Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Eficienta Energetica
Eficienta Energetica
CLADIRI - I
CUM FUNCŢIONEAZĂ O
CLĂDIRE
condens la
suprafaţa
interioară
condens în
construcţie
va apare
condens
datorită p
presiunea de saturaţie, f (t)
presiunea reală, f (masa de vapori de apă)
Îmbăiat 2,4
Total 63,0
condens evac
gaze de
Schimbător de
Fig. 1.4 Schema de principiu a unei instalaţii de încălzire cu
condensaţie
Element de
încălzire
Aerul ca
sursă de Pompă
căldură de
sau frig căldură
Fig. 1.5 Schema de principiu a unei instalaţii de climatizare
lumină difuză,
aport mai mic
ar
Lumină
solară,
a
aport direct
inc
ENERGETICA CLĂDIRII
Zona 2 (-15 o C )
4
Zona 3 (-18 o C )
4
4
Zona 1 (-12 o C )
Fig. 2.1 Zonarea teritoriului României după temperatura exterioară convenţională de calcul
La dimensionarea instalaţiilor de ventilare-
climatizare pentru situaţia de vară şi stabilirea sarcinii
termice de răcire se foloseşte temperatura exterioară medie
zilnică aferentă lunii iulie, în conformitate cu standardul
STAS 6648/2. Pentru unele oraşe din ţară, valorile acestei
temperaturi sunt: Bucureşti 31oC, Călăraşi 30oC, Constanţa
29oC, Sibiu 28oC, Braşov 26oC.
Vântul
Pătrunderea aerului exterior în încăperi (aerul de
infiltraţie) are loc datorită acţiunii vântului. De regulă
temperaturile exterioare cele mai scăzute nu corespund cu
vitezele cele mai ridicate ale vântului. Pe baze statistice,
referitoare la concomitenţa vânt - temperatură, s-au
adoptat valori de calcul ale vitezei vântului, care determină
4 zone eoliene pe teritoriul ţării. Încadrarea localităţilor în
zonele eoliene este indicată în standardul SR 1907-1.
Atenţie, zonarea climatică făcută după
temperatura exterioară convenţională de calcul nu
este identică cu zonarea eoliană !
Vitezele convenţionale ale vântului de calcul sunt
date în tabelul următor:
Zona Viteza vântului [m/s]
eolia
nă Localităţi caracteristice în în afara
localităţi localităţii
Însorirea
Datele climatice privind însorirea (durata de
strălucire a soarelui şi intensitatea radiaţiei solare) prezintă
interes atât pentru perioada caldă a anului cât şi pentru cea
rece. Ele se folosesc pentru dimensionarea instalaţiilor de
climatizare în sezonul cald, stabilind aporturile solare care
trebuie preluate. De asemenea, datele climatice privind
însorirea se folosesc pentru corectarea necesarului de
căldură pentru încălzire, în măsura în care clădirea este
conformată corespunzător pentru captarea energiei solare
în sezonul rece.
Duratele medii de strălucire a soarelui,
determinate prin prelucrarea statistică a datelor
meteorologice, diferă în funcţie de localitate şi de
luna anului. În tabelul următor se dau sumele
medii ale duratelor de strălucire a soarelui, în ore
pe lună, pentru unele localităţi din România.
Localitatea Ianuari Mai Iulie Septembr
e ie
Sarcină termică
(căldura
furnizată sau să
din clădire)
Spaţiul în c
se asigură con
termic
Capacitatea termic
(sens.+lat
Fig. 2.2 Elementele bilanţului energetic al unei clădirii
GZinc Tic 1 zi Tic Te [Kzi] (2.16)
zile
Ecuaţia (2.15) se mai poate scrie folosind gradele zile cu referinţa
constantă, astfel:
GZinc (Tech ) 1 zi Ti c Te Ti c Tech
zile
GZ inc(Ti c ) Ti c Tech N zile,inc
(2.17)
Pentru o estimare mai puţin precisă, necesarul anual pentru
încălzire se poate calcula folosind în ec. (2.15) temperatura
interioară de calcul în locul temperaturii de echilibru (ceea ce
echivalează cu neglijarea tuturor sporurilor termice).
Dacă numărul de grade-zile este cunoscut din datele climatice şi
caracteristicile clădirii, consumul anual pentru încălzire poate fi
atunci determinat astfel:
K G Vclad
Qinc 0,024 tot GZinc (Tech ) 0,024 GZinc (Tic )
inc inc
[kWh/an] (2.18)
Deşi ipoteza de bază a metodei grade-zile, constanţa
temperaturii Tech, nu este satisfăcută pe deplin în practică,
această metodă poate oferi rezultate remarcabil de precise
pentru consumul anual de energie pentru încălzire în cazul
clădirilor cu o singură zonă. O alternativă o reprezintă
utilizarea GZ pentru o Tech variabilă. Această ultimă
variantă este inclusă în normativele ASHRAE ale S.U.A.; ea
este însă mai puţin agreată în Europa, în principal din
cauza lipsei datelor de calcul necesare.
(2.20)
in care:
Aj ariile totale, pe clădire, ale elementelor de construcţie
[m2]
A aria anvelopei: A = A j [m2]
j factorii de corecţie pentru cazurile când suprafeţele j
nu vin în contact cu aerul exterior
R’j rezistenţele termice corectate, medii pe ansamblul
clădirii, ale elementelor de construcţie perimetrale
Q tot Q c Q v [W]
U A ( Ti Te ) n V c p ( Ti Te ) [W] (2.21)
Q inc
anual G U Ri
n
GZ
ηinc
Tabelul 2.1
Rezistenţe termice minime Rmin (m2K/W) ale elementelor de
construcţie, pe ansamblul clădirii
Nr Rmin (m2K/W)
Elementul de construcţie
.
Cr Clădiri proiectate
t
Pâna la După
1.01.1998 1.01.1998
Tabelul 2.3
Coeficienţi globali normaţi de izolare termică,
Tabelul 2.4
Evoluţia consumurilor specifice de energie termică pentru
încălzirea clădirilor de locuit colective
Construcţii
existente Construcţii
noi
Perioada Perioada
construirii construirii
Înainte de 1985 - 1996 2000
1985 1996 - -
2000 2010
R termică medie 0,6 - 0,7 0,9 - 1,75 2
globala a clădirii 0,95
Rom m2K/W
G W/m3K
Necesarul maxim
orar de căldură
pentru încălzire 7 5,6 3,5 2,8
Q max KW/apart
Necesarul anual
de energie
termica pentru 15 750 12 600 7 875 6 300
incalzire
inc. GJ/apart
Qan .
Tabelul 2.5
Consumuri specifice actuale
de energie pentru satisfacerea
utilităţilor de bază în
menajele populaţiei urbane
[kWh / m 2 an]
Iluminat
Tip locuinţă /
Încălzi Apă Prep. şi ap.
clădire / sistem Total
re caldă hranei electrocasni
de încălzire
ce
Apartament /
138 121 53 29 340
Bloc / Termoficare
Apartament /
138 57 53 29 277
Bloc / CT proprie
Locuinţe şir,
cuplate / Casă / 164 138 60 32 394
Termoficare
Locuinţe şir,
cuplate / Casă / CT 164 66 60 33 323
proprie
Temperatura aerului
Temperatura aerului interior este cel mai important
parametru de confort termic. Totodată, temperatura aerului
interior are o importanţă deosebită în energetica întregii
clădiri pentru că ea determină consumurile energetice
pentru încălzirea, respectiv răcirea, clădirii. Din punct de
vedere fiziologic se consideră că temperatura
corespunzătoare a aerului interior pentru un individ normal
îmbrăcat şi fără activitate fizică este de
20 … 22 C, iarna şi 22 … 26oC, vara.
o
Tabelul 3.1
Parametri de confort pentru clădiri civile
Diferenţe
Temp. Umiditate Viteza
Camera de relativă aerului
oC temperatură % m/s
oC
Camera de zi 20
4,5
Baie 22
Bucătărie 18 0,15 –
Pentru terase, 35 – 70
0,25
Casa scărilor 18 planşee sub pod,
planşee pe
Birou 20 pământ
Magazine 18
Viteza aerului
Viteza de mişcare a aerului este un parametru important al
confortului termic în încăperile ventilate. Senzaţia de inconfort,
“de curent” este resimţită de ocupanţi cu atât mai mult cu cât
temperatura aerului în mişcare este mai mică decât temperatura
mediului ambiant. La temperaturi uzuale ale aerului interior de
20 … 22oC viteza aerului trebuie să se situeze între 0,15 şi 0,25
m/s. În cazul în care un individ desfăşoară o activitate susţinută şi
este bine îmbrăcat se pot admite şi viteze mai mari ale aerului.
Umiditatea aerului
Umiditatea aerului este un parametru important al
confortului termic în încăperile climatizate. O parte din pierderile
de căldură ale organismului uman este constituită de evaporarea
de la suprafaţa pielii; intensitatea acestui fenomen depinde de
diferenţa tensiunilor de vaporizare între apa de la nivelul pielii şi
vaporii de apă conţinuţi în aer. Limitele superioară şi inferioară
ale nivelului admisibil al umidităţii relative a aerului din încăperi
sunt 70%, respectiv, 35%. Umidităţi relative ale aerului interior
mai mari de 70%, în perioada rece a anului, favorizează formarea
condensatului pe suprafaţa interioară a pereţilor exteriori, mai
ales la izolări termice reduse, ducând la apariţia mucegaiului.
Îmbrăcămintea
Îmbrăcămintea are o influenţă deosebită asupra senzaţiei
de confort. Se poate resimţi senzaţia de bine, într-o încăpere mai
rece dar îmbrăcat mai gros, precum şi într-o încăpere mai caldă,
dar îmbrăcat mai lejer. Izolaţia termică dată de o ţinută
vestimentară este caracterizată de rezistenţele termice ale
elementelor îmbrăcăminţii.
Tabelul
3.2
Căldura degajată de corpul uman
funcţie de tipul de activitate
Căldura cedată
Activitatea
[W]
Somn 75
Hoteluri 200
vitrine 15000 –
2500
dormitoare 150
băi 200
bucătării 150
holuri 100
birouri 300
Tabelul 3.4
Nivelul de zgomot exterior admisibil
Intensitatea zgomotului
Locul, zona [dB]
ziua noaptea
In imediata apropiere a 55 40
locuinţelor
Staţiuni de odihnă şi 45 35
tratament
Zonă industrială 65 45
Tabelul 3.5
Instalaţii de ardere şi probleme ce pot apare
Instalaţia Combusti- Probleme tipice care pot apare
bilul
Tabelul 3.6
Efectul schimbării umidităţii relative asupra unor
contaminanţi
Zona
optimă
Bacterii
Viruşi
Mucegai
Insecte
Infecţii
respiratorii
Alergii, rinite
şi astm
Reacţii
chimice
Ozon
Umiditate 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9
[%] 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
0
interior /
exterior
Echipament de combustie,
Monoxid de
motoare, sisteme de 100 ppm 1
carbon (CO)
incalzire defecte
Combustie, solventi,
Vapori organici
rasini, produse, pesticide, Nu este cazul 1
(VOCs)
spray-uri cu aerosoli
20 ppb 1
Ozon Arc electric, surse de UV
200 ppb 1
Bioxid de sulf
Sisteme de incalzire 20 µg/m3 1
(SO2)
Raportul
concentr
a-
Sursa de poluare Concentraţii
Poluant
interioară admise ţiilor
interior /
exterior