Impactul malocluziei raportat la afectarea

calitatii vietii in randul tinerilor

Yaghma Masood , Mohd Masood, Nurul Nadiah Binti Zainul , Nurhuda Binti Abdul Alim
Araby , Saba Fouad Hussain and Tim Newton.

Abstract:

Background: Obiectivele acestui studiu au fost evaluarea calității vieții legate de

sănătatea orală ( Oral Health Related Quality of Life - OHRQoL) la tineri persoanele cu
vârste cuprinse între 15 și 25 de ani care au căutat tratament ortodontic și pentru a
măsura asocierea dintre ortodonție nevoia de tratament (folosind IOTN), sexul, vârsta
și nivelul de educație și calitatea vieții legate de sănătatea orală (OHRQoL).
Metoda: S-a realizat studiul pe un numar de 323 de adulți tineri cu vârsta cuprinsă
între 15 și 25 de ani, care s-au prezentat in Clinica de Ortodontie a facultatii de
Medicină Dentară, Universitatea Teknologi MARA. Participanții au completat profilul
de impact asupra sănătății orale-14 (Oral Health Impact Profile-14 - OHIP-14) și
li s-a facut un examen clinic care a inclus indexul necesității tratamentului ortodontic
- Componenta sănătății dentare (Index of Orthodontic Treatment Need- Dental
Health Component - IOTN-DHC). Datele colectate au fost analizate si au inclus
statistici, One-way ANOVA și modele de regresie bivariate și multivariate.
Rezultate: Scorul mediu (± SD) pentru OHIP-14 la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și
25 ani a fost de 22,6 ± 12,5. Disconfortul psihic al pacientului a avut cel mai mare
impact, avand o medie de (± SD) of 4.0 ± 1.9. Analiza de regresie a arătat o asociere
semnificativă a IOTN-DHC si OHIP-14 (p <0,05).
Asupra femeilor a avut un impact ușor mai mare decât bărbații, insa acest lucru nu a
fost semnificativ. S-a constatat ca pe anumite grupe de varsta impactul a mai mare,
intr-un mod negativ. Astfel pacientii din grupa de varsta 15-18 ani au prezentat cel mai
mare impact asupra calității vieții din cauza malocluziunii. Participanți cu studii
superioare raportează un impact semnificativ mai mare asupra OHRQoL, în
comparație cu cei cu studii medii.
Concluzii: Malocluzia are un impact negativ semnificativ asupra OHRQoL și a
domeniilor sale. Disconfortul psihic este cel mai mare. Persoanele mai tinere și
persoanele cu studii universitare raportează un impact mai ridicat in ceea ce priveste
calitatea vietii. Nu a fost raportată o diferență de impact între bărbați și femei.
Cuvinte cheie: Calitatea vieții legate de sănătatea orală, malocluzia, nevoia de
tratament, impact asupra sănătății orale (OHIP).
Backgroung:
Conceptul de calitate a vieții legate de sănătatea orală (OHRQoL) corespunde cu
impactul sănătății orale sau boala pe funcționarea zilnică a unui individ, bunăstarea sau
calitatea generală a vieții [1]. Condiții care afectează sănătatea orala, inclusiv malocluzia,
sunt extrem de răspândite; au consecințe nu numai asupra fizicului, dar pot afecta și
calitatea vieții prin afectare relațiilor interpersonale, a socializarii, a stima de sine si a
bunastarii psihologice [2].
Cercetari realizate despre impactului fizic, social și psihologic al malocluziei care poate
afecta calitatea vietii legata de sanatatea orala ne atrage atentia asupra efectelor
malocluziei asupra vieții oamenilor și oferă o mai buna înțelegere a cererii de tratament
ortodontic dincolo de măsurarea parametrilor clinici. În plus, deoarece efectele sociale
și psihologice sunt deseori
principalul motiv pentru care pacientii doresc unui tratament ortodontic, OHRQoL
poate fi considerată cea mai bună măsurătoare in ortodonție [2]. Aceasta cercetare ar
putea fi foarte valoroasa pentru cercetători, planificatorii de sănătate și furnizorii de
îngrijire a sănătatii orală [3].
Malocluzia diferă de majoritatea conditiilor medicale si dentare, prin aceea că este mai
degrabă "un set de abateri dentare", decât o boală și tratamentul ortodontic nu
nu vindeca o afectiune, ci mai degraba corecteaza variatii de la o normă arbitrară [4].
Acest lucru a dus la dezbaterea privind definirea punctul în care înseamnă gradul de
variație acest tratament ortodontic este de dorit [5]. Mai mult decat atat, s-a sugerat că
majoritatea măsurilor de sănătate orală dezvoltate în stomatologie nu sunt aplicabile in
ortodonție, deoarece majoritatea malocluziilor sunt asimptomatice și sunt legate de
dorinta estetica a pacinetuli, spre deosebire de pierderea defuncție [4,6]. În plus,
severitatea unei malocluzii poate fi perceputa intr-un mod de persoana afectată și intr-
un alt mod de medicul ortodont [3]. Prin urmare, atunci când se evaluează impactul
unei malocluzii, este important să se ia în considerare diferitele domenii care pot fi
afectate și relațiile lor cu gravitatea malocluziunii. Unele persoanele cu o malocluzie
severă sunt mulțumite de sau indiferente față de estetica lor dentară, în timp ce alții
sunt preocupat de neregulile minore [3]. Evaluarea necesităților pentru tratamentul
ortodontic în stomatologie clinicile sunt în mod tradițional evaluate în mod normativ
prin măsuri precum indicele necesității tratamentului ortodontic (Index of Orthodontic
Treatment Need: IOTN ) [3,7]. Cu toate acestea, există dovezi că mulți adolescenți cu
necesitatea normativă de tratament ortodontic măsurată prin IOTN nu au niciun impact
asupra OHRQoL [8,9]. Prin urmare, utilizarea individuala a IOTN în stabilirea
tratamentului ortodontic poate fi problematică, deoarece unii pacienți care nu au nici o
nevoie psihosocială de tratament ar fi perceputi ca necesitând tratament [10,11].
Utilizarea măsurilor OHRQoL ofera un potential de combinare util ,în plus față de IOTN
[7,12]. OHIP-14 poate fi folosit ca o potențială măsură pentru înlocuirea clinică
subiectivă pentru determinarea nevoii de tratament în rândul tinerilor [13].
Studii anterioare recunosc relația dintre malocluziil și OHRQoL, precum și impactul
tratamentului ortodontic asupra OHRQOL a fost echivoc. Unii autori au găsit o relație
stransa între malocluzie sau necesitatea tratamentului ortodontic și OHRQoL [12,14,15],
dar alții nu au raportat o relație clară [4,16,17]. Deci, acest studiu a fost realizat pentru a
evalua OHRQoL in randul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 25 de ani care doresc
tratament ortodontic în cadrul Departamentului Ortodonție la Universiti Teknologi
MARA Malaezia și pentru a determina asocierea dintre nevoia
de tratament ortodontic (folosind IOTN), sexul, vârsta nivelul de educatie, și OHRQoL.
Metoda:
Design de studiu:
Participanții la studiu au fost copii și adulți tineri cu vârsta cuprinsa intre 15 si 25 de ani,
care frecventează clinicile ortodontice ale Facultatii de Medicină Dentară, Universitatea
Teknologi MARA, din Malaezia. Clinica ortodontică a Facultatii de Stomatologie UiTM
este cea mai mare clinică ortodontică din orașul Shah Alam și din zona. Este o clinică
guvernamentală și de aceeas toti pacienții care sunt considerați ca ar avea o nevoie
clinică sau care solicita un tratament ortodontic sunt indrumati spre Clinica
ortodontică la Facultatea de Medicină Dentară UiTM.
Toți copiii și adulții tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 25 de ani, care fie au venit din
propria dorinta, fie au fost indrumati de către medicii lor dentiști generali spre clinicile
ortodontice din cadrul Facultății de stomatologie, Universiti Teknologi MARA, în
Malaezia. Majoritatea participanților au fost motivați de părinți să caute consultare
ortodontică. O eșantionare consecventă convenabilă a fost utilizată. Participanții au fost
recrutați la prima lor vizită de screening ortodontic înainte de a începe orice tratament
ortodontic. Participanții sau apartinatorii acestora au fost pe deplin informați cu privire
la natura acestora studiul și au semnat un formular de consimțământ de acord să
participe în studiu. Pentru a fi eligibil, participantul a trebuit să prezinte o sănătate
generală bună.Participanții care au solicitat o interventie chirurgicală sau care au avut
afecțiuni cronice, au primit un tratament ortodontic anterior, au avut anomalii
dentofaciale severe, cum ar fi despicatura labio-palatina,
carii dentare netratate sau o stare de sănătate parodontală nesatisfacatoare, așa cum
este indicat de un indice parodontal comunitar scor de 3 sau mai multe au fost exclus.
Acest lucru a fost realizat pentru a preveni posibilele confuzii a acestor condiții asupra
calității vieții participanților și pentru a obține o populație de grupuri omogene.
Universiti Teknologi MARA (UiTM) Etica cercetării Consiliul de Administrație a aprobat
toate procedurile de studiu.
Rezultatul variabil (OHIP-14):
OHRQoL a fost măsurat utilizând limba malay si tradusă in engleza o versiune a
profilului de impact al sănătății orale pe 14 articole (OHIP14). S-a demonstrat că OHIP-14
are o fiabilitate bună, valabilitate și precizie [18,19]. Versiunea Malay a OHIP-14 a fost, de
asemenea, dovedit a fi valabil și de încredere și a fost folosit într-un sondaj
reprezentativ la nivel național pentru a determina estimări ale populației pentru
prevalență, amploare și severitate
de impact asupra OHRQoL [20]. OHIP-14 evaluează starea de sănătate orală asupra
calității vieții în șapte domeniile conceptuale (două elemente per domeniu) adresand
intrebari corespunzatoare pentru a evalueze frecvența apariției unei probleme de
identificat, in randul pacientilor. Dimensiunile sunt: limitarea funcțională, durerea fizica,
disconfortul psihologic, disabilitatea fizica, dizabilitatea psihologica, probleme sociale și
handicapul [21]. Aceste dimensiuni se bazează pe modelul conceptual al sănătății orale a
lui Locker [22]. Răspunsurile sunt evaluate pe scara Likert de 5 puncte: 0 = niciodată; 1 =
aproape niciodată; 2 = ocazional; 3 = destul de des; 4 = foarte des / in fiecare zi.
Rezumatul scorurilor OHIP-14 poate varia de la 0 la 56 și sunt calculate prin însumarea
valorilor ordinale pentru
cele 14 articole. Scorurile de domeniu pot varia de la 0 la 8. Scoruruile mari reprezinta
un raspuns nefavorabil, iar cele cu un scor mic reprezinta un raspuns favorabil,
raportate la calitatea vietii legata de sanatataea orala. Toți participanții au terminat
OHIP-14 înainte de orice tratament ortodontic.
IOTN-DHC:
După ce participanții au fost intervievați folosind OHIP-14, examinarile clinice au fost
efectuate pentru a evalua necesitatea unui tratament ortodontic, utilizand Dental
Health Component (DHC)al indicelui de necesitate ortodontica (Index of Orthodontic
Treatment Need - IOTN). Acest indice a câștigat acceptarea internațională
deoarece este valabil, fiabil și ușor de utilizat [23]. Pentru DHC a IOTN, sunt evaluate 10
trăsături de malocluzie: overjetul, overjetul invers, overbite-ul, ocluzie deschisa, ocluzie
acoperita, aglomerare dentara, eruptie impiedicata, despicatura labiala si despicatura
palatina, precum și orice anomalie craniofaciala, clasa a II-a și a III-a și hipodonție.Doar
cea mai mare trăsătură de notare este utilizată pentru a evalua nevoile de tratament
[24] Nevoile de tratament ale pacienților au fost clasificate ca fiind: Gradul 1 (fără nevoie
de tratament), gradul 2 (tratament minim), gradul 3 (necesitatea de tratament raane la
latitudinea medicului) și gradul 4 și 5 (necesitate de tratament ridicata). Vârsta, sexul și
nivelul de educație, au fost înregistrate din cauza lor asocierilor ambelor rezultatul și
variabilele explicative.
Examenul de fiabilitate:
Ratingurile IOTN-DHC au fost înregistrate independent de doi clinicieni instruiti si egali
ca si cunostiinte. Pentru a evalua exactitatea intra- si inter-examinatori au fost selectati
la intamplare 20 de tineri care nu au facut parte din studiul de față si au fost
reexaminati la un interval de 2, respectiv 4 saptamani de la prima lor vizita.Exactitatea
intraexaminatori pentru IOTN-DHC a fost aproape perfecta cu rezultatul kappa = 0,91și
0,96.A fost găsit un acord excelent de exactitate intre clinicieni, cu un rezultat kappa =
0,85.
Analize statistice:
Datele au fost analizate utilizând software-ul R-Project (versiunea 2.13.2) [25]. Scorurile
care se aduna și scorurile subscale pentru OHIP-14 au fost calculate prin însumarea
răspunsului codurilor.Analizele de date au inclus statistici descriptive și One-way
ANOVA cu test Tukey Post Hoc pentru a evalua diferențele OHRQoL față de grupurile
definite de IOTN-DHC. Modelele de regresie bivariate și multivariate au fost folosit
pentru a măsura asocierea dintre OHRQoL și IOTN-DHC, sex, vârstă și nivel de
educație. În regresie liniară , rezultatele OHIP-14 au fost utilizate ca rezultat continuu
variabilă, IOTN-DHC a fost recodificată ca o serie de variante variabile. Vârsta a fost
recodificată în trei categorii, și variabilele fictive calculate pentru utilizarea în regresie
analize. Regresiile liniare bivariate au fost efectuate individual în modele separate cu
fiecare variabilă explicativă; model 1 inclus IOTN-DHC (nu este nevoie de tratament = 0,
tratament minim = 1, tratament limitat = 2 și tratament necesar = 3), modelul 2 inclus
sex (bărbat = 0 și feminin = 1), modelul 3 a inclus vârsta grupuri (15-18 ani = 0, 19-21 ani =
1, 22-25 ani = 2) iar modelul 4 a inclus nivelul educațional (învățământul secundar = 0 și
învățământul universitar = 1). În cele din urmă, toate
variabilele explicative au fost combinate într-un multivariat model de regresie liniară.

Rezultate:
Un total de trei sute douăzeci și cinci de tineri adulți a participat la acest studiu. Vârsta
medie (± SD) a fost de 22,05 (± 3,20) ani in care au fost inclusi 63 de participanți (19,5%)
în vârstă de 15-18 ani, 89 participanti (27,5%) în vârstă de 19-21 ani și 171 participanti
(53,0%) în 2007, in grupa de vârstă 22-25 ani. Majoritatea participanților (273, 85,4%) au
avut studii la nivel universitar și 49 (15,1%) au fost educați doar la nivel secundar. Din 323
participanti, 132 (40,8%) au fost băieți și 191 (59,1%) erau fete.Necesitatea tratamentului
în funcție de IOTN-DHC a fost prezentă în 252 (78,0%) participanți, restul de 71 de
participanți (22%) nu aveau nevoie de tratament ortodontic, evaluat dupa IOTN-DHC.
Tabelul 1 prezinta deviatia principala, standard, mediana și intervalul pentru scorul total
OHIP-14 și pentru fiecare domeniu în cazul tuturor celor 322 de participanți. Scorul
general mediu (± SD) pentru OHIP-14 a fost de 22,6 ± 12,5. Psihologice disabilitate (2,6 ±
1,8) a OHIP-14 a arătat cel mai mic impact datorat malocluziei la pacienții care au
perceput nevoia tratament al malocluziei. S-a observat ca disconfortul psihologic a avut
cel mai mare impact raportat, cu o medie (± SD) de 4,0 ± 1,9.
Tabelul 2 prezintă rezultatele din durere fizica, handicap fizic, handicap
ANOVA One Way și testul Tukey Post psihologic și social invaliditatea tuturor
Hoc care compară grupurile definite de a arătat o diferență semnificativă în
IOTN-DHC. Participanții cu nevoi mari OHIP-14 scor la nivelul "tratamentului
de tratament au raportat un impact limitat", domeniul de handicap a arătat
negativ semnificativ marit asupra scorul doar o semnificație diferența de OHIP-
general OHRQoL și în fiecare domeniu 14 scoruri în "tratament de mare
al OHIP-14. Cel mai mare impact a fost necesitate".
observat în cazul disconfortului Tabelul 3 prezintă rezultatele analizelor
psihologic în care pacientii au nevoie de bivariatului și multivariatului pentru a
un tratament ortodontic minim si a fost stabili asocierea dintre OHIP-14 și
asociată cu o diferență semnificativă în IOTN-DHC, sex, grup de vârstă și nivelul
OHIP-14 si scoruri comparativ cu grupul de educație. Există o asociere
"Fara necesitate de tratament". În timp semnificativă intre necesitatea
ce domeniile de limitare funcțională, tratamentului ortodontic si scorul
general OHIP-14 (p <0,05). Deși asupra
femeileor s-a descoperit un impact ușor
mai mare al
scoruri, decât in randul bărbații, acest
lucru nu este semnificativ în niciuna
dintre analize. Grupa de vârstă este
asociată negativ cu ansamblul Scorul
OHIP-14 (p <0,05). Grupul de 15-18 ani a
arătat cel mai mare impact asupra
calității vieții din cauza malocluziei.
Această asociere pe grupuri de vârstă
devine mai puternică în modelul
multivariat. Asocierile dintre nivelul de
educație și IOTN nu au fost
semnificative in modelul bivariat, dar a
devenit semnificativ în modelul
multivariate, participanții cu studii
universitare au un impact semnificativ
mai mare asupra OHRQoL, comparativ
cu participanții cu studii medii numai.
Modelul final multivariat a explicat o
variație de 22% în scorul total al OHIP-
14 (R2 = 0,22).
Discutie:
Acest studiu a evaluat impactul necisitatii tratamentului ortodontic OHRQoL în general
și pe diferitele sale domenii la vârstele cuprinse intre 15-25 ani care doresc tratament
ortodontic in cadrul clinicii ortodontice a UiTM. Aproape de 1,5 ori mai multe fete ca
băieții au căutat tratament ortodontic la universitate clinică în timpul perioadei de
recrutare pentru acest studiu este de acord cu studiile anterioare care arată o utilizare
mai mare a serviciilor de tratament ortodontic de către femei [3,15,26,27]. Acest lucru
poate sugera că femeile răspund la așteptările sociale de importanța esteticii mai
degrabă decât o nevoie de tratament ortodontic obiectiv mai mare comparativ cu
omologii lor de sex masculin [28]. Alternativ părinții pot fi mai predispuși să caute
tratament ortodontic pentru copiii lor decât pentru bărbații lor. Era de așteptat ca
impactul malocluziei asupra calității vieții sa fie semnificativ mai mare la fete în
comparație cu băieții, din cauza faptului ca baietii sunt fi mai puțin conștienți de
aspectul lor [28]. Asupra femeilor tinere s-a preconizat ca impactul o sa aiba un raspuns
mai puternic decat in randul barbatilor tineri, dar diferentele nu au fost semnificative.
Constatări similare au fost raportate de Oliveira și Sheiham (29) la adolescenți [29] și
alte grupuri de vârstă prin Birkeland și colab., Hunt și colab., 57 și Bernabe et al.
[8,30,31]. Cu toate acestea, Peres (2008) et al. găsite de adolescenții de sex feminin
o mai mare nemulțumire față de aspectul lor dentar [32]. Este posibil ca lipsa unei
diferențe de impact între subiectii de sex masculin și cei de sex feminin din acest studiu
și alte studii se datorează selecției: reticența bărbaților de a participa la studii clinicile.
Au fost prezentate analize de regresie bivariate și multivariate ale acelor participanți cu
malocluzii mai severe si s-a raportat un impact mai mare asupra calității vieții după
control
pentru efectele covariatelor (sex, vârstă și nivel de educație ). Tinerii cu nevoie de
tratament ortodontic mica, la limita si mare au avut 5, 9 și 15 puncte in plus fata de
ceilalti pe scala OHIP-14 comparativ cu pacientii incadrati in grupul "fără nevoie de
tratament". Există mai multe motive posibile pentru acestea diferențe. În primul rând,
utilizarea măsurilor diferite de măsurare calitatea vieții. În al doilea rând este posibil ca
perceptia pe vârsta difera față de estetică și calitatea vieții, iar studiile au variat pe scară
largă legata de vârsta, pe grupurile studiate. În plus, diferite culturi, tradiții, iar normele
sociale din toate țările pot influența percepția a esteticii diferite în fiecare societate. În
cele din urmă, frecvența sau severitatea malocluziunilor în unele rase și grupurile etnice
pot percepe malocluzia ca fiind normală
pentru grupul dat și invers [28].
O asociere negativă a fost observată între vârstă și impactul asupra calității vieții din
cauza malocluziunii, impactul malocluzia scade odată cu creșterea vârstei. Aceasta
poate fi rezultatul de "schimbare de răspuns" cu vârsta - cu atât mai mult un individ
trăiește cu o malocluzie, cu atât mai mare este probabilitatea ca ei se vor adapta la
limitele pe care le determina aceasta, reducând astfel impactul. Pentru a explora acest
lucru, viitorele studiile ar trebui să se uite la schimbările de tratament necesare,
raportate cu vârstă. Nivelul de educație a avut o asociere pozitivă în cadrul
multivariatului regresie care ar putea fi datorată creșterii conștiința de sine și stima de
sine cu educația în creștere.
Explorând fiecare domeniu OHIP-14, scorurile IOTN au fost cel mai strâns corelat cu
impactul asupra disconfortului psihologic și domenii de limitare funcțională OHRQoL.
Rezultate similare au fost raportate la copii în vârstă de 11-14 ani [4,14] și la adulții tineri
[3,29]. Aceasta este logic atunci când considerăm că cel mai comun motiv căutarea unui
tratament ortodontic este de a corecta estetica dentară și de a îmbunătăți stima de sine
[3].
Astfel, medicii ortodonti ar trebui să fie conștienți că pacienții tineri se vor aștepta de la
tratamentul ortodonticnu doar la o imbunatatire a sanatatii, dar mai ales la
imbunatatirea esteticii raportate si la viața socială [34]. Când aceste așteptări nu sunt
îndeplinite, acest lucru poate duce la nemulțumire față de tratament rezultat. Utilizarea
măsurii OHRQoL ca parte din procedura de diagnosticare poate oferi informații despre
priorități pentru tratamentul pentru a maximiza satisfacția pacientului [3,12,35].În acest
studiu, un impact semnificativ asupra domeniul de handicap era prezent doar atunci
când pacienții aveau un nivel ridicat de nevoie de tratament. Unii autori au sugerat
malocluzie ar putea deveni handicap, nu din cauza invaliditate funcțională, ci pentru că
poate afecta negativ aspectul social relațiile și percepția de sine [36].

Concluzie:
Malocluzia are un impact negativ asupra sănătății orale precum și a domeniilor sale,
aceasta este cea mai mare pentru domeniul disconfortului psihologic. Impactul raportat
este cel mai mare la tineri și la cei cu o universitate educație, în timp ce acest studiu nu
a găsit nici o semnificație diferența în impactul asupra calității orale legate de sănătatea
orală viață la bărbați și femei.

Author details:
1 Centre of Studies for Oral & Maxillofacial Diagnostic and Medicine, Faculty of
Dentistry, Universiti Teknologi MARA, Shah Alam, Malaysia.
2 Centre of Studies for Community Dentistry, Faculty of Dentistry, Universiti Teknologi
MARA, Shah Alam, Malaysia.
3 Faculty of Dentistry, Universiti Teknologi MARA, Shah Alam, Malaysia.
4 Centre of Studies for Orthodontics, Faculty of Dentistry, Universiti Teknologi MARA,
Shah Alam, Malaysia.
5 Unit of Dental Public Health and Oral Health Services Research, King’s College Dental
Institute, King’s College London, Denmark Hill, London, UK. Received: 25 September
2012 Accepted: 28 December 2012 Published: 26 February 2013 References

Bibliografie:

1. Aldrigui JM, Abanto J, Carvalho TS, Mendes FM, Wanderley MT, Bonecker M, Raggio
DP: Impact of traumatic dental injuries and malocclusions on quality of life of young
children. Health Qual Life Outcomes 2011, 9:78.
2. Masood M, Masood Y, Saub R, Newton JT: Need of minimal important difference for
oral health-related quality of life measures. J Public Health Dent 2012.
3. Feu D, de Oliveira BH, de Oliveira Almeida MA, Kiyak HA, Miguel JA: Oral healthrelated
quality of life and orthodontic treatment seeking. Am J Orthod Dentofacial Orthop 2010,
138:152–159.
4. O'Brien C, Benson PE, Marshman Z: Evaluation of a quality of life measure for children
with malocclusion. J Orthod 2007, 34:185–193. discussion 176.
5. Petersen PE, Bourgeois D, Ogawa H, Estupinan-Day S, Ndiaye C: The global burden of
oral diseases and risks to oral health. Bull World Health Organ 2005, 83:661–669.
6. Rusanen J, Lahti S, Tolvanen M, Pirttiniemi P: Quality of life in patients with severe
malocclusion before treatment. Eur J Orthod 2010, 32:43–48.
7. Onyeaso CO: Orthodontic treatment complexity and need with associated oral
health-related quality of life in Nigerian adolescents. Oral Health Prev Dent 2009, 7:235–
241.
8. Bernabe E, Sheiham A, Tsakos G, Messias de Oliveira C: The impact of orthodontic
treatment on the quality of life in adolescents: a case–control study. Eur J Orthod 2008,
30:515–520.
9. de Oliveira CM, Sheiham A: The relationship between normative orthodontic
treatment need and oral health-related quality of life. Community Dent Oral Epidemiol
2003, 31:426–436.
10. De Baets E, Lambrechts H, Lemiere J, Diya L, Willems G: Impact of self-esteem on
the relationship between orthodontic treatment need and oral health-related quality of
life in 11- to 16-year-old children. Eur J Orthod 2012, 34:731–737. 11. Kok YV, Mageson P,
Harradine NW, Sprod AJ: Comparing a quality of life measure and the Aesthetic
Component of the Index of Orthodontic Treatment Need (IOTN) in assessing
orthodontic treatment need and concern. J Orthod 2004, 31:312–318. discussion 300–
311.
12. Johal A, Cheung MY, Marcene W: The impact of two different malocclusion traits on
quality of life. Br Dent J 2007, 202:E2.
13. Agou S, Malhotra M, Tompson B, Prakash P, Locker D: Is the child oral health quality
of life questionnaire sensitive to change in the context of orthodontic treatment? A
brief communication. J Public Health Dent 2008, 68:246–248.
14. Foster Page LA, Thomson WM, Jokovic A, Locker D: Validation of the Child
Perceptions Questionnaire (CPQ 11–14). J Dent Res 2005, 84:649–652.
15. Locker D, Jokovic A, Clarke M: Assessing the responsiveness of measures of oral
health-related quality of life. Community Dent Oral Epidemiol 2004, 32:10–18.
16. de Oliveira CM, Sheiham A, Tsakos G, O'Brien KD: Oral health-related quality of life
and the IOTN index as predictors of children's perceived needs and acceptance for
orthodontic treatment. Br Dent J 2008, 204:1–5. discussion 384–385.
17. Zhang M, McGrath C, Hagg U: The impact of malocclusion and its treatment on
quality of life: a literature review. Int J Paediatr Dent 2006, 16:381–387.
18. Allen PF, McMillan AS, Walshaw D, Locker D: A comparison of the validity of generic-
and disease-specific measures in the assessment of oral healthrelated quality of life.
Community Dent Oral Epidemiol 1999, 27:344–352.
19. Slade GD: Derivation and validation of a short-form oral health impact profile.
Community Dent Oral Epidemiol 1997, 25:284–290.
20. Saub R, Locker D, Allison P: Derivation and validation of the short version of the
Malaysian Oral Health Impact Profile. Community Dent Oral Epidemiol 2005, 33:378–
383.
21. Slade GD, Spencer AJ: Development and evaluation of the Oral Health Impact Profile.
Community Dent Health 1994, 11:3–11.
22. Locker D: Measuring oral health: a conceptual framework. Community Dent Health
1988, 5:3–18.
23. Jarvinen S: Indexes for orthodontic treatment need. Am J Orthod Dentofacial Orthop
2001, 120:237–239.
24. Brook PH, Shaw WC: The development of an index of orthodontic treatment priority.
Eur J Orthod 1989, 11:309–320.
25. Team R: R: A Language and Environment for Statistical Computing. Vienna: Austria;
2012.
26. Al Yami EA, Kuijpers-Jagtman AM, van't Hof MA: Orthodontic treatment need prior
to treatment and 5 years postretention. Community Dent Oral Epidemiol 1998, 26:421–
427.
27. Broder HL, Slade G, Caine R, Reisine S: Perceived impact of oral health conditions
among minority adolescents. J Public Health Dent 2000, 60:189–192.
28. Heravi F, Farzanegan F, Tabatabaee M, Sadeghi M: Do malocclusions affect the oral
health-related quality of life? Oral Health Prev Dent 2011, 9:229–233.
29. de Oliveira CM, Sheiham A: Orthodontic treatment and its impact on oral health-
related quality of life in Brazilian adolescents. J Orthod 2004, 31:20–27. discussion 15.
30. Birkeland K, Boe OE, Wisth PJ: Subjective assessment of dental and psychosocial
effects of orthodontic treatment. J Orofac Orthop 1997, 58:44–61.
31. Hunt O, Hepper P, Johnston C, Stevenson M, Burden D: The aesthetic component of
the index of orthodontic treatment need validated against lay opinion. Eur J Orthod
2002, 24:53–59.
32. Peres KG, Barros AJ, Anselmi L, Peres MA, Barros FC: Does malocclusion influence
the adolescent's satisfaction with appearance? A crosssectional study nested in a
Brazilian birth cohort. Community Dent Oral Epidemiol 2008, 36:137–143.
33. Tonelli R, McIntyre A, Camerin C, Walters ZS, Di Leo K, Selfe J, Purgato S, Missiaglia
E, Tortori A, Renshaw J, et al: Antitumor activity of sustained Nmyc reduction in
rhabdomyosarcomas and transcriptional block by antigene therapy. Clin Cancer Res
2012, 18:796–807.
34. Tung AW, Kiyak HA: Psychological influences on the timing of orthodontic
treatment. Am J Orthod Dentofacial Orthop 1998, 113:29–39.
35. Agou S, Locker D, Muirhead V, Tompson B, Streiner DL: Does psychological well-
being influence oral-health-related quality of life reports in children receiving
orthodontic treatment? Am J Orthod Dentofacial Orthop 2011, 139:369–377.
36. Prahl-Andersen B: The need for orthodontic treatment. Angle Orthod 1978, 48:1–9.
37. Thomas CW, Primosch RE: Changes in incremental weight and well-being of
children with rampant caries following complete dental rehabilitation. Pediatr Dent
2002, 24:109–113.