Mentionam ca abordarea acestui caz s-a facut intr-o maniera integrativa, inglobind mai

multe directii de lucru/ scoli terapeutice, dar majoritatea tehnicilor utilizate tin de hipnoza si
terapie eriksoniana.
Studiul de caz prezentat poate constitui un model pentru cei care au de sustinut un
examen de atestare ca psihoterapeut in psihoterapie si hipnoza eriksoniana, punct de plecare intr-
un workshop sau o dezbatere stiintifica, un mod de invatare si nu numai.
1. DATE PERSONALE
Nume : N.L.
Varsta : 53 ani
Sex: F
Starea civila : divortata
Profesie : cadru didactic / profesor
Studii : superioare

2. DATE SOCIODEMOGRAFICE
Locuieste in Constanta, este absolventa a Facultatii de Filologie din cadrul Univesitatii
Bucuresti, in prezent este profesor de limba engleza la o scoala generala din Constanta.
3. DIAGNOSTICUL : Depresie majora
Conform criteriilor DSMIV-R, pacienta N.L, prezinta toate simptomele depresiei majore:
tristete, scaderea interesului si a placerii, aspect depresiv (facies si corp); retragere sociala (nu
mai are prieteni, nu merge la nimeni in vizita, nu vine nimeni la ea); incetinire psihomotorie,
ruminatii, pesimism, autocompatimire, autodevalorizare, culpabilitate, nu prinde curaj. I se
administreaza medicatie antidepresiva, cu Amitriptilina si Carbamazepina.
4. LISTA DE PROBLEME
- Autocontrolul
- Sistem de referinta deficitar
- Complex de vinovatie
- Convingeri ce-i saboteaza personalitatea
- Lipsa empatiei
5. DATE SEMNIFICTIVE DIN ANAMNEZA PACIENTEI
In urma cu 12 ani isi pierde fiul intr-un banal accident; se aflau impreuna la un picnic iar
acesta se urca pe o locomotiva si atinge din greseala liniile de inalta tensiune. Se electrocuteaza,
iar dupa doua saptamani de terapie intensiva, moare. La doi ani de la moartea fiului, sotul doreste
divortul si paraseste domicilul. Atunci are loc prima cadere psihica.
6. OBIECTIVELE TERAPIEI
Am plecat de la premisa că fixarea obiectivelor impreuna cu pacienta si testarea
ecologica a acestora de catre subiect, angajarea autentica in procesul reechilibrării personalitatii,
reprezinta conditiile unui act psihoterapeutic de succes. Obiectivele au fost fixate de comun
acord cu pacienta:
• Linistirea pacientei;
• Descoperirea de sine;
• Schimbarea sistemului de referinta – de la cel extern, criticist, la cel intern, adaptat- privind
judecarea propriilor acte;
• Demontarea complexului de vinovatie in credinte– comandamente cu tripli descriptori
(cognitivi, afectivi si comportamentali) la care persoanele se raporteaza diferit, acordand o mai
mare pondere unuia sau altuia din descriptori;
• Restructurarea convingerilor (credintelor) de viata prin schimbarea unor convingeri vechi ce-i
sabotau personalitatea;
Scopul terapiei era nu numai acela de a rezolva episodul prin care trece pacienta, ci si
acela de a evita recaderile, motiv pentru care in procesul terapetic pacienta a invatat sa-si
insuseasca indemanarile de manipulare ale depresiei.
7. CONCEPTUALIZAREA CAZULUI – EXPLICATIE DIN PERSPECTIVA UNEI TEORII
PSIHOLOGICE
MODELUL LUI BECK
a) Experiente precoce:- in urma cu 12 ani isi pierde fiul si dupa doi ani isi pierde si sotul in urma
divortului pe care acest din urma il solicita; cand se vede singura are loc prima cadere psihica,
este internata la Spitalul Palazul Mare, in sectia Psihiatrie, cu diagnosticul de “depresie majora”.
b)Scheme cognitive – “Valoarea mea depinde de succesul profesional!” “Nu mai am pe nimeni !
Sunt singura cuc!” “Serviciul este singura mea scapare!’
Stres : - probleme profesionale = la scoala are probleme cu parintii elevilor, pe care ii jigneste,
deoarece nu se poate stapani, acestia o enerveaza foarte tare, pentru ca sunt “galagiosi, obraznici,
tupeisti, lipsiti de bun simt! ”;
- probleme sociale = nu se descurca foarte bine nici cu banii, nu-i ajung, inainte mai avea cateva
meditatii, dar acum nu mai are nici una, crede ca au aflat toti ca ea are probleme medicale si din
acest motiv se feresc de ea.
c) Ganduri disfunctionale
“cand este galagie in clasa imi pierd foarte repede controlul, ma enervez foarte tare si ii fac pe
elevi in toate felurile!”,”nu ma pot controla deloc!”, ”inainte nu eram asa, glumeam cu elevii, ma
jucam cu ei, eram tot tipul vesela, acum nu mai stiu cand am fost vesela ultima data...”,”Apoi vin
parintii, se cearta cu mine, fac reclamatii la directoare.. .au facut si la inspectorat...”; ”As renunta
la serviciu ca nu mai am mult pana la pensie... dar de unde am sa fac rost de bani, ca nu ma
descurc si nu ma ajuta nimeni, nu mai am pe nimeni.. .doar un frate la tara... ma simt bine
acolo... ma linistesc... dar nu prea ma inteleg cu cumnata... si nu merg pe acolo... stau singura si
mi-e frica ca am sa mor singura... fara nimeni...”
DEPRESIE - SIMPTOME
1) Cognitive - tulburari de concentrare a atentiei: ”ma simt depasita de cerintele meseriei de
dascal”; tulburari de memorie : “nu-mi amintesc uneori ce am facut in urma cu o zi, sau ce zi a
saptamanii este, sau de la cat incep orele la scoala”;
2) Afective - tristete; descurajare “nu ma mai pot bucura de nimic din jurul meu!”;
3) Somatice – insomnie; trezirea precoce matinala; oboseala ;
4) Comportamentale – scaderea randamentului profesional;
Factorii biopsihosociali importanti
A. Factorii favorizanti :
• convietuirea singura, intr-o garsoniera, fara ca nimeni sa o viziteze;
• trairea unui doliu datorat mortii fiului sau;
• sentimentul de singuratate, care o domina de la moartea fiului sau si care s-a accentuat odata cu
divortul de sotul sau si separarea de acesta ;
B. Factorii resursa :
• este o persoana care isi cultiva resursele intelectuale ( citeste mult- i-a plcut intotdeauna sa
citeasca, asculta muzica de orice gen- i-a placut mereu sa asculte muzica buna );
• ii place sa calatoreasca,sa viziteze, sa cunoasca locuri noi, oameni noi, obiceiurile acestora;
• pana la divortul de sot nu a fost niciodata bolnava, si intotdeauna a avut un corp de invidiat, nu
mananca nici acum mult ca sa nu se ingrase ;
• motivatia pacientei pentru schimbare ;
• imaginatia deosebita de care da dovada ( buna premisa in organizarea unor scenarii terapeutice,
gen metafora si solutionarea unor prescriptii de tip ericksonian ).
8. DECIZII TERAPEUTICE SI TEHNICI UTILIZATE
In cele opt sedinte desfasurate cu L. au fost abordate atat tehnici si prescriptii terapeutice
ericksoniene cat si din perspectiva integrativa, adaptate specificului cazului:
• metafora ,,Calatoria la o stanca “ (Hunter)- pentru intarirea eului, cu adaptari care au preluat
teme, motive din interviul preliminar al pacientei;
• tehnica refacerii scenariului, pentru rezolvarea in plan imaginar– hipnotic a despartirii de fiul
sau, asa cum simte ca ar descatusa-o de sentimentul de vinovatie;
• povestirea ,,Noroc, ghinion, cine stie ?’’, pentru relativizarea unor experiente de viata ;
• transe cu sugerarea unor progresii de varsta in care pacienta regaseste starile de echilibru,
placere pe care le abandonase, se simte confortabil in casa;
• interviuri structurate care au punctat efectul realizarii unor prescriptii (ritualul arderii) ;
• prescriptii in nota ericksoniana (ritualul arderii, indeplinirea mesajului primit pe calea
inconstientului– poza fiului, lista dovezilor de dragoste filiala pentru conturarea scenariului
refacut) ;
• prescriptii din terapia cognitiv-comportamentala (lista ocupatiilor preferate, centrarea
interesului pacientei pe zona de confort psiho-afectiv, desensibilizare prin expunere) .
SEDINTA 1.

ANAMNEZA. In urma cu 12 ani isi pierde fiul intr-un banal accident; se aflau impreuna
la un picnic iar acesta se urca pe o locomotiva si atinge din greseala liniile de inalta tensiune. Se
electrocuteaza, iar dupa doua saptamani de terapie intensiva se stinge din viata. La doi ani de la
moartea fiului, sotul doreste divortul, si paraseste domicilul. Atunci are loc prima cadere psihica
si este internata la Spitalul Palazul Mare, Constanta, in sectia de boli psihice. Pana sa se intample
tragedia cu fiul sau, era cea mai fericita femeie din lume, nu-i lipsea nimic, avea o situatie
financiara foarte buna, la serviciu era foarte apreciata, era plina de viata, era o femeie frumoasa,
cu un corp de invidiat. Mergea in fiecare an, si pe vremea regimului comunist, in concediu in
strainatate. Toate erau ”bune si frumoase” pana s-a intamplat nenorocirea cu fiul ei. Dupa
pierderea fiului, ramane cu sotul, acesta nu-si mai dorea nimic. Pacienta spune : ”nici nu stiu
cand am inceput sa nu ne mai vorbim”, ”fiecare facea ce vroia... eram ca doi straini”, ”nu mai
aveam nimic in comun, singurul lucru care ne lega era fiul nostru care... acum nu mai era” Am
hotarat sa divortam, sa vindem apartamentul in care locuiam sa-si ia fiecare alta locuinta si sa ne
vedem fiecare de viata lui.” Nu am pastrat legatura cu el, nu mai stiu nimic de el.”
SEDINTA 2. Prescriptii din terapia cognitiv –comportamental (lista ocupatiilor preferate)
am incercat sa centrez interesul pacientei pe zona de confort psiho afectiv, si sa realizez o
desensibilizare prin expunere.
SEDINTA 3. Dupa cateva discutii privind cu au decurs lucrurile de la ultima intalire, am
realizat cateva exercitii de relaxare a anumitor parti ale corpului, (de exemplu bratul), pentru a
crea o relatie cu pacienta; am folosit inductia Elman, dupa care am trecut la “Ancorarea intro
stare generala de resursa “. Pacienta a fost foarte sugestibila si a trait la maxim, profund transa
hipnotica.
SEDINTA 4. Tehnica refacerii scenariului ,pentru ca pacienta sa rezolve in plan imaginar
– hipnotic, despartirea de fiul sau, asa cum aceasta simte ca ar descatusa–o de acel sentiment de
vinovatie.
SEDINTA 5. Am realizat jocul de rol “Inapoierea profetiei”. Metafora castelului construit
din oglinzi”, folosita pentru a imbina astfel metafora terapeutica cu fantezia.
SEDINTA 6. Interviuri structurate care au punctat efectul realizarii unor prescriptii. Am
ales prescriptii in nota ericksoniana; i-am recomandat ritualul arderii, indeplinirea mesajului
primit pe cale inconstienta – poza cu fiul sau - , lista dovezilor de dragoste filiala pentru
conturarea scenariului facut.
SEDINTA 7. Povestea terapeutica “Noroc,ghinion,cine stie?” pentru relativizarea unor
experiente de viata. Metafora “Calatorie la o stanca”(Hunter) pentru intarirea eului, folosind
motive din interviul preliminar al pacientei.
SEDINTA 8. Transe cu sugerarea unor progresii de varsta in care pacienta regaseste
starile de echilibru si placere pe care le abandonase, se simte confortabil in casa.
9. REZULTATE – EVOLUTIA PACIENTEI
Examenul psihologic a evidentiat o imagine de sine scazuta, devalorizare, agresivitate si
tendinte depresive, hipocondriace, coeficientul de inteligenta = 116 (peste medie).
Psihoterapia a cuprins opt sedinte si a integrat tehnici din hipnoza, scenariile, metaforele
si povestile terapeutice spuse in transa, strategiile cognitiv comportamentale, convorbirea
nondirectivă, artterapia. La ultima sedinta, pacienta N.L. isi prezinta starea ca fiind mult
imbunatatita, nemaisimtind nevoia sa ia medicamente antidepresive. Este increzatoare ca va reusi
sa fie eficienta in rezolvarea problemelor, fara sa-si ,,mai piarda timpul cu ganduri fara rost,, Ii
sugerez ca la realizarea unor proiecte de viata importante (excursii in tara si peste hotare) sa-mi
dea de stire ca sa ne putem bucura impreuna