Sunteți pe pagina 1din 131

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

IV. Maşina Sincronă

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 1


IV. Maşina Sincronă
IV. 1. Elemente constructive şi mărimi nominale

Maşina sincrona este o maşina electrică de curent alternativ, rotativă, de


regulă realizată în construcţie trifazată. De asemenea se poate construi şi în
variantă monofazată, bifazată sau polifazată (cu mai mult de trei faze).

Este folosită în special ca generator în centralele electrice, pentru


producerea energiei electrice.

Ca motor este utilizată în tracţiunea electrică, în sistemele de pompare şi de


ventilaţie de foarte mare putere (>100kW) şi în acţionarea maşinilor unelte şi
a roboţilor industriali;

Poate funcţiona în regim de compensator sincron pentru controlul factorului


de putere al marilor consumatori.

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 2


IV. Maşina Sincronă
IV. 1. Elemente constructive şi mărimi nominale

Maşina sincronă cu poli aparenţi: Maşina sincronă cu poli înecaţi:


1. Axul maşinii; 2. Miezul inductorului; 2a. Butucul rotorului; 2b. Corpul polului inductor;
3. Înfăşurare de excitaţie; 4. Armatura indusa – stator; 5. Tălpi de fixare.
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 3
IV. Maşina Sincronă
IV. 1. Elemente constructive şi mărimi nominale

Maşina sincronă cu poli aparenţi: Maşina sincronă cu poli înecaţi:


1. Axul maşinii; 2. Miezul inductorului; 2a. Butucul rotorului; 2b. Corpul polului inductor;
3. Înfăşurare de excitaţie; 4. Armatura indusa – stator; 5. Tălpi de fixare.
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 4
IV. Maşina Sincronă
IV. 1. Elemente constructive şi mărimi nominale

Maşini sincrone cu magneţi permanenţi:

Înfăsurare

Miez stator
Miez rotor
MP
Ax

Directia de magnetizare a MP
Sensul fluxului Ax
Sensul curentului Sensul curentului
MP
Sensul de miscare Sensul de miscare

Maşină cu întrefier radial Maşină cu întrefier axial

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 5


IV. Maşina Sincronă
IV. 1. Elemente constructive şi mărimi nominale

Diferite variante constructive ale rotorului cu magneţi permanenţi al


maşinii sincrone cu întrefier radial:

e)

a. Cu magneţii permanenţi pe suprafaţa miezului (cu magneţii permanenţi in întrefier);


b. Cu magneţii permanenţi inseraţi pe suprafaţa miezului;
c. Cu magneţii permanenţi interiori, magnetizaţi tangenţial;
d. Cu magneţii permanenţi interiori, magnetizaţi radial;
e. Cu magneţii permanenţi şi bariere de flux;

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 6


IV. Maşina Sincronă
IV. 1. Elemente constructive şi mărimi nominale
Maşini sincrone cu magneţi permanenţi:

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 7


IV. Maşina Sincronă
IV. 1. Elemente constructive şi mărimi nominale

Mărimile nominale:

ƒ Putere nominală: Sn [kVA] – (Puterea electrica furnizată pe la borne la


Generatoare)
Pn [kW] – (Puterea mecanică furnizată pe la ax la
Motoare)
ƒ Tensiunea nominală de linie a indusului Un [V]
ƒ Curentul nominal de linie al indusului In [A]
ƒ Conexiunea înfăşurărilor indusului (Y sau Δ)
ƒ Factorul de putere nominal cos(ϕn)
ƒ Randamentul nominal ηn [%]
ƒ Frecvenţa nominală fn [Hz]
ƒ Turaţia nominală nn [rot/min]
ƒ Tensiunea nominală de excitaţie Uen [V]
ƒ Curentul nominal de excitaţie Ien [A]

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 8


IV. Maşina Sincronă
IV. 2. Principiul de funcţionare şi diagrama energetică a generatorului sincron

ƒ P1=MΩ Puterea mecanică


ƒ Pex=UexIex Puterea necesară circuitului de excitaţie
ƒ Pm,v Pierderile mecanice şi de ventilaţie
ƒ Pem Puterea transmisă la nivelul întrefierului
ƒ PFe Pierderile în miezul magnetic al indusului
ƒ PJ Pierderile Joule în circuitul indusului
ƒ P2 Puterea electrică transmisă pe la borne P2 = 3UI cos(ϕ ) Pem = P1 − Pm,v
Randamentul generatorului sincron: P2 P2
η= =
P1 + Pex P2 + Pex + Pm,v + PFe + PJ
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 9
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
IV. 3.1 Câmpul magnetic inductor

ƒ Solenaţia de excitaţie a unui pol


we I e
θe =
2p
ƒ Legea circuitului magnetic

∫ Hdl = 2θe
Γ

H js l js + 2 H d ld + 2 H p lp + 2 H δ δ + H jr l jr = 2θ e θe Ie
B
Hδ = δ
Bδ μ0 Bδ
Bd Hd
H js
B js
Bp Hp

H jr θ10
e (Ιe)
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica
B jr
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.2. Câmpul învârtitor al armăturii rotitoare

Câmpul magnetic al inductorului


văzut in punctul M:

b = Bm ⋅ cos(α )

α = θ−β

β = Ω ⋅ t + β0

b = Bm ⋅ cos(θ - Ω ⋅ t − β 0 )

b(θ, t ) = Bm ⋅ cos(Ω ⋅ t − θ + β 0 )

Câmpul magnetic produs de armătura


care se roteşte cu viteza unghiulara Ω
este văzut pe armatura fixa ca un
câmp magnetic învârtitor.
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 11
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.2. Câmpul învârtitor al armăturii rotitoare

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 12


IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.2. Câmpul învârtitor al armăturii rotitoare

In cazul unei armaturi cu o singura


pereche de poli:

a = R ⋅α x = R ⋅θ D
τ = π⋅R = π⋅
2
⎛π ⎞
b = Bm ⋅ cos⎜ ⋅ a ⎟ a = x − c = x − Rβ
⎝τ ⎠
τ
a = x−c = x− (Ω ⋅ t + β0 )
π
⎛ π ⎞
b(x, t ) = Bm ⋅ cos⎜ Ω ⋅ t − ⋅ x + β 0 ⎟
⎝ τ ⎠
Unda progresivă care se deplasează în
sensul pozitiv al axei x cu viteza:
dx τ ⋅ Ω
v= = = R ⋅Ω 13
dt π 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.2. Câmpul învârtitor al armăturii rotitoare

In cazul unei armaturi cu p perechi de poli:

b = Bm ⋅ cos( pα )

b(θ, t ) = Bm ⋅ cos( p ⋅ Ω ⋅ t − p ⋅ θ + pβ 0 )

π⋅D π⋅R
τ= =
2⋅ p p

⎛ π⋅ x ⎞
b(x, t ) = Bm ⋅ cos⎜ p ⋅ Ω ⋅ t − + p ⋅ β0 ⎟
⎝ τ ⎠

dx p ⋅ τ ⋅ Ω
v= = = R ⋅Ω
dt π
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 14
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.3. Tensiunea indusă într-o spiră

1
+ y
2
dΦ sp
esp = −
dt
Φ sp = ∫ b ( x , t ) ⋅ l ⋅ dx
1
− y
2

1
+ y
2
⎛ π⋅ x ⎞
Φ sp = Bm ⋅ l ⋅ ∫
1
cos⎜ p ⋅ Ω ⋅ t −
⎝ τ
+ p ⋅ β 0 ⎟dx

− y
2

1
+ y
⎛ τ⎞ ⎛ π⋅x ⎞ 2
Φ sp = Bm ⋅ l ⋅ ⎜ − ⎟ ⋅ sin⎜ p ⋅ Ω ⋅ t − + p ⋅ β0 ⎟
⎝ π⎠ ⎝ τ ⎠ −1 y
2

l - lungimea axiala a armăturii.


2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 15
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.3. Tensiunea indusă într-o spiră

⎛ τ⎞ ⎡ ⎛ y π ⎞ ⎛ y π ⎞⎤
Φ sp = Bm ⋅ l ⋅ ⎜ − ⎟ ⋅ ⎢sin⎜ p ⋅ Ω ⋅ t − ⋅ + p ⋅ β 0 ⎟ − sin⎜ p ⋅ Ω ⋅ t + ⋅ + p ⋅ β 0 ⎟⎥
⎝ π⎠ ⎣ ⎝ τ 2 ⎠ ⎝ τ 2 ⎠⎦

⎛ τ⎞ ⎡ ⎛ y π⎞ ⎛ y π ⎞⎤
Φ sp = Bm ⋅ l ⋅ ⎜ − ⎟ ⋅ ⎢sin ( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 ) ⋅ cos⎜ ⋅ ⎟ − cos( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 ) ⋅ sin⎜ ⋅ ⎟⎥ −
⎝ π⎠ ⎣ ⎝ τ 2⎠ ⎝ τ 2 ⎠⎦
⎛ τ⎞ ⎡ ⎛ y π⎞ ⎛ y π ⎞⎤
− Bm ⋅ l ⋅ ⎜ − ⎟ ⋅ ⎢sin ( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 ) ⋅ cos⎜ ⋅ ⎟ + cos( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 ) ⋅ sin ⎜ ⋅ ⎟⎥
⎝ π⎠ ⎣ ⎝ τ 2⎠ ⎝ τ 2 ⎠⎦

2 ⎛ y π⎞
Φ sp = ⋅ τ ⋅ l ⋅ Bm ⋅ sin⎜ ⋅ ⎟ ⋅ cos( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 )
π ⎝ τ 2⎠

Φ sp = Φ m ⋅ k s ⋅ cos( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 )

2 ⎛ y π⎞
Φ m = ⋅ τ ⋅ l ⋅ Bm - Amplitudinea fluxului. k s = sin⎜ ⋅ ⎟ - Factorul de scurtare.
π ⎝ τ 2⎠
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 16
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.3. Tensiunea indusă într-o spiră

dΦ sp Φ sp = Φ m ⋅ k s ⋅ cos( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 )
esp = −
dt

esp = Φ m ⋅ p ⋅ Ω ⋅ k s ⋅ sin ( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 ) = Φ m ⋅ ω ⋅ k s ⋅ sin (ω ⋅ t + p ⋅ β 0 )

Pulsaţia tensiunii induse: Frecvenţa tensiunii induse:

2π ⋅ n p⋅n
ω = p⋅Ω 2π ⋅ f = p ⋅
60
f =
60
Valoarea efectivă a tensiunii induse într-o spiră:
Φm ⋅ ω 2⋅π
Esp = ⋅ ks = ⋅ f ⋅ k s ⋅ Φ m = 4,44 ⋅ f ⋅ k s ⋅ Φ m
2 2
Valoarea efectivă a tensiunii induse într-o spiră cu pas diametral (y=τÙks=1):
Φm ⋅ ω 2⋅π
Espd = = ⋅ f ⋅ Φ m = 4,44 ⋅ f ⋅ Φ m
2 2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 17
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.4. Tensiunea indusă în înfăşurarea unei faze

Valoarea efectivă a tensiunii induse într-o


bobină cu wb spire:


E b = wb ⋅ k s Espd = wb ⋅ k s ⋅ f ⋅ Φm
2

E b = 4,44 ⋅ wb ⋅ f ⋅ k s ⋅ Φ m

Exemplu înfăşurare trifazată:


m = 3; p = 1; q=3

ƒ Numărul de crestaturi Z
ƒ Numărul de faze m
ƒ Numărul de perechi de poli p
Z
ƒ Numărul de crestaturi pe pol si fază q =
2mp
Z = 2mpq = 18 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 18
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.4. Tensiunea indusă în înfăşurarea unei faze

ƒ Bobine cu pas diametral: y = τ = Z / 2 p = 18 / 2 = 9


ƒ Distanţa între începuturile a două faze consecutive: y f = 2 q + 6kq = 6 , k = 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

A Z B X C Y

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 19


IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.4. Tensiunea indusă în înfăşurarea unei faze

Tensiunile electromotoare induse în laturile bobinelor dispuse în două crestaturi vecine


vor fi defazate cu unghiul:

π ⋅ tc 2π
γ= = p ⋅ γg = p ⋅
τ Z
2 ⋅ p ⋅ τ 2π ⋅ R
tc = = ƒ Distanţa dintre axele a două crestături vecine:
Z Z

γg = ƒ Unghiul geometric dintre două crestături vecine:
Z

γ ƒ Unghiul electric dintre două crestături vecine:

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 20


IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.4. Tensiunea indusă în înfăşurarea unei faze


-6
Diagrama fazorială:

-5

14 15 -4
13 16
12 17 15
11 18
10 1 14
9 2 γ = 20°
8 3 13 1
7 6 5 4 2
3 -10
7 -11
-12
8
Steaua tensiunilor 9
electromotoare sau
-16
steaua crestaturilor
-18
-17
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 21
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.4. Tensiunea indusă în înfăşurarea unei faze


-6
Diagrama fazorială: EC

-5

14 15 -4
13 16
12 17 15
11 18
10 1 120°
14
9 2 γ = 20°
8 3 120° 13 1
7 6 5 4 2
3 -10
7 -11
-12
8
Steaua tensiunilor 9
EB 120° EA
electromotoare sau
-16
steaua crestaturilor
-18
-17
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 22
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.4. Tensiunea indusă în înfăşurarea unei faze

Bobine cu pas egal Bobine cu pas inegal

În cazul bobinelor cu pas egal tensiunile electromotoare induse vor avea aceeaşi
valoare efectivă, insa vor fi defazate cu unghiul γ=p·2π/Z
Eb1
γ = 20°
1-10
2-11
Eb2

Eb3
3-12
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 23
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.4. Tensiunea indusă în înfăşurarea unei faze


Eb1
⎛γ⎞
Eb = 2 ⋅ r ⋅ sin⎜ ⎟
1-10 γ = 20° ⎝2⎠
2-11
Eb2 ⎛ q⋅γ ⎞
r 3-12 E r = 2 ⋅ r ⋅ sin⎜ ⎟
⎝ 2 ⎠
r Eb3
r
Er ⎛ γ⎞
sin⎜ q ⎟
E 2⎠
kq = r = ⎝
qγ qEb ⎛γ⎞
r q sin⎜ ⎟
⎝2⎠
γ
- Factorul de repartiţie

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 24


IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.4. Tensiunea indusă în înfăşurarea unei faze

Tensiunile electromotoare induse într-un grup de bobine dispus pe o pereche de poli:


Er = q ⋅ k q ⋅ Eb = ⋅ wb ⋅ q ⋅ f ⋅ k s ⋅ k q ⋅ Φ m
2

Er = q ⋅ k q ⋅ Eb = ⋅ wb ⋅ q ⋅ f ⋅ k w ⋅ Φ m kw = ks ⋅ kq Factorul de înfăşurare:
2
Daca armatura are 2p poli, înfăşurarea va avea p grupe de bobine.

Numărul total de spire va fi: w = p ⋅ q ⋅ w a - numărul de cai de curent in paralel


b
a

Tensiunea electromotoare a înfăşurării are valoarea efectiva:


Er = ⋅ f ⋅ w ⋅ k w ⋅ Φ m = 4,44 ⋅ f ⋅ w ⋅ k w ⋅ Φ m
2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 25
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.5. Tensiunea electromotoare indusă de un câmp nesinusoidal

b(x) b1(x) b(x) Curba câmpului creată cu ajutorul


electromagneţilor sau a unor magneţi
permanenţi este alternantă simetrică,
b3(x) insa nu este perfect sinusoidală:

τ x x b( x ) = −b( x + τ )
Descompunerea în serie Fourier
conţine numai armonicile de ordin impar
ν =2k+1.
b5(x) b7(x) b11(x)
La rotirea inductorului fiecare
armonică va avea aceeaşi viteză de
rotaţie în raport cu armătura statorului.
Dacă fundamentala spaţială are p perechi de poli, armonica spaţiala de ordin ν va avea
νp perechi de poli, iar pasul polar corespunzător va fi τν=τ/ν. T.E.M. indusă de armonica
de ordinul ν, având amplitudinea Bmν va fi:

= - Facultatea
E ν2016 ⋅ f νde⋅ w ⋅ k wνElectrica
Inginerie
⋅ Φ mν = 4,44 ⋅ f ν ⋅ w ⋅ k wν ⋅ Φ mν26
2
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.5. Tensiunea electromotoare indusă de un câmp nesinusoidal



Eν = ⋅ f ν ⋅ w ⋅ k wν ⋅ Φ mν = 4,44 ⋅ f ν ⋅ w ⋅ k wν ⋅ Φ mν
2
p⋅n
unde: fν = ν ⋅ = ν⋅ f - frecvenţa tensiunii induse de armonica ν
60
2 τ
Φ mν = ⋅ ⋅ l ⋅ Bmν - amplitudinea fluxului armonicii ν
π ν
k wν = ksν ⋅ kqν - factorul de înfăşurare al armonicii ν

⎛ y π⎞
ksν = sin⎜ ν ⎟ - factorul de scurtare al armonicii ν
⎝ τ 2⎠
⎛ γ⎞
sin⎜ νq ⎟
⎝ 2 ⎠ - factorul de repartiţie al armonicii ν
kqν =
⎛ γ⎞
sin-⎜Facultatea
q2016 ν ⎟ de Inginerie Electrica 27
⎝ 2⎠
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.5. Tensiunea electromotoare indusă de un câmp nesinusoidal

Valoarea efectivă a T.E.M induse pe fază:

E = E12 + E 32 + E52 + E72 + E92 + ...

Prin alegerea convenabilă a parametrilor înfăşurării (q, y/τ), factorul de înfăşurare al


anumitor armonici poate fi micşorat foarte mult sau chiar anulat.
Observaţii:

- Pentru y/τ=2/3 se anulează armonicile de ordin 3 si multiplul de 3 deoarece factorul


de scurtare este nul:
⎛ 2 π⎞
ks,3k = sin⎜ 3k ⎟ = sin (kπ ) = 0
⎝ 3 2⎠
- Pentru y/τ=4/5 se anulează armonicile de ordin 5 si multiplul de 5:

⎛ 4 π⎞
ks,5k = sin⎜ 5k ⎟ = sin (2kπ ) = 0
⎝ 5 2⎠
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 28
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.5. Tensiunea electromotoare indusă de un câmp nesinusoidal


Observaţii:
EA
- In cazul conexiunii stea a înfăşurărilor trifazate,
armonicile de ordinul trei existente in tensiunile de
fază nu mai apar in tensiunea de line deoarece πt
acestea sunt in fază:

eAB,3 = eA,3 − eB,3 = 0


EB

Diagrama de fazori
eAB eBC a fundamentalelor:
B πt

A eCA B C
iA iB iC
EAB,1 EBC,1 EC
A B C Z X
Y
eAX eBY eCZ πt
A ECA,1 C
X Y Z
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 29
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone

IV.3.5. Tensiunea electromotoare indusă de un câmp nesinusoidal


Observaţii:
EA
- In cazul conexiunii triunghi a înfăşurărilor trifazate,
armonicile de ordinul trei existente in tensiunile de
fază produc un curent de circulaţie închis în triunghiul πt
înfăşurărilor. Aceşti curenţi produc o tensiune care
anulează armonicile de ordin 3 din curba tensiunii de
fază şi implicit din curba tensiunii de linie.
EB

Diagrama de fazori
eAB eBC a fundamentalelor:
A eCA B C B=X πt

iA iB iC
A B C EAB,1 EBC,1 EC

eAX eBY eCZ


πt
iAX
X iBYY iCZZ A=Z C=Y
ECA,1
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 30
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier

Se consideră circuitul
magnetic al unei maşini
sincrone cu întrefier uniform,
r la care se neglijează
H1 crestăturile inductorului.

Pe stator se află o singura


bobină cu w spire, având
w deschiderea Y, fiind
parcursă de curentul:
w
i = I 2 sin (ω ⋅ t )
r
H2

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 31


IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier

Pe suprafaţa dinspre întrefier a unei armături


componenta normală a inducţiei se conservă:

Bna = Bnm
μ0
Bna = μ 0 H na H nm = H na
μm
Bnm = μ m H nm

Liniile inducţiei magnetice

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 32


IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier

μ0
H nm = H na
r μm
H1
Cum permeabilitatea magnetică din miezul
w feromagnetic este mult mai mare decât cea din
întrefier, se poate considera o ipoteză
simplificatoare prin care se neglijează
r tensiunea magnetică din miezurile magnetice:
H2 Γ

μ0
μ m >> μ 0 →0 H nm → 0
μm

Liniile câmpului magnetic

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 33


IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier


Legea circuitului magnetic pe conturul Γ3:
r v
r
H1 ∫
Γ3
H dr = 0

w
H 2 (x ' ) ⋅ δ '− H 2 (x ' ' ) ⋅ δ ' ' = 0

r Dacă întrefierul dintre două crestături vecine


H2 Γ este constant (δ’=δ”) atunci in zona din
întrefier dintre două crestaturi intensitatea
câmpului magnetic va fi constantă:
Γ3
H 2 (x ' ) = H 2 (x ' ' )
Liniile câmpului magnetic

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 34


IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier


Legea circuitului magnetic pe conturul Γ:
r v
r
H1 ∫
Γ
H dr = w ⋅ i

w δ1 δ2
r v

Γ
H dr = ∫ H ds + ∫ H ds = w ⋅ i
0
1
0
2
r
Γ
V (x1 ) + V (x2 ) = w ⋅ i
H2

Notaţii:
δ1 δ2

Liniile câmpului magnetic V (x1 ) = ∫ H ds 1 V ( x2 ) = ∫ H ds


2
0 0

Dacă se presupune ca H este constant


( ) ( ) (x )
= HElectrica
V dexInginerie
2016 - Facultatea
de-a lungul liniei de câmp din întrefier:
x ⋅δ 35
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier


Legea fluxului:
v v

Σ
BdA = 0

r v r

H1
Bdx = 0
Γ2

w Y 2τ

w ∫ B dx = ∫ B dx
0
1
Y
2

r B1 = μ 0 H1 B2 = μ 0 H 2
H2

Γ2 H1 ⋅ Y = H 2 ⋅ (2 τ − Y )
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 36
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier

În cazul maşinii cu întrefier constant:

V (x1 ) = H1 ⋅ δ = V1

V (x2 ) = H 2 ⋅ δ = V2 V1 + V2 = w ⋅ i

V (x1 ) + V (x2 ) = w ⋅ i

H1 ⋅ Y = H 2 ⋅ (2 τ − Y ) /⋅ δ V1 ⋅ Y = V2 ⋅ (2τ − Y )

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 37


IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier

⎧ ⎡ Y⎤
Funcţia v(x) este o funcţie periodică pară definită de: ⎪V1 , x ∈ ⎢0, ⎥
⎪ ⎣ 2⎦
V (x ) = ⎨
⎪− V , ⎡Y ⎤
x ∈ ⎢ , τ⎥
⎪⎩ 2 ⎣2 ⎦
V (x ) = V (− x )

V1 + V2 = w ⋅ i
V1 ⋅ Y = V2 ⋅ (2τ − Y )

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 38


IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier

Dacă armatura are p bobine repartizate simetric, având aceeaşi deschidere, parcurse de
acelaşi curent curba tensiunii magnetice are p perioade iar armatura are p perechi de poli.

Dacă w reprezintă numărul total de spire de pe armatură, atunci numărul de spire al unei
bobine va fi:

w
wb = V1 + V2 = wb ⋅ i
p

v
V1
x

-V2 2 4

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 39


IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier

v
V1
x

-V2 2 4

Descompunerea in serie Fourier a curbei de mai sus conţine numai termenii in cosinus
deoarece funcţia este pară:

⎡ x ⎤
V (x ) = ∑
ν =1
Aν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥
⎣ τ ⎦
Amplitudinea armonicii de ordin ν este dată de relaţia:
τ
2 ⎡ x ⎤ 21 ⎛ Y π ⎞ 2 1 wi
Aν = V (x ) cos ⎢ ν π ⎥dx =
∫ (V1 + V2 )⋅ sin⎜ ν ⎟ = ksν
τ ⎣ τ ⎦ π ν ⎝ τ 2 ⎠ π ν p
0
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 40
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier

v
V1
x

-V2 2 4

⎛ Y π⎞
ksν = sin⎜ ν ⋅ ⋅ ⎟ - Factorul de scurtare al armonicii de ordin ν.
⎝ τ 2⎠

2 wi 1 ⎡ x ⎤
V (x ) =
π p ∑
ν =1
ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥
⎣ τ ⎦ ∞
1 ⎡ x ⎤
i = I 2 sin (ω ⋅ t )
V (x, t ) = V sin (ωt ) ⋅ ∑
ν =1
ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥
⎣ τ ⎦
2w
Notaţie: V = I 2
π p 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 41
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier


1 ⎡ x ⎤ ⎛ Y π⎞

V (x, t ) = V sin (ωt ) ⋅
ν =1
ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥
⎣ τ ⎦
ksν = sin⎜ ν ⋅ ⋅ ⎟
⎝ τ 2⎠

Observaţii:
a. În cazul înfăşurărilor cu pas diametral (Y=τ):
⎛ π ⎞ ⎧± 1, ν = 2k + 1
ksν = sin⎜ ν ⋅ ⎟ = ⎨ , unde k ∈ N
⎝ 2 ⎠ ⎩0, ν = 2k
- La aceste înfăşurări, în curba tensiunii magnetice apar numai armonicile de ordin impar.
b. Amplitudinea fundamentalei tensiunii magnetice la înfăşurările cu pas diametral:
2w
V1d = V = I 2
π p

c. Amplitudinea fundamentalei tensiunii magnetice la înfăşurările cu pas scurtat:


2w ⎛Y π ⎞
V1s = I 2 ⋅ sin⎜ ⋅ ⎟ = V1d ⋅ ks1
π p ⎝ τ 2⎠ 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 42
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier


1 ⎡ x ⎤ ⎛ Y π⎞

V (x, t ) = V sin (ωt ) ⋅
ν =1
ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥
⎣ τ ⎦
ksν = sin⎜ ν ⋅ ⋅ ⎟
⎝ τ 2⎠

Observaţii:
d. Deschiderea bobinelor, Y, se poate alege astfel încât factorul de scurtare al anumitor
armonici sa fie nul. Dacă se doreşte eliminarea unei armonici se pune condiţia:

Y π Y 2k τ - Y ν − 2k
ν ⋅ ⋅ = k ⋅ π, k ∈Ν = =
τ 2 τ ν τ ν

τ - Y ν − 2k 1 3 5
= = , , ,L
τ ν ν ν ν

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 43


IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier


∞ ∞
1 ⎡ x ⎤ 1 1⎡ ⎛ x ⎞ ⎛ x ⎞⎤
V (x, t ) = V sin (ωt ) ⋅ ∑
ν =1
ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥ = V ⋅
⎣ τ ⎦ ν =1
ν ∑
⋅ ksν ⋅ ⎢sin⎜ ωt − ν π ⎟ + sin⎜ ωt + ν π ⎟⎥
2⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ ⎠⎦

Curba tensiunii magnetice se descompune în două unde învârtitoare:


V ( x, t ) = ∑ [V
ν =1
dν (x, t ) + Viν (x, t )]

2w 1 ⎛ x ⎞
Vdν (x, t ) = ⋅ I 2 ⋅ ⋅ ksν ⋅ sin⎜ ωt − ν π ⎟
π p ν ⎝ τ ⎠

2w 1 ⎛ x ⎞
Viν (x, t ) = ⋅ I 2 ⋅ ⋅ ksν ⋅ sin⎜ ωt + ν π ⎟
π p ν ⎝ τ ⎠
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 44
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din întrefier

Sensul şi viteza fiecărei unde învârtitoare se determină din condiţia de


menţinere constantă a fazei:

⎧⎛ πx ⎞ ⎧d ⎛ πx ⎞ ⎧ dx 1 ωτ 1
⎪⎜ ωt − ν τ ⎟ = ct. ⎪ dt ⎜ ω t − ν ⎟=0 ⎪⎪v+ ν = dt = ν π = ν 2τf
⎪⎝ ⎠ ⎪ ⎝ τ ⎠
⎨ ⎨ ⎨
⎪⎛⎜ ωt + ν πx ⎞⎟ = ct. ⎪ d ⎛⎜ ωt + ν πx ⎞⎟ = 0 ⎪v = dx = − 1 ωτ = − 1 2τf
⎪⎩⎝ τ ⎠ ⎪⎩ dt ⎝ τ ⎠ ⎪⎩ − ν dt ν π ν

⎧ 60 60 v+ ν 60 2τf 1 60 f
⎪ n + ν = 2 π Ω + ν = 2 π R = 2 p τ ν = pν

Turaţia corespunzătoare ⎨
fiecărei unde: ⎪n− ν = 60 Ω − ν = 60 v− ν = − 60 2τf 1 = − 60 f
⎪⎩ 2π 2π R 2p τ ν pν
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 45
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.2. Curba tensiunii magnetice din întrefier produsă de un grup de bobine
repartizate uniform în crestături
Exemplu q =3.

Se consideră o înfăşurare cu w
spire, bobinată pe o armătură cu
p perechi de poli, având q bobine
pe pol repartizate uniform.

Înfăşurarea are pq bobine


conectate în serie, fiecare având
w/(pq) spire, repartizate în 2pq
crestături, decalate cu unghiul
electric γ, respectiv unghiul
geometric γg=γ/p, fiind parcurse
de curentul:

i = I 2 sin (ω ⋅ t )
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 46
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.2. Curba tensiunii magnetice din întrefier produsă de un grup de bobine
repartizate uniform în crestături
Exemplu q =3.
Expresiile tensiunilor magnetice
ale celor q bobine:


2 w 1 ⎡ x ⎤
v1 (x, t ) = i⋅ ∑
π pq ν =1 ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥
⎣ τ ⎦

2 w 1 ⎡ ⎛x ⎞⎤
v 2 (x, t ) = ∑
i⋅
π pq ν =1 ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν⎜ π − γ ⎟⎥
⎣ ⎝τ ⎠⎦
....................................................

2 w ∞
1 ⎧ ⎡x ⎤⎫
v q ( x, t ) = i ⋅ ∑ ⋅ ksν ⋅ cos ⎨ ν ⎢ π - (q − 1)γ ⎥ ⎬
π pq ν =1 ν ⎩ ⎣τ ⎦⎭

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 47


IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.2. Curba tensiunii magnetice din întrefier produsă de un grup de bobine
repartizate uniform în crestături
Exemplu q =3.
Expresiile tensiunilor magnetice
ale celor q bobine:


2 w 1 ⎡ x ⎤
v1 (x, t ) = i⋅ ∑
π pq ν =1 ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥
⎣ τ ⎦


2 w 1 ⎡ ⎛x ⎞⎤
v 2 (x, t ) = ∑
i⋅
π pq ν =1 ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν⎜ π − γ ⎟⎥
⎣ ⎝τ ⎠⎦
....................................................

2 w 1 ⎧ ⎡x ⎤⎫
v q ( x, t ) = i⋅ ∑
π pq ν=1 ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎨ ν ⎢ π - (q − 1)γ ⎥ ⎬
⎩ ⎣τ ⎦⎭

Tensiunea magnetică rezultantă:


v r (x, t ) = v1 (x, t ) + v 22016
(x-,Facultatea
t ) + ...de +Inginerie
v q (Electrica
x, t ) 48
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.2. Curba tensiunii magnetice din întrefier produsă de un grup de bobine
repartizate uniform în crestături
Dacă se consideră numai fundamentalele (ν=1) se obţin q unde sinusoidale
decalate cu unghiul γ.
Fazorii acestor unde au acelaşi modul şi sunt defazaţi cu unghiul γ:
Vq
⎛γ⎞
Vr V1 = V2 = ... = Vq = V = R ⋅ sin⎜ ⎟
V3 ⎝2⎠

⎛ γ⎞
Vr = R sin⎜ q ⎟
qγ ⎝ 2⎠
γ V2
⎛ γ⎞
sin⎜ q ⎟
⎝ 2⎠
V1 Vr = ( qV )
γ ⎛γ⎞
q ⋅ sin⎜ ⎟
R ⎝2⎠
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 49
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.2. Curba tensiunii magnetice din întrefier produsă de un grup de bobine
repartizate uniform în crestături

Datorită repartiţiei amplitudinea fundamentalei tensiunii rezultate este de kq1


ori mai mică.

⎛ γ⎞
sin⎜ q ⎟
Vr ⎝ 2⎠ - Factorul de repartiţie al fundamentalei
kq1 = =
( qV ) ⎛γ⎞
q ⋅ sin⎜ ⎟
⎝2⎠
Similar, datorită repartiţiei amplitudinea armonicii de ordinul ν a tensiunii
rezultate este de kqν ori mai mică.

⎛ γ⎞
sin⎜ qν ⎟
kqν = ⎝ 2⎠ - Factorul de repartiţie al armonicii de ordin ν
⎛ γ⎞
q ⋅ sin⎜ ν ⎟
⎝ 2⎠
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 50
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.2. Curba tensiunii magnetice din întrefier produsă de un grup de bobine
repartizate uniform în crestături

Tensiunea magnetică rezultantă:


v r ( x, t ) = v1 ( x, t ) + v 2 ( x, t ) + ... + v q ( x, t )
⎛ γ⎞
∞ sin ⎜ ν ⋅ q ⎟
2 w 1 ⎝ 2 ⎠ ⎧ ⎡x γ ⎤⎫
v r ( x, t ) = i⋅ ∑
π pq ν=1 ν
⋅ ksν ⋅
⎛ γ ⎞
cos ⎨ ν ⎢ π - (q − 1) ⎥ ⎬
⎩ ⎣τ 2 ⎦⎭
q sin⎜ ν ⋅ ⎟
⎝ 2⎠

2 w 1 ⎧ ⎡x γ ⎤⎫
v r ( x, t ) = i⋅ ∑
π pq ν=1 ν
⋅ ksν ⋅ kqν ⋅ cos ⎨ ν ⎢ π - (q − 1) ⎥ ⎬
⎩ ⎣τ 2 ⎦⎭

2 w 1 ⎧ ⎡x γ ⎤⎫
v r (x, t ) = i⋅
π pq ν =1 ν∑⋅ k wν ⋅ cos ⎨ ν ⎢ π - (q − 1) ⎥ ⎬
⎩ ⎣τ 2 ⎦⎭

k wν = ksν ⋅ kqν - Factorul de înfăşurare al armonicii de ordin ν


2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 51
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.3. Câmpului magnetic învârtitor circular produs de un sistem simetric
trifazat de curenţi, care parcurge o înfăşurare trifazată simetrică

IV. 4.3.1. Consideraţii calitative

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 52


Câmpul magnetic învârtitor
C Y i A i B iC

ωt
X A π π 3π 2π 5π
2 2 2

B Z

⎧iA = I msin (ωt )



⎨iB = I msin (ωt - 2π/ 3)
⎪i = I sin (ωt - 4π/ 3)
⎩C m
⎧iA = I m ⎧iA = ( 3 / 2) I m ⎧iA = I m / 2
π 2π 5π
ωt1 = ⎪ ωt 2 = ⎪ ωt 3 = ⎪
2 ⎨iB = − I m /2 3 ⎨iB = 0 6 ⎨iB = I m /2
⎪i = − I /2 ⎪ ⎪i = − I
⎩C m ⎩iC = −( 3 / 2) I m ⎩C m

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 53


Câmpul magnetic învârtitor
C Y i A iB iC

ωt
X A π π 3π 2π 5π
2 2 2

B Z

⎧iA = I m ⎧iA = ( 3 / 2) I m ⎧iA = I m / 2


π ⎪ 2π ⎪ 5π ⎪
ωt1 = ⎨iB = − I m /2 ωt 2 = ⎨iB = 0 ωt 3 = ⎨iB = I m /2
2 ⎪i = − I /2 3 ⎪ 6 ⎪i = − I
⎩C m ⎩iC = −( 3 / 2) I m ⎩C m
Φ Φ
iC iC iC Φ

iA iA iA

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 54


iB iB iB
Câmpul magnetic învârtitor
C Y i A iB iC

ωt
X A π π 3π 2π 5π
2 2 2

B Z

⎧iA = I m ⎧iA = ( 3 / 2) I m ⎧iA = I m / 2


π ⎪ 2π ⎪ 5π ⎪
ωt1 = ⎨iB = − I m /2 ωt 2 = ⎨iB = 0 ωt 3 = ⎨iB = I m /2
2 ⎪i = − I /2 3 ⎪ 6 ⎪i = − I
⎩C m ⎩iC = −( 3 / 2) I m ⎩C m

C Y C Y C Y

X A X A X A

B Z B
2016 - Facultatea de InginerieZElectrica B Z55
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.3. Câmpului magnetic învârtitor circular produs de un sistem simetric
trifazat de curenţi, care parcurge o înfăşurare trifazată simetrică

IV. 4.3.2. Consideraţii cantitative iA = I 2 sin (ωt )


Se consideră un sistem trifazat de curenţi simetric: ⎛ 2π ⎞
iB = I 2 sin⎜ ωt − ⎟
⎝ 3 ⎠
Tensiunile magnetice produse de înfăşurările celor 3
⎛ 4π ⎞
faze, decalate spaţial cu 2π/3 grade electrice, respectiv iC = I 2 sin⎜ ωt − ⎟
cu 2π/(3p) grade geometrice: ⎝ 3 ⎠

1 Amplitudinea tensiunii magnetice:
v A (α, t ) = V ∑ ν
⋅ k wν ⋅ sin (ωt ) ⋅ cos(νpα )
2w
ν =1
V= I 2

1 ⎛ 2π ⎞ ⎡ ⎛ 2 π ⎞⎤ π p
v B (α, t ) = V ∑
ν =1
ν
⋅ k wν ⋅ sin⎜ ωt − ⎟ ⋅ cos ⎢ν ⎜ pα − ⎟⎥
⎝ 3 ⎠ ⎣ ⎝ 3 ⎠⎦
Relaţia de trecere din coordonate

1 ⎛ 4π ⎞ ⎡ ⎛ 4 π ⎞⎤ spaţiale carteziene in coordonate
v C (α, t ) = V ∑
ν =1
ν
⋅ k wν ⋅ sin⎜ ωt − ⎟ ⋅ cos ⎢ ν⎜ pα − ⎟⎥
⎝ 3 ⎠ ⎣ ⎝ 3 ⎠⎦ polare:
x 2πR x π
pα = p = p = 56x
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica
R 2τp R τ
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.3. Câmpului magnetic învârtitor circular produs de un sistem simetric
trifazat de curenţi, care parcurge o înfăşurare trifazată simetrică
IV. 4.3.2. Consideraţii cantitative

1
vA (α, t ) = V ∑ ν
⋅ kwν ⋅ sin(ωt ) ⋅ cos(νpα) =
ν=1

V 1
=
2 ∑ ν
⋅ kwν [sin(ωt − νpα) + sin(ωt + νpα)]
ν=1

1 ⎛ 2π ⎞ ⎡ ⎛ 2π ⎞⎤
vB (α, t ) = V ∑ ν
⋅ kwν ⋅ sin⎜ ωt − ⎟ ⋅ cos ⎢ν ⎜ pα − ⎟⎥ =
⎝ 3⎠ ⎣ ⎝ 3 ⎠⎦
ν=1

V 1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 2π ⎤⎫
=
2 ∑ ν=1
ν
⋅ kwν ⎨sin⎢ωt − νpα + (ν - 1) ⎥ + sin⎢ωt + νpα - (ν + 1) ⎥⎬
⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭

1 ⎛ 4π ⎞ ⎡ ⎛ 4π ⎞⎤
vC (α, t ) = V ∑
ν=1
ν
⋅ kwν ⋅ sin⎜ ωt − ⎟ ⋅ cos⎢ ν⎜ pα − ⎟⎥ =
⎝ 3⎠ ⎣ ⎝ 3 ⎠⎦

V 1 ⎧ ⎡ 4π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
=
2 ∑
ν=1
ν
⋅ kwν ⎨sin⎢ωt − νpα + (ν - 1) ⎥ + sin⎢ωt + νpα - (ν + 1) ⎥⎬
⎩ ⎣ 2016 - Facultatea de3Inginerie
⎦ Electrica
⎣ 3 ⎦⎭ 57
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.3. Câmpului magnetic învârtitor circular produs de un sistem simetric
trifazat de curenţi, care parcurge o înfăşurare trifazată simetrică
IV. 4.3.2. Consideraţii cantitative
v (α, t ) = vA (α, t ) + vB (α, t ) + vC (α, t )

V 1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
v (α, t ) =
2 ∑ ν
⋅ kwν ⎨sin(ωt − νpα) + sin⎢ωt − νpα + (ν - 1) ⎥ + sin⎢ωt − νpα + (ν - 1) ⎥⎬ +
⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭
ν=1

V 1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
+
2 ∑ ν
⋅ kwν ⎨sin(ωt + νpα) + sin⎢ωt + νpα - (ν + 1) ⎥ + sin⎢ωt + νpα - (ν + 1) ⎥⎬
⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭
ν=1

a. Fundamentala tensiunii magnetice rezultante (ν=1):

V
v1(α, t ) = kw1{sin(ωt − pα) + sin[ωt − pα] + sin[ωt − pα]}+
2
V ⎧ ⎡ 4π ⎤ ⎡ 8π ⎤⎫
+ kw1⎨sin(ωt + pα) + sin⎢ωt + pα - ⎥ + sin⎢ωt + pα - ⎥⎬
2 ⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 58
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.3. Câmpului magnetic învârtitor circular produs de un sistem simetric
trifazat de curenţi, care parcurge o înfăşurare trifazată simetrică
IV. 4.3.2. Consideraţii cantitative
a. Fundamentala tensiunii magnetice rezultante (ν=1):

V
v1(α, t ) = kw1{sin(ωt − pα) + sin[ωt − pα] + sin[ωt − pα]}+
2
V ⎧ ⎡ 4π ⎤ ⎡ 8π ⎤⎫
+ kw1⎨sin(ωt + pα) + sin⎢ωt + pα - ⎥ + sin⎢ωt + pα - ⎥⎬
2 ⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭
Considerând identităţile de mai jos:

8π 2π 6π 2π
= + = + 2π
3 3 3 3
⎡ 4π ⎤ ⎡ 2π ⎤
sin(ωt + pα) + sin⎢ωt + pα - ⎥ + sin⎢ωt + pα - ⎥ = 0
⎣ 3⎦ ⎣ 3⎦ 3
v1(α, t ) = ⋅V ⋅ kw1 ⋅ sin(ωt − pα)
2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 59
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.3. Câmpului magnetic învârtitor circular produs de un sistem simetric
trifazat de curenţi, care parcurge o înfăşurare trifazată simetrică
IV. 4.3.2. Consideraţii cantitative
a. Fundamentala tensiunii magnetice rezultante (ν=1):

3 2 w ⋅ kw1
v1(α, t ) = ⋅ ⋅ ⋅ I 2 ⋅ sin(ωt − pα) - Expresia matematică a câmpului
2 π p magnetic învârtitor.

Viteza undei învârtitoare se determină din condiţia de menţinere constantă a fazei:


d dα ω 60 60 2πf 60 f
(ωt − pα ) = ct. (ωt − pα ) = 0 Ω= = n= Ω= =
dt dt p 2π 2π p p

b. Tensiunea magnetică a armonicilor de ordin multiplu de trei (ν=3k):


V 1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
v3k (α, t ) =
2 ∑
k =1
3k
⋅ kw,3k ⎨sin(ωt − 3kpα) + sin⎢ωt − 3kpα + (3k - 1) ⎥ + sin⎢ωt − 3kpα + (3k - 1) ⎥⎬ +
⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭

V 1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
+
2 ∑ 3k
⋅ kw,3k ⎨sin(ωt + 3kp2016

α) +-sin⎢⎣ω t +
Facultatea
3kp α - (3k + 1 )
de Inginerie Electrica 3 ⎥

+ sin⎢

ωt + 3kpα - (3k + 1) 60 ⎥ ⎬
3 ⎦⎭
k =1
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.3. Câmpului magnetic învârtitor circular produs de un sistem simetric
trifazat de curenţi, care parcurge o înfăşurare trifazată simetrică
IV. 4.3.2. Consideraţii cantitative

b. Tensiunea magnetică a armonicilor de ordin multiplu de trei (ν=3k):



V 1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
v3k (α, t ) =
2 ∑
k =1
3k
⋅ kw,3k ⎨sin(ωt − 3kpα) + sin⎢ωt − 3kpα + (3k - 1) ⎥ + sin⎢ωt − 3kpα + (3k - 1) ⎥⎬ +
⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭

V 1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
+
2 ∑ 3k
⋅ kw,3k ⎨sin(ωt + 3kpα) + sin⎢ωt + 3kpα - (3k + 1) ⎥ + sin⎢ωt + 3kpα - (3k + 1) ⎥⎬
⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭
k =1


V 1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
v3k (α, t ) =
2 ∑
k =1
3k
⋅ kw,3k ⎨sin(ωt − 3kpα) + sin⎢ωt − 3kpα − ⎥ + sin⎢ωt − 3kpα − ⎥⎬ +
⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭

V 1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
+
2 ∑
k =1
3k
⋅ kw,3k ⎨sin(ωt + 3kpα) + sin⎢ωt + 3kpα - ⎥ + sin⎢ωt + 3kpα - ⎥⎬ = 0
⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 61


IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.3. Câmpului magnetic învârtitor circular produs de un sistem simetric
trifazat de curenţi, care parcurge o înfăşurare trifazată simetrică
IV. 4.3.2. Consideraţii cantitative
c. Tensiunea magnetică a armonicilor de ordin (ν=3k+1):

V kw,3k+1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
v3k+1(α, t ) =
2 ∑
k =1
3k + 1 ⎩
⎨sin[ωt − (3k + 1) pα] + sin⎢

ωt − (3k + 1) pα + (3k )
3⎦⎥ + sin⎢

ωt − (3k + 1) pα + (3k ) ⎥
3 ⎦⎭
⎬+

V kw,3k+1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
+
2 ∑
k =1
3k + 1


sin[ωt + (3k + 1) pα ] + sin⎢⎣ωt + (3k + 1) pα - (3k + 2 )
3 ⎥⎦ + sin⎢⎣ωt + (3k + 1) pα - (3k + 2 )
3 ⎥⎦⎬


V kw,3k+1
v3k+1(α, t ) =
2 ∑
k =1
3k + 1
⋅ {sin[ωt − (3k + 1) pα] + sin[ωt − (3k + 1) pα] + sin[ωt − (3k + 1) pα]}+


V kw,3k+1 ⎧ ⎡ 4π ⎤ ⎡ 2π ⎤⎫
+
2 ∑
k =1
⋅ ⎨sin[ωt + (3k + 1) pα] + sin⎢ωt + (3k + 1) pα - ⎥ + sin⎢ωt + (3k + 1) pα - ⎥⎬
3k + 1 ⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭

3 ∞ kw,3k+1 Armonicile de ordin (ν=3k+1 =7,13,19) produc


v3k+1(α, t ) = V ∑
2 k =1 3k + 1
⋅ sin[ωt − (3k + 1) pα] numai unde directe care au viteza unghiulară :
ω ω
Ων = =
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica pν p(3k + 1) 62
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.3. Câmpului magnetic învârtitor circular produs de un sistem simetric
trifazat de curenţi, care parcurge o înfăşurare trifazată simetrică
IV. 4.3.2. Consideraţii cantitative
d. Tensiunea magnetică a armonicilor de ordin (ν=3k-1):

V kw,3k−1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
v3k−1(α, t ) =
2 ∑ 3k − 1


sin[ωt − (3k − 1) pα ] + sin⎢⎣ωt − (3k − 1) pα + (3k − 2 )
3 ⎥⎦ + sin⎢⎣ωt − (3k − 1) pα + (3k − 2 )
3 ⎥⎦⎬ +

k =1

V kw,3k−1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
+
2 ∑ 3k − 1


sin[ωt + (3k − 1) pα ] + sin⎢⎣ωt + (3k − 1) pα - (3k )
3 ⎥⎦ + sin⎢⎣ωt + (3k − 1) pα - (3k )
3 ⎥⎦⎬

k =1


V kw,3k−1 ⎧ ⎡ 4π ⎤ ⎡ 2π ⎤⎫
v3k−1(α, t ) =
2 ∑
k =1
⋅ ⎨sin[ωt − (3k − 1) pα] + sin⎢ωt − (3k − 1) pα - ⎥ + sin⎢ωt − (3k − 1) pα - ⎥⎬ +
3k − 1 ⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭

V kw,3k-1
+
2 ∑
k =1
3k − 1
⋅ {sin[ωt + (3k − 1) pα] + sin[ωt + (3k − 1) pα] + sin[ωt + (3k − 1) pα]}

3 ∞ kw,3k-1 Armonicile de ordin (ν=3k-1 =5,11, 17) produc


v3k-1(α, t ) = V ∑
2 k =1 3k − 1
⋅ sin[ωt + (3k − 1) pα]
numai unde inverse care au viteza unghiulară :
ωω ωω
ΩΩ-ν = − == −
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica pνν p(3k − 1) 63
Descompunerea în armonici a undei
tensiunii magnetice la înfăşurarea
trifazată cu q=1: V1

⎧iA = I msin (ωt ) ⎧iA = I m


V5

⎨iB = I msin (ωt - 2π/ 3) ωt1 =
π ⎪
⎨iB = − I m /2
⎪i = I sin (ωt - 4π/ 3) 2 ⎪i = − I /2
⎩C m ⎩C m
V7

V1
V5
⎧iA = − I m / 2
π 2π ⎪
ωt 2 = + ⎨iB = I m
2 3 ⎪i = − I / 2
⎩C m
V7

V1
V5
⎧iA = − I m / 2
π 4π ⎪
ωt 3 = + ⎨iB = − I m / 2
2 3 ⎪i = I
⎩C m

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica


V7 64
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.1 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii înecaţi

Ipoteze simplificatoare:

ƒ Maşina are o structura izotropa;


ƒ Circuitul magnetic este liniar (se neglijează saturaţia);
ƒ Întrefierul se consideră uniform iar înfăşurările aşezate la suprafaţa armaturilor. Se
neglijează armonicile de dantură;
ƒ Înfăşurările sunt repartizate sinusoidal. Se neglijează armonicile datorită repartiţiei
discrete a înfăşurărilor;

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 65


IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.1 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii înecaţi

La funcţionarea în gol câmpul produs de inductor va induce în înfăşurarea


indusului o t.e.m.:

e0 ─ în instantaneu E 0 ─ în complex

La funcţionarea în sarcină câmpul de reacţie produs de curenţii din indus


va induce în înfăşurarea indusului o t.e.m.:

ea ─ în instantaneu E a ─ în complex

Daca se neglijează pierderile în fier, deoarece axa câmpului de reacţie


coincide cu axa înfăşurării fazei de referinţă în momentul în care curentul este
maxim, fluxul de reacţie Φa este în fază cu intensitatea curentului.
Φa
Prin urmare se poate defini o inductivitate ciclică a indusului: La =
i
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 66
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.1 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii înecaţi

T.e.m indusă în înfăşurarea indusului de câmpul de reacţie produs de


curenţii din indus la funcţionarea în sarcină este:

di
ea = − La ─ în instantaneu E a = − jX a I ─ în complex
dt
unde X a = ωLa ─ reactanţa de reacţie a indusului

Fluxul de dispersie va induce în înfăşurarea indusului o t.e.m.:

di
eσ = − Lσ ─ în instantaneu E σ = − jX σ I ─ în complex
dt
unde X σ = ωLσ ─ reactanţa de dispersie a indusului
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 67
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.1 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii înecaţi


Ecuaţia de tensiuni corespunzătoare unei faze este:

U ― tensiunea la borne;
E 0 + E a + E σ = U + R I unde
R ― rezistenţa indusului;
Circuitul echivalent al unei faze este:

E 0 = U + R I + jX a I + jX σ I = U + R I + jX s I

X s = X a + X σ ─ reactanţa sincronă
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 68
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.1 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii înecaţi

Ecuaţia solenaţiilor: θf + θi = θ r
θ f Solenaţia de excitaţie a inductorului este defazată cu π/2 înaintea lui E0

θi Solenaţia de reacţie a indusului este in fază cu curentul din indus I :

2 wk w1
θi = 3 I
π p
θ r Solenaţia rezultantă produce fluxul magnetic util care induce tensiunea
electromotoare rezultantă:

E '0 = E 0 − jX a I = U + R I + jX σ I

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 69


IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.1 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii înecaţi

Diagrama fazorială:
E0 jX a I jX s I

jX σ I
E '0
β' RI
U
β
E 0 = U + R I + jX a I + jX σ I = U + R I + jX s I
ψ I
ϕ E 0 = U + R I + jX a I + jX σ I = E '0 + jX a I
θi θr

∠(θf , θ r ) = β' ≈ β ─ unghiul intern al maşinii


θf β'
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 70
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.1 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii înecaţi

Diagrame fazoriale la funcţionarea in regim de generator P>0


E 0 = U + R I + jX s I
jX s I
E0

jX s I RI
RI
U U
ϕ
ϕ E0

I I

Q>0 Q<0

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 71


IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.1 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii înecaţi

Diagrame fazoriale la funcţionarea in regim de motor P<0


E 0 = U + R I + jX s I
jX s I
RI

U E0 U
RI
jX s I
ϕ
ϕ E0
I I

Q>0 Q<0

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 72


IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi

Ipoteze de lucru:

ƒ Maşina are o structura anizotropă;

ƒ Circuitul magnetic este liniar (se neglijează saturaţia);

ƒ Mărimea întrefierului este aproximativ constantă în dreptul polilor si mult mai mare in
zona dintre poli;

ƒ Inductivitatea înfăşurării unei faze variază cu poziţia rotorului. Aceasta este maximă
atunci când axa magnetică a înfăşurării coincide cu axa unui pol si minimă când
coincide cu axa neutra a polilor;

Câmpul magnetic de reacţie al indusului, la aceeaşi valoare a solenaţiei


rezultante a înfăşurării din indus, depinde de poziţia axei acestei solenaţii în
raport cu axa polilor, poziţie determinată de sarcina maşinii.

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 73


IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi

a. Funcţionarea in sarcina in cazul reacţiei αiπ


pur transversale Ψ=0 (sarcina rezistivă)

E0
ψ=0

t
I

θi
Φf

π π
θf − αi
2 2 π π
+ αi
2 2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 74
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi

a. Funcţionarea in sarcina in cazul reacţiei αiπ


pur transversale Ψ=0 (sarcina rezistivă)

⎧ vq ⎡⎛ π π⎞ ⎛π π ⎞⎤
⎪μ 0 , α ∈ ⎢⎜ − α i ⎟, ⎜ + α i ⎟⎥
⎪ δ ⎣⎝ 2 2⎠ ⎝2 2 ⎠⎦
Bq (α ) = ⎨
⎪μ vq ⎡ ⎛π π ⎞ ⎤ ⎡⎛ π π⎞ ⎤
, α ∈ ⎢0, ⎜ − α i ⎟⎥ ∪ ⎢⎜ + α i ⎟, π ⎥
⎪ 0 δt ⎣ ⎝2 2 ⎠ ⎦ ⎣⎝ 2 2⎠ ⎦

t

Factorul de forma al câmpului de reacţie


transversala:
Bq1
kq =
Bq max

Fluxul magnetic de reacţie al indusului


corespunzător fundamentalei se afla in
acelaşi raport kq cu fluxul de la maşina cu π
− αi
π
întrefier constant. 2 2 π
+ αi
π
2 2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 75
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi

a. Funcţionarea in sarcina in cazul reacţiei αiπ


pur transversale Ψ=0 (sarcina rezistivă)

Fluxul magnetic de reacţie al indusului


corespunzător fundamentalei se afla in
acelaşi raport, kq, cu fluxul de la maşina cu
întrefier constant.

t
Reactanţa utila a înfăşurării de fază în
raport cu fundamentala câmpului magnetic
învârtitor de reacţie transversala este:

X aq = kq X a

Factorul de forma al câmpului inductor:

Bf 1 π π
kf = 2
− αi
2 π π
Bf max + αi
2 2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 76
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi

b. Funcţionarea in sarcina in cazul reacţiei αiπ


longitudinale demagnetizante Ψ=π/2
(sarcina pur inductiva)

E0

t
π
ψ=
2
Φf

π π
θf θi I 2
− αi
2 π π
+ αi
2 2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 77
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi

b. Funcţionarea in sarcina in cazul reacţiei αiπ


longitudinale demagnetizante Ψ=π/2
(sarcina pur inductiva)
Factorul de forma al câmpului de reacţie
longitudinală:
Bd1
kd =
Bd max

t
Fluxul magnetic de reacţie al indusului
corespunzător fundamentalei se afla in
acelaşi raport, kd, cu fluxul de la maşina cu
întrefier constant.

Reactanţa utila a înfăşurării de fază în


raport cu fundamentala câmpului magnetic
învârtitor de reacţie longitudinala este:
π π
− αi
2 2
X ad = kd X a π
+ αi
π
2 2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 78
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi

c. Funcţionarea in sarcina in cazul reacţiei αiπ


longitudinale magnetizante Ψ=-π/2
(sarcina pur capacitiva)

E0

t
π
ψ=−
2

π π
I θf Φ f θi 2
− αi
2 π π
+ αi
2 2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 79
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi

d. Funcţionarea intr-o sarcina αiπ


oarecare Ψ≠0.

v
E0

t
I
ψ

0
θi
θf Φf
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 80
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi

d. Funcţionarea intr-o sarcina αiπ


oarecare Ψ≠0.
Unda tensiunii magnetice a câmpului de reacţie:

v = Vm cos(ψ + α )
v

v = −Vm sin (ψ )sin (α ) + Vm cos(ψ ) cos(α ) =

t
= vd + vq

unde:

vd = −Vm sin (ψ )sin (α ) = −Vd sin (α )


vq = Vm cos(ψ )cos(α ) = Vq cos(α )
0

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 81


IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi

d. Funcţionarea intr-o sarcina αiπ


oarecare Ψ≠0.
Unda tensiunii magnetice a câmpului de reacţie:

v = Vm cos(ψ + α )
v

v = −Vm sin (ψ )sin (α ) + Vm cos(ψ ) cos(α ) =

t
= vd + vq

unde:

vd = −Vm sin (ψ )sin (α ) = −Vd sin (α ) d

vq = Vm cos(ψ )cos(α ) = Vq cos(α )


0

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 82


IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi

d. Funcţionarea intr-o sarcina αiπ


oarecare Ψ≠0.
In ipoteza ca maşina este liniara, comportarea
maşinii intr-o sarcina oarecare este determinata
de amplitudinile componentelor vd si vq:
v
3 2 2 wk w1
Vd = Vm sin (ψ ) = I sin (ψ )

t
2 π p
3 2 2 wk w1
Vq = Vm cos(ψ ) = I cos(ψ )
2 π p
Acestor amplitudini ale tensiunii magnetice le
corespund amplitudini ale componentelor
solenaţiei de reacţie după cele doua axe
d
principale:
0
θd = 2Vd
q
θq = 2Vq
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 83
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi

d. Funcţionarea intr-o sarcina αiπ


oarecare Ψ≠0.

2 2 wk w1
θd = 3 I sin (ψ ) = θisin (ψ )
π p
2 2 wk w1 v
θq = 3 I cos(ψ ) = θicos(ψ )
π p

t
Descompunerea solenaţiei de reacţie după
cele doua axe principale ale maşinii sincrone si
tratarea fenomenelor separat după fiecare axa
este cunoscuta sub denumirea de teoria celor
doua reacţii si a fost elaborata de Blondel.

Corespunzător celor doua solenaţii se d

considera cele doua componente ortogonale ale


0
curentului din indus:
I d = I sin (ψ )
q
I q = I cos(ψ )
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 84
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi

d. Funcţionarea intr-o sarcina αiπ


oarecare Ψ≠0.

I d = I sin (ψ )
I q = I cos(ψ ) v
E0

t
I
Iq ψ
d

0
θi
q
Id
θf Φf
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 85
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi

d. Funcţionarea intr-o sarcina αiπ


oarecare Ψ≠0.
Compensarea fundamentalei câmpului
de reacţie longitudinală se poate realiza
prin intermediul unei solenaţii de excitaţie
suplimentara care ar trebui sa producă o v
componentă a câmpului inductor cu

t
aceeaşi fundamentală si de sens opus.
Componenta solenaţiei de excitaţie
echivalentă: kd
θad = θd
kf
Factorul de raportare al solenaţiilor dupa
axa longitudinală: θ k d
kad = ad
= d
θd kf 0
Factorul de raportare al solenaţiilor dupa
q
axa transversala: θ kaq q
kaq = = 86
θq kf 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi


Diagrama fazorială: Ecuaţia de tensiuni:

E0 jX ad I d E 0 = U + R I + jX ad I d + jX aq I q + jX σ I

jX aq I q
I = Id + Iq
jX σ I π
- j( - ψ)
E '0 Id = I sin( ψ)e 2
β' RI I q = I cos( ψ)e jψ
U
β E '0 = U + R I + jX σ I
ψ I θ r = θf + θad + θaq
θ aq θ r Iq ϕ
axa
─ unghiul intern al maşinii

( )
longitudinala

θ ad β' I2016 ∠ θf , θ r = β' ≈ β


θf d - Facultatea de Inginerie Electrica 87
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.2 Ecuaţiile tensiunilor si solenaţiilor la maşina sincrona cu polii aparenţi


Diagrama fazorială: Ecuaţia de tensiuni:

E0 E 0 = U + R I + jX ad I d + jX aq I q + jX σ I
jX d I d
E 0 = U + R I + jX ad I d + jX aq I q + jX σ I d + jX σ I q

jX q I q E 0 = U + R I + j ( X ad + X σ ) I d + j ( X aq + X σ ) I q
RIq
E 0 = U + R I + jX d I d + jX q I q
RId
U Notaţii:
β ƒ Reactanţa sincrona longitudinala:

X d = X ad + X σ
ψ I
ƒ Reactanţa sincrona transversala:
θ aq θ r Iq ϕ
X q = X aq + X σ
axa
longitudinala
E 0 = U + R I d + R I q + jX d I d + jX q I q
θf θ ad β' I2016
d - Facultatea de Inginerie Electrica 88
IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone

• Ecuaţiile de funcţionare in sarcina:

E 0 = U + R I + jX σ I + jX ad I d + jX aq I q I = Id + Iq
π
- j( - ψ)
E '0 = U + R I + jX σ I Id = I sin( ψ)e 2
I q = I cos( ψ)e jψ

U = Z s I = ( Rs + jX s ) I - Ecuaţia corespunzătoare sarcinii (circuitul receptor)

2πf
E '0 = − j wk w1 Φ r - Ecuaţia tensiunii induse
2

θ r = θf + θad + θaq - Ecuaţia solenaţiilor

Φ r = f (θ r ) - Ecuaţia caracteristicii magnetice

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 89


IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone

a. Caracteristica de gol: U 0 = E = f (I f ) |I = 0
n = nn

b. Caracteristica externa: U = f (I ) |I f =ct .


n = nn
cos (ϕ )= ct .

c. Caracteristica de reglaj: I f = f (I ) |U =ct .


n = nn
cos(ϕ )= ct .

d. Caracteristica in V: I = f (I f ) |P =mUI cos(ϕ ) =ct .

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 90


IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone

a. Caracteristica de funcţionare în gol

U 0 = f (I f ) n = nn
I =0

2πf
U 0 = E0 = wk w1Φ 0
2
I f ~ θf

Caracteristica de funcţionare în gol este


proporţională cu caracteristica magnetică a maşinii:

Φ 0 = f (θf )

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 91


IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone

Caracteristica magnetică a maşinii


ƒ Solenaţia de excitaţie a unui pol

wf I f
θf =
2p

ƒ Legea circuitului magnetic

∫ Hdl = 2θ
Γ
f

B
H js l js + 2 H d ld + 2 H p lp + 2 H δ δ + H jr l jr = 2θ f θf If
Hδ = δ
Bδ μ0 Φ 0 ( Bδ )
Bd Hd
H js
B js
Bp Hp

B jr 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica H jr θf


92 (If )
IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone

a. Caracteristica de funcţionare în gol

U 0 = f (I f ) n = nn
I =0

U 0 = E0 ~ Φ 0 ─ caracteristica de funcţionare în gol este


proporţională cu caracteristica magnetică a maşinii:
I f ~ θf Φ 0 = f (θf )

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 93


IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone

b. Caracteristica externa: E0
U = f (I ) nI f==ctct. .
X s I cos(ϕ ) − RI sin (ϕ )
cos (ϕ )= ct . jX s I
β ϕ ϕ

ϕ U RI

I RI cos(ϕ ) + X s I sin (ϕ )

E02 = [U + RI cos(ϕ ) + X s I sin(ϕ )]2 + [X s I cos(ϕ ) − RI sin(ϕ )]2

U = E02 − [X s I cos(ϕ ) − RI sin(ϕ )]2 − (RI cos(ϕ ) + X s I sin(ϕ ))

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 94


IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone

b. Caracteristica externa: U = f (I ) nI f==ctct. .


cos(ϕ )= ct .

U = E02 − [X s I cos(ϕ ) − RI sin(ϕ )]2 − (RI cos(ϕ ) + X s I sin(ϕ ))

U
RC cos(ϕ 2 ) = 0,6 cos(ϕ 2 ) = 0,6

Un R cos(ϕ 2 ) = 1 cos(ϕ 2 ) = 1

RL cos(ϕ 2 ) = 0,6 cos(ϕ 2 ) = 0,6

In I

Generatorul are la borne tensiunea Generatorul are la borne tensiunea


nominală la funcţionarea în gol nominală la curent nominal
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 95
IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone

c. Caracteristica de reglaj: I f = f (I ) Un ==ctct..


cos (ϕ )= ct .

cos(ϕ 2 ) = 0,6

cos(ϕ 2 ) = 1

cos(ϕ 2 ) = 0,6

Caracteristica externă

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 96


IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone

d. Caracteristica in V: d1 E0
d2
I = f (I f ) |P =3UI cos(ϕ )=ct .
ϕ X s I cos(ϕ )
jX s I
In cazul unei masini sincrone β
cuplata la reţea, prin modificarea ϕ
curentului de excitaţie şi implicit a U
tensiunii electromotoare se poate I
modifica valoarea lui I şi a factorului
de putere cos (ϕ).
I cos(ϕ )
Daca puterea activă este constanta P = 3UI cos(ϕ ) = ct. si tensiunea este constanta U = ct.
rezultă I cos(ϕ ) = ct.
Locul geometric al vârfului fazorului curentului I se va afla pe dreapta d1
perpendiculară pe fazorul U aflata la distanţa I cos(ϕ ) = ct. faţă de originea lui I.

Locul geometric al vârfului fazorului t.e.m., E0 se va afla pe dreapta d2 paralelă cu


fazorul U aflata la distanţa X I cos(ϕ ) = ct. faţă de acesta.
s
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 97
IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone

d. Caracteristica in V: I = f (I f ) |P =3UI cos(ϕ )=ct .

d1 E0
d2

ϕ cos(ϕ ) > 0 Cedează P


jX s I
β sin(ϕ ) > 0 Cedează Q
ϕ
U
I

d1 E0 d2
cos(ϕ ) = 1 Cedează P
jX s I sin(ϕ ) = 0 Nu face transfer de Q
β

U
I
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 98
IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone

d. Caracteristica in V: I = f (I f ) |P =mUI cos(ϕ ) = ct .

d1 E0
d2

ϕ cos(ϕ ) > 0 Cedează P


jX s I
β sin(ϕ ) > 0 Cedează Q
ϕ
U
I

d1 E0 jX s I d2
I cos(ϕ ) > 0 Cedează P

β
ϕ
sin (ϕ ) < 0 Absoarbe Q
ϕ

U
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 99
IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone

d. Caracteristica in V: I = f (I f ) |P =3UI cos(ϕ )=ct .

În cazul funcţionari la tensiune de alimentare constantă şi putere activa constanta, prin


modificarea curentului de excitaţie, If, se modifică curentul din indus şi factorul de putere.
În acest mod se poate controla transferul de energie reactivă dintre maşina şi reţea.

Există o limită inferioară a excitaţiei pentru


care se atinge limita de stabilitate.

Odată cu modificarea excitaţiei se modifică şi


capacitatea de supraîncărcare a generatorului.

Curbele în V. 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 100


IV. 7. Conectarea in paralel si funcţionarea in sarcina a maşinii sincrone

IV. 7. 1 Conectarea in paralel cu reteaua

a.Conectarea prin metoda sincronizării fine

Condiţiile de cuplare:
- Valoarea efectivă a tensiunii generatorului trebuie sa fie egala cu cea a reţelei;
- Frecvenţa tensiunii generatorului trebuie sa fie egală cu cea a reţelei;
- Sistemul de tensiuni al generatorului trebuie sa aibă aceeaşi succesiune cu sistemul de
tensiuni al reţelei.
- In momentul cuplării tensiunile de la generator trebuie să fie in fază cu cele ale reţelei

Maşina este antrenată la turaţia nominală;


Se alimentează excitaţia astfel încât tensiunea de la borne sa fie egală cu cea nominală;
Egalitatea dintre tensiunea generatorului si cea a reţelei se obţine prin reglajul fin al
curentului de excitaţie;
Egalitatea frecvenţelor se obţine prin reglajul fin al turaţiei.
Verificarea egalităţii frecvenţelor, a succesiunii fazelor şi identificarea momentului
cuplării se face cu ajutorul sincronoscopului.
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 101
IV. 7. Conectarea in paralel si funcţionarea in sarcina a maşinii sincrone

Conectarea prin metoda sincronizării fine

Sincronoscopul cu becuri stinse

Aceeaşi succesiune a fazelor Succesiunea fazelor diferită

UU UV
U L3 U L3
U L 3W U L 3W
ωG U L1U
U L2V

UW UW
ωR U L1 ωR U L1

U L2
f L1U = f G − f R U L2
ωG U L1U
UV

UU
U L2V

Becurile se aprind si se sting Becurile se aprind si se sting


simultan. unul după altul, in mod succesiv.
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 102
IV. 7. Conectarea in paralel si funcţionarea in sarcina a maşinii sincrone

Conectarea prin metoda sincronizării fine

Sincronoscopul cu foc învârtitor (cu montaj mixt)

Aceeaşi succesiune a fazelor Succesiunea fazelor diferită

UV

U L 3W U L3 U L3

UU U L1V
UW ωG
U L2U
U L 3W

ωR U L1
ωR U L1
f L1U = f G − f R ωG
UU
U L2 U L1V U L2
UW
U L2U
UV

Becurile se aprind si se sting Becurile se aprind si se sting


unul după altul, in mod succesiv simultan.
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 103
IV. 7. Conectarea in paralel si funcţionarea in sarcina a maşinii sincrone

IV. 7. 1 Conectarea in paralel

Dacă succesiunea fazelor este identica iar celelalte condiţii nu sunt îndeplinite riguros, la
cuplare apar şocuri de curent iar sincronizarea este însoţită de pendulaţii ale rotorului.

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 104


IV. 7.2. Funcţionarea maşinii sincrone ca motor electric

d1 E0 d2
Generator:

jX s I
β

U
I
Maşina sincronă conectată la reţea poate funcţiona în regim de motor sau generator în
funcţie de sensul cuplului mecanic la ax. La trecerea din regim de generator în regim de
motor se schimbă semnul unghiului intern, β. Componenta activă a curentului I devine
negativă în convenţia de asociere a sensurilor de referinţă folosite la generatorul sincron.
Dacă se foloseşte convenţia de semne de la consumatoare: I' = − I ϕ ' = − π + ϕ

Motor:
I’ R Xs
β
ϕ'
U
d1 jX s I'
I'
U
E0
E0
d2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 105
IV. 7.2. Funcţionarea maşinii sincrone ca motor electric

IV.7.2.1 Funcţionarea motorului sincron la excitaţie variabilă

β
ϕ'
U cos(ϕ ' ) = −1 Absoarbe P
d1 jX s I'
I'
E0 sin(ϕ ') = 0 Nu face transfer de Q
d2

β
U cos(ϕ ' ) < 0 Absoarbe P
ϕ'
I' jX s I'
d1 d2 sin(ϕ ' ) > 0 Cedează Q
E0

I'
U ϕ'

β cos(ϕ ' ) < 0 Absoarbe P


ϕ'
jX s I' sin(ϕ ' ) < 0 Absoarbe Q
d1 E0 d2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 106
IV. 7. Conectarea in paralel si funcţionarea in sarcina a maşinii sincrone

IV. 7. 3 Încărcarea in sarcina

a. In regim de generator

Încărcarea cu putere activă se face prin creşterea cuplului si implicit a puterii mecanice
furnizată de motorul sau de turbina de antrenare.
Încărcarea cu putere reactivă se face prin intermediul curentului de excitaţie.

b. In regim de motor

Încărcarea cu putere activă se face prin creşterea cuplului rezistent impus de


mecanismul acţionat.
Încărcarea cu putere reactivă se face prin intermediul curentului de excitaţie.

Uneori motorul sincron se foloseşte numai pentru producerea energiei reactive, fără a
livra putere mecanică.

În acest caz el funcţionează în gol supraexcitat şi se numeşte compensator sincron.


2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 107
IV. 8 Puterea si cuplul electromagnetic

Diagrama fazorială E 0 = U + R I + jX d I d + jX q I q

E0 cos(ϕ + β ) = U cos(ϕ ) + RI − X q I q sin (ϕ + β ) + X d I d cos(ϕ + β ) • / 3I


E0 jX d I d
3E0 I cos(ϕ + β ) + 3 X q I q I sin (ϕ + β ) − 3 X d I d I cos(ϕ + β ) =
= 3UI cos(ϕ ) + 3RI 2
jX q I q

β +ϕ RI 3UI cos(ϕ ) = P Puterea activă cedată de generator

3RI 2 = PJ Pierderile Joule din indus


U
β 3E0 I cos(ϕ + β ) + 3 X q I q I sin (ϕ + β ) − 3 X d I d I cos(ϕ + β ) = Pem

ψ I Puterea primită de indus în procesul conversiei


electromecanice = Puterea electromagnetică
ϕ
Iq Pem = 3E0 I cos(ψ ) + 3 X q I q I sin (ψ ) − 3 X d I d I cos(ψ )
axa
longitudinala
Pem = 3E0 I q + 3 X q I q I d − 3 X d I d I q
Id 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 108
IV. 8 Puterea si cuplul electromagnetic

Diagrama fazorială simplificata (R≈0)


U sin(β)
Iq =
axa d : U sin(β) = X q I q Xq

axa q : U cos(β) + X d I d = E0 E0 − U cos(β)


E0 jX d I d Id =
Xd
Pem = 3E0 I q + 3 X q I q I d − 3 X d I d I q
jX q I q
U sin(β) E − U cos(β) U sin(β)
Pem = 3E0 + 3( X q − X d ) 0
Xq Xd Xq

β
U
Pem =3
E0U sin(β) ⎛⎜ 1
Xq
+3 −
1 ⎞⎟
⎜ Xd Xq ⎟
[
E0U sin(β) − U 2 sin(β) cos(β) ]
⎝ ⎠
ψ I E0U sin(β) 3 2 ⎛⎜ 1 1 ⎞⎟
Pem =3 + U − sin(2β)
ϕ Xd ⎜
2 ⎝ Xq Xd ⎠ ⎟
Iq
axa
longitudinala

Id 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 109


IV. 8 Puterea si cuplul electromagnetic

Puterea electromagnetică:

E0U sin(β) 3 2 ⎛⎜ 1 1 ⎞⎟
Pem =3 + U − sin(2β)
Xd ⎜
2 ⎝ Xq Xd ⎠ ⎟

Cuplul electromagnetic:

Pem Pem E0U sin(β) 3 p 2 ⎛⎜ 1 1 ⎞⎟


M em = =p = 3p + U − sin(2β)
Ω ω ωX d ⎜
2ω ⎝ X q X d ⎠ ⎟

Cuplul electromagnetic la maşina cu poli înecaţi, X d = X q :

E0U sin(β)
M em = 3p
ωX d

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 110


IV. 8 Puterea si cuplul electromagnetic

Cuplul electromagnetic la maşina cu poli înecaţi, X d = X q :

E0U sin(β)
M em = 3 p
ωX d

Generator Maşina funcţionează stabil pentru:


M em
⎡ π π⎤
β ∈ ⎢− , ⎥
⎣ 2 2⎦
β
-π -π/2 π/2 π

Motor
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 111
IV. 8 Puterea si cuplul electromagnetic

Cuplul electromagnetic la maşina cu poli aparenţi, X d ≠ X q :

Pem Pem E0U sin(β) 3 p 2 ⎛⎜ 1 1 ⎞⎟


M em = =p = 3p + U − sin(2β)
Ω ω ωX d ⎜
2ω ⎝ X q X d ⎠ ⎟

M em Generator Maşina funcţionează stabil pentru:

β ∈ [− β m , β m ]

-β m βm β
-π -π/2 π/2 π

Motor
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 112
IV. 9 Maşini sincrone speciale

IV. 9.1 Generatoare de medie frecventa f ∈ (500,10000)Hz

IV. 9.1.1 Generatorul cu polii in gheara f ∈ (500, 3000)Hz

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 113


IV. 9 Maşini sincrone speciale

IV. 9.1 Generatoare de medie frecventa f ∈ (500,10000)Hz

IV. 9.1.1 Generatorul cu polii in gheara f ∈ (500, 3000)Hz

pn Exemplu: n = 3000 rot / min


f = 12 ⋅ 3000
60
p = 12 f = = 600 Hz
60

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 114


IV. 9 Maşini sincrone speciale

IV. 9.1 Generatoare de medie frecventa f ∈ (500,10000)Hz

IV. 9.1.2 Generatorul cu câmp modulat

f ∈ (3000, 5000)Hz

n
f = Zr
60
Z r - Numărul de dinţi ai rotorului

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 115


IV. 9 Maşini sincrone speciale

IV. 9.1 Generatoare de medie frecventa f ∈ (500,10000)Hz

IV. 9.1.3 Generatorul cu câmp


magnetic pulsatoriu
S S N N S
f ∈ (5000,10000)Hz

n
f =Z
60

Z - Numărul de dinţi

ϕ=

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 116


IV. 9 Maşini sincrone speciale

IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi

IV. 9.2.1. Magneţii permanenţi

Mărimile câmpului magnetic la Caracteristica de demagnetizare


suprafaţa magnetului permanent

μ0M B
magnet aer intrinsecă ideală
intrinsecă reală

Bm μ0Hm Be Br

μ0M μ0He

(BH)max

Bm = Be

B e = μ 0 (H e )
normală reală
Hm = He − M normală ideală

B m = μ 0 (H m + M ) H -Hci -Hc

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 117


IV. 9 Maşini sincrone speciale

IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi

IV. 9.2.1. Magneţii permanenţi

În construcţia maşinilor electrice se folosesc:

- Magneţii din ferite ceramice;

- Magneţii de tip Al-Ni-Co;

- Magnetii de tip Sm-Co;

- Magneţii de tip Nd-Fe-B.

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 118


IV. 9 Maşini sincrone speciale

IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi


IV. 9.2.1. Magneţii permanenţi

FERITE CERAMICE
Compoziţie Mn(Fe2O3), unde M este Ba sau Sr iar 5,8<n<6,0;
Pulberea trebuie măcinată la nivelul unui domeniu magnetic;
Tehnologie: sinterizare sau legare cu liant;
Anizotropia se obţine prin formarea în câmp magnetic sau prin extrudare;
Relativi ieftini;
μ0M(T) B(T)
Rezistenţi la coroziune; intrinsecă 0,45
normală
Rezistenţi la temperaturi înalte . 0,40
0,35
0,30
0,25

-60°C 0,20
-20°C
0,15
+20°C
+60°C 0,10
+100°C 0,05
H(kA/m)
-320 -240 -160 -80 0
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 119
IV. 9 Maşini sincrone speciale

IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi


IV. 9.2.1. Magneţii permanenţi

ALNICO
Compoziţie Fe, Al, Ni, Co (Cu, Ti, Nb, Zr, Si)
Tehnologie: turnare, sinterizare sau legare cu liant
Anizotropia se obţine prin formarea în câmp magnetic
Cei mai ieftini
Au stabilitate termică B (T)
1,4
Alnico 5-7
Alnico 5 1,2

1,0
Alnico 5
0,8
Alnico 8 Turnat
0,6
Alnico 8
0,4

0,2
Alnico 2 Sinterizat
0
H(kA/m) 128 96 64 32 0

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 120


IV. 9 Maşini sincrone speciale

IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi


IV. 9.2.1. Magneţii permanenţi
SAMARIU-COBALT

Compoziţie SmCo5 sau Sm2Co17


Tehnologie: sinterizare sau legare cu liant;
Anizotropia se obţine prin formarea în câmp
magnetic;
Scumpi;
μ0M(T) B (T)
Stabilitate în timp; -60°C normală 1,2
+25°C intrinsecă
Îşi diminuează proprietăţile odată cu creşterea +100°C 1,0
temperaturii; +200°C
0,8

0,6

0,4

0,2
H (kA/m) 0
-2000 -1500 -1000 -500 0
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 121
IV. 9 Maşini sincrone speciale

IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi


IV. 9.2.1. Magneţii permanenţi

NEODIM-FIER-BOR

Compoziţie Nd2Fe14B;
Obţinerea grăunţilor se face prin solidificare
rapidă;
Tehnologie: sinterizare sau legare cu liant;
normală μ0M(T) B (T)
Anizotropia se obţine prin formarea în câmp intrinsecă
magnetic; 1,2

Relativ scumpi; 1,0

Îşi diminuează proprietăţile odată cu creşterea 0,8


20ºC 60ºC 100ºC 140ºC
temperaturii; 0,6
0,4
0,2
0
H (kA/m) -1200 -800 -400 0122
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica
IV. 9 Maşini sincrone speciale

IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi


IV. 9.2.1. Magneţii permanenţi
PROBLEME SPECIFICE
Stabilitatea termică
Modificarea punctului de remanenţă
Ferită ceramică SmCo5 Sm2Co17 Nd2Fe14B Alnico 8
Coeficientul reversibil de temperatură al
-0,20 -0,045 -0,03 -0,10 -0,016
inducţiei remanente [%/°C]

Modificarea punctului de coercitivitate normală


intrinsecă
μ0M[T] B[T]

Pierderea ireversibilă a proprietăţilor magnetice +100°C +140°C

+60°C
1,2
Coroziunea suprafeţelor magnetice
1,0
„ Cei mai rezistenţi sunt magneţii pe bază de ferite +20°C
0,8
„ Cei mai afectaţi sunt cei realizaţi din pământuri rare
„ Există doua tipuri de coroziuni: superficială şi in masa magnetului 0,6
-20°C
„ NdFeB este cel mai afectat deoarece Nd este avid de oxigen
0,4
„ Oxidarea se accentuează odată cu creşterea temperaturii
„ NdFeB absoarbe si hidrogenul din atmosfera umedă, devenind casant 0,2
„ Este necesară acoperirea magneţilor cu 2016straturi protectoare -H(kA/m)
- Facultatea de Inginerie Electrica 123 0
1600 1200 800 400 0
IV. 9 Maşini sincrone speciale

IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi


IV. 9.2.2. Proiectarea circuitelor magnetice cu magneţi permanenţi
Determinarea punctul de funcţionare al magnetului permanent.

∫ H d l =∫ H d l + ∫Hd l + ∫H d l = 0
S
δ

Γ lm δ Fe

∫∫ B dA = 0
S

k2>1 Tine cont de tensiunea


Γ
H mlm + k2 H δδ = 0
magnetică din piesele feromagnetice.
k1>1 Tine cont de fluxul de
Bm Am − k1 Bδ Aδ = 0 dispersie.
M

k1 Aδ l m
Αm lm Bδ = μ 0 H δ Bm = −μ 0 Hm
k 2 Am δ
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 124
IV. 9 Maşini sincrone speciale

IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi


IV. 9.2.2. Proiectarea circuitelor magnetice cu magneţi permanenţi
Determinarea punctul de funcţionare al magnetului permanent.

S Caracteristica de demagnetizare Bm = μ 0 (H m + M )
δ Bm
Aδ Dreapta de sarcină de pantă:
k1 Aδ l m
− μ0
k 2 Am δ

Bfm

Γ Punct de funcţionare

M Hm Hfm

k1 Aδ l m
Αm lm Bδ = μ 0 H δ Bm = −μ 0 Hm
k 2 Am δ
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 125
IV. 9 Maşini sincrone speciale
IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi
IV. 9.2.2. Proiectarea circuitelor magnetice cu magneţi permanenţi
DREAPTA DE SARCINĂ ŞI PUNCTUL DE FUNCŢIONARE
Influenţa mărimii întrefierului echivalent Dreapta de sarcină pentru +140°
θ=0° şi θ=180° B[T]
a. întrefier minim θ=0° b. întrefier maxim θ=90° 1,2
Dreapta de sarcină pentru
θ=90° şi θ=270°
1,0
+100°
+60° 0,8
+20° A
0,6
-20°C B
0,4

0,2
H[kA/m]
0
B[T] -1600 -1200 -800 -400 0
1

0.8

0.6

0.4

0.2
θ[grd]
0 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 126
0 90 180 270 360
IV. 9 Maşini sincrone speciale
IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi
IV. 9.2.2. Proiectarea circuitelor magnetice cu magneţi permanenţi
DREAPTA DE SARCINĂ ŞI PUNCTUL DE FUNCŢIONARE
Influenţa câmpurilor exterioare Dreapta de sarcină
pentru i=-Imax +140°C
a. reacţie magnetizantă b. reacţie demagnetizantă B[T]
Dreapta de sarcină wi wi 1,2
pentru i=-I max lm lm
+100°C B1
1,0
+60°C
0,8
+20°C
A
0,6
-20°C B2
0,4

0,2
H[kA/m]
B[T] 0
i (t ) = I max sin(100 π t ) -1600 -1200 -800 -400 0
1

0.8

H m l m + k 2 H δ 2δ = wi ⎛ k ⎞⎛ A l ⎞⎛ wi ⎞
0.6

0.4 Bm = −μ 0 ⎜⎜ 1 ⎟⎟⎜⎜ δ m ⎟⎟⎜⎜ H m − ⎟⎟


0.2
Bm Am = μ 0 k1 H δ Aδ ⎝ k 2 ⎠⎝ Am δ ⎠⎝ lm ⎠
t[ms]
0
0 5 10 15 20
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 127
IV. 9 Maşini sincrone speciale
IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi
IV. 9.2.2. Proiectarea circuitelor magnetice cu magneţi permanenţi
Dacă din diverse cauze, punctul de funcţionare ajunge
sub cotul curbei de demagnetizare, în zona B
demagnetizărilor ireversibile, la întoarcerea la condiţiile
anterioare demagnetizării revenirea punctului de
funcţionare nu se va mai face pe curba iniţială, majoră, de
demagnetizare, ci pe o nouă curbă situată sub cea iniţială.
Daca un magnet a suferit pierderi parţiale ireversibile ale
magnetizaţiei, deplasarea punctului de funcţionare, se va
face pe curbe ce alcătuiesc aşa numitele bucle minore, ale
caracteristicii de demagnetizare. Acestea îşi au originea H
pe curba majoră de demagnetizare, în punctul
corespunzător câmpului maxim demagnetizant la care a
fost supus magnetul. Dreapta de revenire aproximează Buclele minore ale
curba ascendentă şi cea descendentă a buclei minore şi caracteristicii de revenire
reprezintă axa de simetrie a buclei.
Dreptele de revenire au practic aceeaşi pantă indiferent de punctul de origine al lor.
Valoarea pantei defineşte o mărime importantă a magneţilor permanenţi:
permeabilitatea de revenire, μrev.
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 128
IV. 9 Maşini sincrone speciale
IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi
IV. 9.2.3. Variante constructive

a.Inductor magneţi înglobaţi cu trei bariere de flux,


Xq>>Xd.

b. Inductor cu magneţi înglobati in “V”, Xq>Xd.

c. Inductor cu magneţi înglobaţi cu poli aparenţi; ,


Xq<Xd.

d. Inductor cu magneţi lipiţi suprafaţa (cu poli


innecaţi), Xq=Xd.

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 129


IV. 9 Maşini sincrone speciale
IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi
IV. 9.2.3. Variante constructive

a. Inductor cu magneţi lipiţi suprafaţa (cu poli


innecaţi), Xq=Xd.

b. Inductor cu magneţi înglobaţi cu poli aparenţi; ,


Xq<Xd.

c. Inductor cu magneţi îngropaţi in “V”,


Xq>Xd.

d. Inductor cu poli aparenţi cu magneţi


înglobaţi, magnetizaţi tangenţial,
Xq<<Xd.

c. d.
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 130
IV. 9 Maşini sincrone speciale
IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi
IV. 9.2.4 Tahogeneratorul sincron

Zf

Zv

Z f = Rf + jωLf
Z v = Rv + jωLv

U e = U b + Z f I = (Z f + Z v )I
br = Br cos( pα r ) = − Br cos[ p (α s − θ(t ))]
Z U keΩ
ue = U e 2 sin(ωt ) Ub = ZvI = v e Ub =
Zf + Zv Rf + jpΩLf
1+
ω = pΩ Rv + jpΩLv

U e = kBr Ω = ke Ω 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 131

S-ar putea să vă placă și