doare! џ Înscenarea dialogurilor: mamei/tatei;
arăta indica v La medic; џ Poezia Mama mea e
prezent; impera v џ Desen Mâna mea; doctoriță.
џ Poezia Mama mea e
doctoriță.

6.4. haină, Sunetele: [s, z] ‒ Ce faci? џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Ascultați,


Mergem în scurtă, ‒ Eu mă îmbrac. colorați; repetați și colorați
ospeție căciulă, Verbele: a (se) ‒ Ce îmbraci? џ Lucrați în perechi. hainele copiilor;
rochie, dezbrăca, a (se) ‒ Eu îmbrac cămașa. Întrebați și răspundeți; џ Joc didac c: Mănușa
cămașă, descălța, a merge, џ Priviți imaginile și fermecată;
tricou, indica v prezent; comentați acțiunile; џ Joc didac c: Îmbrac și
‒ Ce faci?
pantaloni, impera v џ Joc didac c: dezbrac păpușa.
‒ Eu mă dezbrac.
pantofi, Pantomimă. Ghici ce Comentați ce faceți;
‒ Ce dezbraci?
cizme Antonime: fac; џ Exercițiu: Uniți
‒ Eu dezbrac cămașa.
a (se) îmbrăca = a џ Poezia Meșterița. punctele și descoperiți
o Dezbracă scurta!
(se) dezbrăca haina;
a (se) încălța = a o Descalță pantofii!
(se) descălța

21
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

6.5. Ce fustă, fular, Sunetul [f] ‒ Ce este acesta? џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Ascultați și
haine mănușă, grupul de litere: ‒ Acesta este un fular. încercuiți imaginea; alegeți;
frumoase! ciorapi, ghe ‒ Cum este fularul? џ Exercițiu: Eu spun una, џ Joc didac c: Numește
ghete ‒ Fularul este lung și tu spui multe; ce vezi;
Acordul roșu. џ Joc didac c: Lădița џ Priviți imaginile:
substan vului cu magică; Întrebați și răspundeți
lung, scurt adjec vele ‒ În ce este îmbrăcat џ Priviți imaginea: Numiți după model (- Ce face
Nicu? ce este și cum este; Nicu ? – Nicu dezbracă
Verbele a (se) ‒ Nicu este îmbrăcat în џ Joc didac c: Ghici cine scurta);
dezbrăca, a (se) costum. e? (Este un băiețel. Este џ Înscenarea dialogurilor
descălța, indica v ‒ În ce este îmbrăcată îmbrăcat în maiou după model;
prezent; impera v Leanca? verde și pantaloni џ Descrieți o persoană
‒ Leanca este negri); după model și ghiciți
îmbrăcată în scurtă. џ Desenați / colorați cine este;
hainele. џ Colorați hainele din
‒ Ce face Nicu?
imagine.
‒ Nicu se dezbracă.
‒ Ce dezbracă Nicu?
‒ Nicu dezbracă
tricoul!

o Nicu, dezbracă
tricoul!

6.6. Facem pălărie, Sunetul [ğ] o Cămașa băiatului. џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Ascultați și
ordine maiou, o Rochia repetați; încercuiți imaginile;
geantă, Substan vul la fe ței/mamei. џ Joc didac c: Ce este џ Joc didac c: Ale cui
ochelari, cazul geni v acesta? Ce este sunt hainele?;
cipici ‒ Ce este aceasta? aceasta?; џ Joc didac c: Comentați
‒ Aceasta este o џ Priviți imaginile. acțiunile colegilor;
a face cămașă. Răspundeți la întrebări
ordine ‒ A cui este cămașa? după model. Ce este
Verbele a lega, a ‒ Cămașa este a lui acesta/aceasta? Unde
dezlega, indica v Nicu. este? A/al cui este?;
a lega
prezent; impera v џ Priviți imaginea. Care
a dezlega
‒ Ce este acesta? sunt hainele lui Nicu?
Verbul a pune, ‒ Acesta este un Dar ale Leancăi? Arătați
maiou. prin săgeți ce haină și
impera v
‒ Al cui este maioul? cui aparține (dulapul lui
‒ Maioul este al Anei. Nicu și dulapul Leancăi);
џ Uniți prin linii părțile
o Pune hainele în aceluiași obiect
dulap! (îmbrăcăminte/încălțăm
o Leagă fularul! inte). Spuneți ce este și
o Dezleagă fularul! cum este.

6.7. Unde primăvară, Di ongii: [ia, oa] ‒ Unde vei merge în џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Ascultați,
mergem în iarnă, vacanță? repetați (Unde mergem repetați și potriviți
vacanță? toamnă, Verbul: a merge, ‒ Eu voi merge la în vacanță); hainele cu ano mpul;
vară modul indica v, mare. џ Exercițiu: Priviți џ Joc didac c: Priviți
mpul viitor ‒ Cu ce vei merge la imaginile și numiți imaginile și răspundeți:
mare, mare? ano mpul; Cine, cu ce merge în
munte Prepoziția cu ‒ Eu voi merge cu џ Priviți imaginea: Arătați vacanță;
mașina. prin săgeți hainele care џ Priviți imaginile și
bicicletă, Sinonime: a (se) se poartă iarna și care descoperiți
autobuz, duce = a merge o Iarna este frig. vara; diferențele;
vapor o Vara este cald. џ Alcătuiți dialoguri după
cald, frig ‒ Cum este afară? model: Unde vei merge
‒ Afară este frig. vara?;
џ Exercițiu: Labirintul.

22
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

a merge ‒ Ce îmbrăcăm când Spuneți cu ce pleacă în


a (se) este frig? vacanță prietenii lui
dezbrăca ‒ Când este frig, Nicu;
a (se) îmbrăcăm scurta. џ Exercițiu: Uniți punctele
descălța și spuneți ce este;
џ Cântecul Iarna.

џ Exercițiu: Priviți imaginea: Ziua lui Nicu și Tobi.


Spuneți ce face Nicu și Tobi;
џ Alcătuiți dialoguri după model
6.8. De (- Mergi în ospeție? – Da, merg.
dimineață REPETARE - Cu ce te îmbraci? - Eu mă îmbrac în rochie);
până seara џ Înscenarea dialogurilor: La medic;
џ Priviți imaginea: O casă ciudată (În casă este
dezordine. Lucrurile nu sunt puse la locul lor). A.
Spuneți ce și unde este. B. Faceți ordine. Puneți
lucrurile la locul lor;
џ Priviți imaginile, găsiți 5 diferențe;
џ Cântecul Două mânuțe.

7. Plaiul țară, Sunetul: [g] ‒ Unde locuieș ? џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Ascultați și
meu Republica Di ongul [ie] ‒ Eu locuiesc în repetați; încercuiți imaginile;
Moldova, Republica Moldova. / џ Alcătuiți dialoguri după џ Joc didac c Ce și unde
7.1. Țara Găgăuzia, Verbul: a locui Eu locuiesc în orașul model; este (pe hartă);
în care patrie, indica v prez. Comrat / Ceadâr- џ Uniți punctele (harta џ Alcătuiți dialoguri
trăiesc capitală, Lunga. Republicii Moldova); după model;
drapel џ Colorați drapelul џ Confecționarea
‒ Unde locuiește Republicii Moldova; drapelului Republicii
Leanca? џ Poezia Moldova; Moldova din diverse
‒ Ea locuiește în џ Cântecul Plaiul meu. materiale;
Republica Moldova. / џ Dansul Hora din
Ea locuiește în satul Moldova.
Beșalma / Cișmichioi.

7.2. Orașul/ sat, oraș, Sunetul: [g] o Eu locuiesc în satul џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Ascultați și
satul meu adresă, Avdarma. recunoașteți; repetați;
natal stradă, Substan vul la Satul meu este mare și џ Alcătuiți dialoguri: Unde џ Priviți imaginile:
număr, cazul acuza v bogat. locuieș ? Cum este Spuneți cine și unde
centru În sat sunt o școală, o satul/orașul tău?; locuiește;
Alcătuirea grădiniță. џ Joc didac c: M-am џ Înscenați dialoguri
bogat propozițiilor În centrul satului este rătăcit; după model;
dezvoltate un parc. џ Colorați imaginea (sat, џ Desenați strada pe
Eu locuiesc pe strada oraș...); care locuiți;
Păcii, numărul 10. џ Poezia Am o casă џ Poezia Satul meu.
Mie îmi place satul printre ramuri de
meu. Grigore Vieru.

7.3. În Anul Nou, Sunetul: [u] o A venit iarna. џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Ascultați și
așteptarea Crăciun, Di ongul: [ou] o Afară ninge cu fulgi repetați în cor; repetați;
sărbătorilor brad, Moș mari. џ Alcătuiți dialoguri: În џ Jocul Eu spun una, tu
Crăciun Verbele a ninge, a o Copiii se dau cu așteptarea Crăciunului; spui multe;
sărbători, a dansa, sania. џ Joc didac c: џ Înscenarea Ce ne
zăpadă, a împodobi, o Iarna sărbătorim Împodobirea pomului aduce Moș Crăciun;
fulg, sanie, indica v prezent Crăciunul și Anul de Crăciun; џ Joc didac c Pomul
sac Nou. џ Cântecul Moș Crăciun; dorințelor (Eu vreau...);
a ninge, a Verbul a veni, o Copiii împodobesc џ Confecționați jucării џ Cântecul: O, brad
sărbători, a indica v, perfectul pomul de Crăciun cu pentru pomul de frumos;
dansa compus Crăciun. џ Construiți puzzle (Moș
jucării.

23
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

o Moș Crăciun aduce Crăciun/ om de


în sac multe cadouri. zăpadă).

7.4. colindă, Sunetele: [e, t] o Te felicit / Vă џ Exercițiu fone c: џ Exercițiu: Ascultați și


Colindăm felicitare, felicităm cu ocazia Ascultați și repetați; repetați în cor;
iarna sănătate, Verbele: a felicita, sărbătorii! џ Exercițiu: Priviți џ Exercițiu: Alcătuiți o
bucurie, a dori indica v, Îți doresc / Vă dorim imaginile și alcătuiți o felicitare pentru cei
fericire mpul prezent. sănătate, bucurii și felicitare; dragi;
fericire! џ Exercițiul Alcătuiți o џ Colinda Colindăm
a felicita, a
felicitare pentru iarna;
dori o La mulți ani!
prietenul tău; џ Înscenarea: Primiți
o Crăciun fericit!
La mulți џ Memorizați colinda colindătorii;
ani! Colindăm iarna; џ Confecționați o
Crăciun џ Înscenați colindul Am felicitare de Crăciun /
fericit! venit să colindăm. Anul Nou.

7.5. Vine, mărțișor, Sunetul [ț] o A venit primăvara. џ Exercițiu fone c: џ Exercițiu fone c:
vine ață, piept Di ongul: [ie] o Afară se încălzește. Ascultați și încercuiți; Ascultați și încercuiți;
primăvara… o Zăpada se topește. џ Exercițiu: Priviți џ Exercițiu: Ce și cum
a se încălzi, Verbele a se o Păsările călătoare se imaginile și răspundeți este;
a se topi, a încălzi, a se topi, a întorc acasă. la întrebări; џ Exercițiu: Descrieți
înflori înflori indica v o Florile și copacii џ Exercițiu: Descrieți ano mpul primăvara;
prezent înfloresc. imaginea după model; џ Reproduceți Legenda
o În luna mar e џ Ascultați Legenda mărțișorului după
sărbătorim mărțișorului. întrebări, imagini;
Mărțișorul. Răspundeți la întrebări; џ Confecționați un
џ Cântecul: Vine, vine mărțișor.
primăvara;
џ Colorați imaginea.

7.6. De mar e, DSunetul [m] o Mama mea este cea џ Exercițiu: Ascultați și џ Exercițiu: Ascultați și
ziua ta, drag, Diminu ve: mai frumoasă. repetați în cor; repetați;
mămică! scump Mamă – mămică o Mama mea este џ Joc de rol: Felicitări, џ Exercițiu: Priviți
Soră - surioară foarte bună. scumpă mămică; imaginea și răspundeți
џ Cântecul De ziua ta, la întrebări;
bun Adjec ve la gradul o Scumpă mămică! mămică; џ Descrieți chipul
superla v Te felicit cu ocazia џ Poezia Mama mea, de mamei;
sărbătorii de 8 Mar e. Grigore Vieru; џ Cântecul De ziua ta,
Îți doresc multă џ Confecționați o mămică;
sănătate, fericire. felicitare cu ocazia џ Poezia Mama mea;
Cu drag, Nicu. sărbătorii de 8 Mar e. џ Desenați/colorați un
buchet pentru
mama/bunica/
surioara.

7.7. Patria џ Exercițiul: Ascultați și încercuiți imaginile;


mea e REPETARE џ Înscenați dialoguri după model: Patria mea este
Moldova Moldova;
џ Joc didac c: Împodobiți bradul și comentați
acțiunile;
џ Moment de surpriză: Vine, vine, Moș Crăciun... ce
aduce, cui aduce?;
џ Cântecul: O, brad frumos;
џ Audierea / repetarea colindei Florile dalbe /
Colindăm, colindăm iarna;
џ Exercițiu: Priviți și descrieți imaginile;
џ Înscenare: Legenda mărțișorului;
џ Galeria de imagini: Mama mea.

24
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

III. SUGESTII METODOLOGICE DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ


A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ

Procesul de învățare simultană a limbilor română și găgăuză impune o serie de exigențe și


cerințe de care ar trebui să țină cont cadrul didac c:
џ învățarea simultană se realizează prin ac vități integrate sau experiențiale. În cadrul acestor
ac vități, accentul se va pune pe educația limbajului și a comunicării, ex nsă în ac vitățile de
educație literar-ar s că, educație muzicală, educație plas că;
џ u lizarea largă a metodelor ac v-par cipa ve, prin ac vizarea structurilor cogni ve și
operatorii ale copiilor, prin fruc ficarea aspectelor „calita ve” ale metodelor;
џ renunțarea la o metodă dominantă în favoarea unei varietăți metodologice, care să vină în
întâmpinarea diverselor nevoi ale copiilor;
џ aplicarea unor strategii didac ce adecvate noilor situații de învățare;
џ ex nderea folosirii unor metode care solicită componentele relaționale ale ac vității
didac ce, respec v, aspectul comunicațional al relației cadru didac c-copil, copil-copil,
copil-părinte și cadru didac c-părinte.
A cunoaște o altă limbă decât materna înseamnă a putea u liza:
(a) vocabularul,
(b) grama ca,
(c) pronunția și intonația specifice limbii respec ve
și capacitatea de
(a) a recepta și înțelege mesajele orale,
(b) a se exprima oral (a vorbi),
(c) a recepta și înțelege mesajele scrise (a ci ) și
(d) a se exprima în scris (a scrie) în această limbă.
Privită prin această prismă, complexitatea învățării limbii române ca limbă nematernă și
dificultatea alegerii metodei de învățare nu poate fi pusă la îndoială. În principiu, o metodă se
fundamentează pe răspunsurile la întrebările: „ce este limba?” și „cum se învață limba?”. Pe baza
acestor răspunsuri se dezvoltă proiectul metodei care fixează:
a) obiec vele generale și specifice ale metodei,
b) modelul de realizare a metodei,
c) purile de ac vități de predare-învățare,
d) rolurile atribuite celui care învață,
e) rolurile profesorului,
f) rolul materialelor didac ce folosite în procesul de învățământ sau al suporturilor (manuale,
mijloace audiovizuale sau audio/video ș.a.). În cadrul metodei se specifică procedura, tehnicile,
ac vitățile folosite de profesori și copii când folosesc metoda respec vă [12].
Diane Freeman-Jarsen îi sugerează cadrului didac c ca atunci când alege o metodă, să caute, pe
mpul studierii acesteia, răspuns la următoarele întrebări:
1) Care este scopul metodei?;
2) Care este rolul profesorului și care este cel al copilului/elevului?;
3) Care sunt caracteris cile esențiale ale procesului de predare-învățare?;
4) Care este natura interacțiunii profesor-copil/elev și copil/elev-copil/elev?;
5) În ce măsură se ține seama de sen mentele, a tudinea și părerea învățăceilor?;

25
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

6) Cum este apreciată limba nematernă studiată și cum este văzută cultura dezvoltată în limba
respec vă?;
7) Pe ce arii și pe ce deprinderi lingvis ce se pune accentul sau sunt considerate esențiale?;
8) Ce rol are limba maternă a copiilor/elevilor în procesul de predare/învățarea a limbii
nematerne/străine?;
9) Cum se face evaluarea?;
10) Cum reacționează cadrul didac c la greșelile comise? [apud 12].
În prezentarea metodelor pe care le-am selectat – alegere făcută pe baza relevanței lor pentru
învățarea de limbi nematerne la nivel preșcolar – se găsesc răspunsurile la fiecare dintre aceste
întrebări, dar planul de expunere este dat de conținutul proiectului metodei alese. As el, am selectat
și prezentat următoarele metode: metoda directă, metoda situațională, metoda audio-linguală,
metoda comunica vă, răspunsul fizic total.
Metoda directă (naturală) este u lizată de cadrele didac ce în cazul în care nu se face apel la
limba maternă a discipolilor, se realizează prin contact direct cu preșcolarii în baza mijloacelor intui ve
(imagini, obiecte, planșe etc.).
Metoda situațională permite organizarea învățării pe situații concrete, cum ar fi: casa, familia,
grădinița, la magazin, la grădina zoologică, la circ, prin care se face uz de un vocabular co dian,
frecvent folosit, precum și de structuri grama cale simple/modele de comunicare, în organizarea
ac vităților de învățare, folosindu-se jocurile de rol, simulările, exersarea unor dialoguri și a purilor
de conversații specifice etc.
Conform metodei audio-linguale, limba este comportament verbal. Ac vitățile caracteris ce
acestei metode sunt u lizarea dialogurilor pentru exersarea noilor cunoș nțe, accentul fiind pus pe
însușirea pronunției și a intonației, fiind prezentate răspunsuri la diverse situații de predare-învățare la
nivelul grădiniței și nu numai.
Metoda comunica vă (comunica v-funcțională) este metoda care îi plasează pe preșcolari în
situația de comunicare didac că în vederea simulării comunicării co diene. Copiii mici sunt încurajați
as el să interacționeze cu colegii, să vorbească, despre sine și prieteni, să descrie obiecte, fenomene
etc. Copiii sunt considerați subiecți ideali ai metodelor comunica v-funcționale, cu atât mai mult cu
cât interesul în acest caz este dobândirea fluenței în exprimare, fără a se insista prea mult asupra
corectării erorilor.
Răspunsul fizic total este metoda care se poate aplica cu cel mai mare succes la începutul
studierii limbilor nematerne/străine, fiind mult apreciată de copii pentru dinamism, caracterul
par cipa v, mai ales pentru libertatea de a alege momentul în care să preia iniția va și să înceapă să
„vorbească”.
Celelalte metode conțin componente și elemente care pot face învățarea limbii nematerne/
străine la nivel preșcolar mai interac vă, lipsită de stres, dorită.
Este important să specificăm că organizarea procesului de învățare ține de măiestria fiecărui
cadru didac c, în acest sens contează ca la elaborarea strategiei de predare, să țină cont atât de
caracteris cile grupului, cât și ale fiecărui copil în parte, de personalitatea lui.
Așa cum demonstrează prac ca, ac vitățile eficiente se bazează întotdeauna pe strategii
interac ve care sa sfac nevoile copilului. Premizele ș ințifice ale dezvoltării strategiilor de învățare
includ, în esență, două lucruri fundamentale și anume: (I) la temelia cunoașterii și gândirii este
acțiunea și (II) gândirea are un caracter operațional.

26
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

Pornind de la aceste idei, cunoașterea este interpretată ca o acțiune intelectuală, care


an cipează acțiunea concretă obiectuală, iar operațiile de gândire se formează pe baza ac vităților
obiectuale existente, drept consecință a interiorizării lor și a transferului în planul gândirii, măsura în
care strategiile contribuie la mobilizarea eforturilor personale în concordanță cu resursele cogni ve și
energe ce ale copilului. Acestea pot fi numite strategii ac ve, uneori și euris ce.
Strategiile ac ve sunt acelea care sunt orientate, concomitent, spre gândire, acțiune, imaginație
și crea vitate. Așadar, direcționate spre formarea intercorelată, intelectuală și pragma că a
personalității umane. Există însă în psihologia și pedagogia modernă o abordare potrivit căreia: toate
acțiunile intelectuale sunt socializate la nivelurile intra- și interindividuale, cons tuind un proces
unitar, orientând cercetarea pedagogică spre căutarea unor forme de individualizare a instruirii.
Aceasta presupune elaborarea unui complex de strategii ac ve, în contextul cărora copilul va acționa
la nivelul posibilităților, instruirea independentă fiind corelată cu cea în echipă, în grup etc.
 Ansamblul de strategii didac ce ale profesorului trebuie să fie axate pe dezvoltarea
capacităților de comunicare. Așadar, receptarea și producerea unor mesaje orale corespunzătoare
nivelului de dezvoltare generală și intelectuală a preșcolarilor se face în baza ac vităților ce implică
răspunsul fizic total: ascultă, repetă, desenează și mimează; sortează obiectele; găsește pe cineva
care...; lucrul în perechi, echipe; ghicește cuvântul; cine trebuie să plece...; jocuri de potrivire;
memorarea poeziilor; interpretarea cântecelor; vizionarea filmelor, a desenelor animate; jocul
umbrelor; mimică și gesturi; teatrul de miniaturi; jocul de rol; drama zări; poves rea; desenatul,
coloratul și ac vitățile prac ce de tăiere, lipire și îmbinare/asamblare; exerciții de pronunție în
perechi; poezii ritmate; realizarea de păpuși sau măș și altele.
În realizarea ac vităților este esențial să se aleagă, din diversitatea abordărilor, cele care permit
a ngerea a cel puțin două obiec ve: pe de o parte, a dinamiza actul pedagogic, s mulând
recep vitatea și capacitățile preșcolarului, pe de altă parte, a răspunde scopurilor învățării, în funcție
de competențele ce urmează a fi formate.
Literatura de specialitate constată că, pentru a obține rezultate pozi ve în învățarea
preșcolarilor, sunt necesare ac vități zilnice de învățare a limbii. As el, propunem ca educația
lingvis că să se realizeze prin alternanță: o zi - româna, o zi - găgăuza, urmând a fi acordate săptămânal
cel puțin 5 (cinci) ore, cu durata ac vității de 25-45 minute fiecare. Important este ca procesul de
învățare a limbilor să se ex ndă și în ac vități de regim, stabilind „limba zilei”, exersând cuvintele,
modelele verbale. Familia trebuie să devină partener în demersul didac c. Prin ex nderea procesului
de învățare în mediul familial se poate eficien za procesul de învățare a limbii țintă.
Pornind de la considerarea ființei umane ca un întreg, dar și de la faptul că mobilizarea
resurselor fizice, emoționale, raționale și spirituale reprezintă o modalitate auten că de abordare a
unei probleme, învățarea simultană se realizează prin ac vități experiențiale.
Tehnicile experiențiale vizează dinamica transformărilor și restructurărilor intrapsihice și
interpersonale, centrându-se pe ac varea resurselor, a crea vității și a redescoperirii spontaneității, a
auten cității.
Pe bună dreptate, „metodele și tehnicile experiențiale redeschid ființa umană către latura sa
pozi vă și autotransforma vă, prin cunoașterea și acceptarea matură și responsabilă a semnificațiilor
laturii sale nega ve, reconectând-o cu Sinele și cu potențialul ei de dezvoltare creatoare, de evoluție
spirituală,(…) și sunt centrate pe op mizarea și transformarea crea vă a ființei umane, în sensul unei
renaturalizări și extensii a capacităților sale de cunoaștere și acțiune” [10, p.76].

27
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

Educația experiențială îl ajută pe copil să devină un martor imparțial al propriilor procese


interne, iar cadrul didac c intervine de fiecare dată când acesta se blochează într-un punct, evită sau
fuge de experiența internă.
 În această ordine de idei, propunem câteva mijloace experiențiale ce pot deveni suges i în
abordarea copiilor de către cadrele didac ce:
Desenul. Desenul intermediază de multe ori comunicarea cu ceilalți, mai cu seamă când copilul
întâmpină dificultăți în exprimarea verbală a anumitor mesaje. Se propune copiilor să redea unele
unități de vocabular, situații din viață, poveș , să coloreze fișe, imagini etc.
Fantezia. Tehnicile fanteziei presupun folosirea întregului potențial imagina v și ele pot fi
îmbinate cu desenul și mișcarea fizică. Copiii își pot imagina orice: un vaporaș ce se mișcă pe apă, o
mașina stricată, orice poves oară cu animalele preferate, dialogul dintre două animale etc. Toate
situațiile imaginare aduc informații prețioase despre locul copilului în lume și despre modul în care
face față forțelor exterioare. El poate crea asocieri deosebite în perceperea crea vă a lucrurilor din jur.
Modelajul. Lutul, plas lina, hâr a oferă atât experiențe chinestezice, cât și tac le. Flexibilitatea
și maleabilitatea acestora se potrivesc unei varietăți mari de nevoi. Copiii pot modela absolut orice în
orice secvență din lecție. Modelajul poate fi realizat și în grup prin asamblarea obiectelor realizate. Se
constată as el gradul de integrare la nivelul grupului.
Colajul. Colajul este realizat prin lipirea sau atașarea de materiale de o mare varietate pe hâr e
sau pe pânză, după care copiii pot poves și da tlu lucrărilor făcute. Colajul ajută la eliberarea
imaginației și poate fi u lizat ca exprimare senzorială și emoțională.
Scenariul drama zat. Spontaneitatea jocului drama c îl ajută pe copil să se exprime, să
înțeleagă și să transpună sarcinile de învățare într-un adevărat teatru didac c („întâlnirea dintre
gogoașă și iepure”; „să stăm de vorbă cu un personaj…”). Prin u lizarea mijloacelor expresive, cum ar
fi materialul senzorial, marionete confecționate, jucării care evocă imagini nonverbale și schema ce,
copiii sunt ajutați să afle soluții la multe dintre cerințele de învățare și să-și însușească într-un mod mai
atrac v și eficient cunoș nțele prevăzute în Curriculum.
Tehnici de mișcare, ritm și dans. În cadrul ac vităților de învățare simultană e nevoie să u lizam
diverse metode pentru a-i ajuta pe copii să memoreze unitățile de vocabular într-un mod natural, lipsit
de stres. În acest sens, e necesar a apela la tehnici de mișcare, ritm și dans, deoarece învățarea
limbajului verbal se realizează în paralel cu cel nonverbal, dezvoltând as el spontaneitatea și gradul
de memorare al unităților studiate.

IV. SUGESTII DE EVALUARE


Evaluarea în perioada preșcolară cons tuie o etapă foarte importantă, având specificul său
dictat de funcțiile psihopedagogice ascunse pentru copii și evidente pentru cadrele didac ce.
Procesul de evaluare a nivelului a ns de copii în dezvoltarea lor cere elaborarea unui sistem de
referință. Acest sistem va include raportarea copilului la el însuși, adică la nivelul a ns în procesul de
învățare; la progresele sau regresele înregistrate pe parcurs; raportarea rezultatelor obținute la cele
proiectate etc.
Evaluarea se realizează prin diverse metode: jocul didac c, conversația, observarea, fișe
individuale/teste, analiza produselor ac vității (desene, colaje, aplicații, propoziții alcătuite,

28
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

poves oare compuse etc.), portofoliul (care include produse ale copilului realizate în mp, date
despre copil, no țe ale observărilor, fișa de evaluare a copilului, fișe individuale/teste etc.).
În grădiniță, copiii sunt evaluați, mai ales, prin intermediul observației. Aceasta presupune
notarea evenimentelor referitoare la fiecare copil din grupă. Sunt binevenite caietele individuale.
Metodele/tehnicile de evaluare presupun o îmbinare a ac vităților frontale și a lucrului
individual. De exemplu:
Exerciții care conțin itemi obiec vi cu alegere duală
1) Ce este aceasta: o floare sau o frunză? 2) Ce obiect are culoarea roșie? Numește-l.

Exerciții în baza itemilor cu alegere mul plă


1) Ce este acesta: un câine, un urs sau un lup? 2) Ce face băiețelul: mănâncă, sare sau desenează?

3) Ce spui atunci când te întâlneș cu doamna educatoare?


- Vă rog frumos! - Mulțumesc! - Bună ziua!
Exerciții cu itemi semiobiec vi
Ordonează imaginile după desfășurarea acțiunilor.

Diferențierea actului de învățare este realizată prin fișele individuale.


Fișele conțin, de regulă, o singură sarcină ce corespunde unui obiec v operațional urmărit. Se
dis ng următoarele puri de fișe:
- fișe cu conținut unic, sarcini unice (ac vitate frontală), ele se folosesc și în cadrul evaluării
inițiale pentru stabilirea nivelului de cunoș nțe la tema respec vă;
- fișe cu conținut unic, sarcini cu diferite grade de dificultate, pentru constatarea nivelului de
însușire a conținutului la tema dată;

29
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

- fișe cu sarcini diferențiate;


- fișe cu sarcini individualizate;
- fișe cu conținut și sarcini interdisciplinare.
Pentru rezolvarea probelor incluse în fișe de lucru, cadrul didac c trebuie să parcurgă
următoarele etape:
- realizarea sarcinii propuse cu ajutorul materialului demonstra v (de exemplu: card Fructe.
Sarcină pentru copiii de 5-7 ani: Numește fructele de pe imagine / de culoare roșie / exo ce);
- rezolvarea aceleiași sarcini în mod individual, cu ajutorul materialului distribu v (loto,
imagini);
- rezolvarea sarcinii prin desen;
- rezolvarea independentă, pe fișă individuală, a sarcinii.
Pentru evaluarea a tudinilor, a comportamentelor și a par cipării copiilor în ac vități pot fi
u lizate diverse aprecieri/simboluri:
Model 1.
- pentru toate răspunsurile corecte: + + (numește, descrie, triază, sortează, iden fică corect și
de sine stătător);
- pentru răspunsuri parțial corecte: + (îndeplinește cu ajutor);
- pentru răspunsuri greșite: - (nu îndeplinește, necesită ajutor).
Model 2.

pentru toate pentru răspunsuri pentru răspunsuri pentru


răspunsurile corecte; parțial corecte; greșite; autoevaluare.

Model 3.
T – totdeauna; U – uneori; N – niciodată.
De exemplu:

Data:
Numele, prenumele copilului:
Vârsta:
Tema: Animale
Obiec ve operaționale:
- să recunoască animalele din imagine;
- să deosebească animalele domes ce și animalele sălba ce.
Sarcini:
- numește animalele din imagine;
- încercuiește animalele sălba ce.

30
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

Data:
Numele, prenumele copilului:
Vârsta:
Tema: Fructe și legume
Obiec ve operaționale:
· să deosebească legumele și fructele;
· să deosebească legumele și fructele după culori.
Sarcini:
- Încercuiește legumele.
- Subliniază legumele care cresc în pământ.
- Numește legumele și fructele de culoare roșie.

Informația colectată îi va permite cadrului didac c să fixeze evoluarea copilului. Dinamica


dezvoltării copilului poate fi stabilită prin completarea sistema că de către cadrul didac c a Fișelor
progresului personal, de exemplu, după fiecare temă din conținuturile comunica ve.

31
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

Fișa progresului personal


al copilului______________________________________

Realizează cu Realizează cu o Realizează


susținerea mică susținere fără
totală a din partea susținerea
cadrului cadrului cadrului
didac c didac c didac c

32
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

BIBLIOGRAFIE

1. Bocoș, M. Teoria și prac ca instruirii și evaluării, Casa Cărții de Ș ință, Cluj-Napoca, 2003.
2. Cadrul european comun de referință pentru limbi: învățare, predare, evaluare, Strasbourg, 2003.
3. Cartea educatoarei, Instrucție și educație, Garamond, Cluj-Napoca, 2000.
4. Constan novici, E. Cucu, L. et. al. Predarea și învățarea limbii prin comunicare. Ghidul profesorului,
Chișinău, 2003.
5. Cucoș, C. Pedagogie, Iași, Polirom, 2006.
6. Hobjilă, A. Elemente de didac că a ac vităților de educare a limbajului (etapa preșcolarității), Iași,
Ins tutul European, 2008.
7. Ezechil, L. Prelegeri de didac că generală, Paralela 45, 2003.
8. Ghid metodologic de evaluare a elevilor din clasa pregă toare. Disponibil pe:
h ps://profesorii neran .wordpress.com
9. Lavric, M. Metodica dezvoltării vorbirii preșcolarilor, Chișinău, Lumina, 1985.
10. Mitrofan, I. (coord.). Orientarea experiențială în psihoterapie. Dezvoltare personală,
interpersonală, transpersonală, Bucureș , Editura Sper, 2000, p. 73-96.
11. Parea, E. Specificul psihopedagogic și psiholingvis c al formării vorbirii. În: Limba Română, nr. 4-6,
anul XIV, 2004.
12. Popoiag-Olaru, G. Varietatea situațiilor de învățare și diversificarea metodelor de instruire în
predarea limbii engleze în cadrul învățământului preșcolar. Teză de doctorat (rezumat),
Universitatea din Bucureș , 2009.
13. Procesul de predare-învățare a limbii române ca limbă nematernă în ciclul primar. Coord. E. Platon,
D. V. Burlacu, I. S. Sonea, Cluj-Napoca, Casa cărții, 2011.
14. Programa școlară pentru disciplina Comunicare în limba maternă maghiară pentru școlile sau
clasele cu elevi aparținând minorității naționale maghiare care studiază în limba română în clasa
pregă toare, clasele I – a II-a. // Disponibil pe:
h p://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2015/Nouta -05/
15. Româna ca limbă străină - între metodă și impact cultural. Coord. L. Braniște, Casa Editorială
Demiurg, Iași, 2008.
16. Șerbănescu, A. Cum gândesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor, Polirom, Iași, 2007.
17. Voiculescu, E. Pedagogie preșcolară, Aramis, Bucureș , 2001.
18. Vrânceanu, M. Turchină, T. ș.a., 1001 idei pentru o educație mpurie de calitate. Ghid pentru
educatori, Chișinău, Centrul Educațional Pro Didac ca, Chișinău, 2013.
19. Vrăsmaș, E. Guranda, O. Rijicov, S. Vrânceanu, M. Lăzărescu-Spetetchi. Educație mpurie
individualizată. UNICEF - Moldova, Chișinău: Editura Car er, 1999.
20. Лосева, A. A. Особенности речевово развития двуязычных комуникантов дошкольного
возраста Disponibil pe: www.pglu.ru/lib/.../VII/uch_2010_VII_00042.pdf
21. Протасова, Е. Родина, Н. Методика обучения дошкольников иностранному языку. //
Disponibil pe: www.mgu-russian.com/download.php

33
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

Anexa 1.
MINIMUM LEXICAL
Nivelul A 1.1. Incipient / de descoperire

La etapa preșcolară nivelul A 1.1. copiii urmează să însușească cca 300 de cuvinte, expresii,
reflectând universul tema c propus:
A: acasă, aceasta, acesta, acolo, acru, adresă, aici, apă, alb, albastru, an, animal, ardei, arici, aragaz, a
arunca, a arăta, autobuz, ață, a avea, avion
B: baie, balon, băiat, biscuit, bloc, bomboană, broască, bucătărie, bicicletă, blană, bunic, bunică,
bogat, bolnav, brad, brânză, bucurie, a bea
C: cadou, caisă, cald, cameră, cap, capitală, casă, castravete, carne, carte, cartof, cal, capră, căciulă,
cămașă, câine, cântec, ceai, ceapă, ceașcă, ceainic, centru, cireașă, cinci, ciorapi, circ, cipici, cizme,
cocoș, coadă, colindă, copil, coridor, constructor, copac, covor, cra ță, cuțit, coș, cub, cuminte, curat,
curte, a chema, a cânta, cântec, a căuta, a ci , a crește, a culege, a cumpăra
D: da, deget, a dezbrăca, a descălța, a dezlega, doi, dimineață, dinte, dormitor, drag, dulap, dulce,
drapel, a dansa, a desena, a dori, a dormi, a duce, a durea
E: eu, el, ea, ei, ele, elefant, educatoare
F: familie, farfurie, fată, față, a felicita, felicitare, fericire, frig, frigider, frate, fruct, frumos,
furculiță, a face, a fi, a fugi, fulg, fustă, fular
G: galben, gâscă, găină, geantă, ghete, grădină, grădiniță, gură, gustos
H: haină, a hrăni
I: iarnă, iepure
Î: a îmbrăca, a încălța, a încălzi, a înflori, învățător, înghețată
J: jucărie, a juca
L: labă, lapte, a lega, legumă, leu, lingură, linguriță, livadă, lung, lup, a locui, a lucra, a lua
M: maimuță, maiou, magazin, mamă, mare, maro, masă, mașină, mănușă, mâncare, măr, mărțișor,
mână, mic, minge, medic, morcov, munte, murdar, mustață, a mânca, a merge, mulțumesc
N: nas, nepot, nepoată, negru, noi, noapte, nouă, nu, nucă, număr, a ninge
O: oaie, ochelari, ochi, opt, oraș, ou
P: pantaloni, pantofi, pat, patrie, patru, pară, pasăre, pateu, pâine, pădure, păpușă, pălărie, părinte,
piață, picior, piept, pisică, plăcintă, pește, poezie, polițist, primăvară, prosop, prună, prieten, porc,
pui, a plăcea, a pregă , a pune, puternic
R: rață, rău, ridiche, roșie, roșu, a repara
S: sac, salam, salon, sanie, sat, săpun, sănătate, a sărbători, scaun, scump, scurt, scurtă, seară, soră,
soare, a sări, a spăla, spital, a se scula, stradă, suc, supă
Ș: șase, șapte, școală, șoarece, șofer, a șterge
T: tablou, tată, terci, gru, toamnă, a topi, trei, tren, tricou, tu, a tăia, a trăi
Ț: țară
U: unu, unt, urs, ureche
V: vacă, vapor, vară, vază, verde, varză, vânzător, vânzătoare, veveriță, vișină, voi, vulpe, a vrea, a veni
Z: zăpadă, zebră, zece, zi, zi de naștere

34
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

Anexa 2.
MODELE DE VORBIRE

35
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

Anexa 3.
MODELE VERBALE ȘI STRATEGII DIDACTICE
UTILIZATE ÎN ACTIVITĂȚILE DE REGIM

(Copiii arată ambele mâini și execută


mișcările sugerate de text. În mp ce arată
mâinile și degetele, copiii fac mici rotații.)

Gimnas ca
ma nală

- Bună dimineața, Ionel. Mă Explicația: Cum salutăm atunci când


bucur să te văd! venim la grădiniță…
- Bună dimineața, Maria. Ce
bine că eș aici!
- Bună, Natalia. Ce frumoasă
eș azi!

Formularea întrebărilor pentru un


eventual dialog

36
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

Deprinderi
de igienă
personală

Joc didac c: Facem ordine în sala grupei


Joc didac c: Învățăm să spunem
,,Te rog!”
Deprinderi Repetăm versuri învățate:
de ordine
și disciplină

Mergem la masă.
Supa este fierbinte. Supa este
rece.
Ceaiul este fierbinte.
Ceaiul este rece.
Ciorba este gustoasă.
Terciul este gustos.
Nu vorbim la masă.

Plimbări
la aer liber

Gimnas ca
după somnul
de zi

37
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

Proceduri de
călire

Mulțumesc. Mulțumesc pentru


masă.
Explicația: Cum salutăm când plecăm
de la grădiniță

38
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

Anexa 4.
PAUZE DINAMICE: POEZII, JOCURI, CÂNTECE

Copiii stau pe scaune, la mese și imită căderea picăturilor de


ploaie. La întrebarea Pot să intru? dau din deget Nu se poate.
În con nuare, bătând cu degetele în masă, imită căderea
picăturilor în asfalt, câmp. La ros rea cuvintelor finale Da! Se
poate! fac cu mâna în semn de chemare.

La primele cuvinte copiii se scoală în picioare și ridică mâinile în


sus, sar ușor de pe un picior pe altul. Coboară mâinile în jos,
apoi imită o adiere de vânt și bat din palme. În final imită
modul de scriere și se așază pe scaune.

Copiii execută mișcări cu mâinile, cu palmele, cu degetele.


Se ridică în picioare, sar de pe un picior pe altul, privesc colegii
și bat din palme.

Copiii se ridică în picioare și execută mișcări-rotații pe rând cu


mâna dreaptă, apoi cu mâna stânga. Privesc la dreapta, apoi
la stânga și se așază pe scaune.

39
CURRICULUM DE ÎNVĂȚARE SIMULTANĂ A LIMBILOR ROMÂNĂ ȘI GĂGĂUZĂ
NIVELUL A 1.1.

Dacă vesel se trăiește


Dacă vesel se trăiește, bate-așa: 1 Dacă vesel se trăiește, bate-așa: 3 Dacă vrei să cânți cu mine,
Dacă vesel se trăiește, bate-așa: 1 Dacă vesel se trăiește, bate-așa: 3 bate-așa: 1
Dacă vesel se trăiește, Dacă vesel se trăiește, Dacă vrei să cânți cu mine,
Unul altuia zâmbește. Unul altuia zâmbește. bate-așa: 1
Dacă vesel se trăiește, bate-așa: 1 Dacă vesel se trăiește, bate-așa: 3 Dacă vrei să cânți cu mine,
Dacă vesel se trăiește, bate-așa: 2 Dacă vesel se trăiește, bate-așa: 4 Să ș i muzica tu bine,
Dacă vesel se trăiește, bate-așa: 2 Dacă vesel se trăiește, bate-așa: 4 Să ș i muzica tu bine,
Dacă vesel se trăiește, Dacă vesel se trăiește, bate-așa:
Unul altuia zâmbește. Unul altuia zâmbește.
Dacă vesel se trăiește, bate-așa: 2 Dacă vesel se trăiește, bate-așa: 4

Copiii stau pe scaune. La „unu” bat din palme, la „doi”bat cu palmele de genunchi,
la „trei” bat cu picioarele în podea. La „patru” se repetă toate gesturile de la început.

40