Academia de Studii Economice din Moldova

Cursul universitar
Managementul Corporativ

Conf. univ., dr.:

Gheorghe Țurcanu, A. Rău
Diana Vornovitchi

Chişinău, 2019
Tema 3. Modelele contemporane de administrare
corporativă
2
 MODEL:
3

1) Obiect, întrunind însușirile tipice ale unei categorii,

destinat pentru a fi reprodus; mostră; exemplu.

2) Obiect cu dimensiuni reduse care reprezintă un obiect

real; machetă.

3) Obiect determinat după care se reproduc obiecte

similare; tipar; șablon; calapod.

4) Reprezentare simplificată a unui proces sau a unui sistem.

Elementele de bază a modelelor de administrare corporativă
4

În procesul evolutiv sistemul managerial a luat diferite aspecte

caracteristice sistemului cultural, socio-economic, politic a ţării în
care a apărut şi s-a dezvoltat.
 5

Pentru a face o definire a modelelor de administrare corporativă vom pune la

bază conceptele următoare:
 Din punct de vedere filosofic: Un model de administrare corporativă este ceea
ce este şi poate fi deosebit de alte modele.
 Din punct de vedere logic: Un model poate fi definit de multitudinea
caracteristicilor pozitive şi negative care la are acesta.
 Din punct de vedere economic: un model - o totalitate de caracteristici a unui
sistem complex, ce permite reglementarea relaţiilor economico-sociale a
subiecţilor de bază: acţionari, angajaţilor, creditori, consumatori, concurenţi,
stat, etc.
 Din punct de vedere al managementului: un model - determină relaţii de
participare la proprietate şi la gestiunea proprietăţii, atât cu implicarea
proprietarilor, cât şi fără implicarea acestora, dar utilizând agenţii-
reprezentanţi, care vor gestiona compania din numele şi în interesul
proprietarilor.
 Modelele clasice de administrare corporativă
6

Evolutiv, s-au conturat trei modele clasice de administrare corporativă: anglo-

american, german şi japonez.
Se acordă atenţie nu atât structurii organizatorice a corporaţiilor (organigrama),
cât structurii relaţiilor şi structurii participanţilor la aceste relaţii corporative.
Elementele de bază a modelelor de administrare corporativă sunt următoarele:
 Adunarea generală a acţionarilor – organul suprem de conducere, alias
proprietarii companiei;
 Consiliul societăţii – reprezentanţii acţionarilor (atât acţionari cât şi ne-
acţionari), ce apără interesele acţionarilor;
 Organul executiv – echipa managerială ce efectuează administrarea curentă a
companiei;
 Registratorul – responsabilul pentru evidenţă corectă a deţinătorilor de
acţiuni a societatii;
 Cenzorul – organul ce efectuează analiza activităţii economico-financiare a
societatii.
 Aspectele principale în modelele: anglo-american, german, japonez
7

Aspectele principale în modelele: anglo-american, german, japonez

Modelul Modelul anglo-american Modelul german Modelul japonez
Indicatorii

Ţările ce utilizează Marea Britanie, SUA, Canada, Suedia, Germania, Italia, Belgia, Norvegia, Japonia
modelul dat Australia, Olanda, Republica Moldova Franţa

Participarea la Luarea deciziilor unipersonale Nivel mediu de delegare a Activităţi bazate pe încredere
gestiunea împuternicirilor
companiei

Caracteristica de bază a Creşterea numărului acţionarilor individuali, Funcţionarii de bază – din partea
modelului bază legislativă bine dezvoltată băncilor. Finanţarea bancară
prevalează finanţării prin emisia
acţiunilor. Contacte strânse între
bănci şi corporaţii
Procentul înalt a diferitor corporaţii şi bănci
în componenţa acţionarilor după
următoarea schemă bănci – corporaţii –
uniuni de corporaţii

Structura proprietăţii Investitorii instituţionali SUA – cca. 60% Băncile –30% Acţiunile sunt concentrate în mâinile
investitorii individuali SUA – cca. 40% Corporaţiile – 45% organizaţiilor financiare şi a
Investitorii individuali – 10 % corporaţiilor Investitorii străini – 5%
Fondurile de pensii –3%

Participarea la Acţionarii pot să nu fie prezenţi la adunările
activitatea generale, realizând dreptul la vot prin
companiei intermediul procurii. Investitorii
instituţionali gestionează companii cu
ajutorul auditorilor, fondurilor de
investiţii.
Acţiuni la purtător. Băncile
gestionează voturile independent,
cu permisiunea acţionarilor.
Dreptul la votarea prin procură se
atribuie băncilor
Adunarea generală a acţionarilor poartă un
caracter formal. Acţionarii individuali
au importanţă foarte mică.
 Algoritmul formării ierarhiei corporative
8

Adunarea Generală a Acţionarilor

Numeşte în calitate de susţinători ai intereselor

Numeşte responsabil Numeşte responsabil
pe evidenţa
Consiliul Societăţii pe controlul
proprietarilor Numeşte în calitate de responsabil al gestiunii economico-financiar
al activităţii
companiei companiei
Organul Executiv
Registratorul Auditor
(Directorul General, Organul colegial)
Delimitarea
competenţelor
Competenţa Organului Executiv

Formarea echipei manageriale pentru asigurarea unei activităţi

eficiente a corporaţiei
 Modelele clasice de administrare corporativă
9

 Anglo-american;
 Japonez;
 German.
 Modelul anglo–american are următoarele trăsături
caracteristice:
10

 O bază legislativă bine dezvoltată care determină drepturile şi

obligaţiunile subiecţilor de bază în relaţiile corporative:
administraţia, consiliul de administraţie şi acţionarii;
 Existenţa investiţilor individuale şi colective (instituţionale)
neafiliate la corporaţie;
 Simplitatea procedurii de interacţiune dintre acţionari şi corporaţie
(atât la adunări generale cât şi în perioada dintre ele);
 Metodologia implicării subiecţilor principali de administrare
corporativă;
 Emisia acţiunilor;
 Votarea prin procură;
 Transparenţa informaţiei.
Subiecţi relaţiilor corporative în modelul anglo–american sunt:
11

 administraţia
 consiliul de administraţie,
 acţionarii,
 bursele de valori,
 agenţiile guvernamentale şi companiile de consultanţă
care oferă consultaţii corporaţiilor şi acţionarilor privind
relaţiile corporative şi votul prin procură.
Modelul anglo–american de administrare corporativă
12

Adunarea Generală a Acţionarilor

Consiliul Administraţia
Societăţii
Modelul anglo–american de administrare corporativă
13

Administraţia
 Modelele clasice de administrare corporativă
14

 Anglo-american;
 Japonez;
 German.
 Modelul japonez de administrare corporativă
15

“Keiretsu”- grupuri de companii aflate în relaţii de

interdependenţă, cauzate de deţinerea reciprocă a
pachetelor semnificative de acţiuni şi a posturilor
cheie în corporaţii.

Keiretsu – din japoneză, serie, afiliere: kei, sistem + retsu, rând, linie (trad.
autor)
 Keiretsu: Relaţiile intra-firmă
16

Nr. de firme Media Media împrumuturilor

1987 membri coparticipărilor intragrup(%)
(%)

MITSUBISHI 29 27.80 20.17

MITSUI 24 17.10 21.94

SUMITOMO 20 24.22 24.53

FUYO 29 15.61 18.20

SANWA 44 16.47 18.51

DKB 47 12.49 11.18

 Keiretsu
17

Compania B
Keiretsu
Compania A
Compania C

Compania ….
Compania D

Compania …. Compania E
 În modelul japonez subiecţi de bază ai relaţiei corporative sunt:
18

 Banca creditor;
 Compania afiliată;
 Cei mai mari acţionari;
 Administraţia şi guvernul.
 Modelul Japonez
de administrare corporativă
19

Acţionarii Directorii
minoritari Independenţi

Guvernul Keiretsu

Administraţia Banca
Balanţa parteneriatului între corporaţiile naţionale şi organele publice
20

Statul Corporaţiile
Amacudari Reprezentanţii statului Corporaţii financiare Corporaţii comerciale

Plata pentru apărarea

Apărarea intereselor: Posturi de administrare:
intereselor corporative
1. La nivel naţional 1. Pentru stat
2. Pe plan internaţional Plata pentru apărarea 2. Pentru “ex-reprezentanţii” statului
intereselor statale

Loialitate faţă de corporaţiile naţionale Loialitate faţă de structurile statale

Circuitul sistemului de relaţii corporative
21
 Modelele clasice de administrare corporativă
22

 Anglo-american;
 Japonez;
 German.
 Administrarea bicamerală în modelul corporativ german
23

Modelul German de relaţii corporative se deosebeşte esenţial de

modelul Anglo-American şi cel japonez, cu toate că există şi puncte
tangente. El se caracterizează prin particularităţi deosebite, precum:
 administraţia bicamerală ce e constituită din consiliul de
administraţie şi;
 consiliul de observatori (muncitori, funcţionari şi acţionari);
 legiferarea restricţiilor dreptului la vot statutar, corporaţia limitează
numărul de voturi ale unui acţionar;
 O structură complicată a dreptului de posesiune asupra acţiunilor
conform căruia băncile posedă pachete mari de acţiuni de lungă
durată.
 Administrarea bicamerală în modelul corporativ german
24

Adunarea Generală a Acţionarilor

Consiliul Societăţii Administraţia

 Conducerea bicamerală
25

În primul rând Modelul German presupune existenţa unei

conduceri bicamerale, ceea ce presupune existenţa unei
delimitări concrete între două organe de conducere:
 Consiliul societăţii – compus din reprezentanţii
acţionarilor, reprezentanţii muncitorilor şi a funcţionarilor
corporaţiei
 Organul executiv – format doar din funcţionarii
corporaţiei; şi ceea ce este foarte esenţial:
- aceste două organe sunt complet delimitate, nimeni nu
poate fi membru al ambelor organe de conducere.
 Subiecţii de bază a relaţiilor corporative în modelul german
26

Modelul german de relaţii corporative are doi subiecţi de bază:

 băncile
 acţionarii corporativi.
 27

Va multumesc pentru atentia Dumneavoastra!

Întrebări şi discuţii la Tema 3