Istoria Psihologiei

- De ce? Cum? Ce? -

Curs 2
 De ce studiem Istoria Psihologiei?

Acela care cunoaște doar propria generație

rămâne copil
George Norlin
Președinte al Universității din Colorado

– Cum putem fi ”copii” în ale psihologiei?

– Ce beneficiu ar trebui să aducă studiul Istoriei Psihologiei?

Istoria Psihologiei Lect.dr. Laurențiu Maricuțoiu 2

 De ce studiem Istoria Psihologiei?

• Wartheimer (2012) și Hergenhahn (2000) aduc mai multe

argumente pentru studiul Istoriei Psihologiei

– IP poate oferi o perspectivă de ansamblu asupra psihologiei;

• Asigură o mai bună înțelegere a modului în care teorii și modele din epoci diferite
”se potrivesc” unele cu altele;

– IP poate indica originea ideilor existente în psihologia actuală;

• Asigură cunoașterea și înțelegerea ideilor la care psihologia actuală a renunțat;
• Înțelegerea faptului că ideile și teoriile psihologice nu apar de la sine;

– IP poate asigura o înțelegere mai profundă a domeniului;

• înțelegem mai bine comportamentul unei persoane al cărei istoric ne e cunoscut...
Deci e de așteptat să înțelegem mai bine psihologia dacă îi cunoaștem istoria;

– IP poate asigura recunoașterea ”modei” psihologice

• Prin IP, putem înțelege că perspectivele asupra omului nu dispar pentru că sunt
incorecte... ci pentru ca devin nepopulare;
Istoria Psihologiei Lect.dr. Laurențiu Maricuțoiu 3
 De ce studiem Istoria Psihologiei?

• Wartheimer (2012) și Hergenhahn (2000) aduc mai multe

argumente pentru studiul Istoriei Psihologiei

– IP poate indica linii de dezvoltare a psihologiei;

• Evitarea greșelilor / modelelor din trecut care nu și-au dovedit validitatea
științifică;
• Evitarea abordărilor din trecut care s-au dovedit a fi ineficiente, sau care au
fost înlocuite cu metode mai eficiente de cunoaștere;
• Identificarea unor idei valoroase... care au fost trecute cu vederea la vremea
lor;

– IP ne poate face să înțelegem că adevărul psihologic absolut nu este

deținut de nicio orientare / școală psihologică... din trecut sau mai ales
contemporană;

– nu în ultimul rând...
• CURIOZITATEA. În loc să ne întrebăm ”De ce să studiem IP?”... putem să ne
întrebăm ”De ce sa nu studiem IP?”
Istoria Psihologiei Lect.dr. Laurențiu Maricuțoiu 4
 Ce înseamnă istoria unei științe? ?
• Thomas Kuhn (1922 – 1996)
– Structura revoluțiilor științifice - analizează istoria științei și elaborează
un model teoretic al evoluției științei;

– Observă că un punct de vedere este acceptat de majoritatea ?

covârșitoare a cercetătorilor din acel domeniu;
• Cu toții împărtășesc aceleași asumpții sau credințe fundamentale asupra
obiectului lor de studiu;
– Kuhn denumește acest punct de vedere comun paradigmă;

– paradigma devine un cadru de referință pentru cercetători, care

detaliază problemele definite de paradigmă și folosesc metodele
sugerate / acceptate în paradigma respectivă;
• Definește ce este important/neimportant sau adecvat/neadecvat de studiat;
• Definește ce este adecvat sau neadecvat în termeni de metode de studiu;

Istoria Psihologiei Lect.dr. Laurențiu Maricuțoiu 5

 Ce înseamnă istoria unei științe?
• Thomas Kuhn (1922 – 1996)
– Avantajul paradigmelor – fenomenele sunt studiate în profunzime,
ceea ce asigură faptul că o parte din descoperirile științifice sunt
permanente;
– Dezavantajul paradigmelor – cercetătorii omit intenționat analiza
fenomenelor care sunt în afara paradigmei, sau omit explicațiile ?
alternative care pot îmbunătăți cunoașterea;

– Limitele paradigmelor – pentru orice paradigmă, din orice domeniu,

există o serie de fenomene care nu pot fi explicate;
• Kuhn le numește ”anomalii”;
• De obicei, un grup minoritar de cercetători propune o schimbare care să explice
atât fenomenele paradigmei ”clasice”, cât și ”anomaliile”;
• Noua viziune este de obicei respinsă de comunitatea științifică, dar în timp poate
câștiga suficienți adepți pentru a deveni paradigma dominantă;

Istoria Psihologiei Lect.dr. Laurențiu Maricuțoiu 6

 Ce înseamnă istoria unei științe?
• Thomas Kuhn (1922 – 1996)
– Stadiile dezvoltării științei
• Stadiul pre-paradigmatic
– Nu există o perspectivă unanim acceptată asupra domeniului de studiu, ci
doar puncte de vedere (uneori reciproc exclusive);
– În timp, una dintre perspective ”recrutează” majoritatea cercetătorilor și
devine paradigma domeniului;
• Stadiul paradimatic (stadiul ”științei normale”)
– majoritatea cercetătorilor împărtășesc aceeași perspectivă asupra
domeniului;
• Stadiul revoluționar
– paradigma existentă este înlocuită de o altă paradigmă;
– schimbarea implică co-xistența unor viziuni diferite asupra obiectului de
studiu;

Istoria Psihologiei Lect.dr. Laurențiu Maricuțoiu 7

 Specificul Istoriei Psihologiei
• În psihologie nu putem vorbi de paradigme...
– Motiv pentru care Kuhn susține că psihologia nu este știință;

• 3 tipuri de contribuții
– Individuale – în general în etapele anterioare recunoașterii științei psihologiei;
• Rezultate relevante pentru psihologie obținute de cercetători în domenii variate;
– ”școlile” de psihologie
• Perspective asupra psihicului uman structurate în jurul unei figuri centrale;
• Figura centrală era de obicei autorul perspectivei, iar ceilalți membri ”aderau” la acestă
perspectivă pentru a fi acceptați;
• Exemple: voluntarismul (Wundt), psihanaliza (Freud), structuralismul (Titchener),
gestaltismul (Wertheimer), behaviorismul (Watson);
– ”curentele” psihologice
• Perspective asupra psihicului uman care nu pot fi atribuite unui anumit autor, dar care
sunt larg împărtășite de comunitatea științifică;
• Exemple: psihologia umanistă, psihologia cognitivă, psihologia transpersonală, psihologia
pozitivă;
• Mai apropiate de ideea de paradigmă... Chiar dacă nu putem vorbi de o acceptare a
curentului psihologic de către majoritatea absolută a psihologilor;

Istoria Psihologiei Lect.dr. Laurențiu Maricuțoiu 8

 Topici ale IP
Precursori Fondatori Contemporani

Curente psihologice
Funcționalism
Curente psihologice
Curente filozofice
Psihologia umanistă
Psihologia cognitivă
Primele școli Psihologia
Descoperiri științifice Voluntarism transpersonala
Structuralism Psihologia pozitivă
Behaviorism
Gestaltism
Psihanaliza

Istoria Psihologiei Lect.dr. Laurențiu Maricuțoiu 9

 Cum putem studia Istoria Psihologiei?
• Abordarea cronologică
– prezentarea contribuțiilor anuale... (de ex., Chelcea, 2002)
– Avantaje
• permite înțelegerea spiritului timpului (zeitgeist) - a temelor de interes specifice
? anumitor perioade din istoria științei;
• permite surprinderea evoluției ideilor;
– Dezavantaje
• Poate fi dificil de înțeles,mai ales atunci când se întâmplă multe lucruri în același
timp;

• Analiza biografiilor marilor personalități

– Wundt, Freud, Jung, Watson, Skinner, Wertheimer, Rogers etc.
– Avantaje
• permite înțelegerea spiritului locului (ortgeist) – climatul de lucru al psihologilor
? dintr-un anumit grup;
• permite înțelegerea modului în care au apărut ideile care au schimbat fundamental
disciplina;
– Dezavantaje
• poate duce la omiterea contribuțiilor ”micilor” personalități;
Istoria Psihologiei Lect.dr. Laurențiu Maricuțoiu 10
 Cum putem studia Istoria Psihologiei?
• Analiza marilor școli / curente psihologice
– Avantaje
• permite înțelegerea spiritului timpului (zeitgeist) - a temelor de interes
specifice anumitor perioade din istoria științei;
? • permite surprinderea evoluției ideilor;
– Dezavantaje
• Prea multe școli / curente pot genera confuzie... mai ales dacă nu sunt
prezentate cronologic;
• Analiza relațiilor psihologiei cu contextul social și politic;
– cum psihologia a fost influențată de evenimente istorice majore (de
ex., Al doilea război mondial);
– Avantaje
• permite înțelegerea modului în care știința psihologică a răspuns nevoilor
? societății;
– Dezavantaje
• ce se întâmplă în perioadele în care nu avem evenimente istorice majore?

Istoria Psihologiei Lect.dr. Laurențiu Maricuțoiu 11

 Recapitulare
 Studiul IP oferă o înțelegere mai bună a psihologiei actuale;

 Pentru a descrie modul în care evoluează istoria științei, T. Kuhn

folosește termenul de paradigmă;
 Istoria științei = istoria evoluției paradigmelor

 În psihologie nu putem vorbi de paradigme, ci de contribuții

individuale, de ”școli” psihologice și de curente psihologice;

 Studiul IP se poate face în mai multe modalități: cronologic,

analizând biografia marilor personalități, analizând școlile și
curentele psihologice sau analizând relația psihologiei cu
evenimentele istorice majore;

Istoria Psihologiei Lect.dr. Laurențiu Maricuțoiu 12