ME Masina de CurentContinuu2017 PDF

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice
III. Maşina de curent continuu
Prof. dr. ing. Leonard Marius MELCESCU
2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 1

III. 1. Generalităţi. Mărimi nominale
Maşina de curent continuu poate funcţiona ca motor, generator sau frână.
Ca generator se foloseşte pe vehiculele autonome sau ca generator de sudare.

Motoarele de curent continuu sunt folosite în sistemele de acţionare

electrica cu turaţie variabilă şi în tracţiunea electrică:
laminoare reversibile;
sisteme de urmărire;


•excavatoare,
•sisteme de foraj si extracţie,


• tramvaie, troleibuze, metrou, locomotive, electrocare si altele.

III.Maşina de curent continuu
Simbolizarea şi conexiunile maşinii de curent continuu
a. cu excitaţie independentă; b. cu excitaţie derivaţie; c. cu excitaţie serie;

d. cu excitaţie mixtă; e. cu excitaţie compound.
Mărimile nominale:
Pn [kW] - puterea nominală la generatoare - puterea electrică la borne;

la motoare puterea mecanică la arbore;
Un [V] - tensiunea la bornele indusului;
In [A] - curentul la bornele principale (ale indusului);
nn [rot/min] - turaţia nominală;
Uen [V] - tensiunea de excitaţie în regim nominal pentru maşinile cu excitaţie separată;
Ien [A] - curentul de excitaţie;
Serviciul nominal;
Gradul de protecţie.

III.2. Elemente constructive. Principiul de funcţionare
d.
e.
3 4 5
c.
f. 2
b.
1
g. Construcţia colectorului:
a. 1. axul maşinii;
2. material izolator;
3. lamela;
4. steguleţul lamelei;
5. capetele înfăşurării indusului.
Secţiune transversală prin maşina de curent continuu:
a. axul maşinii; b. miez rotoric; c. pol principal; d. bobină
înfăşurare de excitaţie; e. înfăşurare de comutaţie; f. pol
auxiliar; g. jug statoric (carcasă);
d.
e.
3 4 5
c.
f. 2
b.
1
g. Construcţia colectorului:
a. 1. axul maşinii;
2. material izolator;
3. lamela;
4. steguleţul lamelei;
5. capetele înfăşurării indusului.
Secţiune transversală prin maşina de curent continuu:
a. axul maşinii; b. miez rotoric; c. pol principal; d. bobină
înfăşurare de excitaţie; e. înfăşurare de comutaţie; f. pol
auxiliar; g. jug statoric (carcasă);
N N
Ω Ω
v v
α α
E B E B
E E
v v
B B
S S
E = v×B
u u
a. Generator de curent alternativ; b. Generator de curent pulsatoriu. A2
2017 - Facultatea de Inginerie Electrica

uA1A2 = ∫ Edl
A1 10
Curba fluxului magnetic şi a tensiunii la perii
u
u=esp
0 π 2π 0 π 2π
α α
Φsp Φsp esp
a. spiră cu inele; b. spiră cu colector

Înfăşurările indusului maşinii de curent continuu
Z
y1 ≈ τ =
y1 2p y1 y2
N S N S N
y y2 y
a. buclată b. ondulată
y = y1 − y 2 y = y1 + y 2 ≈ 2τ

N S N S
23 24 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
A1 A2
Schema desfăşurată a unei înfăşurări buclate a unei maşini de curent continuu

cu p=2, Z=24, K=24.
Schema desfăşurată a unei înfăşurări buclate a unei maşini de curent continuu

cu p=1, Z=12, K=12.
III.3. Tensiunea electromotoare a maşinii de curent continuu
Fluxul corespunzător unei spire cu pas

diametral, τ, care se deplasează cu viteză v în
câmpul magnetic inductor este:
S N a+τ
A1 A2 A1
da
Φ sp = ∫ B(x )l dx
B v=
dt
a
Notaţii: • l lungimea axială a maşinii
B(a)
• F( x ) primitiva funcţiei B( x )
0 τ 2τ
B(a+τ)
a τ
F( x ) = ∫ B( x ) dx
Tensiunea electromotoare indusă într-o spiră Φ sp = l [F(a + τ ) − F(a )]
dΦ sp ⎡ dF(a + τ ) dF(a )⎤ da
e sp = − = −l ⎢ − ⎥ = vl [B(a ) − B(a + τ )] e sp = 2lvB(a )
dt ⎣ da da ⎦ dt
Curba câmpului inductor este simetrică: B(a + τ ) = − B(a )
Dacă wa este numărul spirelor pe calea de curent, tensiunea electromotoare a spirelor
cuprinse pe porţiunea de lungime elementară da din periferia indusului maşinii este:
wa wa
dE = esp dwa = esp da = 2lvB(a ) da
τ τ
Tensiunea electromotoare corespunzătoare tuturor spirelor unei căi de curent, care
ocupă toate poziţiile succesive în câmp este:
τ
a =τ τ
2vwa 2vwa Notaţie: Φ = B(a )lda fluxul pe pol∫
∫
E = dE = ∫ B(a )lda = Φ
τ τ 0
a =0 0
• n turaţia
Viteza rotorului: • Ω viteza unghiulară
2πn n n • p numărul de perechi de poli
v = ΩR = R= 2πR = 2 pτ • τ pasul polar
60 60 60 • R raza la nivelul întrefierului
Numărul de spire corespunzătoare unei căi de curent:
1 N • N numărul de conductoare
wa = • 2a numărul de căi de curent
2 2a 2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 16
n 1 N 1 pn N
E=2 2 pτ ⋅ ⋅Φ = Φ = k E nΦ
60 2 2a τ 60 a
Notaţie:
p N
kE = constantă constructivă a maşinii
60 a

III.4. Caracteristica magnetică a maşinii de curent continuu
lj1 Definiţie:
Φ = f (I e ) sau Φ = f (Θe )
lp lp τ
Φ = ∫ B(a )lda
lj2 0
ld
Circuitul magnetic al maşinii de curent continuu

Legea circuitului magnetic:
B w
umj1 + 2ump + 2umδ + 2umd + umj2 = l j1H j1 + 2l p H p + 2δ δ + 2ld H d + l j 2 H j 2 = 2Θ p = 2 e I e
μ0 2p
• umj1 tensiunea magnetică din jugul statorului • lj1 lungimea jugului statorului
• ump tensiunea magnetică din poli • lp lungimea polilor
• umδ tensiunea magnetică din întrefier • δ mărimea întrefierului
• umd tensiunea magnetică din dinţi • ld lungimea dinţilor
• umj2 tensiunea magnetică din jugul rotorului • lj2 lungimea jugului rotorului
III.5. Cuplul electromagnetic al maşinii de curent continuu
Forţa care acţionează asupra

conductorului parcurs de curentul Ia
poziţionat la distanta a fata de axa neutra
este:
f (a ) = B(a ) I a l
Cuplul care acţionează asupra
conductorului parcurs de curentul Ia
poziţionat la distanta a fata de axa
neutra este:
D D
m( a ) = f = B(a ) I a l
2 2
Dacă wa este numărul spirelor pe calea de curent, cuplul electromagnetic elementar care
acţionează asupra conductoarelor cuprinse pe porţiunea de lungime elementară da din
periferia indusului maşinii este:
D wa
dm = B ( a ) I a l da
2 τ
Dacă wa este numărul spirelor pe calea de curent, cuplul electromagnetic elementar care
acţionează asupra conductoarelor cuprinse pe porţiunea de lungime elementară da din
periferia indusului maşinii este:
D w
dm = B ( a ) I a l a da
2 τ
Notaţie:
Cuplul total care acţionează asupra rotorului este:
a =τ τ τ
2 wa D
I a B(a )lda =
2 wa D Φ = ∫ B(a )lda
∫
M = 2 dm =
a =0
τ 2 ∫
0
τ 2
IaΦ
0 fluxul pe pol
Lungimea periferiei rotorului pe partea dinspre întrefier este: πD = 2 pτ

2 wa 2 pτ
M= I aΦ
τ 2π 2 1 N 2 pτ p N
M= I aΦ = I aΦ = kM I aΦ
1 N τ 2 2a 2π 2π a
wa =
2 2a 2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 20
Puterea electromagnetică a maşinii:
2πn
Pem = EI a = MΩ = M Notaţii:
60
pN
kE =
Cuplul electromagnetic: 60a constante constructive
ale maşinii
60 pn N pN kM =
pN
M = ⋅ Φ ⋅ Ia = ΦI a = k M ΦI a
2πn 60 a 2πa 2 πa
Observaţie:
pN 60 pN
E = k E nΦ = ⋅ Ω⋅Φ = ΦΩ = k M ΦΩ
60a 2π 2πa

III.6. Reacţia transversală a indusului
S S
A1 A1 A1
A2 A2 A2
N N
a. b. c.
Spectrul liniilor câmpului maşinii de curent continuu:

a. câmpul inductor; b. câmpul de reacţie al indusului; c. câmpul rezultant în sarcină.
III.6. Reacţia transversală a indusului
Curba câmpului în întrefierul maşinii de curent continuu
A1 A2 A1 A1
A2
B
limitare in conditii de saturatie
câmp rezultant
câmp de reactie
N
0 x
câmp inductor

III.6. Reacţia transversala a indusului
Efectele reacţiei transversale
a) Modificarea potenţialului electric pe lamelele colectorului;
b) Întârzierea procesului de comutaţie;
c) Modificarea caracteristicii magnetice a maşinii, de la gol la sarcina;
d) Creşterea pierderilor din dinţii rotorului.

III.6. Reacţia transversala a indusului
Înfăşurarea de compensaţie a reacţiei Înfăşurarea de comutaţie

transversala a indusului

III.7. Reacţia longitudinala a indusului
La maşina cu periile decalate din axa neutra, reacţia indusului are doua componente:
( π − 2α )
a) Componenta transversala: θq = wa I a
π
b) Componenta longitudinala:
( 2α )
θd = wa I a
π
S S
A1
A2
2α 2α α
A2 A1
Ω α Ω
N N
26
Generator 2017 - Facultatea de Inginerie Electrica Motor
III. 8. Funcţionarea maşinii de curent continuu ca generator
Generatorul de curent continuu cu excitaţie independentă
Ecuaţiile generatorului
U b = E − Ra I a − ΔU p
E = k E nΦ
M = k M ΦI a
Φ = Φ (I e )
U e = Re I e

III. 8. Funcţionarea maşinii de curent continuu ca generator
Diagrama energetică
PFe - pierderile în fier;
Pa - pierderile în indus Pa = Ra I a2
Pp - pierderile la perii Pp = ΔU p I a
′
Pex - pierderile în înfăşurarea de
excitaţie derivaţie şi/sau serie;
P1 = M 1Ω - puterea mecanică primită de generator;
P2
P2 = U b I a - puterea electrică; Randamentul: η=
P1 + Pex′′
Pem = MΩ = EI a - puterea electromagnetică;
P2
′′
Pex - pierderile în înfăşurarea de excitaţie separată; η=
P2 + Pex′ + Pex′′ + Pa + Pp + PFe + Pf ,v
Pf ,v - pierderile mecanice şi de ventilaţie;
III. 9. Generatorul cu excitaţie independentă
a. Caracteristica de funcţionare în gol
Ia U b = f ( I e ) |I a =0
Mext
n n = nn
M A1
F1 F2
G E
V Ub
Ie Ra
A2 Ub
Ue
Ur Ie
III. 9. Generatorul cu excitaţie independentă
Ecuaţiile generatorului U
b = E − Ra I a − ΔU p ; E = k E nΦ; M = k M ΦI a
b. Caracteristica externă c. Caracteristica de reglaj
U b = f ( I a ) |I e = I en I e = f ( I a ) |U b =U n
n = nn n = nn
Ub
circuit magnetic
nesaturat
Ub0
circuit magnetic
saturat
Ia
III. 10. Generatorul cu excitaţie derivaţie
U b = f ( I e ) |I a =0
Schema electrică: n = nn U b = Re I e
Condiţiile de punere în funcţiune

(autoexcitare):
Existenţa fluxului remanent în maşină;

Câmpul magnetic produs de curentul de excitaţie să aibă acelaşi sens cu câmpul
remanent;
Rezistenţa din circuitul de excitaţie mai mică decât rezistenţa de excitaţie critică.
Schema electrică: Caracteristica externă
U b = f ( I ) |Re =ct .
n = nn
U b = E (I e ) − Ra I a − ΔU p
Ia = I + Ie
U b Rs
Ie = = I
Re Re
⎡ ⎛ Ub ⎞ Re + Rs ⎤
U b = ⎢ E ⎜⎜ ⎟⎟ − Ra I − ΔU p ⎥
⎢⎣ ⎝ Re ⎠ ⎥⎦ Electrica
Re - Facultatea de Inginerie
2017 32
Schema electrică: Caracteristica externă
U b = f ( I ) |Re =ct .
n = nn
Curentul de scurtcircuit:
Scurtcircuit: Ub = 0 Ie = 0 E = Ur
U b = U r − Ra I sc − ΔU p = 0
U r − ΔU p
I sc = 2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 33
Ra
III. 11. Funcţionarea maşinii de curent continuu ca motor
Motorul de curent continuu cu excitaţie Ecuaţiile motorului
independentă
U b = E + Ra I a + ΔU p
E = k E nΦ
M = k M ΦI a
Φ = Φ (I e )
U e = Re I e

III. 11. Funcţionarea maşinii de curent continuu ca motor
Diagrama energetică
Pa - pierderile în indus Pa = Ra I a2
Pp - pierderile la perii Pp = ΔU p I a
P1 = U b I a - puterea electrică absorbită; P2

Randamentul: η=
P2 = M 2Ω - puterea mecanică la ax; P1 + Pex
Pem = MΩ = EI a - puterea electromagnetică;
P2
Pex - pierderile în înfăşurarea de excitaţie; η=
P2 + Pex + Pa + Pp + PFe + Pf ,v
Pf ,v - pierderile mecanice şi de ventilaţie;
- pierderile în fier; 2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 35

PFe
III. 12. Motorul de curent continuu cu excitaţie separată (derivaţie)
Ecuaţiile motorului
U b = E + Ra I a + R p I a + ΔU p
E = k E nΦ (I e )
M = k M Φ (I e )I a
Caracteristica turaţiei la funcţionarea in sarcina:
n = f (I a ) |Ub =ct . U b − ΔU p Ra + R p
n= − Ia
k E Φ (I e ) k E Φ (I e )
I e = ct .
R p =ct .
Turaţia de mers în gol:
U b − ΔU p Ra + R p
n0 = n = n0 − Ia
Caracteristica turaţiei la funcţionarea in gol: n0 = f (I e ) |Ub =ct .

M = 0.
R p = 0.
U b − ΔU p
n0 =
k E Φ (I e )

Caracteristica mecanică: nn == ff ((M

M ))|U|Ubb==Uctn. . Caracteristica mecanică naturală:
IIee==Ict
en. .
RRpp==0ct. .
n= − Ia
M = k M Φ (I e )I a
n= − M
k E Φ (I e ) k M k E (Φ (I e )) 2

III. 12.1. Pornirea motorului de curent continuu cu excitaţie separată (derivaţie)
U b − ΔU p
Curentul de pornire: I ap =
Ra
Cuplul de pornire: U b − ΔU p
M p = k M Φ I ap = k M Φ
Ra

a. Pornirea reostatică: I e = I en
U b − ΔU p
I ap =
Ra + R p n
n0
U b − ΔU p Rp=0
M p = k M Φ I ap = k M Φ
Ra + R p Rp'>0
Rp''>Rp'
Rp'''>Rp''
Rp'V>Rp'''
Ms Mm MM M
b. Pornirea prin creşterea tensiunii de alimentare:
I e = I en
U p − ΔU p
M p = kM Φ
Ra
U p − ΔU p
I ap =
Ra

III. 12.2. Reglarea turaţiei motorului de curent continuu cu excitaţie separată (derivaţie)
Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b =U n . Caracteristica mecanică reostatică

I e = I en .
R p > 0.
n
n= − M
k E Φ (I e ) k M k E (Φ (I e )) 2 n0
Rp=0
Rp'>0
Rp''>Rp'
Rp'''>Rp''

Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b <Un =ct . Caracteristica mecanică la

I e = I en . tensiune redusă
R p = 0.
n= − M
k E Φ (I e ) k M k E (Φ (I e )) 2

Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b =U n . Caracteristica mecanică la curent

I e < I en . de excitaţie redus.
R p = 0.
n= − M
k E Φ (I e ) k M k E (Φ (I e )) 2

III. 13. Motorul de curent continuu cu excitaţie serie
Ecuaţiile motorului
U b = E + Ra I a + R p I a + Re I a + ΔU p
E = k E nΦ (I a )
M = k M Φ (I a )I a
Caracteristica turaţiei la funcţionarea in sarcina:
n = f (I a ) |U b =ct .
R p = ct .
U b − ΔU p Ra + Re + R p
n= − Ia
k E Φ (I a ) k E Φ (I a )
III. 13. Motorul de curent continuu cu excitaţie serie
Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b = ct .
R p = ct .
Caracteristica mecanică naturală:

n= − Ia n = f (M ) |U b =U n .
k E Φ (I a ) k E Φ (I a ) R p = 0.
M = k M Φ (I a )I a
n= − M
k E Φ (I a ) k M k E (Φ (I a )) 2
Motorul serie nu poate funcţiona în gol

deoarece se ambalează:
M⎯
⎯→ 0 ⇒ I a ⎯
⎯→ 0 ⇒ Φ ⎯
⎯→ 0 ⇒ n ⎯
⎯→ ∞
III. 13.1. Pornirea motorului de curent continuu cu excitaţie serie
Motorul serie se porneşte având o sarcina cuplata la ax; nu se porneste in gol !!!
a. Pornirea reostatică
b. Pornirea prin intermediul tensiunii de alimentare

III. 13.2. Reglarea vitezei motorului de curent continuu cu excitaţie serie
Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b =U n . Caracteristica mecanică reostatică

R p > 0.
U n − ΔU p Ra + Re + R p n
n= − M
k E Φ (I a ) k M k E (Φ (I a ))2
Rp=0
Rp'>0n
Rp''>Rp'
M
III. 13.2. Reglarea vitezei motorului de curent continuu cu excitaţie serie
Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b <U n . Caracteristica mecanică la tensiune redusă

R p = 0.
U b − ΔU p Ra + Re n
n= − M
k E Φ (I a ) k M k E (Φ (I a ))2
Un
U'<Un
U''<U'
M
III. 14. Frânarea maşinii de curent continuu
a. Frânarea dinamica
Se realizează prin decuplarea de la sursa a maşinii de curent continuu, care iniţial

funcţionează in regim de motor si conectarea pe o rezistenţă de frânare. Pana la oprire
maşina funcţionează in regim de generator pe reţea proprie.
Frânarea se face prin trecerea comutatorului K de pe poziţia 1-1’ pe poziţia 2-2’.
0 = E + Ra I a + RF I a + ΔU p
E = k E nΦ
M = k M ΦI a
− ΔU p Ra + RF
n= − M≈
kEΦ k M k E (Φ ) 2
Ra + RF
≈− M
k M k E (Φ ) 2
a. Frânarea dinamica
U − E − ΔU p
t < t0 : Ia = M >0 t = t0 : Ia = 0 M =0
Ra
− E − ΔU p
t > t0 : Ia = M <0
Ra + RF
In cazul maşinii cu excitaţie serie, după deconectarea de la reţea, se inversează mai întâi
legaturile la bornele înfăşurării de excitaţie si apoi se conectează rezistenta de frânare.
b. Frânarea recuperativă
Daca maşina cu excitaţie independenta sau derivaţie, care funcţionează in regim de

motor, este antrenată din exterior la o turaţie mai mare decât turaţia de mers in gol , n0,
maşina trece in regim de generator si debiteza putere electrica in reţea.
n > n0 E > U − ΔU p
U − E − ΔU p
Ia = <0 M <0
Ra
La trecerea in regim de frânare sensul

curentului prin indus se modifica.

c. Frânarea în contracurent
Se realizează prin decuplarea de la sursa a motorului de curent continuu, inversarea

bornelor indusului si reconectarea la sursa.
U b = − E + Ra I a + ΔU p
U b + E − ΔU p
Ia =
Ra
Pentru limitarea curentului se
introduce o rezistenta
suplimentara in serie cu indusul
U b + E − ΔU p
Ia =
Ra + RF

d. Frânarea prin înserierea unei rezistenţe suplimentare, Rs, în circuitul indusului
Se foloseşte in instalaţiile de ridicat

acţionate cu motoare de c.c.
U b − ΔU p Ra + RS
n= − M
kEΦ kM kEΦ 2

III. 15. Motorul monofazat serie cu colector
Cuplul electromagnetic care se produce în urma interacţiunii câmpului inductor cu
curenţii electrici din înfăşurarea rotorului are acelaşi sens pe cele două semialternanţe ale
curentului absorbit, întrucât cu modificarea sensului câmpului inductor se modifică şi sensul
curenţilor din indus.
Înfăşurarea de compensaţie (C1-C2) este necesară la
puteri mai mari de 10-15 kW, pentru a micşora
Ia inductivitatea totală a circuitului motorului şi implicit
pentru a îmbunătăţi factorul de putere.
B1
R
Înfăşurarea de comutaţie (B1-B2) este necesară
B2
A1 M deoarece procesul de comutaţie este mai dificil la
funcţionarea în curent alternativ. În spira care comută
E (care trece dintr-o cale de curent in cealaltă) şi care se
D1 D2
Ra află in scurtcircuit, tensiunea electromotoare indusă are
A2
U atât o componentă dată de mişcare cat si una dată de
C1
pulsaţia câmpului inductor.
C2 Rezistenţa R asigură un anumit defazaj al curentului

din înfăşurarea de comutaţie în vederea îmbunătăţirii
condiţiilor de comutaţie.
Diminuarea tensiunii de transformare din secţia care

comută se poate face prin micşorarea numărului de
Ia spire al secţiilor, reducerea frecvenţei sau a fluxului pe
pol.
B1
R
Reducerea fluxului pe pol la aceeaşi putere se face
B2
A1 M prin mărirea numărului de poli.
E Micşorarea numărului de spire determină creşterea

D1 D2
Ra numărului de lamelele la colector şi implicit a
A2
U diametrului acestuia.
C1
Motoarele monofazate cu colector se realizează
C2 pentru reţele de 25Hz sau 16 si 2/3 Hz (50/3 Hz).

Schema echivalentă: Diagrama fazorială:
U
jX I a
ϕ
Ia
α Φ0 RIa
E
Ecuaţiile de funcţionare:
U = R I a + jX I a + E
kE
E= Φ 0n
2
Cuplul electromagnetic instantaneu: m = k M ⋅ ϕ 0 ⋅ ia ia = 2 I a sin (ωt )

ϕ 0 = Φ 0 sin (ωt − α )
2k M Φ 0 I a
m = 2 k M Φ 0 I a sin (ωt )sin (ωt − α ) = [cos(ωt − ωt + α ) − cos(2ωt − α )]
2
Cuplul electromagnetic mediu:
T
1 2 ⋅ kM ⋅ Φ0 ⋅ Ia kM ⋅ Φ0 ⋅ Ia
M= ∫ [cos(α ) − cos(2ωt − α )]dt = cos(α )
T 2 2
0
La motoarele de putere redusă α<30° si maşina are cuplu de pornire atât în c.c.
cât şi în c.a.

kM ⋅ Φ0 ⋅ Ia
Cuplul electromagnetic mediu: M= cos(α )
2
Caracteristica mecanică la diferite

tensiuni de alimentare
Pentru a avea aceeaşi turaţie în c.c. şi în

c.a. motorul are borne separate pentru cele
două cazuri.
La aceeaşi tensiune de alimentare numărul
de spire necesar în c.a. este mai mic deoarece
curentul alternativ de valoare efectiva Ia, egală
cu cea din curent continuu, contribuie la
realizarea fluxului Φ0 cu amplitudinea sa 2I a .
Datorită căderilor de tensiune mai mari în

c.a. şi a saturaţiei puternice in c.c. solenaţia de
excitaţie in c.c. trebuie să fie mai mare.

ME Masina de CurentContinuu2017 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ME Masina de CurentContinuu2017 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

III. Maşina de curent continuu

Prof. dr. ing. Leonard Marius MELCESCU

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 1

Maşina de curent continuu poate funcţiona ca motor, generator sau frână.

Ca generator se foloseşte pe vehiculele autonome sau ca generator de sudare.

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 2

Motoarele de curent continuu sunt folosite în sistemele de acţionare

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 3

Motoarele de curent continuu sunt folosite în sistemele de acţionare

•sisteme de foraj si extracţie,

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 4

Motoarele de curent continuu sunt folosite în sistemele de acţionare

• tramvaie, troleibuze, metrou, locomotive, electrocare si altele.

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 5

a. cu excitaţie independentă; b. cu excitaţie derivaţie; c. cu excitaţie serie;

Pn [kW] - puterea nominală la generatoare - puterea electrică la borne;

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 7

a. Generator de curent alternativ; b. Generator de curent pulsatoriu. A2

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica

Φsp Φsp esp

a. spiră cu inele; b. spiră cu colector

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 11

Înfăşurările indusului maşinii de curent continuu

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 12

Înfăşurările indusului maşinii de curent continuu

Schema desfăşurată a unei înfăşurări buclate a unei maşini de curent continuu

Înfăşurările indusului maşinii de curent continuu

Schema desfăşurată a unei înfăşurări buclate a unei maşini de curent continuu

Fluxul corespunzător unei spire cu pas

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 17

Circuitul magnetic al maşinii de curent continuu

Forţa care acţionează asupra

Lungimea periferiei rotorului pe partea dinspre întrefier este: πD = 2 pτ

Puterea electromagnetică a maşinii:

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 21

Spectrul liniilor câmpului maşinii de curent continuu:

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 23

a) Modificarea potenţialului electric pe lamelele colectorului;

b) Întârzierea procesului de comutaţie;

c) Modificarea caracteristicii magnetice a maşinii, de la gol la sarcina;

d) Creşterea pierderilor din dinţii rotorului.

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 24

Înfăşurarea de compensaţie a reacţiei Înfăşurarea de comutaţie

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 25

Generatorul de curent continuu cu excitaţie independentă

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 27

PFe - pierderile în fier;

a. Caracteristica de funcţionare în gol

Condiţiile de punere în funcţiune

Existenţa fluxului remanent în maşină;

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 34

P1 = U b I a - puterea electrică absorbită; P2

- pierderile în fier; 2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 35

Caracteristica turaţiei la funcţionarea in sarcina:

Caracteristica turaţiei la funcţionarea in gol: n0 = f (I e ) |Ub =ct .

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 37

Caracteristica mecanică: nn == ff ((M

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 38

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 39

b. Pornirea prin creşterea tensiunii de alimentare:

2017 - Facultatea de Inginerie Electrica 41