ROLUL RESURSELOR ARHEOLOGICE

ÎN CREȘTEREA COMPLEXITĂȚII FUNCȚIEI TURISTICE ÎN DOBROGEA

Roxana-Andreea Radu1,
2
1
Centrul de Analiză Integrată și Management Teritorial, Universitatea din București, Bulevardul Regina
Elisabeta nr. 4-12, 030018 București, România. E-mail: roxana_andreea.radu@drd.unibuc.ro
2
Facultatea de Geografie, Universitatea din București, Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 1, 010041 București,
România.

Abstract
Turismul arheologic aduce beneficii comunităților locale și astfel se contextualizează anumite diferențe
culturale. Resursele arheologice și implicit patrimoniul turistic sunt elemente importante pentru dezvoltarea
economiei și a turismului unei regiuni. Cercetarea se bazează pe o analiză sintetică a resurselor de patrimoniu
arheologic și a rolului acestora în creșterea complexității funcționale și turistice a economiilor locale din
Dobrogea. Scopul acestei cercetări este reprezentat de identificarea gradului de implicare al resurselor
arheologice în creșterea complexității turistice prin analiza datelor economice la nivel de cod CAEN de patru
cifre, care au fost suprapuse cu activitățile de turism, arheologie, resurse arheologice, dar și ținând cont de
gestionarea eficientă a acestora. A fost realizată o delimitare a indicatorilor în legătură cu numărul de firme
existente, valoarea cifrei de afaceri, numărul de salariați, precum și profitul înregistrat de aceste firme. De
asemenea, pe baza listei monumentelor istorice au fost identificate principalele resurse existente la nivel de
municipiu, oraș și comună. Rezultatele obținute în această cercetare oferă comunităților locale o imagine
clară a rolului pe care resursele arheologice îl au în creșterea complexității turistice și dezvoltarea
economiilor locale din unitățile administrativ-teritoriale.

Cuvinte cheie: resurse arheologice, patrimoniu turistic, dezvoltare locală, indicatori economici.

1. INTRODUCERE

Utilizarea resurselor arheologice este o problemă din ce în ce importantă, astfel că cererile

de exploatare a acestor tipuri de resurse contribuie la dezvoltarea societății din punct de vedere
economic și cultural (Gould și Burtenshaw, 2014). Unele resurse sunt utilizate în mod tradițional,
apreciindu-se mai mult pentru valoarea lor culturală, astfel că arheologia și patrimoniul cultural
sunt, de obicei, evaluate pentru impactul avut asupra societății (Burtenshaw, 2014). Amenințările
atât de complexe la adresa acestor tipuri de resurse creează o provocare atât pentru arheologi,
istorici și comunități locale și regionale, cât și pentru alte părți interesate, care au nevoie
permanentă de a dezvolta strategii, cu scopul de a atenua deteriorarea patrimoniului cultural existent
(Reeder-Myers, 2015).
Cercetările și studiile întreprinse de către biologi, care au descoperit situri arheologice ce
conțin adesea resturi de plante și animale, folosite de popoarele preistorice, au condus la existența
unor resurse de patrimoniu arheologic. Conservarea resurselor arheologice ar putea fi cel mai bun
mod de a păstra date biologice esențiale pentru a demara studii de către ecologiști și arheologi
(Bowen, 2004). Referitor la arheologia africană, abordările bazate pe dezvoltare oferă baza pentru
schimbul de cunoștințe între arheologi și cercetători, în sensul că se vor solicita arhive cu resursele
arheologice adecvate, ca un exercițiu în gestionarea colecțiilor de patrimoniu. Pentru a înțelege mai
bine contextul din care este derivat patrimoniul arheologic, caracterizarea peisajului arheologic și
istoric va fi necesară să fie încadrată în spațiul destinat sistemelor locale de cunoaștere, care vor
oferi baza pentru conștientizarea publică, înțelegerea și aprecierea valorii trecutului (Pikirayi, 2015).
În literatura de specialitate, din punct de vedere turistic, siturile arheologice și implicit
patrimoniul turistic sunt elemente relevante pentru dezvoltarea și promovarea culturală și
economică a unei regiuni (Zbuchea, 2008). Alegând Dobrogea ca subiect de studiu, se are în vedere
punerea în valoare a patrimoniului acestui teritoriu, astăzi de tradiție ortodoxă, însă bogat din punct
de vedere multietnic și multiconfesional, prin tradiție. Cercetările realizate până în prezent
referitoare la resursele arheologice din Dobrogea, au arătat faptul că monumentele reprezentative
ale cultului creștin reprezintă o categorie aparte a acestei perioade, astfel că arheologia poate fi
confundată cu arheologia cultului creștin, chiar dacă bisericile paleocreștine nu sunt considerate
descoperiri arheologice care aparțin acestei perioade (Achim, 2016). Turismul cultural-istoric din
această zonă are ca obiective principale siturile arheologice de la Adamclisi, Enisala și Histria, chiar
dacă există mai multe situri arheologice care nu sunt valorificate din punct de vedere turistic. Dintre
acestea, putem menționa cetățile care fac parte din sistemul de fortificații militare de la granița
Dunării, din perioada Imperiului Roman (Sima, 2014).

2. MATERIALE ȘI METODE

2.1. Zona de studiu

Am ales Dobrogea ca și zonă de studiu a acestui articol pentru că este o provincie istorică
românească situată între Dunăre și Marea Neagră și este formată din punct de vedere administrativ
din două județe: Constanța și Tulcea (Figura 1). În prezent, specificitatea sistemului economic și
tipologia funcțională a unităților administrativ-teritoriale din Dobrogea sunt determinate de
utilizarea resurselor locale, precum și de distribuția teritorială a sprijinului financiar extern pentru
investiții (Sima, 2014). Dobrogea este o zonă a contrastelor, o regiune lipsită de umiditate, dar fără
secetă, un loc cu o istorie bogată cu o vechime de peste două mii de ani și, în același timp, este cel
mai tânăr pământ din Europa și un teritoriu locuit de oameni aparținând mai multor etnii (Pleșoianu,
2017).

Figure 1. Geographic study area

2.2. Prelucrarea datelor și metode utilizate

Scopul acestui articol este acela de a identifica gradul de implicare pe care îl au resursele
arheologice în creșterea complexității turistice în Dobrogea, utilizând analiza de date economice
pentru perioada 2000-2016 la nivel de cod CAEN de patru cifre (Tabel 1), corelate cu numărul de
resurse arheologice identificat la nivel de unitate administrativ-teritorială. Au fost analizate
principalele corelații existente între numărul de firme și cel de salariați la nivelul celor două județe -
Constanța și Tulcea, dar și evoluția cifrei de afaceri, a profitului și a pierderilor înregistrate.
Table 1. List of activity domains at the four-digit NACE code level
Code Description
5510 Hotels and similar accommodation
5520 Holiday and other short-stay accomodation
5530 Camping grounds, recreational vehicle parks and trailer parks
5590 Other accommodation
7111 Architectural activities
7911 Travel agency activities
7912 Tour operator activities
7990 Other reservation service and related activities
9103 Operation of historical sites and buildings and similar attractions
Source: https://www.romanian-companies.eu/specificatii/caen.asp

O altă sursă importantă de informații a fost Repertoriul Arheologic Național (RAN) pus la
dispoziție de Institutul de Memorie Culturală (CIMEC - http://ran.cimec.ro/) pe baza căruia, în urma
analizării listei monumentelor istorice și a hărților existente, au fost identificate principalele resurse
arheologice existente la nivel de unitate administrativ-teritorială din Dobrogea și prelucrate sub
forma unui model de tip dashboard (Figura 2) cu ajutorul programului PowerBi.

Figure 2. Dashboard model

Prin intermediul acestui model de dashboard s-a urmărit o localizare pe hartă a principalelor
unități administrativ-teritoriale care conțin resurse arheologice și fluctuația acestora de-a lungul
regiunii.
Conform Listei Monumentelor Istorice (http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice),
în județul Constanța au fost înregistrate un număr de 64 de resurse istorice și arheologice spre
deosebire de județul Tulcea în care au fost înregistrate un număr de 39 de resurse. De asemenea,
trebuie menționat și faptul că nu au fost supuse prezentei analize acele unități administrativ-
teritoriale în care nu au fost înregistrate cel puțin 15 resurse arheologice.
Din Figura 3 referitoare la numărul de resurse arheologice existente la nivelul județului
Constanța, se poate observa faptul că municipiul Constanța se detașează în privința numărului de
resurse arheologice și beneficiază de cel mai mare număr (157 de resurse), acest lucru fiind susținut
de istoria acestui oraș, datând din cele mai vechi timpuri ca și colonie grecească - Tomis. Pe de altă
parte, se poate observa faptul că majoritatea unităților administrativ-teritoriale supuse analizei se
află într-o oarecare poziția de egalitate referitor la numărul de resurse arheologice descoperite. Pot
fi menționate comuna Lipnița (24 de resurse) recunoscută pentru cetatea Sucidava, orașul Hârșova
și comunele Cobadin, Corbu și Istria (fiecare dintre acestea cu câte 23 de resurse) recunoscute
pentru siturile arheologice de care dispun.
În ceea ce privește repartizarea numărului de resurse arheologice la nivelul județului Tulcea
(Figura 4) se poate observa că municipiul Tulcea ocupă primul loc, la nivel județean, cu 50 de
resurse arheologice, având o istorie la fel de vastă, fiind tot o colonie grecească - Aegyssus, cetatea
fiind situată în partea de est a orașului. Locuri fruntașe ocupă și comunele Sarichioi (46 de resurse)
și Frecăței (45 de resurse), unde au fost descoperite numeroase așezări datând din perioada romană.
Comuna Sarichioi este renumită, mai ales, pentru siturile arheologice de la Enisala. Pe de altă parte,
restul de unități administrativ-teritoriale reprezentate în grafic prezintă și acestea un număr
considerabil de resurse arheologice, fiecare dintre ele aducând un plus din punct de vedere turistic,
pentru fiecare oraș sau comună.

No. No.
160 50

130 40

100
30

70
20
40
10
10

Archaeological resources Archaeological resources

Figure 3. Archaeological resources, Figure 4. Archaeological resources,

Constanța County Tulcea County

Pentru a putea identifica rolul pe care îl au resursele arheologice și cum influențează acestea
turismul, au fost utilizate o serie de date statistice (http://statistici.insse.ro/shop/) referitoare la
capacitatea de cazare turistică (exprimată în număr de locuri) și la numărul populației după
domiciliu la data de 1 ianuarie, cu ajutorul cărora am obținut funcția turistică, indicator înregistrat la
Comisia de Statistică a OMT (Organizația Mondială a Turismului):
𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑧𝑎𝑟𝑒
𝐹𝑢𝑛𝑐ț𝑖𝑎 𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐ă (%) = 𝑥 100
𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑑𝑢𝑝ă 𝑑𝑜𝑚𝑖𝑐𝑖𝑙𝑖𝑢

3. REZULTATE ȘI DISCUȚII

3.1. Rezultate
 Din evoluția numărului de firme și a numărului de salariați pentru perioada 2000-2016, la
nivelul județului Constanța, se pot observa următoarele: numărul de firme prezintă o tendință
ascendentă de-a lungul intervalului supus analizei, spre deosebire de numărul de salariați, care
prezintă o tendință oscilantă (Figura 5). Se poate observa faptul că în cazul numărului de firme,
diferența dintre numărul minim (324 de firme în anul 2000) și cel maxim (1.044 de firme în anul
2016) este de 720 de firme, pe când numărul de salariați prezintă valoarea minimă de 4.212 în anul
2012 și valoarea maximă de 8.448 în anul 2001. În acest context antreprenorial, evoluţia
indicatorilor de referinţă ce surprind turismul au înregistrat o evoluţie ascendentă.
Analiza funcţiei turistice, prin raportarea numărului total de locuri de cazare la populaţia
totală (Figura 6), arată efectele restructurării domeniului, multe unităţi de cazare mari construite în
perioada comunistă fiind închise. Din analiza graficului se poate observa faptul că ponderea
turismului este una relativ constantă pentru perioada cuprinsă între 2000 și 2010, prezentând o
diferență de doar 0,46% (valoarea minimă – 15,78% în anul 2002 și valoarea maximă – 16,24% în
anul 2000). Începând din anul 2011, ponderea funcției turistice a înregistrat o scădere drastică
ajungându-se la doar 10,86%, iar valorile rămânând relativ constante până la finalul perioadei
analizate. Tendinţa de uşoară creştere este explicată prin apariţia de noi unităţi de cazare, atât pe
litoral, cât şi în localităţi care încep să valorifice turistic resursele arheologice.

No. (sute) No. (mii) %

12 9
16.00
8
10
7
14.50
8 6
5
6 13.00
4
4 3
2 11.50
2
1
0 0 10.00
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016

Number of companies Number of employees Funcția turistică

Figure 5. Evolution of the number of Figure 6. Evolution of the function tourist,

companies and employees, Constanta County Constanța County

Evoluția numărului de firme și a numărului de salariați în intervalul 2000-2016, la nivelul

județului Tulcea (Figura 7), arată o serie de specificităţi: numărul de firme prezintă o tendință
ascendentă de-a lungul intervalului supus analizei, spre deosebire de numărul de salariați care
prezintă o tendință oscilantă. Se poate observa faptul că în cazul numărului de firme, diferența
dintre numărul minim (67 de firme în anul 2000) și cel maxim (337 de firme în anul 2016) este de
270 de firme, pe când numărul de salariați prezintă valoarea minimă de 579 în anul 2002 și valoarea
maximă de 1.065 în anul 2014.
Din analiza Figurii 8 graficului se poate observa faptul că ponderea turismului este una
oscilantă pentru toată perioada supusă analizei (2000-2016), prezentând o diferență de doar 0,98%
(valoarea minimă – 0,99% în anul 2002 și valoarea maximă – 1,97% în anul 2009). De asemenea,
se mai poate observa faptul că ponderea funcției turistice nu depășește în mod procentual valoarea
de 2%, acest lucru evidențiind faptul că resursele arheologice contribuie într-o măsură foarte redusă
la creșterea complexității turistice.
 No. (sute) No. (sute) %
4 12 2.00

4
10
3 1.50
8
3
2 6 1.00

2
4
1 0.50
2
1
0 0 0.00

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Number of companies Number of employees Funcția turistică

Figure 7. Evolution of the number of Figure 8. Evolution of the function tourist,

companies and employees, Tulcea County Tulcea County

Din Figura 9 referitoare la evoluția cifrei de afaceri și a profitului pentru perioada 2000-
2016 la nivelul județului Constanța, se pot observa următoarele: atât cifra de afaceri, cât și profitul
prezintă aceeași tendință ascendentă până în anul 2008, fiind urmată de o scădere a cifrei de afaceri
până în anul 2012 (512.161.610 lei), apoi o creștere treptată acesteia, pe când profitul înregistrează
o scădere până în anul 2010 (30.728.379 lei), apoi o creștere treptată. Se poate observa faptul că în
cazul cifrei de afaceri, diferența dintre valoarea minimă (113.521.777 lei în anul 2000) și cel maxim
(723.632.736 lei în anul 2016) este de 610.103.959 lei, spre deosebire de profit pentru care diferența
dintre valoarea minimă de 13.603.643 lei în anul 2000 și valoarea maximă de 102.237.989 în anul
2016 este de 88.634.346 lei.
Dinamica ponderii cifrei de afaceri și a profitului obținute din domeniul turismului din
totalul cifrei de afaceri și a profitului, la nivelul județului Constanța, arată că atât ponderea cifrei de
afaceri, cât și cea a profitului prezintă o tendință oscilantă, determinată de impactul crizei
economice. Din analiza graficului reprezentat de Figura 10 se poate observa faptul că ponderea
turismului reflectată în valoarea cifrei de afaceri nu depășește valoarea de 3% din cifra de afaceri
totală, diferența dintre valoarea minimă (1,53% în anul 2011) și valoarea maximă (2,91% în anul
2000) fiind de 1,38%. În ceea ce privește ponderea turismului reflectată în valoarea profitului se
poate observa faptul că aceasta nu depășește valoarea de 9% din profitul total, diferența dintre
valoarea minimă (2,25% în anul 2012) și valoarea maximă (8,46% în anul 2001) fiind de 6,21%.

Lei (mil.) %
800 9.00 9.00

600
6.00 6.00

400

3.00 3.00
200

0 0.00 0.00
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016

Turnover Profit Percentage of Turnover Percentage of Profit

Figura 9. Evolution of Turnover and Profit, Figure 10. Evolution of percentage of
Constanta County Turnover and Profit from tourism sector
from total Turnover and Profit, Constanța
County
 Evoluția cifrei de afaceri și a profitului, pentru perioada 2000-2016, în judeţul Tulcea
(Figura 11) arată că atât cifra de afaceri, cât și profitul prezintă aceeași tendință ascendentă până în
anul 2008, fiind urmată de două scăderi ale cifrei de afaceri 2010 și 2012, apoi o creștere treptată.
Profitul înregistrează aceiaşi evoluţie, valorile fiind însă mult mai mici, determinate de impactul
crizei economice. Se poate observa faptul că în cazul cifrei de afaceri, diferența dintre valoarea
minimă (19.086.831 lei în anul 2000) și cel maxim (110.019.180 lei în anul 2016) este de
90.932.349 lei, spre deosebire de profit pentru care diferența dintre valoarea minimă de 901.640 lei
în anul 2000 și valoarea maximă de 13.799.590 în anul 2016 este de 12.897.950 lei.
Tendinţa de evoluţie a ponderii cifrei de afaceri și a profitului obținute din domeniul
turismului din totalul cifrei de afaceri și a profitului, la nivelul județului Tulcea (Figura 12), arată
următoarele: atât ponderea cifrei de afaceri, cât și cea a profitului prezintă o tendință oscilantă. Din
analiza graficului se poate observa faptul că ponderea turismului reflectată în valoarea cifrei de
afaceri nu depășește valoarea de 2,5% din cifra de afaceri totală, diferența dintre valoarea minimă
(1,27% în anul 2004) și valoarea maximă (2,41% în anul 2000) fiind de 1,14%. În ceea ce privește
ponderea turismului, reflectată în valoarea profitului, se poate observa faptul că aceasta nu
depășește valoarea de 5% din profitul total, diferența dintre valoarea minimă (1,37% în anul 2010)
și valoarea maximă (4,59% în anul 2009) fiind de 3,22%.

Lei (mil.) %
120 5.00 5.00

4.00 4.00
90

3.00 3.00
60
2.00 2.00
30
1.00 1.00
0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016

0.00 0.00
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Turnover Profit 2016
Percentage of Turnover Percentage of Profit
Figure 11. Evolution of Turnover and Profit, Figure 12. Evolution of percentage of
Tulcea County Turnover and Profit from tourism sector
from total Turnover and Profit,
Tulcea County

Figura 13 ilustrează evoluția numărului total de salariați și a salariaților angajați în

domeniul turismului din localităţile cu resurse turistice arheologice, pentru perioada 2000-2016, la
nivelul județului Constanța. Se poate observa faptul că tendința acestor doi indicatori este una
oscilantă, iar ponderea salariaților din domeniul turismului este una redusă la nivel de județ. Dacă în
anul 2001 numărul total al salariaților din domeniul turismului a atins nivelul maxim de 8.448
salariați, începând cu anul 2008, în urma accentuării crizei economice, numărul acestora a scăzut.
Evoluția numărului total de salariați și a salariaților angajați în domeniul turismului din
localităţile cu resurse turistice arheologice, pentru perioada 2000-2016, la nivelul județului Tulcea
(Figura 14), se poate observa că tendința avută de cei doi indicatori este tot una oscilantă. Valoarea
maximă a angajaților din domeniul turismului a fost înregistrată în anul 2014 (967 de salariați).
Nr. (mii) Nr. (mii) Nr. Nr. (mii)
9 300 1200 40
8 35
250 1000
7
30
6 200 800
25
5
150 600 20
4
3 100 15
400
2 10
50 200
1 5
0 0 0 0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Salariați din turism Total salariați Salariați din turism Total salariați

Figura 1. Evoluția numărului total de Figura 2. Evoluția numărului total de

angajați și a angajaților din turism în angajați și a angajaților din turism în
localitățile cu resurse arheologice localitățile cu resurse arheologice
paleocreștine, jud. Constanța paleocreștine, jud. Tulcea

Atât dinamica cifrei de afaceri totale, cât și a cifrei de afaceri obținută din activitatea de
turism în localităţile cu resurse turistice arheologice la nivelul județului Constanța, în perioada
2000-2016 (Figura 15), prezintă o tendință ascendentă. Ambii indicatori prezintă valoarea maximă
înregistrată în anul 2015, iar valoarea minimă în anul de referință 2000. Totodată, raportându-ne la
valorile prezentate pe grafic, se poate observa faptul că ponderea cifrei de afaceri din domeniul
turismului este net inferioară valorii ponderii cifrei de afaceri totale.
Tendinţa de evoluţie a ponderii cifrei de afaceri totale și a cifrei de afaceri obținute din
domeniul turismului, la nivelul județului Tulcea (Figura 16), arată faptul că ambii indicatori
prezintă o tendință ascendentă. Din analiza graficului se poate observa că valoarea maximă a cifrei
de afaceri totale a fost înregistrată în anul 2015, pe când valoarea maximă a cifrei de afaceri din
domeniul turismului a fost înregistrată în anul 2016.

Lei (mil.) Lei (mld.) Lei (mil.) Lei (mld.)

800 50 120 7
700 45
100 6
40
600 5
35 80
500 30 4
400 25 60
20 3
300
40
15 2
200
10 20
100 1
5
0 0 0 0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016

Cifra de afaceri din turism Total cifra de afaceri Cifra de afaceri din turism Total cifra de afaceri
Figura 3. Evoluția cifrei de afaceri totale și a Figura 4. Evoluția cifrei de afaceri totale și a
cifrei de afaceri din turism în localitățile cu cifrei de afaceri din turism în localitățile cu
resurse arheologice paleocreștine, resurse arheologice paleocreștine,
jud. Constanța jud. Tulcea

Evoluția profitului în localităţile cu resurse turistice arheologice, analizate pentru perioada

2000-2016, la nivelul județului Constanța (Figura 17), indică faptul că atât profitul total obținut, cât
și profitul obținut din activitățile turistice prezintă o tendință oscilatorie. De asemenea, se poate
observa că anul 2008 reprezintă un moment cheie, astfel că s-a înregistrat o scădere bruscă după
acest moment.
La nivelul județului Tulcea, dinamica profitului total obținut în comparație cu profitul
obținut din domeniul turismului pentru aceeași perioadă de analiză cuprinsă între 2000 și 2016
(Figura 18), arată aceeași tendință oscilantă a celor doi indicatori. Se poate observa faptul că
valorile maxime pentru cei doi indicatori au fost înregistrate în anul 2015. De asemenea, putem
observa că tendința este una oscilantă, înregistrând variații mari.

Lei (mil.) Lei (mld.) Lei (mil.) Lei (mil.)

120 3 16 450
14 400
100 3
12 350
80 2 300
10
250
60 2 8
200
6
40 1 150
4 100
20 1
2 50
0 0 0 2000 0
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016

Profit din turism Total Profit Profit din turism Total Profit
Figura 5. Evoluția profitului total și a Figura 6. Evoluția profitului total și a
profitului din turism în localitățile cu resurse profitului din turism în localitățile cu resurse
arheologice paleocreștine, arheologice paleocreștine,
jud. Constanța jud. Tulcea

3.2. Discuții

Rezultatele studiului de față vin să arate modul în care resursele arheologice existente la
nivelul unităților administrativ-teritoriale din Dobrogea ar putea să contribuie la creșterea funcției
turistice a acestei regiuni. Despre Dobrogea se știe că este o regiune turistică a României care atrage
turiști, în special, în sezonul estival datorită resurselor turistice naturale oferite de litoralului Mării
Negre și Delta Dunării. Valorificarea resurselor arheologice ar putea conduce la creșterea perioadei
din an în care turismul contribuie la dezvoltarea economiei locale în condiții de sustenabilitate.
Obiectivele cercetării au fost alimentate de o viziune pragmatică asupra turismului dezvoltat
într-o regiune turistică și s-a încercat obținerea unor informații privind rolul pe care îl pot avea niște
resurse arheologice în creșterea și dezvoltarea funcției turistice a unor unități administrativ-
teritoriale. Această abordare poate contribui, alături de abordările cunoscute, la dezvoltarea
strategiilor de dezvoltare durabilă a economiilor locale (Peptenatu et al., 2012a; 2012b; Ianos et al.
2012; Pintilii et al, 2015; 2017; Merciu et al, 2015; Schvab et al, 2015).
Prin acest studiu s-a urmărit o schimbare de drum în ceea ce privește realizarea unei
cercetări și furnizarea de informații despre o serie de resurse arheologice și impactul acestora în
dezvoltarea turismului. Această cercetare a întâmpinat și unele dificultăți, pentru că nu au fost găsite
date sau alte lucrări care au urmat același scop.

4. CONCLUZII

Prezența unor resurse arheologice oferă posibilitatea de a contribui la creșterea funcției

turistice a unei regiuni. La nivelul celor două județe supuse analizei de față – Constanța și Tulcea –
s-a constatat faptul că aceste tipuri de resurse influențează într-o oarecare măsură creșterea
complexității funcției turistice oferite de aceste tipuri de resurse.
Prin urmare, prin intermediul acestei cercetări s-a urmărit care este rolul avut de aceste tipuri
de resurse istorice asupra creșterii potențialului turistic și a funcției turistice.

REFERINȚE
1) Achim, I. (2016). Réflexions sur les monuments de culte chrétien dans l'urbanisme. Scénographie
urbaine en Scythie entre adaptation et transformation durant l'antiquité tardive, Studia Academica
Šumenensia, Shumen University Press, 3, 47-71.
2) Bowen, T. (2004). Archaeology, biology and conservation on islands in the Gulf of California,
Environmental Conservation, 31, 3, 199-206.
3) Burtenshaw, P. (2014). Mind the Gap: Cultural and Economic Values in Archaeology, Public
Archaeology, 13, 1-3, 48-58.
4) Gould, P.G., Burtenshaw, P. (2014). Archaeology and Economic Development, Public
Archaeology, 13, 1-2, 3-9.
5) Ianos, I., Peptenatu, D., Pintilii, R.D., Draghici, C. (2012). About sustainable development of the
territorial emergent structures from the metropolitan area of Bucharest, Environmental Engineering and
Management Journal, 11, 9, 1535-1545.
6) Merciu, F.C., Cercleux, A.L., Peptenatu, D. (2015). Rosia Montana, Romania: Industrial
heritage in situ, between preservation, controversy and cultural recognition, Industrial Archaeology
Review, 37, 1, 5-19.
7) Peptenatu, D., Draghici, C., Merciu, C. (2012). Characteristics of entrepreneurial profile in some
emergent territorial structures in Romania, Actual Problems of Economics, 138, 448-458.
8) Peptenatu, D., Merciu, C., Merciu, G., Draghici, C., Cercleux, L. (2012). Specific features of
environment risk management in emerging territorial structures, Carpathian Journal of Earth and
Environmental Sciences, 7, 2, 135-143.
9) Pikirayi, I. (2015). The future of archaeology in Africa, Antiquity, 89, 345, 531-541.
10) Pintilii, R.D., Peptenatu, D., Draghici, C., Irina, S., Stoian, D.R. (2015). Structural Changes in
The Entrepreneurial Profile of The Creative Industries in Romania, 2nd Global Conference on Business,
Economics-Management and Tourism, Procedia Economics and Finance, 23, 1147-1151.
11) Pintilii, R.D., Peptenatu, D., Ciobotaru, A.M., Toma, S.G., Grigore, A.M., Draghici,
C.C., Dobrea, R.C., Simion, A.G., Andronache, I., Teodorescu, C. (2017). Creative economies in
Romania - spatial projections and trends, Bulletin of Geography-Socio-Economic Series, 37, 37, 95-108.
12) Pleșoianu, D.M. (2017). Development strategies for rural tourism in Dobrogea, Scientific Papers
Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development, 17, 3, 301-306,
ISSN 2284-7995.
13) Reeder-Myers, L.A. (2015). Cultural Heritage at Risk in the Twenty-First Century: A
Vulnerability Assessment of Coastal Archaeological Sites in the United States, Journal Of Island &
Coastal Archaeology, 10, 3, 436-445.
14) Schvab, A., Pintilii, R.D., Peptenatu, D., Stoian, D. (2015). Spatial profile of proverty. Case
study: The North-Eastern development region in Romania, Transylvanian review of administrative
sciences, 45E, 201-2016.
15) Sima, E. (2014). Rural and historical tourism in Dobrogea, Institute of Agricultural Economics,
Romanian Academy, Bucharest, https://mpra.ub.uni-muenchen.de/61767/.
16) Zbuchea, A. (2008). Marketingul în slujba patrimoniului cultural Marketing in the service of
cultural heritage, Edit. Universitară, București, 326p., ISBN: 978-973-749-566-2. in Romanian
17) https://www.romanian-companies.eu/specificatii/caen.asp
18) http://ran.cimec.ro/
19) http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice
20) http://statistici.insse.ro/shop/