Cadrul și elemente generale de construcție a

autoutilitarelor și vehiculelor transport

persoane

1. Generalitati.

Prin cadru se intelege stuctura de rezistenta a intregului ansamblu al automobilului. Pe

cadru se monteaza principalele agregate ale automobilului si anume motorul, transmisia,
suspensia, puntile motoare, directia si eventual caroseria. Prin caroserie se intelege structura de
rezistenta care asigura asezarea si securitatea persoanelor si marfurilor transportate sau montajul
instalatiilor principale. La constructii de autocamioane, caroseria se monteaza pe cadru si
formeaza o parte distincta. La autoutilitarele furgon cu caroserie în prelungirea cabinei și la
microbuzele moderne, caroseria preia si rolul cadrului de a asigura structura de rezistenta a
intregului ansamblu al automobilului. In acest din urma caz caroseria se numeste portanta iar
cadrul lipseste ca organ distinct.

Automobilele cu destinatie speciala ca de exemplu automacaralele, autofrigorificele,

autobetonierele, autobasculantele, etc. au agregate cu functionare independenta de automobil
propriu zis al caror studiu apartine altor discipline. Astfel mentionam de exemplu, pompele si
sistemele hidraulice, sitemele de cabluri, trolii si frane ale macaralelor, instalatiile frigorifice
motoarele si reductoarele pentru antrenarea amestecatoarelor de beton etc.

2. Cadrul automobilului (șasiul).

Cadrul reprezinta legatura portanta dintre puntea din fata si puntea din spate care preia
toate solicitarile ce apar in exploatare (incovoiere, tractiune, rasucire, oscilatii).

În figura 1 este reprezentat un sasiu de autocamion in 3 variante, respecti scurt, normal si

lung.elementele componente ale unui sasiu sunt (fig.1.b): 1 si 2 longeroane de profil U rigidizate
prin traversele 3,4,5,6,7,8,9, suportii 10 pentru montarea barei de protectie; suporti pentru
maontarea cabinei 11,12,13,14; suport pentru montarea casetei de directie 15; suport pentru
montarea radiatorului 16; suport motor 17; suport pentru caroserie 18. Pe ultima traversa din
spate se monteaza carligul de remorcare.

Elementele constructive ale unui carlig de remorcare sunt redate în fig. 2 Carligl propriu
zis 1 este asigurat de inchizatorul dublu 2 cu clichetul 3. Arcul amortizor 5 preia socurile axiale
ale sistemului autovehicolului de tractare-remorca. Fixarea ansamblului pe traversa din spate a
sasiului se face prin suportul 4.

1
Fig.1. Sasiu de autocamion:a – scurt; b – normal; c – lung. 1 si 2 – longeroane de profil U;
3,4,5,6,7,8,9 – traverse; 10 – suporti pentru montarea barei de protectie; 11,12,13,14 – suporti
pentru montarea cabinei; 15 – suport pentru montarea casetei de directie; 16 – suport pentru
montarea radiatorului; 17 – suport motor; 18 – suport pentru caroserie.

Fig.2. Carlig de remorcare: 1 – carlig propriu zis; 2 – inchizator dublu; 3 – clichetul; 4 –

suport; 5 – arcul amortizor.
2
 În cazul autotractoarelor destinate tractării semiremorcilor se montează o șa. Șaua constă
dintr-un cadru 4 (fig.3.) cu care placa superioară 1 se fixează de șasiu. Placa superioară are
posibilitate de balansare in jurul axei de articulatie 2 spre fata si spate. Acesta miscare este
impiedicata de arcul de blocare 3 cand autocamionul se deplaseaza fara remorca.

Fig.3. Dispozitiv de cuplare destinate tractarii semiremorcilor: 1 – placa superioara; 2 – axa

de articulatie spre fata si spate; 3 – arcul de blocare; 4 – cadru fixar de sasiu

Fig.4. Boltul de cuplare al remorcii.

3
 Boltul de cuplare al remorcii este prins intre doua falci aflate in placa superioara si este
asigurat impotriva deschiderii in timpul mersului printrun sistem de blocare cu pana. In fig.4.
este reprezentata o sa vazuta de sus, in pozitie cuplata. Pentru decuplarea sau cuplarea remorcii
se indeparteaza surubul de siguranta 2 se inclina siguranta penei 2 pana descopera complect
gaura, apoi se actioneaza maneta 3 in directia sagetii. Maneta va antrena pana 4 care se va
deplasa spre fata, fiind blocata automat la sfarsitul cursei de opritorul In acesta pozitie pana a
deblocat falcile de cuplare 6, care se pot rotii in jurul axelor 7, fiind in situatia de a elibera sau
primi boltul de cuplare al remorcii. In timpul cuplarii sau decuplarii, tija de pe falca 8 impinge
opritorul pana acesta elibereaza pana. Arcul penei 9 va impinge pana la loc cu conditia ca falcile
de cuplare sa fie inchise (partile din fata apropiate). Se impinge la loc (in jos) siguranta penei, iar
maneta se asigura cu surubul de siguranta.

In figura 4 mai sunt notate tija filetata 8, axul penei 10, axul opritorului 11, prezonul 12,
placa 13, si boltul de oprire 14.

Profilele folosite in constructia cadrelor reprezentate in figura sunt de urmatoarele

categorii:

a – profil U deschis; b,c,d – profil U inchis; e – profil tubular; f – profil eliptic.

Fig. 4 Profile folosite in constructia cadrelor: a – profil U deschis; b,c,d – profil U inchis; e –
profil tubular; f – profil eliptic.

Un exemplu de cadru folosit la un autobuz este redat in figura 5

4
Fig. 5 Elemente componente ale cadrului de autobuz: 1 si 2 – longeroane; 3,4,7,8 – traverse;
5,6,13,14 – travesrse pentru fixarea diverselor organe; 9,10,11,12 – console; 15 – suport de
fixare a arcului.

3. Caroseria autobuzelor.

Dupa forma si destinatie (fig.6), caroseriile autobuzelor pot fi:

a – autobuze urbane, prevazute cu mai multe usi;

b – autobuze interurbane prevazute cu una sau doua usi pe partea dreapta si una
pe partea stanga pentru accesul conducatorului;

c – autobuze de turism prevazute cu confort special;

d – autobuze deschise pentru agrement pe timp cald;

e – autobuz etajat;

f – autobuz articulat de mare capacitate.

5
Fig. 13. Caroseriile autobzelor.

Autobuzele pot avea caroserii neportante (cu cadru), autoportante (fara cadru) si
semiportante.

In fig. 7. este prezentata constructia unei caroserii de autobuz cu schelet portant. Pe

podeaua 7, formata din grinzi cu zabrele, sunt montati stalpii laterali 3 si 5, stalpii frontali si din
spate 1 si 6, iar acoperisul este construit din sinele 2. Intregul ansamblu este realizat prin sudura.

Fig. 7. Caroserie de autobuz cu schelet portant: 1;6 – stalpii frontali din spate; 2 – sine; 3;5 –
stalpii laterali; 4 – stalpii frontali din fata; 7 – podeaua.

6
Fig.8. Caroserie autoportanta de autobuz de tip cheson.

In fig. 8. este reprezentata o caroserie autoportanta de autobuz tip cheson. Structura de

rezistenta a podelei este formata din tabla de otel sudata de grosimi cuprinse intre: 2 - 3,5 mm

4. Elemente privind caroseria autocamioanelor.

Elementele componente ale caroseriilor autocamioanelor sunt: cabina destinata

conducatorului si persoanelor de insotire si parte destinata incarcaturii utile. In functie de pozitia
fata de puntea din fata, cabinele autocamioanelor sunt clasificate astfel:

1) cabine retrase in spatele osiiei din fata, motorul fiind plasat de regula in fata acestuia;

2) situate deasupra osiei din fata si care se suprapun peste motor. Cabinele avansate pot fi
montate direct pe cadru sau pot fi rabatabile.

In cazul montajului fix pe cadru, in iteriorul cabinei sunt prevazute ferestre cu capac
pentru a permite accesul la motor. Cabinele avansate rabatabile au avantajul de a permite accesul
usor la motor, mabreiaj si cutia de viteze.

Gabaritul longitudinal al autocamioanelor cu cabina avansata este mai bine folosit, partea
destinata marfurilor de transportat fiind mai mare in comparatie cu soloutia cu cabina retrasa,
pentru o aceeasi lungime totala a autocamionului.

In fig.9 este reprezentata o cabina avansata rabatabila unde s-au notat: 1 – axul de rotatie
al cabinei; 2 – sistemul de zavorare; 3 – siguranta de fixare in pozitie rabatuta. La acest tip de
cabina, toate comenzile sunt legate prin conducte flexibile de restul caroseriei, pentru a se putea
permite rotirea. Tot in acest scop axul volanului este prevazut cu articulatii cardanice.

7
Fig.9 Cabina avnsata rabatabila: 1 – axul de rotatie al cabinei; 2 – sistemul de zavorare; 3 -
siguranta de fixare in pozitie rabatata.

Pentru îmbunătățirea confortului conducătorului auto, cabinele autocamioanelor modern

sunt echipate cu sisreme de suspensie pe perne de aer, fig. 10

Fig. 10 Suspensia cabinei la autocamioane