ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

Centrul de Instruire pentru Comunicaţii şi Informatică
,,DECEBAL”

LUCRARE DE MAISTRU
Generator de funcții cu circuitul
integrat XR 2206

Îndrumător:
M.m. I Florin Ion BUNESCU

Absolvent:
Elv.cap. Tiroi Cristian Sorin

Sibiu, 2018
 ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
Centrul de Instruire pentru Comunicaţii şi Informatică
,,DECEBAL”

Generator de funcții cu circuitul

integrat XR 2206
CERINŢE:
 Să se alimenteze de la o sursa de 12 Vc.a.;
 Să funcționeze in domeniul de frecvență 0.1Hz-10MHz;
 Să poată fi vizualizate la ieșire semnale sinusoidale,
triunghiulare, dreptunghiulare si TTL;

Îndrumător:
M.m. I Florin Ion BUNESCU
Absolvent:
Elv.cap. Tiroi Cristian Sorin

Sibiu, 2018
Observaţii îndrumător:

Sibiu, 2018
 CUPRINS

CAPITOLUL 1
1 DESTINAŢIA LUCRĂRII, POSIBILITĂŢI DE LUCRU, PRESCURTĂRI ŞI NOTAŢII...............................3
1.1 DESTINAȚIA GENERALĂ A LUCRARII......................................................................................................3
1.1.1 GENERALITAȚI:........................................................................................................................................3
1.1.2 SCOPUL REALIZĂRII LUCRĂII................................................................................................................4
1.1.3 JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI PRIVIND GENERATORUL DE FUNCȚII CU CIRCUITUL
INTEGRAT XR 2206.............................................................................................................................................4
1.2 PRESCURTĂRI, NOTAŢII ŞI SIMBOLURI.....................................................................................................4
CAPITOLUL 2
2 DESCRIEREA FUNCŢIONĂRII............................................................................................................................5
2.1 FUNCŢIONAREA PE SCHEMA BLOC............................................................................................................5
2.2 EXPLICAREA FUNCȚIONARII PE SCHEMA DE PRINCIPIU.....................................................................5
2.2.1 Etajul de alimentare.....................................................................................................................................5
2.2.2 Circuitul integrat specializat in generarea functiilor...................................................................................6
2.2.2.1 Formarea semnalelor la nivelul C.I. XR 2206......................................................................................7
2.2.3 Etajul pentru formarea semnalelor..............................................................................................................8
2.2.4 Etajul de amplificare..................................................................................................................................10
CAPITOLUL 3
3 TEHNOLOGIA DE REALIZARE A LUCRĂRII................................................................................................11
3.1 ALEGEREA SCHEMEI.....................................................................................................................................11
3.2 PROCURAREA PIESELOR.............................................................................................................................11
3.3 VERIFICAREA SCHEMEI...............................................................................................................................11
3.4 AMPLASAREA COMPONENTELOR............................................................................................................12
3.5 REALIZAREA CARCASEI..............................................................................................................................12
3.5.1 Materiale și unelte folosite........................................................................................................................12
3.5.2 Procesul de prelucrare și asamblare........................................................................................................13
CAPITOLUL 4
4 VERIFICARE, REGLARE ŞI APARATE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL UTILIZATE..................................14
4.1 APARATE DE MĂSURĂ ȘI CONTROL UTILIZATE:...................................................................................14
4.2 VERIFICĂRI EFECTUATE:............................................................................................................................14
4.2.1 Măsurători de tensiuni și curenți...............................................................................................................14
4.2.2 Măsurători ale semnalelor.........................................................................................................................15
4.3 REGLAREA MONTAJULUI...........................................................................................................................15
CAPITOLUL 5
5 NORME DE PROTECȚIE A MUNCII.................................................................................................................16
5.1 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII PENTRU REALIZAREA LUCRĂRII...............................................16
5.2 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII PENTRU UTILIZAREA LUCRARII................................................17
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................................................18
Anexe............................................................................................................................................................................19

1
 CAPITOLUL 1
1 DESTINAŢIA LUCRĂRII, POSIBILITĂŢI DE LUCRU,
PRESCURTĂRI ŞI NOTAŢII

1.1 DESTINAȚIA GENERALĂ A LUCRARII

1.1.1 GENERALITAȚI:

De-a lungul timpului omenirea, cu ajutorul științei, a căutat să-și facă viața și desfașurarea
activitaților mult mai ușoare prin înlocuirea manufacturii cu ajutorul științei. Evoluția științei
face ca noi, în zilele noastre, să ne bucurăm de o comoditate mult mai mare față de străbunii
noștri în tot ceea ce facem, oglindită totuși în eforturile lor de a găsi toate acestea.
Am ales această temă, generatoarea de funcții, deoarece au un rol deosebit de important în
electronică, fiind chiar unul dintre pilonii de bază ai acesteia și sunt interesat îndeaproape de
circuitele electronice, de principiile lor de funcționare,componentele, condițiile si domeniile in
care pot fi ele utilizate, de tot ceea ce se poate face cu ajutorul electronicii.
Pe considerentul ca circuitele electronice vor cunoaște o foarte mare lărgire a domeniului
de utilizare, această lucrare tratează tema aleasă foarte obiectiv.
Generatoarele de funcții reprezinta drumul catre o ramura vitala a electronicii (masurarile),
ele producand semnale electrice de forme si frecvente diferite.
Generatoarele de funcții sunt utilizate in laboratorul de electronica ca surse de tensiune
variabile în timp, cu o anumită formă de undă și cu un nivel de frecvențe reglabile.
În esența lor generatoarele de funcții conțin circuite electronice care transformă energia
furnizată de sursa de curent continuu în enrgie de curent alternativ, furnizată la ieșirea aparatului
sub foramă de diferite semnale, ce aparțin unui anumit domeniu de frecvențe. Sunt denumite
generatoare de funcții datorită faptului că în cazul acestor aparate accentul nu se pune pe
randamentul conversiei energiei electrice ci pe calitațile formei de undă a semnalului de curent
alternativ rezultat la iesirea generatorului.
Parametrii cei mai importanți ai generatoarelor de funcții sunt:
a) Parametrii generali:
- domeniul de funcționare;
- stabilitatea frecvenței;
- precizia de indicare a frecvenței;

2
 - rezistența de ieșire ;
- atenuarea ;
b) Parametrii specifici formelor de undă:
- factorul de umplere;
- durata fonturilor ridicator și coborâtor;
- stabilitatea de amplitudine;
- distorsiunile neliniare;

1.1.2 SCOPUL REALIZĂRII LUCRĂII

Cu ajutorul acestei lucrări doresc să fac dovada gradului de pregătire în urma absolvirii
cursurilor acestei școli si să pun in evidență cele invățate in această perioadă.
Macheta realizată va fi folosită în laboratorul de elctronică pentru studiul generatoarelor de
funcții sau pentru a genera diferite forme de undă cu parametrii specifici cunoscuți, unde
necesare pentru testarea, calibrarea și nu in ultimul rând pentru mentenanța altor aparate
existente în laborator.
Totodată această lucrare poate venii în ajutorul unui pasionat de electronică ce dorește să
își construiască propriul său generator de funcții, schema fiind detul de simplă, iar componentele
au costuri mici.

1.1.3 JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI PRIVIND GENERATORUL DE

FUNCȚII CU CIRCUITUL INTEGRAT XR 2206

Am optat pentru această temă datorită faptului că generatorul de funcții reprezintă un

aparat strict necear în laboratorul unui electronist, aparat fară de care unui maistru i-ar fi
imposibil să verifice, să repare și să calibreze diferite echipamente și montaje.
Am ales sa realizez generatorul de funcții cu circuitul integrat XR2206, produs de firma
EXAR datorită faptului că este printre puținele circuite integrate specializate in generarea de
semnale, cu o stabilitate a frecvenței foarte bună, care produce trei forme de undă, putând
genera simultan semnal sinusoidal, sau sinusoidal-dreptunghiular.

1.2 PRESCURTĂRI, NOTAŢII ŞI SIMBOLURI

Toate prescurtarile și toți termenii folosiți se vor găsii in Tabelul 1 din Anexa 1

3
 CAPITOLUL 2
2 DESCRIEREA FUNCŢIONĂRII

2.1 FUNCŢIONAREA PE SCHEMA BLOC

Montajul realizat poate fi imparțit în mai multe etaje funcționale astfel:

-etaj de alimentare ;
-C.I. specializat in generarea funcțiilor ;
-etaj pentru reglare parametrii ;
-etaj de amplificare semnale ;
-conectori pentru preluarea semnalelor.
Schema bloc a montajului este prezentată în Fig.1 de la Anexa 2.

2.2 EXPLICAREA FUNCȚIONARII PE SCHEMA DE PRINCIPIU

Schema electrică a montajului este prezentată în Fig.2 de la Anexa 3.

2.2.1 Etajul de alimentare.

Alimentarea montajului se face cu tensiune continuă dublă de ±12V (simetrică), obţinută

cu ajutorul unui transformator de reţea coborâtor de tensiune (220V/2x12V), cu o putere de
1VA. Secundarul transformatorului cuprinde două înfăşurări simetrice de 12V fiecare, cu priză
mediană.
Redresarea tensiunii alternative furnizate în secundarul transformatorului se face cu
ajutorul unei punţi redresoare (PR) integrate, de tip 2W08G.
Tensiunile redresate bialternanţă obţinute la ieşire sunt filtrate cu ajutorul perechilor de
condensatoare C1-C2, respectiv C5-C6, după care se aplică stabilizatoarelor de tensiune
continuă integrate, realizate cu circuitele integrate 7812 ( tensiunea pozitivă) respectiv 7912
(tensiunea negativă), obţinându-se la ieşirile acestora tensiunile de +12V respectiv -12V în
raport cu masa.
Dtorită faptului că cele două C.I. 7812 și 7912 pot induce în eroare electroniștii datorită
asemănarii capsulelor si configurației pinilor diferite am ales sa prezint și configurația pinilor
acestora în Anexa 3 în Fig.2 și Fig.3

4
 La ieşirea stabilizatoarelor integrate se mai face o filtrare suplimentară a tensiunilor cu
ajutorul condensatoarelor C3-C4 (pentru tensiunea de +12V) respectiv condensatorul C7-C8
(pentru tensiunea de -12V).
Apariţia tensiunii de +12V (care alimentează C.I. XR2206) şi deci, implicit, funcţionarea
generatorului, este semnalată de "aprinderea" diodei electroluminiscente (LED), D2 care este
situată pe panoul frontal al aparatului. Curentul, prin această diodă, este limitat cu ajutorul
rezistenţei R1. La valoarea aleasă în această schemă (1K) LED-ul va fi parcurs de un curent de
20mA.

2.2.2 Circuitul integrat specializat in generarea functiilor.

XR 2206 este un circuit integrat specializat ca generator de funcții monolitic, care produce
trei forme de undă, putând genera simultan semnal dreptunghiular şi semnal
triunghiular/sinusoidal (prin comutare). Domeniul său de frecvenţă este foarte larg, respectiv 8
octave.
Intern acesta este compus din 4 blocuri funcționale, prezentate in Anexa 5 , alături de
schema electrică a C.I.
Blocurile funcționale sunt:
 un VCO(oscilator comandat in tensiune);
 un multiplicator analogic și formator sinus;
 un amplificator tampon;
 un set de comutatoare de curent.
Utilizând un număr mic de componente externe, se pot regla frecvenţa, amplitudinea,
simetria şi factorul de umplere al semnalelor furnizate de generator. La semnalele sinusoidale se
poate asigura reglarea externă a formei acestora (factorul de distorsiune armonică), la pinii 13-
14.
XR2206 dispune şi de alte posibilităţi, cum ar fi posibilitatea modulaţiei de amplitudine şi
de frecvenţă (inclusiv baleiaj în frecvenţă), precum şi FSK sau PSK.
Generatorul de funcţii XR2206 poate fi folosit pentru realizarea de oscilatoare, oscilatoare
comandate, generatoare complexe de funcţii, modulatoare MA, MF, FSK, PSK, convertoare
curent-frecvenţă sau tensiune-frecvenţă.

2.2.2.1 Oscilatorul comandat în tensiune (VCO)

5
 Este de tipul cu condensator flotant. Curentul de încărcare, descărcare (şi implicit
frecvenţa de oscilaţie) depind de valoarea rezistorului extern de temporizare (conectată la unul
dintre pinii 7 sau 8). Oscilatorul generează simultan două forme de undă, triunghiulară (simetrică
sau asimetrică) şi dreptunghiulară (avand factorul de umplere variabil).
Comanda în curent a oscilatorului comandat în tensiune (VCO) se face fie prin rezistenţele
de temporizare de la pinii 7 şi 8, fie printr-o tensiune aplicată pe aceşti pini (prin intermediul
rezistenţelor de limitare). În ultima situaţie, se poate obţine modulaţia de frecvenţă, însă baleiajul
de frecvenţă este limitat la un domeniu de 6:1. Dacă o rezistenţă de temporizare se înlocuieşte cu
un generator de curent comandat, modulaţia de frecvenţă poate atinge domeniul de baleiaj, egal
cu 2000:1.

2.2.2.2 Ansamblul de comutatoare de curent

Are rolul de a transfera curentul oscilatorului către una sau alta dintre rezistenţele externe
(conectate între pinii 7 şi 8 ai C.I. şi masă), cu scopul de a furniza două frecvenţe determinate de
nivelul logic prezent pe pinul 9 al circuitului integrat, intrare FSK (Frecquency Shift Keying -
Input).

2.2.2.1 Formarea semnalelor la nivelul C.I. XR 2206

Semnalul dreptunghiular generat de VCO este livrat la pinul 11 al C.I. prin intermediul
unui tranzistor cu colectorul în gol, ceea ce permite o adaptare la o gamă largă de circuite.
Semnalul triunghiular produs de VCO este aplicat unui formator sinusoidal şi apoi
multiplicatorului analogic.
La acest tip de C.I., XR2206, conversia semnalului triunghiular în semnal sinusoidal se
face cu ajutorul unui formator cu rezistor extern de degenerare în emitor, acest lucru fiind mai
simplu de realizat monolitic.
Formatorul sinusoidal constă dintr-un amplificator diferenţial care se blochează gradual,
odată cu evoluţia undei triunghiulare. Când se ating valorile de vârf, tranzistoarele din etajul
diferenţial, între ale căror emitoare se conectează rezistorul extern de reglare a factorului de
distorsiune, sunt aduse pe rând la punctul de blocare. în acest mod caracteristicile de transfer ale
etajului formator devin logaritmice, ceea ce determină rotunjirea vârfului undei triunghiulare,
care devine astfel undă sinusoidală.
Formatorul sinusoidal dispune de posibilitatea reglării simetriei semnalului triunghiular
supus conversiei. Astfel, la un reglaj corect al rezistoarelor de sintetizare şi de degenerare, se pot

6
obţine semnale sinusoidale cu factor mic de distorsiune, care poate atinge 0,5% pentru
frecvenţele din domeniul audio.
Dacă rezistorul extern de degenerare este scos din circuit (prin intermediul unui
întrerupător), formatorul asigură transferul semnalului de formă triunghiulară către
multiplicatorul analogic.
Multiplicatorul analogic realizează produsul între amplitudinea semnalului triunghiular sau
sinusoidal şi tensiunea aplicată pe pinul 1 al C.I. Acest multiplicator, prin care se obţine
modulaţia de amplitudine, lucrează în 4 cadrane, cu transconductanţă variabilă liniarizată.
Semnalul triunghiular sau sinusoidal de la ieşirea multiplicatorului este disponibil la pinul
2, prin intermediul unui separator cu câştig unitar şi impedanţă de ieşire de 600Ω.
Amplitudinea şi componenta continuă ale acestui semnal pot fi reglate cu ajutorul tensiunii
aplicate la pinul 3 al C.I.
Polarizarea etajelor componente ale generatorului se realizează cu tensiuni şi curenţi
derivaţi dintr-un potenţial intermediar (3V c.a.), stabilizat termic în modulul de polarizare.

2.2.3 Etajul pentru formarea semnalelor.

Montajul prezentat conţine două comutatoare: SW1 (cu patru poziţii şi trei galeţi) şi SW2
(cu cinci poziţii). Precizez că frecvenţa de oscilaţie are expresia f = 1/RC, unde R este rezistenţa
externă conectată la pinul fie la pinul 7 sau la pinul 8 al C.I. de tip XR2206, iar C este
capacitatea conectată între pinii 5 şi 6 ai aceluiaşi C.I. şi a cărei valoare se poate comuta cu
ajutorul lui SW2.
Circuitul integrat XR2206 poate lucra cu două rezistoare independente: cea de la pinul 7 al
CI (formată din înserierea lui R6 cu P2) şi cea de la pinul 8 (R5). Selectarea uneia dintre aceste
rezistoare (care determină frecvenţa de oscilaţie) se face prin intermediul pinului 9 al C.I.
Rezultă că frecvenţa de ieşire este cuprinsă între două valori limită determinate de valorile
rezistoarelor de la pinii 7 şi 8.
În schema prezentată, un rol important îl îndeplineşte potenţiometrul P2, care are rolul de
a regla frecvenţa într-o manieră progresivă într-un raport de 1:25. Cu ajutorul comutatorului
SW2 se poate, de asemenea, regla frecvenţa de ieşire, dar în trepte (cinci game de frecvenţă).
Circuitul integrat XR2206 permite o creştere a frecvenţei pana la 1 MHz.
Pentru a calcula frecvenţele extreme (minimă şi maximă) în cadrul celor cinci game se va
ţine cont de valoarea rezistorului format la pinul 7 al circuitului integrat.

7
 Pentru obţinerea unei stabilităţi foarte bune în funcţionarea cu temperatura, valoarea acestei
rezistenţe va avea valori cuprinse între 1kΩ şi 26kΩ, iar a condensatorului (dintre pinii 5 şi 6)
între 1nF şi 100pF.Gamele de frecvenţă obţinute sunt prezentate în tabelul de la Anexa 5
Circuitul integrat XR2206 livrează la pinul 2 semnal alternativ (sinusoidal sau triunghiular)
care are şi o componentă continuă.
Nivelul acestui semnal este aproximativ acelaşi cu tensiunea continuă de polarizare de la
pinul 3, care este determinat de către puntea divizoare rezistivă realizată cu ajutorul rezistenţelor
R3 şi R4 (de câte 5,1 KΩ fiecare). Nivelul acestei tensiuni de curent continuu va fi deci jumătate
din valoarea tensiunii sursei de alimentare, adică 6V.
Cu ajutorul semireglabilului SR2 (conectat la pinul 3 al C.I.) se poate regla amplitudinea
tensiunii de ieşire culeasă la pinul 2 al C.I.
Reglajul simetriei semnalului livrat la ieşire se realizează cu ajutorul potențiometrului P1
(conectat între pinii 15 şi 16, iar cursorul la masă).
Semireglabilul SR3 (conectat la pinul 14 al C.I.) asigură reglajul formei semnalului
sinusoidal.
În continuare voi prezenta modul în care se generează cele patru forme de undă. Selectarea
acestora se face cu ajutorul comutatorului SW1, care are trei rânduri de galeţi (trei circuite).
Generarea semnalului sinusoidal are loc atunci când terminalele (pinii) 13 şi 14 ale circuitului
integrat XR2206 sunt conectate între ei prin intermediul semireglabilului SR4. În această situaţie
comutatorul SW1 se află pe poziţia 4. Prezenţa unei rezistenţe între pinii 13 şi 14 (de circa
500Ω) determină conectarea în circuit a rezistenţelor de la pinul 7 (R6 şi P2).
La pinul 11 circuitul integrat livrează în permanenţă semnal dreptunghiular (rectangular). O
parte din acest semnal se culege de pe cursorul semireglabilului SR1 şi se aplică la mufa RCA.
Acest semnal dreptunghiular este aplicat şi la poziţia 1 a comutatorului SW1 şi de acolo la
ieşire. De asemenea, acest semnal dreptunghiular, atunci când comutatorul SW1 se află pe
poziţia 2, se aplică şi la pinul 9 al circuitului integrat de tip XR2206 (intrare FSK), situaţie în
care la ieşire se livrează semnal în dinte de fierăstrău (tensiune liniar varia¬bilă). în afara acestei
conexiuni (conectarea pinilor 11 şl 9 între ei) prin trecerea comutatorului SW1 pe poziţia 2, se va
desface legătura între pinii 13 şi 14. Datorită conectării între ei a pinilor 9 şi 11 rezistoarele
conectate la pinii 7 şi 8 vor fi conectate alternativ.
În cazul furnizării la ieşire a semnalului triunghiular (comutatorul SW1 pe poziţia 3) pinul
9 este lăsat în aer (neconectat), iar legătura între pinii 13 şi 14 este deschisă. Amplitudinea
semnalului triunghiular (furnizat la pinul 2) este aproximativ dublă faţă de cea a semnalului
sinusoiodal.Condensatoarele C15 şi C16 au rol în decuplarea pinilor circuitului integrat.

8
 Semnalele furnizate la ieşire, după eliminarea componentei continue (cu ajutorul
condensatorului C17) se aplică potenţiometrului P3, prin intermediul căruia se poate face reglajul
amplitudinii semnalului.

2.2.4 Etajul de amplificare

Partea din semnalul oferit de generatorul de funcţii XR2206 culeasă de pe cursorul

potenţiometrului P3 este aplicată la intrarea neiversoare (pinul 3) a circuitului integrat TL081
(amplificator operaţional). Acesta realizează o amplificare fixă cu valoarea data de formula
Amp = (R7+R8) / R7 = 11.
Semnalele de ieşire, având forma selectată cu SW1 (sinusoidală, triunghiulară, dinte de
fierăstrău sau dreptunghiulară), aplitudinea cu P3 şi frecvenţa cu SW2 (în trepte) şi P2 (reglaj
continuu) se aplică la conectorul J3( mufă BNC).

9
 CAPITOLUL 3

3 TEHNOLOGIA DE REALIZARE A LUCRĂRII

3.1 ALEGEREA SCHEMEI

Schemele ne-au fost oferite centralizat de către cadrele didactice ale catedrei de formare
din Centru de Comunicații și Informatică Decebal în cadrul orelor de ″Lucrare de Maistru″ .
Schemele au fost procurate de la EPSICOM S.R.L Craiova, schema generatorului de funcții cu
C.I. XR2206 fiind creație proprie a celor de la firma EPSICOM S.R.L. Craiova și reprezintă
prima variantă constructivă din două variante existente.

3.2 PROCURAREA PIESELOR

Piesele necesare realizării acestui montaj ne-au fost oferite de către cadrele didactice ale
catedrei de formare și carieră din Centrul de Comunicații și informatică ”Decebal” în cadrul
orelor de Lucrare de Maistru.Toate aceste componente au fost achizitionate de la EPSICOM
S.R.L Craiova urmând ca noi să executăm următoarele operațiuni:
-verificarea numărului exact de componente și apartenența acestora cu schema primită.
-verificarea funcționalității și valorii componentelor cu ajutorul unui ohmetru in vederea
obținerii unui montaj corect.
Lista cu materialele și componentele folosite este prezentată în tabelul Nr 3 de la Anexa7.

3.3 VERIFICAREA SCHEMEI

Pentru a mă asigura că schema este perfect funcțională am decis să o ansambez mai întâi
pe o placă de test.
La ansamblarea pe placa de test pentru a nu distruge circuitele integrate am folosit socluri
cu 16 pini (pentru C.I. XR2206) respectiv cu 8 pini(pentruC.I. TL081).
Conectarea componentelor intre ele pe placa de test am realizat-o cu ajutorul unor
conectori speciali din cupru
După verificarea functionării pe placa de test am curățat terminalele componentelor și

10
le-am pregătit pentru a fi montate pe placa de cablaj.

3.4 AMPLASAREA COMPONENTELOR

Schema de amplasare a componentelor este prezentată în Fig.6 de la Anexa 8.

Lipirea terminalelor componentelor active şi pasive, precum şi a pinilor firelor de
conexiune, am efectuat-o cu ajutorul unei stații de lipit de 100W , alimentată de la rețea.
Ca material de lipit am folosit fludor, iar pentru curăţirea locului lipiturii de oxizi de cupru
am utilizat sacâz. Astfel, am redus posibilitatea efectuării unor lipituri reci.
Montarea şi lipirea componentelor s-a executat în ordinea crescătoare a volumului lor,
după care, cu ajutorul unui şfic am îndepărtat terminalele componentelor.La lipirea circuitelor
integrate am folosit socluri, pentru a evita supraîncălzirea acestora in timpul procesului de lipire.
Lipiturile au forma troconică, sunt curate și lucioase, comform cerințelor unei lipituri
corecte.
Datorită faptului că placa va fi introdusă într-o carcasă a fost nevoie să lipesc unele fire intre
ele, aceste lipituri fiind izolate cu ajutorul unui cablu varniș.
Terminalele LED-ului au fost prelungite cu ajutorul unor conectori pentru a putea fi dispus pe
panoul frontal al carcasei.

3.5 REALIZAREA CARCASEI

La confecționarea carcasei montajului am ținut cont atât de utilizarea generatorului de

funcții in scopuri didactice cât și de utilizarea acestuia ca aparat de laborator, realizând astfel
carcasa astfel încât să poată fi demontată ușor, dar în același timp să aiă și un aspect plăcut.

3.5.1 Materiale și unelte folosite

Principalele materiale folosite la realizarea carcasei au fost:

 Tablă zincată;
 Plexiglas;
 Șuruburi;
 Adeziv pentru mase plastice.
 Vopsea
Pentru prelucrarea materialelor de mai sus și ansamblarea carcasei am folosit următoarele

aparate și unelte:
 Șubler;
11
  Ghilotină;
 Bonfaier;
 Șminghel;
 Ciocan;
 Menghină;
 Șurubelniță;
 Mașină de găurit.

3.5.2 Procesul de prelucrare și asamblare

La proiectarea şi realizarea carcasei s-a ţinut cont de dimensiunile subansamblelor ce

alcătuiesc montajul, volumul ocupat de elementele de comandă şi control de pe panoul frontal al
montajului, precum şi de aşezarea acestora în montaj.
Partea de alimentare a montajului a fost separată în interiorul cutiei cu ajutorul unui perete
confecționat din tablă, prevenind astel riscul ca transformatorul să influențeze negativ
funcționarea montajului, avand in vedere că acesta lucrează cu frecvențe.
Tabla folosită a fost reciclată dintr-un echipament defect , a fost masurată, tăiată și găurită
comform dimensiunilor si cerințelor impuse de forma plăcii și a componentelor. Aceasta a fost
folosită pentru realizarea părții frontale , a părții din spate și a părții de jos a cutiei.
Cele două părți laterale și capacul cutiei au fost realizate din plexiglas transparent iar pentru o
fixare mai bună a acestuia am atașat și în partea din spate a carcasei o fâșie de plexiglas.
Cele două bucăți de tablă au fost modelate cu ajutorul unei menghine și aunui ciocan din
cauciuc. Acestea au fost măurate și găurite pentru atașarea componentelor circuitului, panoul
frontal având deasemenea un rol foarte important în susținerea și fixarea potențiometrelor de pe
placă. După ce s-a obținut forma dorită a celor două bucăți de tablă acestea au fost vopsite.
Capacul și părțile laterale au fost lipite cu ajutorul unui adeziv pentru mase plastice.

CAPITOLUL 4
4 VERIFICARE, REGLARE ŞI APARATE DE MĂSURĂ ŞI
CONTROL UTILIZATE

12
 4.1 APARATE DE MĂSURĂ ȘI CONTROL UTILIZATE:

Principalele aparate de măsură utilizate pentru verificarea circuitului sunt:

 M.A.V.O 35
 Osciloscop
 Frecvențmetru
 Multimetru digital

4.2 VERIFICĂRI EFECTUATE:

În primul rând a fost verificată separat fiecare componentă înainte de a fi montată pe

placă. Pentru aceasta am folosit un M.A.V.O 35 și un multimetru digital.
Principalele măsurători făcute pe circuit pot fi împărțite în două mari categorii:
 Măsurători de tensiuni și curenți;
 Măsurători ale semnalelor.

4.2.1 Măsurători de tensiuni și curenți

În urma înserierii unui ampermetru cu circuitul am putut măsura consumul circuitului,

acesta avănd valoarea de 500mA (c.a.).
Tensiunile măsurate în cadrul montajului au următoarele valori:
- Upr.Tr -220Vc.a.;
- Usec.Tr =2x12Vc.a.;
- Ured/filt=15,8Vc.c.;
- Uin7812=15,8Vc.c.;
- Uout7812=12Vc.c;
- Uin7912=-15,8Vc.c;
- Uout7912=-12Vc.c;
- UalimXR2206=12Vc.c(pinii 12-4);
- UalimTL081=-12Vc.c (pin4-GND);
- UalimTL081=12Vc.c (pin7-GND);

4.2.2 Măsurători ale semnalelor

A fost verificată fiecare formă de undă și diagramele acestora au fost atașate în Anexa 9
În urma efectuării acestor măsurători am constatat că semnalele au o formă bună și se
încadrează în gamele de frecvențe cerute, comform tabelului de la Anexa 6

13
 Tot în această anexă am atașat Fig.11 pentru a demonstra faptul că montajul poate genera
simultan două forme de undă la cele două ieșiri.

4.3 REGLAREA MONTAJULUI

Reglarea generatorului se face conectând un osciloscop la ieşirea sa (pinul 2 al circuitului

integrat de tip XR2206). Se selectează semnalul sinusoidal (SW1 pe poziţia 4) în prima gamă de
frecvenţă (SW2 pe poziţia 1).
Se reglează din semireglabilul SR4 pentru a se reduce la minim distorsiunile semnalului.
Apoi se reglează din P1 pentru obţinerea celei mai bune simetrii a semnalului (când alternanţa
pozitivă a semnalului devine egală cu cea negativă).
Se acţionează apoi din semireglabilul SR2 urmărindu-se obţinerea unui semnal maxim la
ieşire (pinul 2).
Acestea sunt reglajele privitoare la generatorul integrat XR2206. Apoi se mută sonda
osciloscopului la ieşirea propriu-zisă a generatorului (pe mufa BNC) şi se acţionează din
potențiometrul P1 în vederea obţinerii amplitudinii dorite a semnalului, dar fără distorsiuni.

CAPITOLUL 5

5 NORME DE PROTECȚIE A MUNCII

14
5.1 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII PENTRU REALIZAREA LUCRĂRII

Avănd in vedere că in procesul tehnologic de realizare a lucrării s-a folosit o gama largă de
scule si dispozitive mecanice si electrice au trebuit respectate o serie de norme de protecţie a
muncii inerente accidentelor de muncă.
Având in vedere că o parte din scule şi aparatura folosită se alimentează la reţeaua de 220 V
exista pericolul electrocutării în procesul de realizare tehnologică.
Mijlocul principal de protecţie îl constituie protecţia prin legarea la pământ şi ca mijloc
suplimentar legarea la nulul de protecţie. De asemenea acolo unde este posibil se va folosi
alimentarea prin intermediul transformatoarelor de separaţie.
Lipsa sau prezenţa tensiunii de alimentare se va constata numai cu ajutorul indicatorului de
tensiune ( lampa de control , voltmetru ) , iar aceasta înainte de a se folosi se încearcă dacă
funcţionează sub tensiune.
Toate aparatele de măsură şi control folosite pentru măsurători se vor alimenta prin
separator şi se interzice folosirea cordoanelor de alimentare dezizolate sau
improvizate.Pardoseala pe care se afla bancul de lucru va fi prevazută cu covor de cauciuc, iar
camera de lucru va fi luminată. Se recomandă folosirea lămpilor de iluminare. Prizele de la
bancul de lucru vor fi prevăzute cu etichete pe care va scrie tensiunea respectivă şi în cazul
reţelei de 220 V se va însemna faza cu un punct roşu de vopsea.
S-a ţinut cont ca la prelucrarea materialelor, uneltele de măna ( pile, ciocan, cleşti,
bomfaier, şurubelniţa, maşină de găurit ), să fie utilizate corespunzător operaţiile ce se executa.
Cozile şi mânerele să fie netede, bine fixate, fabricate din material izolant, dimensiunile
acestora să permit prinderea lor sigură şi comoda în timpul lucrului.

5.2 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII PENTRU UTILIZAREA LUCRARII

Avand in vedere ca anumite parţi din montaje se alimentează de la reţeaua de curent

alternativ 220 V, in procesul utilizării exista pericolul de electrocutare.
Este interzisa folosirea cordoanelor de alimentare neizolate sau improvizate, a ştecherelor
sparte sau crăpate, nu se admite lucrul dacă unele părţi ale machetei sunt sparte, crăpate sau
prezinta posibilitatea atingerii elementelor aflate sub tensiune.
Art. 343. Echipamente tehnice electrice trebuie să fie proiectate, construite, montate,
întreţinute şi exploatate astfel încât să fie prevenite electrocutările, incendiile şi exploziile.
Art. 345. Verificarea mijloacelor şi a echipamentelor tehnice, electrice de protecţie înainte
de utilizare.

15
 Art. 352. Este interzis ca în exploatarea, întreţinerea şi repunerea în funcţiune a unei
instalaţii sau echipament electric, să se aducă modificări.
Art. 361. Pentru evitarea electrocutării prin atingerea indirectă trebuie să aplice doar două
măsuri de protecţie:
 una principală care să asigure protecţia în orice moment;
 una suplimentară care să asigure protecţia în cazul deteriorării principale.

Cele două măsuri de protecţie trebuie astfel alese încât să nu se anuleze una pe cealaltă.
Art. 373. Exploatarea echipamentelor electrice trebuie făcută numai de către personalul
calificat, autorizat şi instruit a lucra la respectivele echipamente.
Art. 375. Manevrarea şi exploatarea instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor şi aparatelor
care utilizează energie electrică şi la care este posibilă atingerea directă a pieselor aflate normal
sub tensiune, indiferent de valoarea tensiunii, este permisă numai personalului calificat, instruit
şi autorizat pentru aceasta.

Bibliografie

1. Generatoare de impulsuri si de tensiune variabila,Editura tehnică, Gh. Mitrofan;

2. Generatoare de semnal,Editura tehnica , colecţia electronică industrial;

3. Ing. Șerban Naicu, Generator de funcții, Tehnium Nr 9/98;

4. NPM in MapN, Editura militară, Bucuresti 1989;

16
5. www.alldatasheet.com

6. www.datasheetcatalog.com

17
Anexe

18
 Anexa 1

Tabel Nr.1 Prescurtări, notații și simboluri folosite

NR. PRESCURTĂRI ŞI SEMNIFICAȚIA

CRT. SIMBOLURI AFERENTE
1. A Amper
2. Amp. Amplificarea
3. C Condensator
4. c.a. Curent alternativ
5. c.c. Curent continuu
6. C.I. Circuit integrat
7 C Condensator
8. F Farald
9. FSK Modulație în frecvență
10. GND Ground(masa)
11. I Curent
12. J Conector
13. LED Led
14. K Kilo
15. mA Miliamper
15. n Nano
16. p Pico
17. P Potențiometru
18. R Rezistor
19. SR Semireglabil
20. SW Switch(comutator)
21. Tr. Transformator
22. TTL Tranzistor Tranzistor Logic
23. Ualim Tensiune alimentare
24. Uin Tensiune de intrare
25. Uout Tensiune de ieșire
26. Uprim Tensiunea din primar
28. Usec Tensiunea din secundar
29. Ured/filt Tensiune redresată si filtrată
30 Ω Ohm
 Anexa 2

Fig.1 SCHEMA BLOC A GENERATORULUI DE FUNCȚII

 Anexa 3

Fig.2 SCHEMA ELECTRICĂ A GENERATORULUI DE FUNCȚII

 Anexa 4

Fig.3 Capsula LM7812 Fig.4 Capsula LM7912

 Anexa 5

Fig.4 SCHEMA BLOC A C.I. XR2206

 Fig.5 SCHEMA ELECTRICĂ A C.I. XR2206
Anexa 6

Tabel Nr.2 Gamele de frecvență obținute în funcție de poziția comutatorului SW2

Valoarea condensatorului dintre Frecvența minimă Frecvența maximă
pinii 5 și 6
10µF 1Hz 100Hz
1µF 10Hz 1KHz
100nF 100Hz 10KHz
10nF 1KHz 100KHz
1nF 10KHz 1MHz
 Anexa 7

Tabel Nr.3 LISTA MATERIALELOR FOLOSITE

Nr. Denumirea materialului Notații in schema Caracteristici U/M Norma

Crt. ale materialelor materialelor

1 Condensator pol. C1,C5 2200µF buc 2

2 Condensator np C2,C3,C6,C7,C12 100nF buc 5
3 Condensator pol. C4,C8 470µF buc 2
4 Condensator pol. C9,C10 22µF buc 2
5 Condensator np C11 1µF buc 1
6 Condensator pol. C16 1µF buc 1
7 Condensator np C13 10nF buc 1
8 Condensator np C14 1nF buc 1
9 Condensator pol. C15 10µF buc 1
10 Condensator pol. C17 100µF buc 1
11 Punte redresoare D1 2W08G buc 1
12 LED D2 Led roșu buc 1
13 Conector J1 CON3 buc 1
14 Conector J3 BNC buc 1
15 Conector J2 RCA buc 1
16 Potențiometru P1,P2 50K Ω buc 2
17 Potențiometru P3 1K Ω buc 1
18 Rezistența R1,R2,R6 1K Ω buc 3
19 Rezistența R3,R4,R7 5K1 Ω buc 3
20 Rezistența R5 2K2 Ω buc 1
21 Rezistența R8 56K Ω buc 1
22 Semireglabil SR5,SR1 5K Ω buc 2
23 Semireglabil SR2 50K Ω buc 3
24 Semireglabil SR4 500Ω buc 1
25 Switch SW1 3X4 poziții buc 1
26 Switch SW2 1X5 poziții buc 1
27 Circuit integrat U1 XR2206 buc 1
28 Circuit integrat U2 TL081 buc 1
29 Circuit integrat U3 LM7812 buc 1
30 Circuit integrat U4 LM7912 buc 1
31 Siguranță fuzibilă Sig 1A buc 1
32 Trafo rețea TR 1A buc 1
33 Placă cablaj ----------- buc 1
34 Tabla zincată ----------- buc 1
35 Plexiglas ----------- buc 1
Anexa 8
FIG.6 SCHEMA DE AMPLASARE A COMPONENTELOR
Anexa 9
 Fig. 7 Diagrama semnalului sinusoidal

Fig. 8 Diagrama semnal triunghiular

Fig. 9 Diagrama semnal dinte de fierăstrău

 Fig. 10 Diagrama semnal dreptunghiular

Fig.11 Diagrama a două semnale generate simultan