CAP 1 (8 grile)

1. În studiile referitoare la definirile conceptuale ale spațiului rural sunt avute în vedere
următoarele abordări:
a) abordarea funcţională, abordareapolitico-economică și abordareasocială
b) abordareamultifuncțională, abordarea culturală și abordarea sociologică
c) abordarea multiculturală, abordarea mediatică și abordarea productivă

2. Conform Cartei Europene a Spațiului Rural (1996) funcţiile spaţiului rural sunt:
a) funcţia economică, funcţia ecologică, funcția socio-culturală
b) funcţia financiară, funcţia peisagistică, funcția mediatică
c) funcţia socio-economică, funcţia socio-politică, funcția mediatică

3. Sistemul de clasificare NUTS al UE, definitivat în 1999,presupunea următoarele niveluri:

a) NUTS 0 - nivelul statal;NUTS 1 - nivelul macroregiunilor; NUTS 2 – nivelul regiunilor statistice,
unităţi de bază ale politicii regionale; NUTS 3 - nivelul departamentelor, al judeţelor; NUTS 4 -
nivelul microregiunilor; NUTS 5 - nivelul local – aşezările rurale şi urbane
b) NUTS 5 - nivelul statal; NUTS 4 - nivelul macroregiunilor; NUTS 3 – nivelul regiunilor
statistice, unităţi de bază ale politicii regionale; NUTS 2 - nivelul departamentelor, al judeţelor;
NUTS 1 - nivelul microregiunilor; NUTS 0 - nivelul local – aşezările rurale şi urbane
c) NUTS 1 - nivelul statal; NUTS 2 - nivelul macroregiunilor; NUTS 3 – nivelul regiunilor
statistice, unităţi de bază ale politicii regionale; NUTS 4 - nivelul departamentelor, al judeţelor;
NUTS 5 - nivelul microregiunilor; NUTS 6 - nivelul local – aşezările rurale şi urbane

4. Organizația de Dezvoltare și Cooperare Economică (OCDE) clasifică spațiul rural, în funcție

de procentul populaţiei care trăieşte în comunităţile rurale, astfel:
a) predominant rurale (peste 50%),semnificativ rurale (între 15% şi 50%), predominant urbane (sub
15%)
b) predominant rurale (peste 70%), semnificativ rurale (între 50% şi 70%), predominant urbane (sub
50%)
c) predominant rurale (peste 60%), semnificativ rurale (între 40% şi 60%), predominant urbane (sub
40%)

5. Comisia Europeană (DGAGRI – Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) a

proiectat gruparea localităţilor, pornind de la dimensiunea populaţiei şi densitatea acesteia, în trei
categorii:
a) Regiune predominant urbană (sub 20%), Regiune intermediară (între 20% şi 50%), Regiune
predominant rurală (peste 50%)
b) Regiune preponderent urbană (sub 20%), Regiune interlocutoare (între 20% şi 50%), Regiune
preponderent rurală (peste 50%)
c) Regiune urbanistică (sub 20%), Regiune interlocutoare (între 20% şi 50%), Regiune rurală (peste
50%)

6. Conform Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) şi reglementărilor Europene

emise de EUROSTAT pentru nivelul de clasificare teritorială, structura teritorială a României, asimilabilă
NUTS, cuprinde :
a) 4 macroregiuni, 8 regiuni de dezvoltare, 42 judeţe
b) 5 macroregiuni, 9 regiuni de dezvoltare, 41 judeţe
c) 3 macroregiuni, 7 regiuni de dezvoltare, 42 judeţe

1
 7. Conform clasificări NUTS5, în România există următorul număr de comune:
a) 2861
b) 3861
c) 4861

8. Spațiul rural românesc este definit, în principal, de următoarele dimensiuni:

a) Dimensiunea economică
b) Dimensiunea socială
c) Dimensiunea serviciilor de bază

CAP II (15 grile)

1. Economia rurală poate fi definită ca:

a) un ansamblu de observaţii metodologice, legi şi percepte specifice economiei politice care se
aplică activităţilor şi vieţii agricultorilor, relaţiilor cu alte profesii, şi care evidenţiază locul
agriculturii în societăţile naţionale şi în schimburile internaţionale
b) o ramură ce studiază întreprinderile agricole, raporturile între diversele sale elemente, condiţiile
de producţie şi schimburile ce conduc la obţinerea de profit.
c) o ramură ce studiază întreprinderile industriale, raporturile între diversele agricultură și industrie
și condiţiile de producţie.

2. Economia agrară poate fi definită ca:

a) o ramură a economiei rurale ce studiază întreprinderile agricole, raporturile între diversele sale
elemente, condiţiile de producţie şi schimburile ce conduc la obţinerea de profit
b) o ramură a economiei rurale ce studiază serviciile agricole, raporturile între servicii și agricultură,
condiţiile de procesare şi comercializare a produselor agricole
c) o ramură a economiei rurale ce studiază industriile agroalimentare, raporturile între industrie și
agricultură, condiţiile de comercializare și promovare a produselor agricole în mediul rural

3. Politicile publice vizând modul de dezvoltare a agriculturii prezintă abordări diferite. Care sunt
acestea?
a) politici de promovare a exploatațiilor familiale sau politici de susținere a întreprinderilor și
tehnicilor de producție industriale
b) politici care promovează multifucționalitatea agriculturii sau politici care încurajează agricultura
intensivă
c) politici care promovează produse agricole productive sau politici care promovează produse
agricole de slabă calitate

4. Dezvoltarea agriculturii depindede o multitudine de factori, precum:

a) gradul de limitare a resurselor naturale (terenuri, resurse umane, etc.)
b) accesul la progresele tehnologice (infrastructură, echipamente, biotehnologie etc.)
c) sursele de asigurare a veniturilor (agricultură, migrație, etc.)

5. Activitățile economice ale gospodăriilor rurale sunt analizate în funcţie de:

a) sectorul de activitate (primar, secundar sau terţiar)
b) funcţiile îndeplinite (activităţi independente sau plătite prin salariu)
c) localizare

2
 6. Veniturile obținute în cadrul economiilor rurale sunt încadrate în:
a) venituri agricole (venituri din agricultură, venituri din creșterea animalelor sau venituri salariale
din agricultură)
b) venituri non-agricole (venituri salariale din sectoare non-agricole, venituri din activităţi
independente non-agricole şi transferuri)
c) venituri suplimentare (venituri din împrumuturi, renta si arenda, piața de capital).

7. Activităţile non-agricole pot fi analizate din perspectiva:

a) legăturilor cuagricultura
b) rolului în dezvoltarea regională
c) contribuţiei la asigurarea veniturilor gospodăriilor rurale

8. Asigurarea competitivității și sustenabilității economiilor rurale în actuala perioadă de

programare 2014-2020 promovează:
a) dezvoltareauneiagriculturi multifuncționalecompetitive pe plan internațional;
b) diversificareaeconomiilordin regiunilerurale;
c) protejareași conservarea patrimoniului creat de peisajele ruraleși diversitatea culturală.

9. Dezvoltarea economiilor rurale presupune:

a) promovarea de structuri instituționalereceptiveși eficiente în formularea și implementarea
depoliticide dezvoltare rurală multisectorială
b) sincronizareastrategică șiregională politicilor și promovarea de inițiativecare iau în
considerarespecificitatea spațiului rural
c) specializarea economiei rurale pe activități agricole

10. Dezvoltarea economiilor rurale presupune:

a) repoziționarea industriiloragroalimentareși a altor sectoarebazate peresurse naturale îneconomia
bazată pe cunoaștere
b) un cadru instituțional capabil să asigure progresul afacerilor ruraleși crearea de servicii publice
inovatoare
c) specializarea economiei ruralepe activități turistice

11. Politicile și strategiile din perioada 2014-2020, concentrate pe dezvoltarea

abilitățilorantreprenoriale șide management, a capacității deinovare şi a sectorului de afaceri, sprijină
promovarea:
a) dezvoltării de afaceri în sectorul industriei agroalimentare
b) dezvoltării de capacităţi tehnologice şi inovative
c) dezvoltării de întreprinderi sociale destinate adâncirii discriminărilor

12. Politicile și strategiile din perioada 2014-2020, concentrate pe dezvoltarea

abilitățilorantreprenoriale șide management, a capacității deinovare şi a sectorului de afaceri, sprijină
promovarea:
a) dezvoltării de produse diversificate şi adaptate cererii de pe piaţă
b) dezvoltării de bunuri publice şi servicii de mediu de către agricultură şi silvicultură pentru Bio-
economie
c) dezvoltării de bunuri şi servicii de mediu bazate pe cunoaştere

13. Politicile și strategiile din perioada 2014-2020, concentrate pe dezvoltarea

abilitățilorantreprenoriale șide management, a capacității deinovare şi a sectorului de afaceri, sprijină
promovarea:
a) dezvoltării sectorului turismului prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural

3
 b) dezvoltării sectorului IMM-urilor non-agricole
c) dezvoltării sectorului de extracție a resurselor naturale

14. Dezvoltarea capacitățiiregiunilorruraledin Europade a genera, absorbi șiintegra cercetareași

inovarea tehnologicăare ca cerință fundamentală:
a) existența unui sistem de finanțarestrategic
b) existența unor idei de cercetare inovatoare
c) existența unor locații de cercetare

15. Dezvoltarea economică a zonelor rurale în contextul evoluţiei economiei naţionale se măsoară
prin următorii indicatori:
a) structura produsului intern brut pe ramuri (ponderea agriculturii, industriei şi construcţiilor)
b) productivitatea muncii pe ramuri
c) valoarea adăugată brută pe ramuri

CAP III (10 grile)

1. Importanța agriculturii derivă din faptul că:

a) este o ramură de producţie capabilă să acumuleze energie cu ajutorul muncii
b) deține o ramură secundară a producţiei agricole
c) produsele agroalimentare au o desfacere sigură pe piaţa mondială

2. Agricultura ca ramura de producţie prezintă:

a) 7 trăsături de bază
b) 2 trăsături de bază
c) 3trăsături de bază

3. Trăsăturile de bază ale agriculturii sunt:

a) participarea organismelor vii ale plantelor verzi
b) desfăşurarea activităţii organismelor vii sub controlul omului
c) creșterea plantelor se face cu ajutorul apei

4. Identificați particularităţile agriculturii:

a) procesul economic de reproducţie se împleteşte organic cu procesul natural de reproducţie
b) alături de producţia principală se realizează însemnate cantităţi de produse secundare
c) competitivitate ridicată

5. Identificați particularităţile agriculturii:

a) în sectoarele sale principale - producţia vegetală şi producţia animală - nu există o concordanţă
între momentul şi durata de avansare a cheltuielilor de producţie şi momentul şi perioada de
recuperare a acestora
b) neconcordanţa dintre timpul de muncă şi timpul de producție
c) aprovizionează cu materii prime industriile prelucrătoare

6. Identificați particularităţile agriculturii:

a) activitatea de producţie este direct sau indirect influenţată de condiţiile naturale pedoclimatice
b) plantele şi animalele ca obiecte şi mijloace de muncă
c) pământul este principalul element al capitalului agricol

4
 7. Care din următoarele sunt funcţiispecifice agriculturii:
a) agricultura este furnizoare de produse agroalimentare pentru consumul intern al populaţiei
b) agricultura asigură aprovizionarea cu materii prime agricole a industriilor prelucrătoare
c) agriculturaasigură cantitatea de hidro-energie necesară practicării agriculturii

8. Care din următoarele funcţii sunt specifice agriculturii:

a) funcţia ecologică
b) piaţă de desfacere pentru mijloacele de producție
c) piață de desfacere pentru produsele agroalimentare

9. Care din următoarele funcţii sunt specifice agriculturii:

a) furnizoare de forţă de muncă
b) sursă de valută
c) furnizoare de combustibil

10. Care din următoarele funcţii sunt specifice agriculturii:

a) crearea, dezvoltarea şi împrospătarea periodică a rezervelor de stat
b) creare a acumulărilor generale ale statului
c) creează accentuarea disparităților economiei naționale

CAP IV (12 grile)

1. Care este caracteristica de bază a economiei de piaţă din punct de vedere al proprietăţii?
a) proprietatea comună
b) proprietatea publică (de stat) și proprietatea privată
c) proprietatea individuală și proprietatea centralizată

2. Care este instrumentul principal de reglare pentru accesul la bunurile economice existente pe
piață?
a) cererea
b) oferta
c) piața

3. Într-o economie de piaţă rolul statului este de:

a) arbitru
b) moderator
c) nici unul

4. Care sunt avantajele proprietăţii private în economia de piaţă?

a) asigură o autonomie deplină agenţilor economici
b) stimulează iniţiativa, inovarea tehnică si comercială
c) creşte incertitudinea operaţiilor economice

5. Care sunt dezavantajele proprietăţii de stat?

a) favorizează centralismul în luarea deciziilor, împiedică adaptabilitatea la cerinţele pieţei
b) favorizează apariţia elementelor de birocratism, ceea ce duce în final la întârzierea luării deciziilor
c) diminuează riscul economic prin mai buna adaptare la modificarea fenomenelor perturbatorii de
piaţă

5
 6. Care sunt dezavantajele proprietăţii de stat?
a) duce inevitabil la situaţia de monopol, frânând desfăşurarea concurenţei, favorizând apariţia
preţurilor de monopol de stat
b) limitează iniţiativa, creativitatea si spiritul de inovaţie, favorizând comoditate şi rutină în procesul
muncii
c) constituie baza tuturor libertăţilor individului dar si baza democraţiei economice, sociale si
politice.

7. Care sunt modalităţile de punere în valoare a capitalului funciar în România?

a) Forma de exploatare directă, în regie proprie
b) Modul indirect, arenda totală sau parţială
c) Forma de exploatare mixtă

8. Tipurile de exploataţii existente în România la ora actuală?

a) Gospodării ţărăneştiindividuale (de subzistenţă)
b) Asociaţii familiale
c) Societăţi agricole

9. Conform clasificării statistice, după statutul juridic, exploataţiile agricole se clasifică astfel:
a) exploataţie agricolă individuală, unitate cu personalitate juridică
b) exploataţie de subzistenţă, unitate agricolă comercială
c) exploataţie de semi-subzistenţă, unitate agricolă pe acţiuni

10. Clasificarea exploataţiilor agricole după tipul general de activitate agricolă cuprinde:
a) Exploataţii specializate – culturi
b) Exploataţii specializate – producţie animală
c) Exploataţii mixte

11. Dupădimensiunea economică, exploataţiile agricole sunt considerate ferme de semi-

subzistenţă dacă au:
a) Valoare standard sub 1999 euro
b) Valoare standard între 2000 – 7999 euro
c) Valoare standard între 8000 – 49999 euro

12. Dupădimensiunea economică, exploataţiile agricole sunt considerate ferme comerciale dacă
au:
a) Valoare standard sub 1999 euro
b) Valoare standard între 2000 – 7999 euro
c) Valoare standard peste 8000 euro

CAP V (3 grile)

1. Factorii de producţie sunt:

a) divizibili limitat sau la alegere
b) cu viaţă scurtă sau durabili
c) care au preţ de piaţă sau care nu au preţ pe piaţă

2. Factorii de producţie sunt:

a) ficşi sau variabili
b) consumabili (munca directă, energia, materiile prime) şi stocabili

6
 c) concurenţi şi complementari

3. Productivitatea este:
a) o legătură cantitativă între producţie şi factorii de producţie utilizaţi
b) rezultatul produsului dintre numărul anual de salariaţi şi durata săptămânală de muncă.
c) Media geometrică a factorilor de producţi

CAP VI (28 grile)

1. In funcţie de destinaţie, fondul funciar este alcătuit din urmatoarele grupe de terenuri:
a) Terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan,
terenuri cu destinație specială
b) Terenuri arabile, plantațiile si pepinierele viticole, plantațiile si pepinierele pomicole, plantațiile
de hamei şi duzi, pășunile şi fânețele
c) Terenurile forestiere, pășunileîmpădurite, terenurile ocupate cu construcții şi instalații
agrotehnice, amenajărilepiscicole şi de îmbunătățiri funciare

2. Care sunt însușirile pământului ca mijloc de producție?

a) Este limitat ca întindere, este de neînlocuit, nu se uzează, are un caracter imobil, nu poate fi
multiplicat
b) Este un bun particular, nemobil, nereproductibil, eterogen, indivizibil, având anumite
caracteristici nedisociabile (forma, suprafața, poziție)
c) Îndeplinește simultan mai multe funcții cum ar fi: producție, consum, valoare, speculații

3. „Cadastrul funciar este operațiunea prin care se determinăsuprafața si calitatea solului, cu

venitul net ce-l produce: determinarea suprafeței este denumita cadastrul tehnic, iar determinarea calității
naturale si economice a solului o face secțiunea economica a cadastrului”. Aceastădefiniție o regăsim in:
a) lucrarea „Politica agrara cu privire speciala la Romania” a renumitului economist agrar Gheorghe
ionescu Sisesti publicata in 1913;
b) „Marea enciclopedie agricola a Romaniei” data publicitatii in 1937
c) textul „Legii fondului funciar. L 18/1991”

4. In literatura de specialitatese deosebesc următoarele categorii de fertilitate, imprimate de

caracterul dinamic al fertilităţii solului:
a) Fertilitate naturală
b) Fertilitate de tranziţie
c) Fertilitate potenţată

5. Fertlitatea economică se calculează pornind de la:

a) Fertilitatea naturală
b) Fertilitatea de tranziţie
c) Fertilitatea potenţată

6. Fertilitatea absolută este reflectată de:

a) sporirea randamentului la hectar
b) fertilitatea existentă înainte de a o potenta prin lucrări masive de îmbunătăţire
c) suma fertilităţii naturale a pământului cultivat şi a fertilităţii nou create prin cultură

7. Fertilitatea relativăreflectă:
a) sporirea randamentului la hectar, însoțită de reducerea costurilor
b) eficienta economică a folosirii raționale a fertilității economice a solului

7
 c) posibilitatea maximă de creștere a producţiei

8. Care sunt elementele componente ale cadastrului funciar general?

a) Cadastru funciar tehnic, economic si juridic
b) Cadastrul agricol, forestier si al apelor
c) Cadastrul imobiliar, edilitar

9. Metodele de estimare a valorii terenurilor se pot clasifica după mai multe criterii, în funcţie de
scopul urmărit şi de elementele disponibile în momentul evaluării. Precizaţi care sunt metodele care se
disting, după procedeul utilizat?
a) Estimare directă şi indirectă
b) Estimarea mixtă
c) Estimarea funciară

10. Valoarea unui bun oarecare sau al unui serviciu se manifestă sub următoarele forme:
a) valoarea de uz
b) valoarea de schimb
c) valoarea de întrebuințare

11. Valoarea pământului se exprimă prin:

a) Preţ de vânzare, de cumpărare, cheltuieli de producţie
b) Valoare venală sau de amator
c) Preţuri curente si arenda uzală din localitate

12. În agricultură se formează mai multe tipuri de rentă:

a) Rentă absolută şi diferenţială
b) Rentă de poziţie şi de monopol
c) Rentă progresivă şi de monopol

13. „Acea parte a produsului solului pe care o plătim pentru a avea dreptul de a exploata
facultăţile productive, originale şi neperisabile ale solului” este definiţia rentei funciare pe care o regăsim
la:
a) David Ricardo
b) Virgil Madgearu
c) Adam Smith

14. Preţul pământului este egal cu suma actualizată a rentelor funciare anuale – este ideea centrală
în:
a) liberalismul clasic
b) neoclasicism
c) marxism

15. Preţul pământului este preţul de echilibru dintre cerere şi ofertă – este ideea centrală în:
a) liberalismul clasic
b) neoclasicism
c) marxism

16. Variaţia valorii terenurilor este influenţată de următorii factori:

a) naturali (pedologie, climat, expunere, topografie)
b) economici (productivitatea brută a terenurilor)

8
 c) culturali (tradiţie, obiceiuri)

17. Variaţia valorii terenurilor este influenţată de următorii factori:

a) demografici (presiunea demografică, dimensiunea exploataţiei)
b) geografici (vânzarea unei parcele sau a unei exploataţii, s-a observat că loturile mici şi parcelele
se vând în medie mai scump decât exploataţiile întregi)
c) culturali (tradiţie, obiceiuri)

18. Preţul pământului este influenţat de factori:

a) generali
b) specifici
c) particulari

19."Preţul pământului capital" se află sub influenţa unor multitudini de factori direcţi sau
indirecţi, după cum urmează:
a) Cererea şi oferta de terenuri agricole.
b) Cererea şi oferta de produse agroalimentare.
c) Mărimea şi evoluţia rentei funciare

20. "Preţul pământului capital" se află sub influenţa unor multitudini de factori direcţi sau
indirecţi, după cum urmează:
a) Rata dobânzii bancare.
b) Progresul tehnic ştiinţific
c) Ameliorarea poziţiei terenurilor agricole.

21.Valoarea comună a terenurilor agricole este:

a) obiectivă, reală, impersonală
b) actuală,mijlocie, variabilă
c) specială, neclară, nereprezentativă

22. Valoarea venală a pământului este:

a) comună
b) specifică
c) particulară

23. Metode de estimare directă a valorii pământului la nivel internaţional are următoarele etape:
a) estimare fond funciar pe tipuri de teren; modelarea schimbărilor de preţ; estimarea valorii
pământului; reflectarea modificărilor patrimoniale în conturile naţionale
b) stabilirea potenţialul biologic al pământului, capitalizarea rentei funciare, capitalizarea venitului
net, estimarea valorii pământului
c) stabilirea indicilorde preţ, estimarea valorii adăugate, calcularea anticipărilor adaptative şi
prospective, estimarea valorii pământului

24. Valoarea venală a pământului este:

a) metoda “cantitate, timp, preţ”, metoda reziduală
b) metoda “land-to-structure ratio”, metoda hedonică
c) metoda “da Vinci”, metoda sistematică

25. Cadastrul funciar, acesta poate fi caracterizat astfel:

9
 a) cuprinde un ansamblu de documente care arată situaţia topografică, economică şi juridică a
tuturor categoriilor de terenuri;
b) stabileşte starea de succesiune, parcelare, natura, clasa, fertilitatea şi veniturile aferente fiecărei
suprafeţe
c) este influenţat de costurile asociate calităţii solurilor, climei, surselor de apă şi localizării.

26. Preţul pământului este influenţat la nivel global de:

a) cererea şi oferta anticipată de produse agricole
b) fertilitatea şi veniturile aferente fiecărei suprafeţe
c) bulele speculative, volatilitatea valorilor funciare

27. Preţul pământului este influenţat la nivel naţional de:

a) dimensiunea terenurilor agricole şi a exploataţiilor agricole
b) restricţiile de proprietate
c) subvenţiile, taxele, etc.

28. Preţul pământului este influenţat la nivelul exploataţiilor agricole de:

a) costurile asociate calităţii solurilor, climei, surselor de apă şi localizării
b) de evaluările existente (fisc, credit) şi tarifele regionale
c) împrejurările economice şi sociale şi preturile de vânzare - cumpărare din regiune

CAP VII (12 grile)

1. Procesul de diminuare treptată a forţei de munca din agricultură, determinat de accentuarea

creşterii economice, pe lângă aspectele benefice legate de creşterea productivităţii, a generat și o criză
profundă. Precizaţi care sunt probleme generale ale muncii în agricultură:
a) exodul rural, care a dus la depopularea satelor româneşti, metodele și procedeele de evaluare a
muncii din agricultură
b) gradul de tehnologizare existent, corelat cu diversificarea muncii în agricultură, care nu cunoaşte
specializarea modelului industrial
c) lipsa fondurilor alocate in agricultură si a unui plan naţional strategi de redresare a acesteia

2. Cercetările de natură sociologică au evidenţiat faptul că munca în agricultură – ca factor de

producţie – prezintă unele trăsături. Precizaţi care sunt acestea:
a) tehnice, economice şi sociale
b) munca în agricultură este puţin sigură pentru salariaţi, dificil de controlat şi diversificată
c) muncă este dificilă, variabilă în timp şi subordonată în mod obiectiv necesităţilor fiinţelor vii

3. Trăsăturile tehnice ale muncii în agricultură sunt caracterizate de:

a) munca în agricultură este neplăcută și diversificată
b) munca în agricultură este variabilă și subordonată necesităților ființelor vii
c) munca este efectuată de oameni, presupune un ansamblu de motivaţii de natură umană, ceea ce
lipseşte celorlalţi factori productivi

4. Trăsăturile economice și sociale ale muncii în agricultură sunt caracterizate de:

a) munca în agricultură este cel mai adesea o muncă de tip familial
b) munca în agricultură este puţin specializată și dificil de controlat
c) munca în agricultură este puţin sigură pentru salariaţi

10
 5. Bilanţul demografic global ca rezultat al mişcărilor naturale ale populaţiei poate fi caracterizat
cu ajutorul următoarelor instrumente de măsură:
a) natalitate, mortalitate şi sporul natural
b) natalitate, mortalitate infantilă si grad de ocupare
c) mişcarea naturală, determinată de fenomenele demografice şi de mişcările migratorii de la o ţară
la alta

6. Având ca bază cantitatea produsului obţinut în unitatea de timp, precizaţi care sunt metodele de
determinare a productivităţii muncii?
a) metoda unităţilor naturale, natural-convenţionale şi unităţilor valorice
b) metoda determinării globale şi parţiale
c) metoda cuantificării productivităţii prin utilizarea indicilor

7. Metodele şi procedeele de evaluare a muncii în agricultură caracterizează elemente precum:

a) mâna de lucru disponibilă
b) munca efectiv folosită (utilizată)
c) munca necesară

8. La baza creșterii economice din agricultură stau următoarele legi oferite de teoria economică:
a) legea randamentelor descrescânde
b) legea progresului tehnic
c) legea progreselor în organizare

9. Complexitatea proceselor de muncă din agricultură este determinată de:

a) structura activităţilor din agricultură
b) legităţile biologice de dezvoltare a plantelor şi animalelor și condiţiile naturale
c) varietatea sistemelor de cultură şi a structurilor tehnologice

10. Productivitatea muncii:

a) este influenţată de condiţiile pedoclimatice, calitatea biologică a plantelor şi animalelor și
capacitatea lor bioproductivă
b) se exprimă atât în unităţi naturale cât şi valorice
c) depinde de gradul de înzestrare tehnică şi de îndemânare a lucrătorilor

11. Care sunt formele de manifestare ale productivității muncii:

a) individuală
b) națională
c) sectorială

12. Factorii care influenţează asupra mărimii productivităţii sunt:

a) naturali, tehnici, economici
b) sociali, psihologici, structurali
c) sectoriali, demografici, conjuncturali

CAP VIII (27 grile)

1. Capitalul numit și tehnic sau real desemnează ansamblul bunurilor produse prin activitatea
economică și folosite pentru obținerea altor bunuri și servicii aducătoare de venit; vă rugam să precizați în
ce optică poate fi definit:
a) Optica juridică
b) Optica contabilă

11
 c) Optica economică

2. Bunurile care formeaza capitalul tehnic, după modul în care se consumă şi se înlocuiesc și după
modul în care participă la activitatea economică, se grupează în:
a) Capital fix si capital circulant
b) Capital financiar și funciar
c) Capital bancar și variabil

3. Şeptelul mort este format din:

a) ansamblul utilajului agricol (de tracţiune, de lucrat solul, de întreţinere a culturilor, de recoltat,
utilaje pentru mecanizarea diferitelor procese de muncă în creşterea animalelor etc.)
b) totalitatea animalelor existente intr-o exploatație agricolă la un moment dat.
c) totalitatea tractoarelor utilizate pentru creștereaproductivității pământului.

4. Capitalul de exploatare este format din:

a) şeptelul mort și șeptelul viu
b) capitalul funciar si capitalul financiar
c) capitalul variabil si capitalul constant

5. Şeptelul viu este format din:

a) totalitatea animalelor existente într-o exploatație agricolă la un moment dat
b) efectivele de porcine și ovine
c) efectivele de bovine și cabaline

6. Bunurile din care este alcătuit capitalul factor de producţie se mai numesc:
a) bunuri de capital, capital tehnic, bunuri de producţie.
b) bunuri pentru autofinanțare, rezerve, mijloace atrase
c) bunuri imobiliare, mobiliare sau acțiuni

7. Metoda de producţie directă în producţia vegetală sau zootehnică are:

a) eficiență ridicată
b) eficiență medie
c) eficiență redusă

8. Metoda de producţie indirectă bazată pe folosirea capitalului tehnic are:

a) eficiență ridicată
b) eficiență medie
c) eficiență redusă

9. Capitalul, prin investiţii nete şi brute:

a) sporeşte cantitativ şi se ameliorează calitativ
b) sporeşte calitativ şi se ameliorează cantitativ
c) sporeşte calitativ şi cantitativ

10. Specificați care din următoarele sunt forme ale capitalului:

a) capital bănesc
b) capital bancar
c) capital mobiliar (fictiv)

12
 11. Specificați care din următoarele sunt forme ale capitalului:
a) capital de rezervă
b) capitalul nominal
c) capitalul statutar

12. Caracteristicile capitalului animal (Şeptelul viu)

a) Animalele constituie un element de transformare
b) Este un “echipament” viu; nu se amortizează, se reînnoieşte
c) Este un ansamblu organizat: turma de bază

13. Șeptelul viu reprezintă o serie de avantaje:

a) contribuie la obţinerea humusului prin îngrăşămintele organice
b) furnizează bani lichizi pentru exploataţie prin vânzările produselor respective;
c) valorifică produsele secundare vegetale şi de asemeni subprodusele industriale.

14. În funcţie de destinaţia economică a investiţiilor, distingem:

a) Investiţii productive si neproductive
b) Investiții de refacere și investiți de modernizare
c) Investiții cu consum specific mare de forță de muncă

15. În funcţie de sfera de acțiune a investiţiilor, distingem:

a) Investiţii specifice, comune și generale
b) Investiții private, publice și mixte
c) Investiții fixe, circulante și mobile

16. În funcţie de modul de participare la introducerea progresului tehnic, distingem:

a) Investiţii de refacere și de modernizare
b) Investiții capitale și productive
c) Investiții proaste și bune

17. În funcţie de structura cheltuielilor reclamate de un obiectiv sau altul de investiţii, distingem:
a) Investiţii cu consum specific mare de forţă de muncă
b) Investiții cu consum specific mare de mijloace materiale
c) Investiții cu consum specific mare de inteligență

18. Care din următoarele elemente pun în evidență particularitățile investițiilor din agricultură:
a) o unitate de produs se obţine, de regulă, cu un volum mai mare de fonduri fixe decât în industrie
b) mijloacele fixe au o durată redusă de utilizare în cursul anului şi o capacitate diferită de lucru de
la o zonă la alta
c) fondurile fixe neproductive au în agricultură o pondere mai mare în totalul fondurilor fixe

19. În funcţie de sursa de finanţare a investițiilor, distingem:

a) investiţii finanţate de la bugetul statului
b) investiţii finanţate din fondurile proprii
c) investiţii asigurate prin atragerea de capital

20. Proiectele de investiții pot fi evaluate după următoarele criterii de apreciere:

a) criteriile rentabilităţii financiare
b) criteriile rentabilităţii economice
c) criteriile rentabilității productivității

13
 21. În calcularea amortismentului se urmăreşte asigurarea concordanţei între ritmul uzurii (atât
fizice cât şi morale) a bunurilor durabile şi valoarea ce se recuperează în procesul amortizării. Se cunosc
mai multe metode de calculare a amortismentului şi anume:
a) metoda normelor progresive și metoda normelor regresive
b) metoda normelor variabile și metoda normelor proporționale in timp
c) metoda normelor proporționale și metoda normelor liniare

a) +

CAP IX (20 grile)

1. Modelele clasice economico-matematice de amplasare teritorială a producţiei agricole cuprind:

a) 2 părţi distincte
b) 4 părţi distincte
c) 3 părţi distincte

2. În cadrul modelelor clasice economico-matematice de amplasare teritorială a producţiei

agricole, părţile componente sunt reprezentate de:
a) Funcţia obiectiv şi funcţia subiectivă
b) Condiţiile restrictive şi funcţia obiectiv
c) Funcţia subiectivă şi sistemul restrictiv

3. Având în vedere condiţiile ecologice puternic diversificate de pe teritoriul ţării noastre care
determină o ofertă ecologică variată s-au identificat şi caracterizat 23 de zone pedoclimatice care au fost
grupate în:
a) 5 agroecosisteme zonale
b) 10 agroecosisteme zonale
c) 8 agroecosisteme zonale

4. Daca formele de exploatare reprezintă latura socială a politici de folosire raţională a resurselor
de producţie din agricultură, sisteme de producţie reprezintă latura economică a aceleiaşi politici,
urmărind modul de îmbinare proporţională a utilizării resurselor de producţie. Va rugăm să precizaţi, cate
sisteme de exploatare sunt cunoscute în acest moment?
a) 4 sisteme
b) 2 sisteme
c) 3 sisteme

5. Sistemele extensive de exploatare sunt dominate de consumurile interne, deci se bazează pe

potenţialul sistemului, volumul producţiei fiind asigurat prin numărul unităţilor de producţie. Precizaţi
care sunt principalele sisteme de exploatare agricolă extensivă?
a) Agricultura pastorală
b) Sistemul de agricultură complet extensiv
c) Sistemele de agricultură ecologică, biologică, biodinamică şi forestieră

6. În agricultură, unde principalul mijloc de producţie este pământul, şi unde obiectele muncii şi
câteodată mijloacele de producţie sunt organisme vii, concentrarea producţiei poate fi:
a) Pe orizontală şi pe verticală
b) Socială şi economică
c) Vegetală şi animală

14
 7. În Europa de Nord creşterea productivităţii a fost obţinută fie prin intensificarea folosirii
mijloacelor de producţie, fie printr-o bună valorificare a producţiei, fie printr-o gestionare mai eficientă a
input-urilor. Astfel, sistemele de producţie din Europa de Nord se împart în:
a) Sisteme productiviste şi sisteme cu o productivitate mai scăzută
b) Sistemele tehnologice şi economice
c) Sisteme vegetale intensive si extensive

8. În Europa de Sud sistemele de producţie se împart în:

a) Sisteme de producție extensive şi sisteme de agricultură productiviste
b) Sisteme tehnologice şi sociale
c) Sisteme agricole intensive si extensive

9. În raport de greutatea specifică pe care o deţin în valoarea producţiei agricole marfă dintr-o
anumită zonă sau unitate productivă, ramurile de producţie se împart în:
a) De bază şi complementare
b) Ajutătoare şi anexe producţiei agricole
c) Cumulative şi competitive

10. Sub raportul relaţiilor ce se statornicesc între diferitele ramuri de producţie, organizate în
agricultură, acestea se clasifică în:
a) Ramuri cumulative şi competitive
b) Ramuri animaliere şi vegetale
c) Ramuri care se condiţionează reciproc

11. Indicatorul principal al specializării producţiei agricole atât la nivel de ramură, teritorial sau la
nivel de unitate productivă, îl constituie:
a) Cifra de afaceri şi productivitatea
b) Volumul şi structura producţiei marfă
c) Volumul vânzărilor și costul de producție

11. Anul înfiinţării primelor bănci populare este:

a) 1785
b) 1893
c) 1925

12. Anul apariţiei primelor obşti de cumpărare şi arendare este:

a) 1989
b) 1864
c) 1848

13. Caracteristicile sistemului de agricultură convenţională sunt:

a) mecanizare intensivă
b) monocultură, concentrarea şi specializarea producţiei
c) utilizarea inputurilor de sinteză ( îngrăşăminte şi pesticide)

14. Caracteristicile sistemului de agricultură durabilă sunt:

a) diversitate mare a culturilor vegetale
b) utilizarea culturilor perene ca suport pentru zootehnie
c) utilizarea materialelor organice reziduale

15. Agricultura cuprinde următoarele ramuri de producție:

15
 a) producție vegetală
b) producție animală
c) producție secundară

16. Specializarea producţiei la nivelul zonelor şi exploataţiilor agricole este condiţionată de o

multitudine de factori naturali, economici şi sociali cum sunt:
a) gradul de înzestrare energetică a producţiei;
b) dezvoltarea şi repartiţia teritorială a industriilor prelucrătoare de materii prime agricole;
c) condiţiile naturale de climă, sol, relief.

17. Specializarea producţiei agricole poate fi:

a) cantitativă
b) calitativă
c) concurențială

18. Formele concrete pe care poate să le îmbrace specializarea producţiei agricole sunt:
a) specializarea la nivel naţional și teritorial
b) specializarea de ramură
c) specializarea gospodărească și specializarea intergospodărească

19. Legea privind cooperaţia a fost adoptată în:

a) 1989
b) 1929
c) 1959

20. Asociaţiile şi fundaţiile au fost reglementate prin OUG 26/2000 cu privire la asociații și
fundații, care a fost modificată prin Legea nr. 22/2014. Conform legislației în vigoare, în agricultura
există următoarele forme de asociere:
a) societăți agricole și alte forme de asociere în agricultura
b) asociații și cooperative agricole
c) societățile cu răspundere limitată

CAP X (22 grile)

1. După câte criterii sunt clasificate cheltuielile?

a) 5
b) 3
c) 2

2. După perioada în care sunt efectuate şi aceea în care trebuiesc suportate, cheltuielile de
producţie se împart în:
a) cheltuieli curente
b) cheltuieli anticipate
c) cheltuieli preliminate

3. În funcţie de modul de includere al cheltuielilor în costul de producţie, avem:

a) Cheltuieli directe, indirecte
b) Cheltuieli principale, secundare
c) Cheltuieli totale, parțiale

4. În raport cu conţinutul economic, avem:

16
 a. Cheltuieli materiale și financiare
b. Cheltuieli de personal
c. Cheltuieli totale

5. După cerinţele întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli sau ale calculaţiei necesare
întocmirii bilanţului contabil, avem:
a) Cheltuieli directe și indirecte de producție
b) Cheltuieli de desfacere și generale de administrație
c) Cheltuieli financiare și de promovare

6. Care sunt costurile pe perioadă scurtă?

a) Costul global
b) Costul mediu
c) Costul marginal

7. Care sunt tehnicile de gestiune previzională?

a) Metoda standardelor
b) Budgetary control
c) Planning-ul

8. Pentru calculul costurilor se pot utiliza mai multe metode, care se împart în:
a) Metode moderne
b) Metode economice
c) Metode clasice

9. metodele clasice de calculaţie a costurilor se împart în:

a) Metoda globală
b) Metoda pe faze
c) Metoda pe comenzi

10. Metoda pe faze pentru calculul costului de producţie se utilizează:

a) În cazul în care produsul finit se obţine în cadrul unui proces de producţie omogen, care se
desfăşoară pe faze
b) În cazul în care se obţin mai multe principale pe cultură sau categorii de animale
c) În cazul în care se obţin unul sau mai mult produse principale şi unul sau maia multe produse
secundare

11. Particularitățile formării preţurilor produselor agricole sunt:

a) utilizarea unei resurse de producţie de diferite calităţi productive (pământul)
b) variaţia prețurilor este teritorială şi temporală
c) utilizarea unor soiuri inovative

12. Care dintre următoarele categorii de preţuri sunt folosite pe pieţele internaţionale?
a) Preţ de catalog
b) Preţ de licitaţie
c) Preţul bursei

13. Care dintre următoarele categorii de preţuri sunt folosite pe pieţele internaţionale?
a) Preţ de tranzacţie
b) Preţ ajustat
c) Preț just

17
 14. Care dintre următoarele categorii de preţuri sunt folosite pe pieţele internaţionale?
a) Preț director
b) Preț stabilit prin acorduri internaționale
c) Preț natural

15. Piaţa este un mod specific de confruntare dintre:

a) Producători şi consumatori
b) Vânzători şi cumpărători
c) Creditori şi debitori

16. Formele de piaţă pot fi diferenţiate după:

a) Obiectul pieţei
b) Întinderea pieței
c) Locul de întâlnire

17. Care sunt principalele tipuri de pieţe?

a) Piaţa de monopol
b) Piaţa monopson
c) Piaţa oligopol

18. Care sunt căile de comercializare a produselor agricole de către fermieri?

a) Vânzări directe către consumator și Vânzări pe piaţă ale produselor, prin licitaţie
b) Vânzări către comercianți (angrosişti) sau prelucrători și Vânzări către cooperative
c) Vânzări către transportatori și Vânzări către sectorul de servicii

19. Care sunt formele de manifestare a eficienţei economice?

a) sintetică și specială
b) de bază
c) economică și agricolă

20. Masa profitului reprezintă:

a) Câştigul obţinut de un agent economic
b) Diferenţa dintre veniturile totale şi cheltuielile totale
c) Veniturile din vânzări

21. Rata profitului reprezintă raportul dintre:

a) Masa profitului şi cheltuieli
b) Cheltuieli si venituri totale
c) Cheltuieli şi masa profitului

22. Aprecierea gesiunii unei firme se face prin următoarele metode:

a) Metoda graficului “point mort”
b) Metoda "direct costing"
c) Meoda costurilor variabile

CAP XIV (3 grile)

1. Care din următoarele țări se evidențiează ca mari importatori la nivel mondial?

a) China

18
 b) India
c) Brazilia

2. Securitatea alimentară este afectată de:

a) Intervențiile politici și investiționale
b) Schimbările climatice și producția de biocmbustibili
c) Creșterea resurselor de apă

3. Asigurarea suveranității alimentare întâmpină obstacole privind:

a) influenţa marilor companii agricole asupra deciziilor politice, filierelor agroalimentare şi
pieţei input-urilor;
b) modelul alimentelor ieftine promovat de reţelele de distribuţie;
c) modelul comerţului internaţional promovat de ţările dezvoltate .

CAP XV (9 grile)

1. Conform Ordinului 1296/2010 (completat prin OMDRT 899/2011),pensiunile turistice sunt

structuri de primire turistice care au o capacitate de cazare de până la:
a) 10 camere, totalizând maximum 40 locuri de cazare
b) 15 camere, totalizând maximum 60 locuri de cazare
c) 20 camere, totalizând maximum 80 locuri de cazare

2. Conform Ordinului 1296/2010 (completat prin OMDRT 899/2011),pensiunile agroturistice

sunt structuri de primire turistice, care au o capacitate de cazare de până la:
a) 10 camere
b) 8 camere
c) 20 camere

3. Turistul român care se cazează în mediul rural poate fi încadrat în general în următoarele tipuri:
a) Profilul turistului de week-end
b) Profilul turistului tradiţionalist
c) Profilul turistului preferențial

4. Turistul străin care se cazează în mediul rural poate fi încadrat în general în următoarele tipuri:
a) Turist străin occidental
b) Turist străin neoccidental
c) Turistul străin național

5. Turismul rural poate fi definit ca:

a) o formă de turism care se desfășoară în mediul rural, ce valorifică resursele turistice locale și
echipamentele turistice, inclusiv pensiunile și fermele agroturistice
b) ca o formă particulară de turism bazată pe o anumită „artă” de a primi turistul și pe un
comportament diferit de cel practicat în mod obișnuit în cadrul altor tipuri de turism
c) activitate turistică complementară agriculturii ce se desfășoară într-o exploatație agricolă

6. Agroturismul rural poate fi definit ca:

a) activitate turistică complementară agriculturii ce se desfășoară într-o exploatație agricolă
b) formă particulară de turism, complexă, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă, cât și
activitatea economică de regulă agricolă practicată de gazdele turiștilor

19
 c) formă a turismului rural care utilizează pentru cazare și servire a mesei numai pensiunile turistice
și pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat și pitoresc, de atracțiile turistice
naturale și de valorile cultural-istorice, de tradițiile și obiceiurile prezente în mediul rural

7. ConformOUG nr. 62/1994 pensiunile turistice sunt definite astfel:

a) structuri de primire pentru găzduire și servire a mesei, cu capacitatea cuprinsă între 3 și 20 de
camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în
spațiispecial amenajate cazarea turiștilor și condiții de pregătire și servire amesei
b) structuri de primire pentru găzduire și servire a mesei, cu capacitatea cuprinsă între 5 și 25 de
camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în
spațiispecial amenajate cazarea turiștilor și condiții de pregătire și servire amesei
c) structuri de primire pentru găzduire și servire a mesei, cu capacitatea cuprinsă între 8 și 28 de
camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în
spațiispecial amenajate cazarea turiștilor și condiții de pregătire și servire amesei

8. Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural – ANTREC sprijină legiferarea şi

omologarea pensiunilor, deţine publicaţii şi organizează evenimente. În ce an a fost înfiinţată ANTREC?
a) 1989
b) 1994
c) 2000
9. Conform Ordinului Ministrului pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț, turism și profesii
liberale nr. 636/2008 în turismul rural se aplică următoarele clasificări
a) Pensiuni turistice - stele
b) Pensiuni agroturistice - flori
c) Pensiuni agroturistice - stele

CAP XVI (10 grile)

1. În cadrul serviciilor de bază sunt cuprinse:

a) Infrastructura publică și educațională
b) Infrastructura TIC și de sănătate
c) Infrastructura tehnologică

2. În cadrul serviciilor prestate pentru sectorul agricol sunt cuprinse:

a) Servicii auxiliare pentru agricultură
b) Lucrări de irigație, ameliorare și combatere a eroziunii solului
c) Lucrări topografice și stradale

3. În cadrul serviciilor prestate pentru sectorul agricol sunt cuprinse:

a) Lucrări de aplicare a îngrășămintelor chimice și naturale și a pesticidelor
b) Servicii de consultanţă agricolă
c) Servicii de cadastru

4. Din categoria serviciilor publice fac parte:

a) rețeaua de distribuție a apei potabile și rețeaua de canalizare
b) rețeaua de distribuție a energiei termice și rețeaua de distribuție a gazelor naturale
c) rețeaua de distribuție a internetului și rețeaua radio-tv

5. Din categoria infrastructurii naționale educaționale fac parte:

a) structuri educaționale preșcolare, primare și gimnaziale
b) structuri educaționale liceale, posliceale și universitare

20
 c) structuri educaționale pentru formare profesională continuă

6. Din categoria serviciilor auxiliare pentru agricultură fac parte:

a) servicii de mecanizare și chimizare
b) servicii de ameliorare și îmbunătățiri funciare
c) servicii de repoducție în zootehnie

7. Când s-au înființat Camerele Agricole Județene (CAJ) pentru a se putea asigura o abordare
unitară a PNDR 2007-2013 ?
a) 1998
b) 2009
c) 2007

8. Care din următoarele organizații sunt promotorii activităţilor pe Axa Leader în crearea reţelelor
în interiorul GAL-urilor ?
a) Camere Agricole județene
b) Camere Agricole Locale
c) Camere Agricole Naționale

9. Reţeaua publică de consultanţă agricolă este spriijinită de Reţeaua Naţională de Dezvoltare

Rurală (RNDR) care are atribuţia de informare a populaţiei rurale privind măsurile PNDR. În ce an s-a
înființat RNDR ?
a) 2007
b) 2012
c) 2010

10.Cadastrul și cartea funciară sunt :

a) sisteme unitare şi obligatorii de evidenţăpublică, financiară şi juridică a tuturor imobilelor de pe
teritoriul ţării
b) sisteme unitare şi obligatorii de evidenţă tehnică, economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe
teritoriul ţării
c) sisteme unitare şi obligatorii de evidenţăadministrativă, tehnică şi teritorială a proprietăţilor
funciare

CAP XVII (7 grile)

1. Societățile cooperatiste meșteșugărești organizate în baza Legii 1/2005 au următoarele

principii fundamentale de funcționare:
a) principiul asocierii voluntare și deschise
b) principiul controlului democratic
c) principiul asocierii impuse

2. Societățile cooperatiste meșteșugărești organizate în baza Legii 1/2005 au următoarele

principii fundamentale de funcționare:
a) principiul participării economice a membrilor cooperatori
b) principiul autonomiei și independenței societăților cooperative
c) principiul centralizării proprietății și asociativității

3. Societățile cooperatiste meșteșugărești organizate în baza Legii 1/2005 au următoarele

principii fundamentale de funcționare:
a) principiul educării, instruirii și informării membrilor cooperatori

21
b) principiul cooperării între societățile cooperative
c) principiul preocupării pentru comunitate

4. Practicarea meșteșugurilor și activităților artizanale contribuie la:

a) menținerea specificului identitar
b) conectarea comunităților la fluxurile internaționale
c) susținerea economică durabilă a propriilor comunității

5. Practicarea meșteșugurilor și activităților artizanale conduce la:

a) creșterea procesului de depopulare
b) scăderea forței de muncă din mediul rural
c) promovarea produselor tradiționale

6. Practicarea meșteșugurilor și activităților artizanale conduce la:

a) încetinirea procesului de depopulare
b) păstrarea forței de muncă în mediul rural și a identității rurale
c) scăderea diversificării economice și ocupaționale

7. Practicarea meșteșugurilor și activităților artizanale conduce la:

a) susținerea diversificării economice
b) susținerea diversificării ocupaționale rurale
c) scăderea valorii adăugate

22