Tema 2: Elementele tehnice ale asigurarilor.

1. Elementele de baza in asigurari

Formele in care se perfecteaza asigurarile sunt ft complexe si variate, cu toate acestea ele au anumite
elemente comune:

* subiectul asigurarii: asigurarea implica o serie de parti, persoane fizice sau juridice intre care se nasc
raporturi juridice pe temeiuri contractuale, acesti subiecti sunt: asiguratorul- persoana juridica, societate
de asigurari, care in schimbul primei de asigurari isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele bunurilor
sau persoanelor asigurate si de a plati suma asigurata sau despagubirea pt prejudiciul de care asiguratul
raspunde in baza legii fata de alte persoane.

Asiguratul- poate fi persoana fizica sau juridica, care isi asigura bunurile impotriva unor calamitati sau
accidente in schimbul platii unei prime de asigurari. Poate fi persoana fizica care se asigura impotriva
unor evenimente care pot sa apara in viata sa (asigurari de boala, de viata). Poate fi persoana fizica sau
juridica care se asigura pt prejudiciul pe care il poate produce unir terte persoane.

Contractul asigurarii- persoana fizica sau juridica care poate incheia asigurarea fara a obtine calitatea de
asigurat, astfel contractantul nu este titularul interesului asigurat, dar are obligatia sa plateasca primele
de asigurare.

Beneficiarul asigurarii- persoana care are dreptul sa incaseze o suma asigurata sau despagubirea fara sa
fie neaparat parte a contractului de asigurare. Persoana care devine beneficiarul asigurarii poate fi
desemnat prin conditiile asigurarii, poate fi indicat in mod expres de catre asigurat in contract sau se
poate face in cursul executarii contractului prin declaratie scrisa sau prin testament.

* Obiectul asigurarii- reprezentat de bunuri, persoane si raspunderea civila.

* Riscul- notiunea de risc este esentiala in ansamblul elementelor generale ale asigurarilor. Riscul are
semnificatia de pericol sau primejdie posibila sau eveniment incert, care ar putea afecta bunurile,
capacitatea de munca, sanatatea, viata, etc.. Acestea pot fi provocate de fortele naturii sau de fortele
umane ca urmare a unor interese individuale. Riscul asigurabil este fenomenul sau evenimentul care o
data produs datorita efectelor sale obliga pr asigurator sa plateasca asiguratului despagubirea sau suma
asigurata.

* Suma asigurata- conform contractului de asigurare este acea parte din valoarea asigurarilor pt care
asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii fenomenului asigurat. Suma asigurata este limita
macima a raspunderii asiguratorului si ea nu poate depasi valoarea reala a bunului asigurat. In
asigurarea obligatorie, asiguratul nu-si poate stabili suma asigurata deoarece aceasta este prevazuta de
lege cu denumirea de norma de asigurare. La cele facultative, aceasta se stabileste in functie de
propunerea asiguratului in conditia ca asiguratorul sa fie de acord.
* Prima de asigurare- suma de bani pe care o plateste asiguratorul pt ca acesta sa constituie fondul de
asigurare necesar platii indemnizatiilor in cazul producerii riscului asigurat. Societatea de asigurare are
obligatia sa mai constituie si alte rezerve sau fonduri prevazute prin dispozitii legale.

* Durata asigurarii- perioada de timp in care exista raportul de asigurare intre parti asa cum a fost
stabilit in contract. Durata asigurarii este specifica asigurarilor facultative. La asigurarile de bunuri,
contractul are o durata de la cateva luni pana la un an. La asigurarea de viata durata este mai mare, de la
5 la 30 de ani.

*Paguba/dauna- pierderea exprimata valoric suferita de un bun asigurat, ca urmare a producerii unui
fenomen impotriva caruia sa incheiat asigurarea. Paguba poate fi mai mica sau cel mult egala cu
valoarea bunului asigurat , astfel paguba poate fi totala (atunci cand bunul a fost distrus in intregime),
partiala( pierderea este mai mica decat valoarea bunului asigurat).

*Despagubirea de asigurare- suma de bani pe care asiguratorul este obligat sa o plateasca pentru a
compensa paguba produsa. Despagubirea nu poate depasi suma asigurata si este mai mica sau egala cu
valoarea pagubelor.

3. In practica curenta se utilizeaza 3 principii valabile la acordarea despagubirii.

I. Principiul raspunderii proportionale. Despagubirea este stabilita in aceeasi proportie fata de paguba in
care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului asigurat. Rezulta ca despagubirea este egala cu
paguba, iar daca paguba este totala atunci despagubirea va constitui inapoi suma asigurata.

II. Principiul primului risc- se aplica mai des in cazurile in care riscul de producere a pagubei totale este
mai redus, la acest principiu nivelul despagubirii depinde numai de valoarea pagubei si cea a sumei
asigurate. Principiul primului risc este mai avantajos pentru asigurat decit principiul raspunderii
proportionale deoarece pagubele sint compensate intr-o masura mai mare dar si nivelul primelor de
asigurare in acest caz este mai mare.

III. Principiul raspunderii limitate- se caracterizeaza prin faptul ca despagubirea se acorda numai daca
paguba depaseste o anumita valoare prestabilita, astfel o parte din paguba va cadea in raspunderea
asiguratului fiind numita francisa, aceasta poate fi:

- simpla: atunci cand asiguratorul acopera in intregime paguba pana la nivelul sumei asigurate daca
aceasta este mai mare decat franciza.

- absoluta: aceasta se scade in toate cazurile din paguba indiferent de volumul acesteia, iar asiguratorul
asigura numai acea parte din paguba care depaseste franciza indiferent de tipul e franciza nu se acorda
despagubirea daca valoarea pagubei se incadreaza in limitele acesteia.