Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ME Masina Sincrona2016a1 PDF
ME Masina Sincrona2016a1 PDF
Înfăsurare
Miez stator
Miez rotor
MP
Ax
Directia de magnetizare a MP
Sensul fluxului Ax
Sensul curentului Sensul curentului
MP
Sensul de miscare Sensul de miscare
e)
Mărimile nominale:
∫ Hdl = 2θe
Γ
H js l js + 2 H d ld + 2 H p lp + 2 H δ δ + H jr l jr = 2θ e θe Ie
B
Hδ = δ
Bδ μ0 Bδ
Bd Hd
H js
B js
Bp Hp
H jr θ10
e (Ιe)
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica
B jr
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
b = Bm ⋅ cos(α )
α = θ−β
β = Ω ⋅ t + β0
b = Bm ⋅ cos(θ - Ω ⋅ t − β 0 )
b(θ, t ) = Bm ⋅ cos(Ω ⋅ t − θ + β 0 )
a = R ⋅α x = R ⋅θ D
τ = π⋅R = π⋅
2
⎛π ⎞
b = Bm ⋅ cos⎜ ⋅ a ⎟ a = x − c = x − Rβ
⎝τ ⎠
τ
a = x−c = x− (Ω ⋅ t + β0 )
π
⎛ π ⎞
b(x, t ) = Bm ⋅ cos⎜ Ω ⋅ t − ⋅ x + β 0 ⎟
⎝ τ ⎠
Unda progresivă care se deplasează în
sensul pozitiv al axei x cu viteza:
dx τ ⋅ Ω
v= = = R ⋅Ω 13
dt π 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
b = Bm ⋅ cos( pα )
b(θ, t ) = Bm ⋅ cos( p ⋅ Ω ⋅ t − p ⋅ θ + pβ 0 )
π⋅D π⋅R
τ= =
2⋅ p p
⎛ π⋅ x ⎞
b(x, t ) = Bm ⋅ cos⎜ p ⋅ Ω ⋅ t − + p ⋅ β0 ⎟
⎝ τ ⎠
dx p ⋅ τ ⋅ Ω
v= = = R ⋅Ω
dt π
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 14
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
1
+ y
2
dΦ sp
esp = −
dt
Φ sp = ∫ b ( x , t ) ⋅ l ⋅ dx
1
− y
2
1
+ y
2
⎛ π⋅ x ⎞
Φ sp = Bm ⋅ l ⋅ ∫
1
cos⎜ p ⋅ Ω ⋅ t −
⎝ τ
+ p ⋅ β 0 ⎟dx
⎠
− y
2
1
+ y
⎛ τ⎞ ⎛ π⋅x ⎞ 2
Φ sp = Bm ⋅ l ⋅ ⎜ − ⎟ ⋅ sin⎜ p ⋅ Ω ⋅ t − + p ⋅ β0 ⎟
⎝ π⎠ ⎝ τ ⎠ −1 y
2
⎛ τ⎞ ⎡ ⎛ y π ⎞ ⎛ y π ⎞⎤
Φ sp = Bm ⋅ l ⋅ ⎜ − ⎟ ⋅ ⎢sin⎜ p ⋅ Ω ⋅ t − ⋅ + p ⋅ β 0 ⎟ − sin⎜ p ⋅ Ω ⋅ t + ⋅ + p ⋅ β 0 ⎟⎥
⎝ π⎠ ⎣ ⎝ τ 2 ⎠ ⎝ τ 2 ⎠⎦
⎛ τ⎞ ⎡ ⎛ y π⎞ ⎛ y π ⎞⎤
Φ sp = Bm ⋅ l ⋅ ⎜ − ⎟ ⋅ ⎢sin ( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 ) ⋅ cos⎜ ⋅ ⎟ − cos( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 ) ⋅ sin⎜ ⋅ ⎟⎥ −
⎝ π⎠ ⎣ ⎝ τ 2⎠ ⎝ τ 2 ⎠⎦
⎛ τ⎞ ⎡ ⎛ y π⎞ ⎛ y π ⎞⎤
− Bm ⋅ l ⋅ ⎜ − ⎟ ⋅ ⎢sin ( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 ) ⋅ cos⎜ ⋅ ⎟ + cos( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 ) ⋅ sin ⎜ ⋅ ⎟⎥
⎝ π⎠ ⎣ ⎝ τ 2⎠ ⎝ τ 2 ⎠⎦
2 ⎛ y π⎞
Φ sp = ⋅ τ ⋅ l ⋅ Bm ⋅ sin⎜ ⋅ ⎟ ⋅ cos( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 )
π ⎝ τ 2⎠
Φ sp = Φ m ⋅ k s ⋅ cos( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 )
2 ⎛ y π⎞
Φ m = ⋅ τ ⋅ l ⋅ Bm - Amplitudinea fluxului. k s = sin⎜ ⋅ ⎟ - Factorul de scurtare.
π ⎝ τ 2⎠
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 16
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
dΦ sp Φ sp = Φ m ⋅ k s ⋅ cos( p ⋅ Ω ⋅ t + p ⋅ β 0 )
esp = −
dt
2π ⋅ n p⋅n
ω = p⋅Ω 2π ⋅ f = p ⋅
60
f =
60
Valoarea efectivă a tensiunii induse într-o spiră:
Φm ⋅ ω 2⋅π
Esp = ⋅ ks = ⋅ f ⋅ k s ⋅ Φ m = 4,44 ⋅ f ⋅ k s ⋅ Φ m
2 2
Valoarea efectivă a tensiunii induse într-o spiră cu pas diametral (y=τÙks=1):
Φm ⋅ ω 2⋅π
Espd = = ⋅ f ⋅ Φ m = 4,44 ⋅ f ⋅ Φ m
2 2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 17
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
2π
E b = wb ⋅ k s Espd = wb ⋅ k s ⋅ f ⋅ Φm
2
E b = 4,44 ⋅ wb ⋅ f ⋅ k s ⋅ Φ m
Numărul de crestaturi Z
Numărul de faze m
Numărul de perechi de poli p
Z
Numărul de crestaturi pe pol si fază q =
2mp
Z = 2mpq = 18 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 18
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
A Z B X C Y
π ⋅ tc 2π
γ= = p ⋅ γg = p ⋅
τ Z
2 ⋅ p ⋅ τ 2π ⋅ R
tc = = Distanţa dintre axele a două crestături vecine:
Z Z
2π
γg = Unghiul geometric dintre două crestături vecine:
Z
-5
14 15 -4
13 16
12 17 15
11 18
10 1 14
9 2 γ = 20°
8 3 13 1
7 6 5 4 2
3 -10
7 -11
-12
8
Steaua tensiunilor 9
electromotoare sau
-16
steaua crestaturilor
-18
-17
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 21
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
-5
14 15 -4
13 16
12 17 15
11 18
10 1 120°
14
9 2 γ = 20°
8 3 120° 13 1
7 6 5 4 2
3 -10
7 -11
-12
8
Steaua tensiunilor 9
EB 120° EA
electromotoare sau
-16
steaua crestaturilor
-18
-17
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 22
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
În cazul bobinelor cu pas egal tensiunile electromotoare induse vor avea aceeaşi
valoare efectivă, insa vor fi defazate cu unghiul γ=p·2π/Z
Eb1
γ = 20°
1-10
2-11
Eb2
Eb3
3-12
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 23
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
2π
Er = q ⋅ k q ⋅ Eb = ⋅ wb ⋅ q ⋅ f ⋅ k s ⋅ k q ⋅ Φ m
2
2π
Er = q ⋅ k q ⋅ Eb = ⋅ wb ⋅ q ⋅ f ⋅ k w ⋅ Φ m kw = ks ⋅ kq Factorul de înfăşurare:
2
Daca armatura are 2p poli, înfăşurarea va avea p grupe de bobine.
2π
Er = ⋅ f ⋅ w ⋅ k w ⋅ Φ m = 4,44 ⋅ f ⋅ w ⋅ k w ⋅ Φ m
2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 25
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
τ x x b( x ) = −b( x + τ )
Descompunerea în serie Fourier
conţine numai armonicile de ordin impar
ν =2k+1.
b5(x) b7(x) b11(x)
La rotirea inductorului fiecare
armonică va avea aceeaşi viteză de
rotaţie în raport cu armătura statorului.
Dacă fundamentala spaţială are p perechi de poli, armonica spaţiala de ordin ν va avea
νp perechi de poli, iar pasul polar corespunzător va fi τν=τ/ν. T.E.M. indusă de armonica
de ordinul ν, având amplitudinea Bmν va fi:
2π
= - Facultatea
E ν2016 ⋅ f νde⋅ w ⋅ k wνElectrica
Inginerie
⋅ Φ mν = 4,44 ⋅ f ν ⋅ w ⋅ k wν ⋅ Φ mν26
2
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
⎛ y π⎞
ksν = sin⎜ ν ⎟ - factorul de scurtare al armonicii ν
⎝ τ 2⎠
⎛ γ⎞
sin⎜ νq ⎟
⎝ 2 ⎠ - factorul de repartiţie al armonicii ν
kqν =
⎛ γ⎞
sin-⎜Facultatea
q2016 ν ⎟ de Inginerie Electrica 27
⎝ 2⎠
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
⎛ 4 π⎞
ks,5k = sin⎜ 5k ⎟ = sin (2kπ ) = 0
⎝ 5 2⎠
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 28
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
Diagrama de fazori
eAB eBC a fundamentalelor:
B πt
A eCA B C
iA iB iC
EAB,1 EBC,1 EC
A B C Z X
Y
eAX eBY eCZ πt
A ECA,1 C
X Y Z
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 29
IV. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
Diagrama de fazori
eAB eBC a fundamentalelor:
A eCA B C B=X πt
iA iB iC
A B C EAB,1 EBC,1 EC
Se consideră circuitul
magnetic al unei maşini
sincrone cu întrefier uniform,
r la care se neglijează
H1 crestăturile inductorului.
Bna = Bnm
μ0
Bna = μ 0 H na H nm = H na
μm
Bnm = μ m H nm
μ0
H nm = H na
r μm
H1
Cum permeabilitatea magnetică din miezul
w feromagnetic este mult mai mare decât cea din
întrefier, se poate considera o ipoteză
simplificatoare prin care se neglijează
r tensiunea magnetică din miezurile magnetice:
H2 Γ
μ0
μ m >> μ 0 →0 H nm → 0
μm
w
H 2 (x ' ) ⋅ δ '− H 2 (x ' ' ) ⋅ δ ' ' = 0
w δ1 δ2
r v
∫
Γ
H dr = ∫ H ds + ∫ H ds = w ⋅ i
0
1
0
2
r
Γ
V (x1 ) + V (x2 ) = w ⋅ i
H2
Notaţii:
δ1 δ2
r v r
∫
H1
Bdx = 0
Γ2
w Y 2τ
w ∫ B dx = ∫ B dx
0
1
Y
2
r B1 = μ 0 H1 B2 = μ 0 H 2
H2
Γ2 H1 ⋅ Y = H 2 ⋅ (2 τ − Y )
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 36
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
V (x1 ) = H1 ⋅ δ = V1
V (x2 ) = H 2 ⋅ δ = V2 V1 + V2 = w ⋅ i
V (x1 ) + V (x2 ) = w ⋅ i
H1 ⋅ Y = H 2 ⋅ (2 τ − Y ) /⋅ δ V1 ⋅ Y = V2 ⋅ (2τ − Y )
⎧ ⎡ Y⎤
Funcţia v(x) este o funcţie periodică pară definită de: ⎪V1 , x ∈ ⎢0, ⎥
⎪ ⎣ 2⎦
V (x ) = ⎨
⎪− V , ⎡Y ⎤
x ∈ ⎢ , τ⎥
⎪⎩ 2 ⎣2 ⎦
V (x ) = V (− x )
V1 + V2 = w ⋅ i
V1 ⋅ Y = V2 ⋅ (2τ − Y )
Dacă armatura are p bobine repartizate simetric, având aceeaşi deschidere, parcurse de
acelaşi curent curba tensiunii magnetice are p perioade iar armatura are p perechi de poli.
Dacă w reprezintă numărul total de spire de pe armatură, atunci numărul de spire al unei
bobine va fi:
w
wb = V1 + V2 = wb ⋅ i
p
v
V1
x
-V2 2 4
v
V1
x
-V2 2 4
Descompunerea in serie Fourier a curbei de mai sus conţine numai termenii in cosinus
deoarece funcţia este pară:
∞
⎡ x ⎤
V (x ) = ∑
ν =1
Aν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥
⎣ τ ⎦
Amplitudinea armonicii de ordin ν este dată de relaţia:
τ
2 ⎡ x ⎤ 21 ⎛ Y π ⎞ 2 1 wi
Aν = V (x ) cos ⎢ ν π ⎥dx =
∫ (V1 + V2 )⋅ sin⎜ ν ⎟ = ksν
τ ⎣ τ ⎦ π ν ⎝ τ 2 ⎠ π ν p
0
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 40
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
v
V1
x
-V2 2 4
⎛ Y π⎞
ksν = sin⎜ ν ⋅ ⋅ ⎟ - Factorul de scurtare al armonicii de ordin ν.
⎝ τ 2⎠
∞
2 wi 1 ⎡ x ⎤
V (x ) =
π p ∑
ν =1
ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥
⎣ τ ⎦ ∞
1 ⎡ x ⎤
i = I 2 sin (ω ⋅ t )
V (x, t ) = V sin (ωt ) ⋅ ∑
ν =1
ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥
⎣ τ ⎦
2w
Notaţie: V = I 2
π p 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 41
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
∞
1 ⎡ x ⎤ ⎛ Y π⎞
∑
V (x, t ) = V sin (ωt ) ⋅
ν =1
ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥
⎣ τ ⎦
ksν = sin⎜ ν ⋅ ⋅ ⎟
⎝ τ 2⎠
Observaţii:
a. În cazul înfăşurărilor cu pas diametral (Y=τ):
⎛ π ⎞ ⎧± 1, ν = 2k + 1
ksν = sin⎜ ν ⋅ ⎟ = ⎨ , unde k ∈ N
⎝ 2 ⎠ ⎩0, ν = 2k
- La aceste înfăşurări, în curba tensiunii magnetice apar numai armonicile de ordin impar.
b. Amplitudinea fundamentalei tensiunii magnetice la înfăşurările cu pas diametral:
2w
V1d = V = I 2
π p
∞
1 ⎡ x ⎤ ⎛ Y π⎞
∑
V (x, t ) = V sin (ωt ) ⋅
ν =1
ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥
⎣ τ ⎦
ksν = sin⎜ ν ⋅ ⋅ ⎟
⎝ τ 2⎠
Observaţii:
d. Deschiderea bobinelor, Y, se poate alege astfel încât factorul de scurtare al anumitor
armonici sa fie nul. Dacă se doreşte eliminarea unei armonici se pune condiţia:
Y π Y 2k τ - Y ν − 2k
ν ⋅ ⋅ = k ⋅ π, k ∈Ν = =
τ 2 τ ν τ ν
τ - Y ν − 2k 1 3 5
= = , , ,L
τ ν ν ν ν
∞
V ( x, t ) = ∑ [V
ν =1
dν (x, t ) + Viν (x, t )]
2w 1 ⎛ x ⎞
Vdν (x, t ) = ⋅ I 2 ⋅ ⋅ ksν ⋅ sin⎜ ωt − ν π ⎟
π p ν ⎝ τ ⎠
2w 1 ⎛ x ⎞
Viν (x, t ) = ⋅ I 2 ⋅ ⋅ ksν ⋅ sin⎜ ωt + ν π ⎟
π p ν ⎝ τ ⎠
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 44
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
⎧⎛ πx ⎞ ⎧d ⎛ πx ⎞ ⎧ dx 1 ωτ 1
⎪⎜ ωt − ν τ ⎟ = ct. ⎪ dt ⎜ ω t − ν ⎟=0 ⎪⎪v+ ν = dt = ν π = ν 2τf
⎪⎝ ⎠ ⎪ ⎝ τ ⎠
⎨ ⎨ ⎨
⎪⎛⎜ ωt + ν πx ⎞⎟ = ct. ⎪ d ⎛⎜ ωt + ν πx ⎞⎟ = 0 ⎪v = dx = − 1 ωτ = − 1 2τf
⎪⎩⎝ τ ⎠ ⎪⎩ dt ⎝ τ ⎠ ⎪⎩ − ν dt ν π ν
⎧ 60 60 v+ ν 60 2τf 1 60 f
⎪ n + ν = 2 π Ω + ν = 2 π R = 2 p τ ν = pν
⎪
Turaţia corespunzătoare ⎨
fiecărei unde: ⎪n− ν = 60 Ω − ν = 60 v− ν = − 60 2τf 1 = − 60 f
⎪⎩ 2π 2π R 2p τ ν pν
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 45
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.2. Curba tensiunii magnetice din întrefier produsă de un grup de bobine
repartizate uniform în crestături
Exemplu q =3.
Se consideră o înfăşurare cu w
spire, bobinată pe o armătură cu
p perechi de poli, având q bobine
pe pol repartizate uniform.
i = I 2 sin (ω ⋅ t )
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 46
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.2. Curba tensiunii magnetice din întrefier produsă de un grup de bobine
repartizate uniform în crestături
Exemplu q =3.
Expresiile tensiunilor magnetice
ale celor q bobine:
∞
2 w 1 ⎡ x ⎤
v1 (x, t ) = i⋅ ∑
π pq ν =1 ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥
⎣ τ ⎦
∞
2 w 1 ⎡ ⎛x ⎞⎤
v 2 (x, t ) = ∑
i⋅
π pq ν =1 ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν⎜ π − γ ⎟⎥
⎣ ⎝τ ⎠⎦
....................................................
2 w ∞
1 ⎧ ⎡x ⎤⎫
v q ( x, t ) = i ⋅ ∑ ⋅ ksν ⋅ cos ⎨ ν ⎢ π - (q − 1)γ ⎥ ⎬
π pq ν =1 ν ⎩ ⎣τ ⎦⎭
∞
2 w 1 ⎡ x ⎤
v1 (x, t ) = i⋅ ∑
π pq ν =1 ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν π ⎥
⎣ τ ⎦
∞
2 w 1 ⎡ ⎛x ⎞⎤
v 2 (x, t ) = ∑
i⋅
π pq ν =1 ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎢ ν⎜ π − γ ⎟⎥
⎣ ⎝τ ⎠⎦
....................................................
∞
2 w 1 ⎧ ⎡x ⎤⎫
v q ( x, t ) = i⋅ ∑
π pq ν=1 ν
⋅ ksν ⋅ cos ⎨ ν ⎢ π - (q − 1)γ ⎥ ⎬
⎩ ⎣τ ⎦⎭
⎛ γ⎞
Vr = R sin⎜ q ⎟
qγ ⎝ 2⎠
γ V2
⎛ γ⎞
sin⎜ q ⎟
⎝ 2⎠
V1 Vr = ( qV )
γ ⎛γ⎞
q ⋅ sin⎜ ⎟
R ⎝2⎠
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 49
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.2. Curba tensiunii magnetice din întrefier produsă de un grup de bobine
repartizate uniform în crestături
⎛ γ⎞
sin⎜ q ⎟
Vr ⎝ 2⎠ - Factorul de repartiţie al fundamentalei
kq1 = =
( qV ) ⎛γ⎞
q ⋅ sin⎜ ⎟
⎝2⎠
Similar, datorită repartiţiei amplitudinea armonicii de ordinul ν a tensiunii
rezultate este de kqν ori mai mică.
⎛ γ⎞
sin⎜ qν ⎟
kqν = ⎝ 2⎠ - Factorul de repartiţie al armonicii de ordin ν
⎛ γ⎞
q ⋅ sin⎜ ν ⎟
⎝ 2⎠
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 50
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.2. Curba tensiunii magnetice din întrefier produsă de un grup de bobine
repartizate uniform în crestături
ωt
X A π π 3π 2π 5π
2 2 2
B Z
ωt
X A π π 3π 2π 5π
2 2 2
B Z
iA iA iA
ωt
X A π π 3π 2π 5π
2 2 2
B Z
C Y C Y C Y
X A X A X A
B Z B
2016 - Facultatea de InginerieZElectrica B Z55
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.3. Câmpului magnetic învârtitor circular produs de un sistem simetric
trifazat de curenţi, care parcurge o înfăşurare trifazată simetrică
V
v1(α, t ) = kw1{sin(ωt − pα) + sin[ωt − pα] + sin[ωt − pα]}+
2
V ⎧ ⎡ 4π ⎤ ⎡ 8π ⎤⎫
+ kw1⎨sin(ωt + pα) + sin⎢ωt + pα - ⎥ + sin⎢ωt + pα - ⎥⎬
2 ⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 58
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.3. Câmpului magnetic învârtitor circular produs de un sistem simetric
trifazat de curenţi, care parcurge o înfăşurare trifazată simetrică
IV. 4.3.2. Consideraţii cantitative
a. Fundamentala tensiunii magnetice rezultante (ν=1):
V
v1(α, t ) = kw1{sin(ωt − pα) + sin[ωt − pα] + sin[ωt − pα]}+
2
V ⎧ ⎡ 4π ⎤ ⎡ 8π ⎤⎫
+ kw1⎨sin(ωt + pα) + sin⎢ωt + pα - ⎥ + sin⎢ωt + pα - ⎥⎬
2 ⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭
Considerând identităţile de mai jos:
8π 2π 6π 2π
= + = + 2π
3 3 3 3
⎡ 4π ⎤ ⎡ 2π ⎤
sin(ωt + pα) + sin⎢ωt + pα - ⎥ + sin⎢ωt + pα - ⎥ = 0
⎣ 3⎦ ⎣ 3⎦ 3
v1(α, t ) = ⋅V ⋅ kw1 ⋅ sin(ωt − pα)
2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 59
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.3. Câmpului magnetic învârtitor circular produs de un sistem simetric
trifazat de curenţi, care parcurge o înfăşurare trifazată simetrică
IV. 4.3.2. Consideraţii cantitative
a. Fundamentala tensiunii magnetice rezultante (ν=1):
3 2 w ⋅ kw1
v1(α, t ) = ⋅ ⋅ ⋅ I 2 ⋅ sin(ωt − pα) - Expresia matematică a câmpului
2 π p magnetic învârtitor.
∞
V 1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
v3k (α, t ) =
2 ∑
k =1
3k
⋅ kw,3k ⎨sin(ωt − 3kpα) + sin⎢ωt − 3kpα + (3k - 1) ⎥ + sin⎢ωt − 3kpα + (3k - 1) ⎥⎬ +
⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭
∞
V 1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
+
2 ∑ 3k
⋅ kw,3k ⎨sin(ωt + 3kp2016
⎩
α) +-sin⎢⎣ω t +
Facultatea
3kp α - (3k + 1 )
de Inginerie Electrica 3 ⎥
⎦
+ sin⎢
⎣
ωt + 3kpα - (3k + 1) 60 ⎥ ⎬
3 ⎦⎭
k =1
IV. 4. Reacţia indusului maşini sincrone
IV. 4.3. Câmpului magnetic învârtitor circular produs de un sistem simetric
trifazat de curenţi, care parcurge o înfăşurare trifazată simetrică
IV. 4.3.2. Consideraţii cantitative
∞
V 1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
v3k (α, t ) =
2 ∑
k =1
3k
⋅ kw,3k ⎨sin(ωt − 3kpα) + sin⎢ωt − 3kpα − ⎥ + sin⎢ωt − 3kpα − ⎥⎬ +
⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭
∞
V 1 ⎧ ⎡ 2π ⎤ ⎡ 4π ⎤⎫
+
2 ∑
k =1
3k
⋅ kw,3k ⎨sin(ωt + 3kpα) + sin⎢ωt + 3kpα - ⎥ + sin⎢ωt + 3kpα - ⎥⎬ = 0
⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭
∞
V kw,3k+1 ⎧ ⎡ 4π ⎤ ⎡ 2π ⎤⎫
+
2 ∑
k =1
⋅ ⎨sin[ωt + (3k + 1) pα] + sin⎢ωt + (3k + 1) pα - ⎥ + sin⎢ωt + (3k + 1) pα - ⎥⎬
3k + 1 ⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭
∞
V kw,3k−1 ⎧ ⎡ 4π ⎤ ⎡ 2π ⎤⎫
v3k−1(α, t ) =
2 ∑
k =1
⋅ ⎨sin[ωt − (3k − 1) pα] + sin⎢ωt − (3k − 1) pα - ⎥ + sin⎢ωt − (3k − 1) pα - ⎥⎬ +
3k − 1 ⎩ ⎣ 3⎦ ⎣ 3 ⎦⎭
∞
V kw,3k-1
+
2 ∑
k =1
3k − 1
⋅ {sin[ωt + (3k − 1) pα] + sin[ωt + (3k − 1) pα] + sin[ωt + (3k − 1) pα]}
V1
V5
⎧iA = − I m / 2
π 2π ⎪
ωt 2 = + ⎨iB = I m
2 3 ⎪i = − I / 2
⎩C m
V7
V1
V5
⎧iA = − I m / 2
π 4π ⎪
ωt 3 = + ⎨iB = − I m / 2
2 3 ⎪i = I
⎩C m
Ipoteze simplificatoare:
e0 ─ în instantaneu E 0 ─ în complex
ea ─ în instantaneu E a ─ în complex
di
ea = − La ─ în instantaneu E a = − jX a I ─ în complex
dt
unde X a = ωLa ─ reactanţa de reacţie a indusului
di
eσ = − Lσ ─ în instantaneu E σ = − jX σ I ─ în complex
dt
unde X σ = ωLσ ─ reactanţa de dispersie a indusului
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 67
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent
U ― tensiunea la borne;
E 0 + E a + E σ = U + R I unde
R ― rezistenţa indusului;
Circuitul echivalent al unei faze este:
E 0 = U + R I + jX a I + jX σ I = U + R I + jX s I
X s = X a + X σ ─ reactanţa sincronă
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 68
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent
Ecuaţia solenaţiilor: θf + θi = θ r
θ f Solenaţia de excitaţie a inductorului este defazată cu π/2 înaintea lui E0
2 wk w1
θi = 3 I
π p
θ r Solenaţia rezultantă produce fluxul magnetic util care induce tensiunea
electromotoare rezultantă:
E '0 = E 0 − jX a I = U + R I + jX σ I
Diagrama fazorială:
E0 jX a I jX s I
jX σ I
E '0
β' RI
U
β
E 0 = U + R I + jX a I + jX σ I = U + R I + jX s I
ψ I
ϕ E 0 = U + R I + jX a I + jX σ I = E '0 + jX a I
θi θr
jX s I RI
RI
U U
ϕ
ϕ E0
I I
Q>0 Q<0
U E0 U
RI
jX s I
ϕ
ϕ E0
I I
Q>0 Q<0
Ipoteze de lucru:
Mărimea întrefierului este aproximativ constantă în dreptul polilor si mult mai mare in
zona dintre poli;
Inductivitatea înfăşurării unei faze variază cu poziţia rotorului. Aceasta este maximă
atunci când axa magnetică a înfăşurării coincide cu axa unui pol si minimă când
coincide cu axa neutra a polilor;
E0
ψ=0
t
I
θi
Φf
π π
θf − αi
2 2 π π
+ αi
2 2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 74
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent
⎧ vq ⎡⎛ π π⎞ ⎛π π ⎞⎤
⎪μ 0 , α ∈ ⎢⎜ − α i ⎟, ⎜ + α i ⎟⎥
⎪ δ ⎣⎝ 2 2⎠ ⎝2 2 ⎠⎦
Bq (α ) = ⎨
⎪μ vq ⎡ ⎛π π ⎞ ⎤ ⎡⎛ π π⎞ ⎤
, α ∈ ⎢0, ⎜ − α i ⎟⎥ ∪ ⎢⎜ + α i ⎟, π ⎥
⎪ 0 δt ⎣ ⎝2 2 ⎠ ⎦ ⎣⎝ 2 2⎠ ⎦
t
⎩
t
Reactanţa utila a înfăşurării de fază în
raport cu fundamentala câmpului magnetic
învârtitor de reacţie transversala este:
X aq = kq X a
Bf 1 π π
kf = 2
− αi
2 π π
Bf max + αi
2 2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 76
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent
E0
t
π
ψ=
2
Φf
π π
θf θi I 2
− αi
2 π π
+ αi
2 2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 77
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent
t
Fluxul magnetic de reacţie al indusului
corespunzător fundamentalei se afla in
acelaşi raport, kd, cu fluxul de la maşina cu
întrefier constant.
E0
t
π
ψ=−
2
π π
I θf Φ f θi 2
− αi
2 π π
+ αi
2 2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 79
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent
v
E0
t
I
ψ
0
θi
θf Φf
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 80
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent
v = Vm cos(ψ + α )
v
t
= vd + vq
unde:
v = Vm cos(ψ + α )
v
t
= vd + vq
unde:
t
2 π p
3 2 2 wk w1
Vq = Vm cos(ψ ) = I cos(ψ )
2 π p
Acestor amplitudini ale tensiunii magnetice le
corespund amplitudini ale componentelor
solenaţiei de reacţie după cele doua axe
d
principale:
0
θd = 2Vd
q
θq = 2Vq
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 83
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent
2 2 wk w1
θd = 3 I sin (ψ ) = θisin (ψ )
π p
2 2 wk w1 v
θq = 3 I cos(ψ ) = θicos(ψ )
π p
t
Descompunerea solenaţiei de reacţie după
cele doua axe principale ale maşinii sincrone si
tratarea fenomenelor separat după fiecare axa
este cunoscuta sub denumirea de teoria celor
doua reacţii si a fost elaborata de Blondel.
I d = I sin (ψ )
I q = I cos(ψ ) v
E0
t
I
Iq ψ
d
0
θi
q
Id
θf Φf
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 85
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent
t
aceeaşi fundamentală si de sens opus.
Componenta solenaţiei de excitaţie
echivalentă: kd
θad = θd
kf
Factorul de raportare al solenaţiilor dupa
axa longitudinală: θ k d
kad = ad
= d
θd kf 0
Factorul de raportare al solenaţiilor dupa
q
axa transversala: θ kaq q
kaq = = 86
θq kf 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica
IV. 5. Teoria maşinii sincrone polifazate in regim permanent
E0 jX ad I d E 0 = U + R I + jX ad I d + jX aq I q + jX σ I
jX aq I q
I = Id + Iq
jX σ I π
- j( - ψ)
E '0 Id = I sin( ψ)e 2
β' RI I q = I cos( ψ)e jψ
U
β E '0 = U + R I + jX σ I
ψ I θ r = θf + θad + θaq
θ aq θ r Iq ϕ
axa
─ unghiul intern al maşinii
( )
longitudinala
E0 E 0 = U + R I + jX ad I d + jX aq I q + jX σ I
jX d I d
E 0 = U + R I + jX ad I d + jX aq I q + jX σ I d + jX σ I q
jX q I q E 0 = U + R I + j ( X ad + X σ ) I d + j ( X aq + X σ ) I q
RIq
E 0 = U + R I + jX d I d + jX q I q
RId
U Notaţii:
β Reactanţa sincrona longitudinala:
X d = X ad + X σ
ψ I
Reactanţa sincrona transversala:
θ aq θ r Iq ϕ
X q = X aq + X σ
axa
longitudinala
E 0 = U + R I d + R I q + jX d I d + jX q I q
θf θ ad β' I2016
d - Facultatea de Inginerie Electrica 88
IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone
E 0 = U + R I + jX σ I + jX ad I d + jX aq I q I = Id + Iq
π
- j( - ψ)
E '0 = U + R I + jX σ I Id = I sin( ψ)e 2
I q = I cos( ψ)e jψ
2πf
E '0 = − j wk w1 Φ r - Ecuaţia tensiunii induse
2
a. Caracteristica de gol: U 0 = E = f (I f ) |I = 0
n = nn
U 0 = f (I f ) n = nn
I =0
2πf
U 0 = E0 = wk w1Φ 0
2
I f ~ θf
Φ 0 = f (θf )
wf I f
θf =
2p
∫ Hdl = 2θ
Γ
f
B
H js l js + 2 H d ld + 2 H p lp + 2 H δ δ + H jr l jr = 2θ f θf If
Hδ = δ
Bδ μ0 Φ 0 ( Bδ )
Bd Hd
H js
B js
Bp Hp
U 0 = f (I f ) n = nn
I =0
b. Caracteristica externa: E0
U = f (I ) nI f==ctct. .
X s I cos(ϕ ) − RI sin (ϕ )
cos (ϕ )= ct . jX s I
β ϕ ϕ
ϕ U RI
I RI cos(ϕ ) + X s I sin (ϕ )
U
RC cos(ϕ 2 ) = 0,6 cos(ϕ 2 ) = 0,6
Un R cos(ϕ 2 ) = 1 cos(ϕ 2 ) = 1
In I
cos(ϕ 2 ) = 0,6
cos(ϕ 2 ) = 1
cos(ϕ 2 ) = 0,6
Caracteristica externă
d. Caracteristica in V: d1 E0
d2
I = f (I f ) |P =3UI cos(ϕ )=ct .
ϕ X s I cos(ϕ )
jX s I
In cazul unei masini sincrone β
cuplata la reţea, prin modificarea ϕ
curentului de excitaţie şi implicit a U
tensiunii electromotoare se poate I
modifica valoarea lui I şi a factorului
de putere cos (ϕ).
I cos(ϕ )
Daca puterea activă este constanta P = 3UI cos(ϕ ) = ct. si tensiunea este constanta U = ct.
rezultă I cos(ϕ ) = ct.
Locul geometric al vârfului fazorului curentului I se va afla pe dreapta d1
perpendiculară pe fazorul U aflata la distanţa I cos(ϕ ) = ct. faţă de originea lui I.
d1 E0
d2
d1 E0 d2
cos(ϕ ) = 1 Cedează P
jX s I sin(ϕ ) = 0 Nu face transfer de Q
β
U
I
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 98
IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone
d1 E0
d2
d1 E0 jX s I d2
I cos(ϕ ) > 0 Cedează P
β
ϕ
sin (ϕ ) < 0 Absoarbe Q
ϕ
U
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 99
IV. 6. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone
Condiţiile de cuplare:
- Valoarea efectivă a tensiunii generatorului trebuie sa fie egala cu cea a reţelei;
- Frecvenţa tensiunii generatorului trebuie sa fie egală cu cea a reţelei;
- Sistemul de tensiuni al generatorului trebuie sa aibă aceeaşi succesiune cu sistemul de
tensiuni al reţelei.
- In momentul cuplării tensiunile de la generator trebuie să fie in fază cu cele ale reţelei
UU UV
U L3 U L3
U L 3W U L 3W
ωG U L1U
U L2V
UW UW
ωR U L1 ωR U L1
U L2
f L1U = f G − f R U L2
ωG U L1U
UV
UU
U L2V
UV
U L 3W U L3 U L3
UU U L1V
UW ωG
U L2U
U L 3W
ωR U L1
ωR U L1
f L1U = f G − f R ωG
UU
U L2 U L1V U L2
UW
U L2U
UV
Dacă succesiunea fazelor este identica iar celelalte condiţii nu sunt îndeplinite riguros, la
cuplare apar şocuri de curent iar sincronizarea este însoţită de pendulaţii ale rotorului.
d1 E0 d2
Generator:
jX s I
β
U
I
Maşina sincronă conectată la reţea poate funcţiona în regim de motor sau generator în
funcţie de sensul cuplului mecanic la ax. La trecerea din regim de generator în regim de
motor se schimbă semnul unghiului intern, β. Componenta activă a curentului I devine
negativă în convenţia de asociere a sensurilor de referinţă folosite la generatorul sincron.
Dacă se foloseşte convenţia de semne de la consumatoare: I' = − I ϕ ' = − π + ϕ
Motor:
I’ R Xs
β
ϕ'
U
d1 jX s I'
I'
U
E0
E0
d2
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 105
IV. 7.2. Funcţionarea maşinii sincrone ca motor electric
β
ϕ'
U cos(ϕ ' ) = −1 Absoarbe P
d1 jX s I'
I'
E0 sin(ϕ ') = 0 Nu face transfer de Q
d2
β
U cos(ϕ ' ) < 0 Absoarbe P
ϕ'
I' jX s I'
d1 d2 sin(ϕ ' ) > 0 Cedează Q
E0
I'
U ϕ'
a. In regim de generator
Încărcarea cu putere activă se face prin creşterea cuplului si implicit a puterii mecanice
furnizată de motorul sau de turbina de antrenare.
Încărcarea cu putere reactivă se face prin intermediul curentului de excitaţie.
b. In regim de motor
Uneori motorul sincron se foloseşte numai pentru producerea energiei reactive, fără a
livra putere mecanică.
Diagrama fazorială E 0 = U + R I + jX d I d + jX q I q
β
U
Pem =3
E0U sin(β) ⎛⎜ 1
Xq
+3 −
1 ⎞⎟
⎜ Xd Xq ⎟
[
E0U sin(β) − U 2 sin(β) cos(β) ]
⎝ ⎠
ψ I E0U sin(β) 3 2 ⎛⎜ 1 1 ⎞⎟
Pem =3 + U − sin(2β)
ϕ Xd ⎜
2 ⎝ Xq Xd ⎠ ⎟
Iq
axa
longitudinala
Puterea electromagnetică:
E0U sin(β) 3 2 ⎛⎜ 1 1 ⎞⎟
Pem =3 + U − sin(2β)
Xd ⎜
2 ⎝ Xq Xd ⎠ ⎟
Cuplul electromagnetic:
E0U sin(β)
M em = 3p
ωX d
E0U sin(β)
M em = 3 p
ωX d
Motor
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 111
IV. 8 Puterea si cuplul electromagnetic
β ∈ [− β m , β m ]
-β m βm β
-π -π/2 π/2 π
Motor
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 112
IV. 9 Maşini sincrone speciale
f ∈ (3000, 5000)Hz
n
f = Zr
60
Z r - Numărul de dinţi ai rotorului
n
f =Z
60
Z - Numărul de dinţi
ϕ=
μ0M B
magnet aer intrinsecă ideală
intrinsecă reală
Bm μ0Hm Be Br
μ0M μ0He
(BH)max
Bm = Be
B e = μ 0 (H e )
normală reală
Hm = He − M normală ideală
B m = μ 0 (H m + M ) H -Hci -Hc
FERITE CERAMICE
Compoziţie Mn(Fe2O3), unde M este Ba sau Sr iar 5,8<n<6,0;
Pulberea trebuie măcinată la nivelul unui domeniu magnetic;
Tehnologie: sinterizare sau legare cu liant;
Anizotropia se obţine prin formarea în câmp magnetic sau prin extrudare;
Relativi ieftini;
μ0M(T) B(T)
Rezistenţi la coroziune; intrinsecă 0,45
normală
Rezistenţi la temperaturi înalte . 0,40
0,35
0,30
0,25
-60°C 0,20
-20°C
0,15
+20°C
+60°C 0,10
+100°C 0,05
H(kA/m)
-320 -240 -160 -80 0
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 119
IV. 9 Maşini sincrone speciale
ALNICO
Compoziţie Fe, Al, Ni, Co (Cu, Ti, Nb, Zr, Si)
Tehnologie: turnare, sinterizare sau legare cu liant
Anizotropia se obţine prin formarea în câmp magnetic
Cei mai ieftini
Au stabilitate termică B (T)
1,4
Alnico 5-7
Alnico 5 1,2
1,0
Alnico 5
0,8
Alnico 8 Turnat
0,6
Alnico 8
0,4
0,2
Alnico 2 Sinterizat
0
H(kA/m) 128 96 64 32 0
0,6
0,4
0,2
H (kA/m) 0
-2000 -1500 -1000 -500 0
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 121
IV. 9 Maşini sincrone speciale
NEODIM-FIER-BOR
Compoziţie Nd2Fe14B;
Obţinerea grăunţilor se face prin solidificare
rapidă;
Tehnologie: sinterizare sau legare cu liant;
normală μ0M(T) B (T)
Anizotropia se obţine prin formarea în câmp intrinsecă
magnetic; 1,2
+60°C
1,2
Coroziunea suprafeţelor magnetice
1,0
Cei mai rezistenţi sunt magneţii pe bază de ferite +20°C
0,8
Cei mai afectaţi sunt cei realizaţi din pământuri rare
Există doua tipuri de coroziuni: superficială şi in masa magnetului 0,6
-20°C
NdFeB este cel mai afectat deoarece Nd este avid de oxigen
0,4
Oxidarea se accentuează odată cu creşterea temperaturii
NdFeB absoarbe si hidrogenul din atmosfera umedă, devenind casant 0,2
Este necesară acoperirea magneţilor cu 2016straturi protectoare -H(kA/m)
- Facultatea de Inginerie Electrica 123 0
1600 1200 800 400 0
IV. 9 Maşini sincrone speciale
∫ H d l =∫ H d l + ∫Hd l + ∫H d l = 0
S
δ
Aδ
Γ lm δ Fe
∫∫ B dA = 0
S
k1 Aδ l m
Αm lm Bδ = μ 0 H δ Bm = −μ 0 Hm
k 2 Am δ
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 124
IV. 9 Maşini sincrone speciale
S Caracteristica de demagnetizare Bm = μ 0 (H m + M )
δ Bm
Aδ Dreapta de sarcină de pantă:
k1 Aδ l m
− μ0
k 2 Am δ
Bfm
Γ Punct de funcţionare
M Hm Hfm
k1 Aδ l m
Αm lm Bδ = μ 0 H δ Bm = −μ 0 Hm
k 2 Am δ
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 125
IV. 9 Maşini sincrone speciale
IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi
IV. 9.2.2. Proiectarea circuitelor magnetice cu magneţi permanenţi
DREAPTA DE SARCINĂ ŞI PUNCTUL DE FUNCŢIONARE
Influenţa mărimii întrefierului echivalent Dreapta de sarcină pentru +140°
θ=0° şi θ=180° B[T]
a. întrefier minim θ=0° b. întrefier maxim θ=90° 1,2
Dreapta de sarcină pentru
θ=90° şi θ=270°
1,0
+100°
+60° 0,8
+20° A
0,6
-20°C B
0,4
0,2
H[kA/m]
0
B[T] -1600 -1200 -800 -400 0
1
0.8
0.6
0.4
0.2
θ[grd]
0 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 126
0 90 180 270 360
IV. 9 Maşini sincrone speciale
IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi
IV. 9.2.2. Proiectarea circuitelor magnetice cu magneţi permanenţi
DREAPTA DE SARCINĂ ŞI PUNCTUL DE FUNCŢIONARE
Influenţa câmpurilor exterioare Dreapta de sarcină
pentru i=-Imax +140°C
a. reacţie magnetizantă b. reacţie demagnetizantă B[T]
Dreapta de sarcină wi wi 1,2
pentru i=-I max lm lm
+100°C B1
1,0
+60°C
0,8
+20°C
A
0,6
-20°C B2
0,4
0,2
H[kA/m]
B[T] 0
i (t ) = I max sin(100 π t ) -1600 -1200 -800 -400 0
1
0.8
H m l m + k 2 H δ 2δ = wi ⎛ k ⎞⎛ A l ⎞⎛ wi ⎞
0.6
c. d.
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 130
IV. 9 Maşini sincrone speciale
IV. 9.2 Maşini sincrone cu magneţi permanenţi
IV. 9.2.4 Tahogeneratorul sincron
Zf
Zv
Z f = Rf + jωLf
Z v = Rv + jωLv
U e = U b + Z f I = (Z f + Z v )I
br = Br cos( pα r ) = − Br cos[ p (α s − θ(t ))]
Z U keΩ
ue = U e 2 sin(ωt ) Ub = ZvI = v e Ub =
Zf + Zv Rf + jpΩLf
1+
ω = pΩ Rv + jpΩLv