Sunteți pe pagina 1din 6

PROIECT PRACTICA

MATERIA T.C.A

STUDIU PRIVIND PRODUCTIA DE CARNE LA SUINE

1
Introducere – Importanta cresterii suinelor

Atât pe plan mondial, cât şi în ţara noastră au existat cereri mari pe piaţă privind acoperirea necesarului
populaţiei umane cu carne şi preparate din carnede porc. De-a lungul timpului s-au încercat
performanţe deosebite în creşterea suinelor, pentru a satisface cerinţele legate de:
 Sporirea cantitativă şi calitativă a produselor alimentare
 Repartizarea lor echitabilă , pe plan general dar şi zonal
 Găsirea de noi sortimente cu conţinuturi sporite în substanţe proteice.

Oamenii de ştiinţă au apreciat ca şi în perspectiva anilor 2050 produsele animaliere vor continua să
deţină ponderea în alimentaţia umană. În prezent se apreciază că necesarul mediu zilnic de substanţe
proteice pentru om este de cca.70g, din care cel puţin 40g trebuie să provină din produsele animaliere.

Carnea rezultată din creşterea suinelor, a contribuit şi va continua să aducă un aport substanţial în
acoperirea necesarului de substanţe proteice, se apreciază că are în medie 2700 kcal /kg, deci cu o
valoare energo-protrică superioară.

Importanţa pentru consum a acestor produse, rezidă în aprecierea nivelului de trai şi de dezvoltarea
unei ţări sau popor, luându-se în vedere un complex de indicatori, între care sunt incluşi şi nivelurile
producţiilor animaliere, raportate pe locuitor.
Produsele animaliere conţinând cele mai mari proporţii de substanţe proteice, unele cu mare valoare
biologică, sunt asimilate într-o alimentaţie raţională.

Cap 1 – Situatia cresterii suinelor si a productiei de carne de suine pe plan mondial

 Statistici

Cererea determina cresterea preturilor

Productia de porci in Uniunea Europeana restransa (15) s-a mentinut relativ stabila, in jurul cifrei de
203 milioane de euro. In anul 2005, productia a fost de 203,44 milioane.
Productiile putin mai mari inregistrate in 2004 si 2005 au condus spre o crestere a cursului fata de anul
2003, care a fost cel mai scazut din istorie (1,027 euro/kg). In 2005, media preturilor in Uniunea
Europeana a celor 15 a fost de 1,159 euro/kg, fata de 1,128 euro/kg in 2004. “Cererea a fost cea care a
determinat cresterea preturilor. Pe viitor, trebuie sa eliminam elaborarea de previziuni bazate doar pe
variatiei ofertei. Cresterea ofertei si dezvoltarea sectorului nu semnifica neaparat preturi scazute si
probleme pentru producatori”, explica specialistii europeni.

Germania – piata cea mai puternica

Spania a inregistrat cea mai mare crestere a cursurilor bursiere la porci, cu un procent de 3,82% (1,061
euro/kg).
Olanda a marcat o evolutie pozitiva a cursului, cu o crestere de 2,91% (1,36 euro/kg). Specialistii
bursieri precizeaza totusi, ca aceste tarife nu reprezinta decat cursurile de baza. Referintele pentru anul
2005 demonstreaza faptul ca preturile din Germania raman cele mai mari.
Pretul porcilor din Germania, in 2005, a fost de 1,44 euro/kg, ceea ce reprezinta o crestere usoara, cu
1,34%.

 Pincipalele tari producatoare (U.E.)

In Europa sunt mai multe tari producatoare de carne de suine, dar printre cele mai importante se
numara:
- Germania

1
- Spania
- Olanda
- Italia

 Norme de sacrificare.

Revizuirea normelor privind sacrificarea animalelor


Propunerea Comisiei Europene privind protecţia animalelor vizează modificarea metodelor de
sacrificare.

În baza noilor norme, abatoarele vor fi obligate să monitorizeze animalele după asomare, pentru a se
asigura că acestea nu îşi revin înainte de a fi sacrificate.
În fiecare an, pe teritoriul UE, sunt sacrificate pentru producţia de carne aproximativ 360 de milioane
de porci, oi, capre şi vite şi câteva miliarde de păsări. Alte 25 de milioane de animale sunt sacrificate
pentru blană, iar în incubatoare se sacrifică aproximativ 330 de milioane de pui de o zi. Epidemiile de
gripă aviară şi febră aftoasă din ultimii ani au condus la sacrificarea a milioane de alte animale.

Este necesar ca abatoarele să asomeze animalele înainte de sacrificare pentru a evita, pe cât posibil,
durerea şi suferinţa acestora. Însă normele privind tehnicile de asomare nu au fost modificate din 1993.
În prezent, acestea nu mai sunt la zi cu progresul ştiinţific şi tehnologic şi nu iau în considerare
aspectele care ţin de bunăstarea animală.

Pentru ca animalul să intre în stare de inconştienţă înaintea sacrificării, se utilizează diverse metode de
asomare: prin şoc electric, prin folosirea gazului anesteziant sau a unor mijloace mecanice (de exemplu,
pistolul cu aer comprimat). Nicio metodă nu este 100% eficientă, iar unele animale îşi revin în ultimele
clipe de viaţă.

Propunerea Comisiei nu interzice niciuna dintre metodele de asomare, ci limitează utilizarea anumitor
tehnici. De asemenea, admite faptul că oamenii de ştiinţă au rezerve faţă de lipsa de cruzime a două
metode (gazarea cu dioxid de carbon şi electrificarea în baie de apă ), dar, în acelaşi timp, recunoaşte că
nu există alternative comerciale.

De asemenea, propunerea Comisiei abordează următoarele aspecte:

 abatoarele vor trebui să desemneze o persoană responsabilă cu bunăstarea animalelor;


 angajaţii vor trebui să fie bine instruiţi şi să deţină un certificat de competenţe în materie de
bunăstare a animalelor;
 fabricanţii dispozitivelor utilizate pentru asomarea animalelor vor trebui să furnizeze
instrucţiuni privind utilizarea eficientă a acestora;
 abatoarele vor trebui să fie construite astfel încât să ţină cont de bunăstarea animalelor;
 vor fi create centre naţionale de referinţă pentru a oferi sprijin inspectorilor oficiali, carede
multe ori, întâmpină dificultăţi în evaluarea eficienţei sistemelor de asomare complexe;
 autorităţile vor trebui să informeze mai bine publicul, dat fiind faptul că multe persoane şi-au
exprimat nemulţumirea faţă de modul de sacrificare a animalelor în timpul epidemiei de febră
aftoasă. Această boală nu afectează oamenii şi rareori cauzează moartea animalelor.

Cap 2.1. – Caracterizarea tehnologiei intensive de crestere si ingrasarea suinelor

In complexele industriale de crestere a suinelor in circuit inchis si flux continuu, in care se aplica
sistemul intensiv, procesele de crestere si ingrasare necesita un ansamblu de constructii si utilaje care sa
permita mecanizarea, automatizarea si electrificarea tuturor lucrarilor zootehnice, incepand de la
transportul, pregatirea si servirea hranei, adaparea, evacuarea dejectiilor si pana la asigurarea automata
a conditiilor de microclimat (temperatura, umiditate, ventilatie).

1
De asemenea, acestea trebuie sa asigure succesiunea si ritmicitatea lucrarilor tehnologice. Cresterea
suinelor in aceste conditii contribuie la:

 reducerea efectivului animalelor de reproductie si folosirea intensa a acestora


 sporirea numarului de fatari anuale ale scroafelor si, implicit, a numarului de purcei
 scurtarea cu 50-60% a timpului de lactatie fata de sistemul traditional si la cresterea indicelui de
utilizare a scroafelor si a boxei de fatare, indicator ce asigura eficienta fermei zootehnice.

Indicii tehnico-economici de productie din complexele industriale sunt mai mari decat cei din sistemul
extensiv, in sensul ca ciclul de reproductie a scroafelor se reduce de la 215 zile la 150 de zile. Indicele
de utilizare a scroafei creste de la 1,7 la 2,4 fatari. Durata ingrasarii scade de la 280 de zile la 180 de
zile. Consumul specific se reduce de la 5 UN la 3,5 UN.

Cap 2.2. – Aptitudinile pentru productia de carne a rasei Marele Alb

RASA MARELE ALB (LARGE WHITE) – ocupa peste 44% din structura de rasă curată din Romania

- Este formata in Anglia din rasele Micul Alb, Essex, Napolitana, Chinezesc cu Masca si altele;
Prezentată prima oară in 1851 la targul de la Windsor, de crescătorul Joseph Tuley, rasa numindu-se
atunci Yorkul Mare. In 1968 datorită unui crescător Waimann rasa a fost omologată iar denumirea ei a
devenit Marele Alb. Pentru calitatile deosebite ale rasei, ambii crescători au fost ridicaţi la rangul de Sir
de către Regina Angliei. In Romanaia a fost prezentata pentru prima oara la Iasi in 1865 in Parcul
Expozitei;

- Din rasa Marele Alb s-au format majoritatea raselor valoroase din lume de culoare alba ( Ex:
Landrace, Yorkshire, Alb Rusesc, Alb Ucranian)

Insusiri morfologice:
- Culoarea alba –uniforma;
- Talia mare 80 -90 cm;
- Greutate corporala mare 250 – 300 kg;
- Linia superioara dreapta;
- Corpul cilindric usor aplatizat lateral;
- Profilul capului uşor concav; Urechile mijlocii purtate spre inainte usor lateral;
- Osatura robustă cu rare defecte de aplomb; Temperamentul vioi;
- Constitutia robusta.

Insuşiri productive şi reproductive:

- Fecunditate mai mare de 80%;


- Prolificitate buna: intre 10 – 11 purcei la fatare care cate 1250 g;
- Precocitate mare: la 8 – 9 luni atinge 110 – 115 kg;
- Capacitate de alaptare: 40 – 50 kg ( greutatea lotului de purcei la varsta de 21 zile);
- Spor mediu zilnic intre 91 si 182 de zile este peste 660 g;
- Consumul specific: 2.8 - 3.2 kg;
- Raport carne grasime: 2.5/1;
- G.S.D. (grosimea grasimii dorsale) la 182 de zile: 0.8 – 1.5 cm;
- Randamentul la sacrificare si proportia de carne in carcasa (carne + oase): >70%.

1
Cap 3 – Piata carnii de suine in Romania

Producatori:
 S.C. SmithField Ferme S.R.L
 Marex S.A.
 S.C. Complexul de porci Braila S.A.

Importatori:
 Fa. German Trading Direkt – Im&Export Internationale.

Cap 4 – Analiza economica

 Numarul de animale sacrificate si productia de carne.

2008 2009

apr mai iun iul aug sept oct nov dec ian feb mar apr
Animale
sacrificate
(mii de 351 299 309 293 273 373 338 322 2182 289 299 331 353
capete)
Greutatea
in viu 36832 28976 30990 30818 26488 38707 35629 33104 263838 30453 29977 34042 36257
(tone)

Greutatea
medie 105 97 100 105 97 104 105 103 121 105 100 103 103
(kg/cap)
Greutatea
carcasei 27035 21109 22555 22738 19505 28546 26230 24239 194000 22261 22192 25225 27338
(tone)

Randament
(%) 73 73 73 74 74 74 74 73 74 73 74 74 75

 Pret mediu pe kg carcasa ( € )

2008
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov
142.95 146.24 147.84 161.35 169.21 183.41 191.60 196.09 196.99 188.58 179.14

 Pret pe kg/animal viu: 9-10 lei/kg.

1
BIBLIOGRAFIE

 Institutul National de Statistica – www.insse.ro

 Comisia Europeana – ec.europa.eu

 www.revista-ferma.ro

 www.realitatearomaneasca.ro

 www.recolta.eu