Sunteți pe pagina 1din 90

LUCRARE

DE
LICENŢĂ

Conducător ştiinţific:
Lector univ.doctorand SUCIU GHEORGHE

Absolvent:
LUCRARE DE LICENŢĂ

INSTRUMENTE DE PLATĂ UTILIZATE ÎN CADRUL


DECONTĂRILOR

Conducător ştiinţific:
Lector univ. doctorand SUCIU GHEORGHE

Absolvent:

-BRAŞOV –
2005

2
CUPRINS

Introducere .................................................................................................................5

CAP.I. Sistemul bancar şi operaţiunile de decontări........................................................7


1.1 Banca. Concept. Rolul băncii în economie....................................................7
1.2 Definiţia operaţiunilor de decontări. Modalităţi de efectuare.......................8
1.3 Contabilitatea decontărilor interbancare........................................................9
1.4 Contabilitatea decontărilor intrabancare.......................................................12

CAP.II. Ordinul de plată..................................................................................................13


2.1 Definiţie. Conţinutul ordinului de plată........................................................13
2.1.1 Menţiuni obligatorii.............................................................................15
2.2 Obligaţiile părţilor implicate în circuitul ordinului de plată ........................15
2.3 Transferul de credit.......................................................................................17
2.3.1 Definiţie. Trăsături..............................................................................17
2.3.2 Soluţionarea transferurilor- credit nefinalizate, eronate, întârziate....18
2.3.3 Finalizarea transferului credit.............................................................19

CAP.III. Cambia............................................................................................................20
3.1 Definiţie. Rolul cambiei. Formele cambiei...................................................20
3.2 Menţiuni obligatorii..................................................................................... 21
3.3 Procesul cambial...........................................................................................22
3.4 Girul..............................................................................................................23
3.4.1 Concept general.Tipuri de gir............................................................23
3.4.2 Rolul societăţii bancare în procesul de girare....................................25
3.5 Acceptarea cambiei.......................................................................................26
3.6 Avalul............................................................................................................28
3.7 Scadenţa, plata cambiei.................................................................................29
3.8 Regresul în caz de neacceptare sau neplată. Protestul...................................30
3.9 Executarea silită a cambiei............................................................................32
3.10 Anularea, înlocuirea cambiei.......................................................................33
3.11 Biletul la ordin.............................................................................................34

CAP.IV. Cecul.................................................................................................................36
4.1 Definiţie. Circuitul cecului. Menţiuni obligatorii.........................................36
4.2 Tipuri de cecuri............................................................................................39
4
4.3 Girul……………………………………………………..………………...40
4.4 Avalul……………………………………………………………………....42
3
4.5 Plata...............................................................................................................43
4.6 Regresul şi protestul...............................................................................…...45
4.7 Anularea, înlocuirea cecului..........................................................................47

CAP.V. Cardul.....................................................................................................................49
5.1 Definiţie.Caracteristici.Tipuri de carduri……………………….....………..49
5.2 Decontarea interbancară şi intrabancară a tranzacţiilor cu carduri.................52
5.3 Emiterea şi acceptarea cardurilor bancare.......................................................53
5.4 Mentenanţa cardurilor.....................................................................................56
5.5 Facilitatea de ieşire în descoperit de cont.......................................................56

CAP.VI. Studiul de caz privind derularea operaţiunilor de decontări cu ajutorul


instrumentelor de plată la Raiffeisen Bank Topliţa.............................................60
6.1 Prezentarea societăţii Adritex S.R.L................................................................60
6.2 Plata unei facturi cu ajutorul biletului la ordin........................................…....63
6.3 Plata unei facturi cu ajutorul cecului................................................................71
6.4 Plata unei facturi cu ajutorul ordinului de plată...............................................77

Concluzii..............................................................................................................................83

Bibliografie...........................................................................................................................86

4
INTRODUCERE

În ţările dezvoltate, ultimii 10-15 ani au reprezentat o etapă de profunde transformări în


domeniul moneticii, care au solicitat acţiuni ample de organizare şi reorganizare a reţelelor de
plăţi şi compensări, echipări şi reechipări tehnologice, în funcţie de progresele rapide în
domeniu. Un asemenea proces continuă cu efervescenţă, fiind promovat de cerinţele creşterii
eficienţei activităţii bancare.
Extinderea relaţiilor ţării noastre cu ţările din Uniunea Europeană şi toate străduinţele
noastre de a ne alinia şi integra cât mai repede în spaţiul economic european, în perspectiva
unei mult aşteptate aderări, necesită, cu prioritate, cunoaşterea normelor, mecanismelor şi
tehnicilor utilizate în aceste ţări, în cele mai fierbinţi fluxuri ale interrelaţiilor economice.
Lucrarea de faţă este structurată în şase capitole, ultimul capitol fiind studiul de caz
privind derularea operaţiunilor de decontări cu ajutorul instrumentelor de plată la Raiffeisen
Bank Topliţa.
Capitolul I face referire la noţiunile de bază în ceea ce priveşte rolul băncii în economie şi
modalităţile de efectuare a operaţiunilor de decontări efectuate de unităţile bancare pentru
clienţii lor fie prin viramente dintr-un cont în altul fie având ca beneficiar o unitate bancară a
alte bănci.
Capitolul II ne prezintă ordinul de plată ca modalitate de decontare, obligaţiile părţilor
implicate precum şi prezentarea operaţiunii de transfer credit.
Capitolul III defineşte cambia şi operaţiunile implicate în procesul cambial (girul,
acceptarea, avalul, scadenţa, plata, regresul, protestul, executarea silită, anularea şi înlocuirea
cambiei) precum şi biletul la ordin ca o formă a cambiei.
Capitolul IV defineşte cecul, circuitul acestuia şi formele existente din anumite puncte de
vedere, şi, la fel ca în capitolul anterior etapele parcurse de cec pentru a fi valabil (girul, avalul,
plata, regresul, protestul, anularea şi înlocuirea cecului).
Capitolul V ne ajută să înţelegem mai bine funcţionalităţile specifice cardului, dat fiind
faptul că în ultimul deceniu a crescut numărul de carduri utilizate şi de asemenea şi numărul
persoanelor care utilizează acest mijloc de plată şi de obţinere de lichidităţi de la banca
emitentă precum şi de retragere a acestor sume pentru nevoi personale.
Capitolul VI reprezintă partea practică a acestei lucrări, realizată la Raiffesen Bank
sucursala din Topliţa pentru a înţelege mai bine derularea acestor operaţiuni de decontări cu
ajutorul instrumentelor de plată. În studiul de caz efectuat este prezentat de asemenea şi
circuitul acestor instrumente fiind descrişi paşii efectuaţi în cadrul operaţiunii respective.
Dacă nu ar fi existat băncile, singura modalitate de plată ar fi fost numerarul. Decontarea
bancară este o operaţiune prin care are loc lichidarea obligaţiilor de plată prin intermediul
conturilor deschise la bănci, fără bani în numerar, respectiv prin efectuarea de viramente dintr-
un cont în altul. Astfel că, în urma operaţiilor de decontare se sting creanţe şi datorii între părţi.
În evoluţia moneticii contemporane, transformările principale nu sunt determinate numai
de extinderea operaţiunilor firmelor, creşterea numărului de agenţi economici şi a volumului
5
activităţii economice în ansamblu, cât mai ales de angajarea în sistemul bancar a resurselor
considerabile pe care le reprezintă veniturile şi economiile familiilor.
Desfăşurarea plăţilor în economie înseamnă implicit vehicularea instrumentelor de plată
între bănci, respectiv a informaţiilor cuprinse în aceste documente. În conformitate cu aceste
informaţii, în fapt dispoziţii privind disponibilităţile din conturi, devine posibilă operarea lor,
trecerea sumelor dintr- un cont în altul, respectiv desfăşurarea circulaţiei monetare scripturale.
O data decisă efectuarea plăţii, derularea ei propriu- zisă trece în competenţa băncilor şi
durata acestei derulări depinde de tehnologia şi capacităţile organizatorice ale sistemelor de
plăţi şi compensări.
În ţările dezvoltate în contemporaneitate s- a încheiat de mult „bancarizarea”, proces prin
care cvasitotalitatea firmelor şi persoanelor au conturi deschise la bănci, ceea ce permite
efectuarea plăţilor, hotărâtoare prin substanţialitatea lor, să se desfăşoare prin bănci, respectiv
prin transferuri sau viramente între conturile bancare.
Pe măsura introducerii tehnologiilor noi bazate pe telematică, respectiv îmbinarea
metodelor de telecomunicaţii moderne cu informatica, au fost reconsiderate instrumentele
tradiţionale de plată cecul şi cambia, prin alinierea lor la cerinţele transferului electronic de
fonduri. Cerinţele circuitelor informatizate de plăţi au dus la utilizarea unor metode de
rezumare prin redarea elementelor esenţiale, prin caractere cu cerneală magnetică, în scopul de
a înlocui circuitul propriu- zis al documentelor suport- hârtie.
De asemenea, evoluţia instrumentelor de plată se caracterizează prin diminuarea
accelerată a documentelor suport- hârtie şi creşterea rapidă a dispoziţiilor de plată exprimate
prin mesaje electronice.
Sistemele de compensări optimizează astfel durata relaţiilor de plăţi între bănci, fluxurile
monetare nete interbancare şi întregul eşafodaj al relaţiilor interbancare.
Perfecţionarea şi diversificarea sistemelor de compensări şi decontări, în funcţie de
cerinţele specifice ale dezvoltării plăţilor aferente, în condiţii proprii, servesc în întregime
tendinţelor de modernizare accelerată a întregului sistem de plăţi, suport şi promotor al
vitalităţii economiei naţionale.

6
CAPITOLUL I

SISTEMUL BANCAR ŞI OPERAŢIUNILE DE DECONTĂRI

1.1 Banca Centrală. Concept. Rolul băncii în economie

O bancă poate fi definită ca o instituţie care mobilizează mijloacele băneşti disponibile,


finanţează şi creditează persoanele fizice şi juridice, organizează şi efectuează decontările şi
plăţile în cadrul economiei naţionale şi în relaţiile cu celelalte state cu scopul de a obţine profit.
Activitatea bancară în România este reglementată prin Legea nr. 58/5.03.1998, modificată
şi completată prin OG nr. 137/18.10.2001 (aprobată prin Legea 357/6.06.2002).
Rolul băncii în economie este acela de a pune în legătură pe baze comerciale, unităţile
economice care se află în căutare de fonduri cu cei care caută plasamente,acesta are un caracter
complex atât din punct de vedere al serviciilor pe care le efectuează cât şi din punct de vedere
al relaţiilor în spaţiul geografic.
Operaţiunile desfăşurate de bănci pot fi active sau pasive.
Operaţiunile pasive reprezintă operaţiunile de constituire a resurselor, fiind formate din
următoarele: depozitele, rescontul şi operaţiunile similare şi capitalul propriu.
Operaţiunile active sunt operaţiunile în care băncile îşi angajează resursele în vederea
îndeplinirii funcţionalităţilor statutare şi a obţinerii de profit.
Politica monetară nu poate fi încadrată decât în conjunctura economiei de piaţă libere,
întrucât numai în aceasta se întrunesc premisele funcţionării unui sistem bancar pe două
niveluri.
Această structură presupune existenţa unei bănci care, în decursul evoluţiei sale istorice
sau datorită unor conjuncturi economico- politice existente la un moment dat, a preluat
atribuţiunile statului în ceea ce priveşte politica banilor. Această bancă s- a detaşat de celelalte
bănci şi datorită faptului că o dată cu preluarea atribuţiunilor statului în materie monetară a
dobândit şi o poziţie de lider între celelalte bănci, ea fiind cea care făureşte şi conduce politica
monetară la nivelul statului. Prin această evoluţie, banca centrală a devenit autoritatea monetară
în stat.
Celelalte bănci formează al doilea nivel al sistemului bancar şi în funcţie de specializare
pot fi comerciale, de afaceri, de investiţii etc.
Ca urmare a modificării obiectivelor, banca centrală s- a orientat spre activităţi specifice:
creditarea băncilor din sistem, influenţarea monedei, creditului şi ratelor dobânzii, menţinerea

7
cursului oficial al monedei naţionale, controlarea inflaţiei, promovarea producţiei şi creşterea
gradului de ocupare a forţei de muncă.
Banca Centrală trebuie să îndeplinească în primul rând funcţia de influenţare a
comportamentului sistemului bancar, în sensul necesar pentru îndeplinirea scopurilor
economice. Această influenţare se realizează prin folosirea instrumentelor specifice de lucru ale
Băncii Centrale, care sunt de doua feluri: instrumente de piaţă şi instrumente administrative.
Printre cele mai importante funcţii ale Băncii Centrale, enumerăm:
 funcţia de centru al politicii monetare- această funcţie a apărut din necesitatea finanţării
trezoreriei statului, fără a afecta financiar şi monetar, menţinând puterea de cumpărare a
banilor, o creştere economică neinflaţionistă şi echilibrul financiar caracteristic pieţelor
financiare ordonate;
 funcţia de emisiune monetară. Din punct de vedere istoric, privilegiul de emisiune
monetară a fost cedat de către stat băncilor centrale în schimbul unei certe înţelegeri ca această
bancă să subscrie oricărui împrumut solicitat de stat. Pe la jumătatea secolului XIX acest
privilegiu a început să se transforme într- un monopol, băncile centrale devenind singurele
emitente de bancnote cu putere liberatorie de plată;
 funcţia de creditare a economiei naţionale. Creditarea economiei naţionale se realizează
prin intermediul băncilor comerciale care se refinanţează de la banca centrală în diferite
moduri: rescontare, avansuri de lombard, contracte de răscumpărare, linii de credit pe termen
scurt etc. Deci, banca centrală îndeplineşte rolul de creditor de ultimă instanţă a economiei
naţionale, acţionând în scopul supravegherii lichidităţii economiei.
 funcţia de bancă a băncilor. Banca centrală reglementează activitatea celorlalte bănci
care lucrează numai cu avizul băncii centrale şi în conformitate cu normele de funcţionare
impuse de aceasta, reglementează şi gestionează disponibilităţile băneşti ale celorlalte bănci,
asigură derularea normală a plăţilor între băncile comerciale;
 funcţia de centru valutar. Prin această funcţie banca centrală susţine cursul şi stabileşte
puterea de cumpărare a monedei naţionale, atât pe plan intern cât şi extern;
 funcţia bancară a statului. Această funcţie reprezintă motivul înfiinţării primelor bănci
centrale, respectiv acela de finanţare a cheltuielilor publice. Cu timpul a apărut necesitatea
asigurării unei finanţări care să nu afecteze puterea de cumpărare viitoare a monedei naţionale.
Astfel, în multe ţări este interzisă prin lege acoperirea cheltuielilor bugetare prin emisiune
monetară. În România este interzisă şi finanţarea indirectă a statului de către bănci.
 funcţia de reprezentant al statului în relaţiile financiare internaţionale. BNR poate
participa, în numele statului, la tratative şi negocieri externe în probleme financiare, monetare,
valutare, de credit şi de plăţi, precum şi în domeniul autorizării şi supravegherii bancare.1

1.2 Definiţia operaţiunilor de decontare . Modalităţi de efectuare.

Decontarea bancară este o operaţiune prin care are loc lichidarea obligaţiilor de plată prin
intermediul conturilor deshise la bănci, fără bani în numerar, respectiv prin efectuarea de
viramente dintr- un cont în altul.
1
Legea nr 101/1998 privind statutul BNR, articolul 4,Monitorul Oficial nr.209 din 28.03.2002
8
În urma operaţiei de decontare se sting creanţele şi datoriile dintre părţi.
Decontarea poate fi efectuată prin următoarele modalităţi:
a) Acceptarea- este un act prin care debitorul se obligă să plătească o anumită sumă, la o
dată precizată, sau într- o perioadă specificată, creditorului ori posesorului unui titlu de credit.
Acceptarea este o formă de decontare prin care plăţile dintre persoanele juridice sau fizice
se efectuează pe baza consimţământului plătitorului, consimţământ dat prin depunerea la bancă
a documentelor de decontare emise de către plătitor, sau acceptate de către acesta în urma
iniţierii efectuate de către beneficiar.
Instrumentele de decontare în cazul acceptării sunt următoarele:
 ordinul de plată- “ este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acesteia
unei societăţi bancare receptoare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de
bani”1
 cecul- “ este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării sale trei
persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Instrumentul este creat de trăgător care, în baza unui
disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiţionat acesteia, care
se află în poziţia de tras, să plătească la prezentare, o sumă determinată unei terţe persoane sau
însuşi trăgătorului emitent aflat în poziţie de beneficiar.” 3
 cambia şi biletul la ordin - “sunt titluri de credit negociabile şi instrumente de plată
care constată obligaţia asumată de către debitor de a plăti la vedere sau la o scadenţă fixată,
beneficiarului sau la ordinul acestuia o sumă de bani determinată.” 4
b) Asigurarea cu anticipaţie a sumelor necesare efectuării unei plăţi- se poate face prin
următoarele forme:
 acreditiv- este documentul emis de bancă (emitent), la cererea unui client, prin care
emitentul se angajează să efectueze plata contravalorii unor mărfuri, în favoarea beneficiarului;
acest instrument conferă siguranţă părţilor implicate;
 scrisoarea de garanţie- este documentul prin care banca plătitorului confirmă, la
cererea acestuia, ca în anumite cazuri bine precizate va asigura, pentru o anumită perioadă de
timp şi în limita unei sume determinate, efectuarea plăţilor prevăzute în scrisoare din credite
bancare, în cazul în care la data solicitării plăţii, plătitorul nu are altă disponibilitate.

1.3 Contabilitatea decontărilor interbancare

Relaţiile interbancare sunt relaţii dezvoltate între bănci diferite, privite ca persoane
juridice independente. În acest caz, există următoarele tipuri de relaţii:

1
Circulara nr. 33 din 21.08.2002 pentru modificarea Regulamentului BNR nr 8/1994 privind Ordinul de plată,a Normelor-
cadru ale BNR nr 15/1994 privind Ordinul de plată pe support hârtie şi a Normelor tehnice ale BNR nr 16/1994 privind
Ordinul de plată pe support hârtie,cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial nr 701 din 25.09.2002
3
Normele- Cadru nr.7/08.03.1994 privind comerţul făcut de societăţile bancare şi celelalte societăţi de credit cu cecuri, pe
baza Legii nr.59/1934 asupra cecului, modificată prin Legea nr. 83/1994,Monitorul Oficial partea I,numărul 292 din
14.10.1994
4
Normele- Cadru nr.6 din 08.03.1994 privind comerţul făcut de societăţile bancare şi celelalte societăţi de credit, cu cambii şi
bilete la ordin, pe baza Legii nr 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificată prin Legea nr.83/1994,Monitorul
Oficial partea I,numărul 292 din 14.10.1994
9
 relaţiile dintre bănci şi Banca Centrală, derulate prin intermediul conturilor curente
deschise de bănci la Banca Centrală;
 relaţiile interne sau relaţiile desfăşurate între băncile ce aparţin aceluiaşi sistem bancar,
derulate prin intermediul sistemului de compensare interbancară sau utilizând relaţiile de
corespondent create;
 relaţiile externe dintre bănci ce aparţin unor sisteme bancare diferite (relaţii de
corespondent sau de parteneriat cu bănci străine)
Decontările interbancare reprezintă plăţi fără numerar, efectuate de unităţile bancare
pentru clienţii lor sau în numerar, având ca beneficiar o unitate bancară a altei bănci. Aceste
operaţiuni se pot efectua în două moduri:
a) Decontări prin Casele de Compensaţii
Casele de Compensaţii funcţionează sub tutela Băncii Centrale. Pentru realizarea
procesului de compensare, fiecare bancă îşi deschide un cont curent la Banca Centrală.
În cazul în care o bancă doreşte să efectueze la cererea unui client o plată către un
furnizor care are contul deschis la o altă bancă, aceasta va iniţia operaţiunea pe lângă Casa de
Compensaţii. Astfel, banca plătitorului va depune documentele de plată la Casa de
Compensaţii, iar pe baza acestor documente, Casa de Compensaţii creditează contul curent al
băncii, operaţiune echivalentă cu o ieşire de fonduri din bancă şi debitează contul curent al
băncii furnizorului, operaţiune echivalentă cu o intrare de fonduri în bancă. Fiecare bancă are
grijă să opereze în contul clientului său aceste operaţiuni, astfel, contul plătitorului este debitat,
iar contul beneficiarului este creditat.
Aceste operaţiuni sunt contabilizate folosind conturile:
111 “Cont curent la BNR”
341 “Decontări interbancare”
În funcţie de locul unde se află unităţile bancare ale plătitorului şi ale beneficiarului şi de
locul unde se realizează compensarea, există următoarele situaţii:
1) cazul în care banca plătitorului şi banca beneficiarului se află în acelaşi judeţ,
compensarea se realizează la Casa de Compensaţii din judeţul unde se află băncile:
 plata unei sume înregistrată la banca plătitorului
2511 = 111
“Conturi curente / plătitor” “Cont curent la BNR”

 încasarea sumei respective înregistrată la banca beneficiarului


111 = 2511
“Cont curent la BNR” “Conturi curente / beneficiar”
2) cazul în care banca plătitorului şi banca beneficiarului sunt situate în judeţe diferite, iar
compensarea se face în judeţul beneficiarului: - în acest caz compensarea se va face între banca
beneficiarului şi sucursala plătitorului din acelaşi judeţ. Banca plătitorului trebuie să vireze
suma de plată printr- o operaţiune intrabancară la sucursala sa din judeţul beneficiarului. Astfel:
 expedierea avizului de creditare către subunitatea din judeţul unde se va face
compensarea în vederea efectuării plăţii
2511 = 341
“Conturi curente / plătitor” “Decontări intrabancare”
10
 primirea avizului de creditare de către subunitatea care va face compensarea şi
iniţierea compensării
341 = 111
“Decontări intrabancare” “Cont curent la BNR”
 încasarea la banca beneficiarului
111 = 2511
“Cont curent la BNR” “Conturi curente / beneficiar”
3) băncile sunt situate în judeţe diferite, iar compensarea se face în judeţul băncii
plătitorului, caz în care compensarea se face între banca plătitorului şi sucursala băncii
beneficiarului din acelaşi judeţ. Astfel:
 efectuarea plăţii prin compensare
2511 = 111
“Conturi curente / plătitor” “Cont curent la BNR”
 încasarea sumei prin compensare de către subunitatea băncii beneficiarului, situată în
judeţul plătitorului şi virarea sumei către subunitatea plătitorului
111 = 341
“Cont curent la BNR” “Decontări intrabancare”
 încasarea de la subunitatea beneficiarului
341 = 2511
“Decontări intrabancare” “Conturi curente / beneficiar”
4) băncile se află în judeţe diferite, iar compensarea se face la nivelul centralelor prin
sistemul BNR. În acest caz se realizează două operaţiuni: în prima operaţiune se realizează un
virament de la subunitatea plătitorului către centrală, iar în cea de- a doua operaţiune se face un
virament de la centrala băncii beneficiarului către subunitatea unde acesta are contul.
b) Decontări prin conturi corespondente
Statutul de bancă corespondentă presupune existenţa unor caracteristici, cum sunt:
- se bazează pe încredere şi cunoaştere reciprocă;
- băncile îşi deschid conturi curente reciproce (nostro şi loro), stabilindu- se astfel plafoane
maxime de îndatorare;
- se stabileşte regimul de dobânzi şi de comisioane pentru operaţiuni reciproce şi reguli de
stingere a datoriilor;
- în cazul relaţiilor internaţionale, banca efectuează pentru banca corespondentă operaţiuni
în zona în care funcţionează.
În cazul în care băncile utilizează conturi corespondente, acestea pot efectua decontări
directe fără a apela la Casele de Compensaţii.
Conturile nostro sunt conturi curente ale băncii deschise la alte bănci, reprezentând
plasamente la acele bănci; contul “nostro” este operabil la banca proprietară a disponibilului din
cont.
Conturile loro sunt conturi curente ale altor bănci deschise la bancă, reprezentând resurse
obţinute de la acele bănci.
Decontările interne prin conturi de corespondent sunt reflectate contabil prin conturile
121 “Conturi de corespondent la bănci” (nostro) si 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”
(loro).
11
1.4 Contabilitatea decontărilor intrabancare

Decontările intrabancare realizează stingerea obligaţiilor rezultate în urma unor operaţiuni


comerciale sau necomerciale, desfăşurate între clienţii aceleiaşi bănci sau realizate de către
subunităţile băncii în nume şi cont propriu.
Acest tip de decontări mai poartă denumirea de operaţiuni între sedii şi apar atât în
contabilitatea unităţilor plătitoare cât şi în cea a unităţilor beneficiare a plăţii.
Unitatea bancară care ordonă o plată pentru contul clientului său ori pentru cont propriu
este numită unitatea bancară iniţiatoare, iar unitatea bancară care primeşte de la unitatea
iniţiatoare o plată sau un ordin de a efectua o plată, este numită unitate bancară destinatară. 5 În
funcţie de cele două situaţii sunt utilizate următoarele documente interne:
 avizul de creditare, atunci când banca iniţiatoare este banca plătitorului;
 avizul de debitare, atunci când banca iniţiatoare este banca beneficiarului.
Operaţiunile de decontare intrabancară sunt înregistrate în contabilitate cu ajutorul
conturilor: 111 “Cont curent la BNR” si 341 “Decontări intrabancare”.
Contul 111 “Cont curent la BNR” arată disponibilităţile băneşti aflate în contul curent la
BNR, precum şi micşorarea acestora ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate.
Contul 341 “Decontări intrabancare” evidenţiază operaţiunile efectuate între sediu şi
subunităţile din ţară ale aceleiaşi bănci, cât şi între subunităţile respective. Soldul existent
reprezintă operaţiunile aflate în curs de lămurire ca urmare a erorilor sau dificultăţilor de
înregistrare.
Exemple de înregistrări contabile:
 plata unei sume către un client ce are contul la o altă sucursală bancară:
2511 = 341
“Conturi curente / plătitor” “ Decontări intrabancare”
 încasarea sumei de la un client ce are contul la o altă sucursală bancară:
341 = 2511
“Decontări intrabancare” “Conturi curente / beneficiar”

5
V. Dedu, A. Enciu- Contabilitate bancară, Ed. Economică, Bucureşti, 2001, pag. 26
12
CAPITOLUL II

ORDINUL DE PLATĂ

2.1 Definiţie. Conţinutul ordinului de plată

Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acesteia unei
societăţi bancare receptoare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani.
A pune la dispoziţia unui beneficiar, pe baza unui ordin de plată, o anumită sumă de bani
înseamnă a plăti sau a face să se plătească acestuia respectiva sumă de bani.
O astfel de dispoziţie este considerată ordin de plată numai dacă:
a) societatea bancară receptoare dispune de fondurile reprezentate prin respectiva sumă de
bani- denumite în continuare fonduri băneşti- fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin
încasarea acesteia de la emitent;
b) nu prevede că plata trebuie să fie făcută la cererea beneficiarului.
Ordinul bancar are unele caracteristici esenţiale, cum sunt:
 relaţia de plată este declanşată ca urmare a unei obligaţii asumate sau datorii preexistente
ce urmează a se stinge o dată cu onorarea ordinului de plată;
 operaţiunea este efectuată la iniţiativa plătitorului;
 o trăsătură fundamentală este revocabilitatea. Aceasta constă în faptul că plătitorul îşi poate
retrage sau modifica instrucţiunile de plată, cu condiţia ca ordinul său iniţial să nu fi fost
executat prin plată în favoarea beneficiarului;
 depozitul bancar este obligatoriu. Acesta presupune obligaţia plătitorului de a crea băncii
sursa de fonduri necesară, fie prin blocarea sumei respective din contul său, fie prin depunerea
ei în vederea executării plăţii sau prin credit bancar acordat de bancă în acest scop în contul
ordonatorului.
Din punct de vedere al modului de încasare, ordinul de plată poate fi:
 simplu- încasarea nu este condiţionată de prezentarea unui document sau explicaţie cu
privire la scopul plăţii (excepţie face cazul în care se cere o chitanţă);
 documentar- încasarea sa este determinată de obligaţia beneficiarului de a prezenta
anumite documente (facturi, dovada plăţii unor chirii etc), indicate de plătitor în ordinul de
plată.
Transfer- Credit este o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de către plătitor a
unui ordin de plată dat unei societăţi bancare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită

13
sumă de bani şi care se finalizează prin acceptarea respectivului ordin de plată de către
societatea bancară destinatară.
Emitentul este persoana care emite un ordin de plată pe cont propriu.
Plătitor este prima persoana care emite, în nume şi pe cont propriu ordinul de plată în
cadrul unui transfer- credit. Plătitorul poate fi:
a) un client al societăţii bancare iniţiatoare,
b) societatea bancară iniţiatoare.
Beneficiar este persoana desemnată prin ordinul de plată de către plătitor să primească o
anumită sumă de bani. Beneficiarul poate fi:
a) un client al societăţii bancare destinatare,
b) societatea bancară destinatară.
Societatea bancară iniţiatoare este prima societate bancară care emite ordinul de plată în
cadrul unui transfer- credit.
Societatea bancară destinatară este societatea bancară care recepţionează şi acceptă un
ordin de plată, fie în numele său, fie pentru a pune la dispoziţia beneficiarului o anumită sumă
de bani, în cadrul unui transfer-credit.
Societatea bancară emiţătoare este orice societate bancară, cu excepţia unităţii bancare
destinatare, care emite un ordin de plată, inclusiv societatea bancară iniţiatoare.
Societatea bancară receptoare este societatea bancară care recepţionează un ordin de
plată în vederea executării acestuia, inclusiv societatea bancară destinatară.
Societatea bancară intermediară este orice societate bancară emiţătoare sau receptoare,
alta decât societatea bancară iniţiatoare sau destinatară.
Recepţia este procedura prin care o societate bancară recunoaşte că a primit spre
autentificare, acceptare şi executare un ordin de plată.
Autentificarea este procedura prin care societatea bancară determină dacă un ordin de
plată a fost emis de persoana indicată pe ordinul de plată ca emitent în această calitate.
Acceptarea este procedura prin care o societatea bancară recunoaşte ca valabil un ordin
de plată recepţionat, în vederea executării, obligându-se să execute serviciul de a transfera
fondurile băneşti la termenele şi condiţiile dispuse de emitent prin ordin de plată.
Executarea este o procedura de emitere de către societatea bancară emiţătoare a unui
ordin de plată cu scopul de a pune în aplicare un ordin de plată acceptat anterior.
Ziua bancară este acea parte a unei zile lucrătoare pe parcursul căreia o societate bancară
recepţionează şi emite ordine de plată cu data acelei zile.
Perioada de executare este o perioadă de o zi sau două zile bancare consecutive, care
începe cu prima zi şi care se sfârşeşte cu ultima zi în care o plată poate fi executată.
Dobânda de întârziere în executarea unui ordin de plată este o sumă de bani care
reprezintă valoarea ce se asociază la un moment dat sumei prevăzute de emitent în ordinul de
plată, calculată la o rată a dobânzii comunicată public şi prin metode de calcul acceptate de
către societăţile bancare.

14
2.1.1. Menţiuni obligatorii

Este ordin de plată şi se supune prezentului regulament orice dispoziţie necondiţionată


dată unei societăţi bancare de a plăti o anumită sumă de bani, unui beneficiar, care conţine
următoarele menţiuni obligatorii:
a) ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;
b) numele sau denumirea beneficiarului şi, după caz, numărul contului acestuia deschis la
societatea bancară destinatară;
c) numele sau denumirea plătitorului, numărul contului acestuia deschis la societatea bancară
iniţiatoare;
d) denumirea societăţii bancare iniţiatoare;
e) denumirea societăţii bancare receptoare;
f) elementul sau elementele care să permită autentificarea emitentului de către societatea
bancară iniţiatoare.

2.2.Obligaţiile părţilor implicate în circuitul ordinului de plată

1) Obligaţiile emitentului
Un emitent este obligat printr- un ordin de plată numai dacă acesta a fost emis de el sau de
către o altă persoană care are mandatul de a- l reprezenta.
În cazul în care un ordin de plată constituie obiect al operaţiunii de autentificare, alta
decât cea efectuată prin simpla comparare a semnăturilor, un prezumat emitent care nu se află
în situaţia menţionată în aliniatul anterior, este totuşi considerat obligat dacă societatea bancară
receptoare a acceptat ca fiind autentic ordinul de plată şi această operaţiune a fost efectuată
printr- o metodă de protecţie împotriva plăţilor neautorizate, rezonabil acceptată de societăţile
bancare. Un prezumat emitent nu este totuşi obligat dacă dovedeşte că ordinul de plată acceptat
de către societatea bancară receptoare a fost rezultatul acţiunii unei persoane, alta decât:
a) un actual sau fost angajat al său, sau
b) o persoană a cărei relaţie cu prezumatul emitent îi dădea dreptul acesteia să aibă acces la
autentificare.
Un emitent este obligat printr- un ordin de plată, în termenii în care s- a făcut recepţia la
societatea bancară receptoare. Emitentul nu este obligat printr- un duplicat greşit, o eroare sau o
neconcordanţă a ordinului de plată, dacă:
a) emitentul şi societatea bancară receptoare au consimţit asupra unei proceduri de detectare
a duplicatelor greşite, erorilor sau neconcordanţelor unui ordin de plată,
b) folosirea respectivei proceduri de către societatea bancară receptoare a arătat sau ar fi
arătat duplicatul greşit, eroarea sau neconcordanţa din conţinutul ordinului de plată.
Un emitent este obligat să plătească societăţii bancare receptoare pentru ordinul de plată
emis atunci când societatea bancară receptoare îl acceptă, dar această plată nu se face până la
începutul perioadei de executare a respectivului ordin de plată.
În cazul în care plata se face înaintea perioadei de executare a ordinului de plată, se
consideră efectuată pe riscul emitentului.
15
Plata obligaţiei emitentului faţă de societatea bancară receptoare se consideră a fi făcută:
a) în momentul în care s- a făcut debitarea contului emitentului, în cazul în care acesta are
un cont deschis la societatea bancară receptoare, sau
b) în momentul în care societatea bancară emiţătoare creditează un cont al societăţii bancare
receptoare deschis la ea şi aceasta din urmă foloseşte fondurile desemnate de suma respectivă
sau, dacă nu foloseşte fondurile, în ziua bancară următoare zilei în care fondurile au fost făcute
disponibile şi societatea bancară receptoare cunoaşte acest lucru;
c) în momentul în care societatea bancară emiţătoare creditează contul societăţii bancare
receptoare deschis la o altă societate bancară şi aceasta foloseşte fondurile respective sau, dacă
nu foloseşte fondurile, în ziua bancară următoare zilei în care fondurile au fost făcute
disponibile şi societatea bancară receptoare cunoaşte acest lucru;
d) în momentul în care decontarea finală este făcută prin creditarea contului societăţii
bancare receptoare deschis la Banca Naţională a României;
e) în momentul în care decontarea finală este făcută în favoarea societăţii bancare receptoare
în conformitate cu:
- regulile unui sistem de transfer de fonduri în vigoare la începutul perioadei de executare
a ordinului de plată, recunoscut de părţi şi care se referă la decontarea obligaţiilor dintre
participanţi;
- un acord de compensare bilaterală cu societatea bancară emiţătoare, recunoscut de părţi şi
în vigoare la începutul periodei de executare a ordinului de plată.
f) printr- un alt mod prevăzut de lege, dacă punctele a, b, c, d si e nu sunt aplicabile.6

2) Obligaţiile societăţii bancare receptoare


Se apreciază că o bancă a acceptat un ordin de plată în momentul recepţiei, în momentul
înştiinţării emitentului că a acceptat ordinul respectiv, sau în momentul în care procedează la
executarea, respectiv debitarea contului emitentului deschis la ea, ca plată pentru ordinul
respectiv.
Dacă un ordin de plată nu poate fi executat deoarece nu conţine menţiunile obligatorii sau
datorită insuficienţei ori inconsecvenţei datelor pe care le conţine, societatea bancară receptoare
îl va înştiinţa pe emitent, dacă acesta poate fi identificat, în intervalul de timp cerut.
Societatea bancară receptoare datorează dobânda de întârziere pentru vina de a-l nu fi
înştiinţat pe emitent, dobânda care va fi dedusă din dobânda plătibilă beneficiarului.
Dintre obligaţiile pe care trebuie să şi le asume societatea bancară receptoare se mai
numără şi executarea ordinului de plată în ziua bancară în care l- a acceptat sau cel târziu în
ziua bancară următoare. Dacă ordinul de plată indică o anumită dată a plăţii, atunci banca îl va
executa la data menţionată.

6
Circulara nr. 33 din 21.08.2002 pentru modificarea Regulamentului BNR nr 8/1994 privind Ordinul de plată,a Normelor-
cadru ale BNR nr 15/1994 privind Ordinul de plată pe support hârtie şi a Normelor tehnice ale BNR nr 16/1994 privind
Ordinul de plată pe support hârtie,cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial nr 701 din 25.09.2002

16
3) Obligaţiile societăţii bancare destinatare
Un ordin de plată se consideră acceptat de către societatea bancară destinatară în unul din
următoarele cazuri:
- la recepţia sa de la emitent, în condiţia în care există un acord între cele două părţi;
- în momentul înştiinţării emitentului privind acceptarea sau debitarea contului acestuia
deschis la aceasta, ca plată pentru acel titlu;
- în momentul în care se efectuează creditarea contului beneficiarului sau al comunicării
făcute aceştia au dreptul să retragă sau să utilizeze sume provenite în urma acceptării.
O societate bancară destinatară care nu acceptă un ordin de plată este obligată să facă o
comunicare cu privire la refuzul acestuia cel târziu în ziua bancară următoare ultimei zile a
perioadei de executare, dar totuşi există două excepţii de la această regulă, şi anume:
 atunci când plata se face prin debitarea unui cont al emitentului deschis la societatea
bancară destinatară şi aceasta nu are disponibil suficient în cont pentru onorarea ordinului de
plată respectiv;
 când nu există suficientă informaţie pentru identificarea emitentului.
Până la finalizarea unui transfer- credit, fiecare bancă are obligaţia de a sprijini pe plătitor
sau pe orice bancă emitentă anterioară şi are dreptul de a solicita sprijin fiecărei bănci
receptoare ulterioare în vederea completării procedurilor bancare privind respectiva plată. În
cazul în care un ordin de plată a fost emis în scopul stingerii unei obligaţii a plătitorului faţă de
beneficiar, această datorie este stinsă în momentul în care banca destinatară acceptă acest titlu
în favoarea beneficiarului. Deci un transfer- credit este finalizat în momentul acceptării, caz în
care banca devine obligată faţă de beneficiar pentru suma înscrisă în ordinul de plată acceptat.7

2.3 Transferul de credit

2.3.1 Definiţie. Trăsături

Operaţiunile de recepţie, autentificare, acceptare şi executare efectuate de către


societăţile bancare întâlnite pe parcursul ordinului de plată de la emitent la beneficiar poartă
denumirea de transfer- credit.
Transferul de credit este un act voluntar al debitorului care îşi exercită astfel în mod
expres consimţământul de plată. Deci, astfel, transferul de credit este o formă de existenţă a
voinţei libere a agentului economic de a- şi exercita drepturile de deţinător al fondurilor de
disponibilităţi libere şi de subiect al raporturilor contractuale în care este angajat.
Derularea şi finalizarea transferului- credit implică intervenţia mai multor bănci, deoarece
transferul dintre firme se dedublează în transferuri între bănci.
Băncile care derulează acest proces al transferului de credit trebuie să exercite cu rigoare
deplinătatea funcţiilor de administrator al fondurilor liber disponibile.
Băncile participante la transferul de credit trebuie să fie asistate de sisteme de compensare
eficiente care să poată asigura desfăşurarea operaţiunilor, în siguranţă şi în mod rapid.

7
Cezar Basno, Nicolae Dardac- Sisteme de plăţi, compensări şi decontări, Ed. Didactică şi Pedagogică,2003, pag. 79
17
Stingerea obligaţiilor aferente plăţilor efectuate poate fi realizată dacă la nivelul
economiei există posibilitatea efectuării lichidării soldurilor rezultate din relaţii interbancare, de
regulă, printr- un departament al Băncii Centrale care este depozitar pentru disponibilităţile
băncilor şi care astfel poate efectua reglările necesare prin virament.
O altă trăsătură esenţială a transferului de credit este faptul că are multe posibilităţi de
aplicare, astfel se poate utiliza în relaţii comerciale şi financiare între firme, în relaţiile firmelor
cu agenţiile guvernamentale şi persoane fizice, în relaţiile dintre bănci şi alte instituţii
financiare, etc.

2.3.2 Soluţionarea transferurilor de credit nefinalizate, eronate, întârziate

În cazul în care un transfer- credit nu este finalizat, societatea bancară receptoare este
obligată să returneze plătitorului suma primită de la acesta în baza ordinului de plată.
Într- un transfer- credit, o societate bancară receptoare nu este considerată a fi primit un
ordin expres privind o societate bancară intermediară până când nu face dovada că nu cere în
mod sistematic astfel de ordine exprese în cazuri similare. Emitentul, care într- un ordin de
plată a dat ordin expres unei societăţi bancare receptoare privind o societate bancară
intermediară are dreptul de a obţine returnarea fondurilor băneşti de la societatea bancară
intermediară respectivă.
În cazul în care suma înscrisă pe un ordin de plată de către o societate bancară receptoare
este mai mică decât suma înscrisă în ordinul de plată pe care l- a acceptat anterior în vederea
executării şi aceasta nu se datorează deducerii spezelor care i se cuvin, respectiva societate
bancară este obligată să emită un ordin de plată pentru diferenţă.
Dacă transferul de credit a fost finalizat, dar suma înscrisă pe un ordin de plată emis de
către o societate bancară emiţătoare este mai mare decât cea înscrisă în ordinul de plată pe care
l- a acceptat anterior în vederea executării, respectiva societate bancară are dreptul să
recupereze diferenţa de la beneficiar, iar acesta din urmă este obligat să restituie în această
circumstanţă diferenţa respectivă către societatea bancară emiţătoare la prima cerere a acesteia.
Mai există situaţia în care un transfer de credit este finalizat dar societatea bancară
receptoare nu şi- a respectat obligaţiile, aceasta este obligată faţă de beneficiar pentru plată
dobânzii de întârziere calculată la suma înscrisă pe ordinul de plată, pentru această obligaţie
fiind emise instrumente de plată distincte.
Obligaţia societăţii bancare pentru plata dobânzii de întârziere poate fi modificată printr-
un acord, astfel:
 o societate bancară poate să- şi mărească obligaţia faţă de un plătitor non- bancar sau faţă
de un beneficiar non- bancar;
 o societate bancară nu- şi poate reduce obligaţia pe care o are faţă de un plătitor non-
bancar sau faţă de un beneficiar non- bancar, decât cu acordul scris al acestora;
 o societate bancară poate să- şi mărească sau să- şi micşoreze, pe bază de acord scris,
obligaţia faţă de alte societăţi bancare.

18
2.3.3 Finalizarea transferului de credit

Până la finalizarea transferului de credit, fiecare societate bancară are obligaţia de a- l


sprijini pe plătitor sau pe oricare societate bancară emiţătoare anterioară şi dreptul de a cere
sprijinul oricărei unităţi bancare receptoare ulterioare în vederea completării procedurilor
bancare privind respectivul transfer- credit
Un transfer de credit este finalizat în momentul în care are loc acceptarea ordinului de
plată în favoarea beneficiarului. În momentul în care transferul de credit este finalizat,
societatea bancară destinatară devine obligată faţă de beneficiar pentru suma înscrisă pe ordinul
de plată acceptat.
Finalizarea transferului de credit nu împiedică exercitarea dreptului beneficiarului de a
recupera ulterior totalul acestor speze bancare de la plătitor.

19
CAPITOLUL III

CAMBIA

3.1 Definiţie. Rolul cambiei. Forme

Termenul de cambie provine de la cuvântul latinesc “cambio”, care înseamnă “schimb”.


Cambia, ca instrument de plată şi ca titlu de credit, a avut de- a lungul secolelor un rol
deosebit în dezvoltarea şi promovarea comerţului european şi mondial.
Întotdeauna cambia a avut o utilizare în sfere ce depăşeau adesea graniţele statale, de
aceea este importantă cunoaşterea normelor de folosire a cambiei pe plan internaţional şi chiar
reglementarea la acest nivel a raporturilor cambiale.
Cambia este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul
creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în calitate
de creditor care dă ordin debitorului său, numit tras, să plătească o sumă fixată la o dată
determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.8
O caracteristică esenţială a cambiei este transferabilitatea. Cambia poate fi transmisă de la
o persoană la alta, ceea ce înseamnă, pe de o parte, că obligaţia plătitorului, în termenii în care a
fost formulată rămâne valabilă, în timp ce creditorul se poate schimba de nenumărate ori, pe
măsură ce cambia trece, din diverse cauze, şi cu diferite motivaţii, din mână în mână.
Transferul de creanţe de la o persoană la alta, de la un creditor la altul, are un caracter
oneros şi se realizează pe baza interesului, nemijlocit, al fiecărei din părţile contractante. Noul
creditor acceptă astfel cambia ca un instrument de plată, purtător al unei anumite valori.
Se poate spune ca transferul de creanţe specific cambiei se bazează pe cesiune de creanţe
şi subrogare, principii de drept utilizate anterior.
Astfel, cesiunea de creanţe reprezintă actul prin care un creditor transferă altei persoane
dreptul de creanţă, fie la modul gratuit, fie la modul oneros. Actul de subrogare intervine atunci
când o persoană îşi asumă obligaţiile alteia, îşi asumă deci unele răspunderi.
Persoanele care au avut temporar calitatea de a fi beneficiar al cambiei, cedând cambia
altei persoane, nu sunt absolvite, în continuare de obligaţia de a asigura plata la scadenţa a
cambiei.

8
B.N.R,Normele- Cadru nr. 6 din 8.03.1994 privind comerţul făcut de societăţile bancare şi celelalte societăţi de credit, cu
cambii şi bilete la ordin, pe baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificată prin Legea nr. 83/1994,
Monitorul Oficial partea I numărul 292 din 14.10.1994
20
Toate persoanele implicate în cambie, mai ales în calitate de temporari beneficiari răspund
solidar privind plata la scadenţa a cambiei.
Cambia este un instrument de plată cu termene depărtate de timp. Este de fapt un
instrument de plată privind o sumă a cărei plată este prevăzută la un anumit termen.
Utilizând şi acceptând cambia ca mijloc de plată, agenţii economici au putut astfel, pe
baza propriilor lor înscrisuri, să suplinească, într- un moment, într- un act al schimbului, lipsa
de bani.
Transferabilitatea cambiei, posibilitatea utilizării sale ca mijloc de plată pe temeiul
transcrierii transferului pe faţa posterioară a cambiei, conduce la utilizarea aceleaşi cambii ca
mijloc de plată în numeroase cazuri succesive.
Astfel creşte eficienţa cambiei ca instrument de plată.
În cazul în care o cambie este trasă la ordinul trăgătorului însuşi, acesta se află şi în
poziţie de beneficiar al cambiei respective.
În cazul în care o cambie este trasă asupra trăgătorului însuşi, acesta se află în poziţie de
tras.
Cambia este un semn al banilor, reprezentând pentru creditor, expresia unei sume de bani
ce- i va reveni în timp, la data precizată de scadenţă.
Cambia are ca formă de existenţă biletul la ordin. Aceasta este forma cambiei ce se
realizează cu ajutorul a doi participanţi: beneficiarul şi plătitorul. În cazul biletului la ordin,
relaţia de credit poate decurge, în general, dintr-o operaţie de vânzare de marfă de către
beneficiar în favoarea debitorului, viitor plătitor.
O altă formă utilizată a fost trata. Aceasta este denumirea istorică a cambiei. În legislaţia
revăzută prin O.G. nr.11/1993, în ţara noastră a fost atribuită denumirea de cambie pentru
semnificaţia care în sistemele naţionale din ţările europene se foloseşte trata.
Trăgătorul îmbracă semnificaţia celui ce obligă, dă ordine să plătească, iar trasul cel care
este obligat prin această dispoziţie, deci prin ordin să plătească. Procesul subînţelege şi o
autoritate a trăgătorului de a da ordin, autoritate ce decurge din faptul că ordinul se întemeiază
pe transferul anticipat de valori aflate acum în posesiunea trasului.

3.2 Menţiuni obligatorii

Cambia trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond obligatorii stabilite de


Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin şi descrise de Normele- Cadru nr.6 din
8.03.1994.
Cambia trebuie să fie completată în întregime cu cerneală sau pix de culoare albastră sau
neagră sau prin dactilografiere.
Cambia este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie să satisfacă anumite condiţii
exprimate în formule consacrate de redactare a textului care exprimă clauze cu valoare juridică
strictă. În toate redactările, cambia trebuie să cuprindă menţiunile obligatorii cuprinse în lege
care să satisfacă cerinţele suficientei informaţii, precum şi cerinţele reflectării obligaţiilor
cambiale asumate de către părţi prin titlul respectiv.

21
În textul cambiei se pot face şi alte menţiuni decât cele obligatorii care să stipuleze clauze
facultative, răspunzând unor necesităţi specifice din practică comercială şi financiară.
Între menţiunile obligatorii pe care trebuie să le conţină, cambia cuprinde:
 denumirea de cambie;
 ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată;
 numele trasului;
 data scadenţei;
 locul unde trebuie făcută plată.
 numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;
 data şi locul emiterii;
 semnătura trăgătorului.
Ordinul de a plăti dat de trăgător în calitate de creditor, debitorului său, adică trasului,
trebuie să fie clar, precis şi necondiţionat. El reprezintă un ordin de a plăti pur şi simplu
reflectând o obligaţie care nu este afectată în nici un fel de condiţiile stipulate prin menţiunile
din textul cambiei, fie ele obligatorii sau facultative.
Într- o cambie plătibilă la vedere sau la un anume timp de la vedere, trăgătorul poate
stipula că suma va fi producătoare de dobândă. În orice altă cambie, această stipulaţiune se
socoteşte nescrisă. Dacă într- o cambie suma de plată este scrisă în litere şi în cifre, în caz de
deosebire, suma de plată este cea scrisă în litere.
Banca Naţională a României şi societăţile bancare acceptă doar cambii care au semnătura
explicată. Semnătura explicată cuprinde integral numele şi prenumele persoanei fizice sau
denumirea persoanei juridice şi numele şi prenumele reprezentantului său legal care se obligă
prin cambie.

3.3 Procesul cambial

Procesul cambial constituie o succesiune de acte şi evenimente care influenţează


obligaţiile consemnate în cambie, în toată perioada de valabilitate a cambiei, de la emitere până
la plată.
Aceste influenţe pot proveni din acte deliberate, conştiente ale persoanelor implicate în
cambie, în principal beneficiari, sau din evenimente care apar fără intenţia sau dorinţa unei
persoane angajate în procesul cambial, dar care influenţează mersul acestui proces.
Unul din actele cele mai frecvente, posibile în viaţa cambiei este transferul acesteia, care
se realizează prin gir, beneficiarul cedând drepturile sale, decurgând din cambie, primind în
schimb valoarea actuală a cambiei.
Un alt act este asigurarea garantării capacităţii de plată a persoanelor implicate în cambie,
a trasului în special. Efectul garantării prin aval constă în faptul că, dacă persoana garantată nu
plăteşte, avalistul (persoana care a semnat pentru aval) este obligat să satisfacă această dorinţă.
Acceptarea este de asemenea o menţiune făcută pe cambie care garantează valabilitatea
cambiei şi măreşte credibilitatea. Prin acceptare se recunoaşte datoria, şi implicit se obligă să
plătească, semnând în nume propriu.

22
Cambia este un instrument emis de către trăgător, pe care acesta îl înmânează
beneficiarului, şi care nu are încă nici o menţiune că elementele stabilite în cambie ar fi
cunoscute sau încuviinţate de către tras.
O altă operaţiune la care este supusă cambia este protestul, care reprezintă o constatare a
rezultatului negativ al prezentarii cambiei la plată.
În procesul cambial întâlnim şi intervenienţii, persoane în afara procesului cambial, care
nu au nici un rol în cambie, nefiind implicaţi sub nici o forma, dar care, din diverse motive,
sunt interesaţi să plătească pentru una din persoanele obligate în cambie.

3.4 Girul

3.4.1 Concept general. Tipuri de gir

Girul este actul prin care posesorul titlului, numit girant, transferă altei persoane, numită
giratar, printr- o declaraţie scrisă şi subscrisă pe titlu odată cu predarea acestuia, toate drepturile
decurgând din titlu astfel redactă şi completată.
În cazul în care trăgătorul a scris pe cambie cuvintele “nu la ordin”, titlul este transmisibil
în forma şi cu efectele unei cesiuni de creanţă ordinare.
Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al
trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia.
Formula de expresie a girului trebuie să cuprindă toate cele trei elemente constitutive, şi
anume:
 semnătura girantului;
 numele girantului;
 data girării.
Menţiunile privind circulaţia cambiei prin gir se fac de regulă pe spatele titlului, ceea ce
face ca operaţia de girare să mai poarte şi denumirea de andosare. În cadrul exprimării scrise
privind operaţiile de “girare” se va folosi exclusiv noţiunea de girare şi nu cea de andosare.
În cazul în care cambia a fost creată cu numele în alb al beneficiarului, este necesară
completarea cu numele acestuia pentru a se putea începe seria regulată a girurilor.
Giratarul titlului poate fi orice persoană care se poate obliga cambial în condiţiile legii,
indiferent dacă s- a obligat sau nu anterior prin titlul respectiv. În acest caz girul este un gir de
întoarcere. În acest caz, când titlul este transmis prin girul de întoarcere unui obligat principal,
acesta are ca efect reunirea de către aceeaşi persoană atât a calităţii de creditor, cât şi a calităţii
de debitor principal.
În cazul girului de întoarcere, în care beneficiarul girează în folosul trasului, al
trăgătorului sau al oricărui alt obligat, aceştia pot gira din nou cambia sau pot exercita
drepturile de regres, astfel:
 dacă girul este dat în folosul trasului care a acceptat cambia şi care, la scadenţă, are cambia
în posesia sa, el devine şi creditor şi debitor cambial şi, drept urmare, cambia se va stinge prin

23
confuziune. Dacă trasul nu a acceptat cambia, el este numai giratar şi în această calitate poate
să ceară plata de la girant şi de la trăgător.
 dacă girul s- a dat în folosul trăgătorului şi trasul a acceptat cambia, trăgătorul îi poate cere
trasului plata. În cazul în care trasul nu a acceptat cambia, creanţa cambială se stinge, deoarece
trăgătorul este şi creditor şi debitor al girantului.
Pe titlu pot fi arătaţi mai mulţi giratari, fie în mod cumulativ, caz în care exercitarea
drepturilor cambiale se va face de către toţi de comun acord, fie alternativ, caz în care oricare
dintre giratarii care se află în posesia titlului poate să exercite drepturile cambiale.
Dacă în gir au fost indicaţi mai mulţi giratari în mod cumulativ, atunci, pentru
transmiterea titlului mai departe prin gir, trebuie ca titlul să poarte semnătura tuturor giratarilor
care devin astfel, la rândul lor, giranţi.
Girarea titlului către o societate bancară poartă denumirea de scontare şi constituie o
modalitate prin care posesorul cambiei îşi poate procura prin gir bani, mai înainte de scadenţă.
Girul are unele caracteristici esenţiale, cum sunt:
 girul trebuie să fie necondiţionat, adică independent de motivaţia care l- a determinat, girul
nu poate stabili sau pune condiţii privind obligaţia prin cambie;
 girul parţial este nul, deoarece nu se poate admite ca o parte a creanţei încorporată în el să
aparţină girantului, iar cealaltă parte giratarului. Deci, transferul prin gir priveşte întreaga
valoare a cambiei,aceasta fiind indivizibilă.
Există mai multe tipuri de gir, şi anume:
 girul “în plin”- presupune declaraţia girantului semnată şi datată de acesta,este deci girul
în forma sa normală;
 girul “în alb”- produce aceleaşi efecte ca şi cel “în plin” şi permite posesorului cambiei să
o transmită fără a lua asupra sa vreo răspundere cambială, deoarece numele său nu figurează pe
titlu. Girul “în alb” mai permite darea în gaj a cambiei şi scoaterea ei din gaj mai înainte de
scadenţă, fără ca această operaţie să lase urme pe titlu şi prezentarea la scont.
Posesorul cambiei cu un gir “în alb” are următoarele posibilităţi:
- să- l completeze cu propriul său nume;
- să-l completeze cu numele altei persoane şi în acest caz îl predă acesteia;
- să gireze cambia din nou în alb sau la ordinul altei persoane;
- să transmită cambia unui terţ, fără să completeze girul în alb;
 girul în favoarea băncii- este modul în care se procedează la scontarea cambiei, forma prin
care cambia este folosită în procesul de creditare;
 girul de mandat- se înscrie pe cambie ca expresie a procurii date de beneficiar pentru
încasarea cambiei. Se utilizează expresia “pentru încasare”. În acest caz, giratarul nu poate
transmite cambia prin gir altei persoane. Dacă totuşi giratarul pentru procură girează la rândul
său cambia, acest ultim gir va fi considerat de asemenea ca un gir pentru procură, giratarul
având dreptul de a- şi substitui o altă persoană, în calitate de mandatar;
 girul pentru garanţie- se utilizează de către beneficiarul actual pentru a garanta vis- a- vis
de alţi agenţi economici anumite acţiuni ale sale. Se foloseşte expresia “valoare în garanţie”. În
această situaţie, giratarul nu poate să transmită cambia prin gir, deoarece dacă ar face acest
lucru, girul nu ar avea decât valoarea unui gir pentru procură;

24
 girul post- scadenţa- este forma de transfer a unei cambii în suferinţă. Aceasta poate apărea
după expirarea cambiei şi după protest, în interesul comun al părţilor implicate. Girantul
cedează cambia la un preţ redus unei persoane, care, în aceste condiţii, se va preocupa de
recuperarea cambiei.
Pentru ca deţinătorul unei cambii să fie socotit posesor legitim al titlului este nevoie să
existe o serie neîntreruptă a girurilor menţionate pe cambie sau pe adaos (“foaie de prelungire”
sau “allonge”).
Girantul poate interzice un gir nou. În condiţiile în care în textul unui gir este inserată o
astfel de interdicţie prin expresia “fără gir ulterior”, girantul nu răspunde faţă de persoanele
cărora cambia le- a fost girată ulterior contrar condiţiilor sale.
În cazul în care o persoană pierde, în orice condiţie posesiunea titlului, posesorul legitim
al acestuia, adică acel posesor care va justifica dreptul său printr- o serie neîntreruptă de giruri,
nu este obligat să predea cambia celui care a pierdut- o, cu excepţia situaţiilor în care a
dobândit- o cu rea- credinţă sau a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea acesteia.
Girul determină anumite efecte pentru desfăşurarea procesului cambial:
- prin gir se transferă toate drepturile decurgând din cambie;
- conform caracteristicilor cambiei, giranţii, prin transfer, se desprind de circuitul cambial
la modul principal (încasând sau beneficiind de valoarea actuală a cambiei în momentul
transferului).
Responsabilitatea solidară întăreşte baza de credibilitate a cambiei şi prin aceasta sfera de
atracţie a cambiei.
Fiecare nou semnatar aduce o nouă garanţie reprezentată de potenţialul său economic şi
capacitatea de plată şi fiecare nou implicat aduce un alt suport de credit pentru cambie, se
crează astfel condiţii de acceptare pentru alţi noi posibili semnatari.
Beneficiarii ulteriori, cu cât sunt mai mulţi, cu atât crează o sporire a bazei de
responsabilitate solidară şi prin aceasta măreşte sfera de atracţie şi implicit de implicare pentru
alţi agenţi economici.

3.4.2 Rolul societăţii bancare în procesul de girare

Cedarea cambiei prin gir către o societate bancară reprezintă de fapt vânzarea unei cambii
către o bancă, operaţiune care poartă denumirea de scontare.
Beneficiarul cambiei, nevoit să obţină mijloace de plată legale, silit să aibă disponibilităţi,
recurge la una din posibilităţile de a obţine bani cu ajutorul cambiei şi anume oferă spre
vânzare băncii cambia respectivă.
Scontul reprezintă dobânda cuvenită pe perioada de la scontare până la scadenţă. Astfel,
banca se angajează într- o operaţiune de credit: plasează la scontare o anumită sumă pentru a
obţine, după un anumit timp, o valoare majorată, care asigură, pe de o parte, recuperarea
creditului acordat, iar pe de altă parte, încasarea dobânzii cuvenite.
Băncile comerciale pot să- şi procure resurse pe baza cambiilor deţinute, pentru care sunt
beneficiari, adresându- se altor bănci: Banca de Scont sau băncile de emisiune.

25
În condiţiile în care banca comercială revinde cambia unei alte bănci, se efectuează
operaţiunea de rescontare, iar transferul prin gir se efectuează după aceleaşi principii.
Prin operaţiunea de rescontare, banca de emisiune îşi plasează primordial resursele
specifice: bancnote emise ca efect al dreptului său privilegiat de a emite bancnote şi prin
dreptul de a le valorifica pe calea creditului.
Prin scontarea cambiei către bănci, agenţii economici beneficiază de creditul băncilor, dar
la rândul lor băncile sunt beneficiare ale procesului de recreditare, realizat prin emisiune, dar
mai ales prin redistribuirea resurselor de creditare în economie.
Implicarea băncilor în procesul de scontare reprezintă de fapt asumarea răspunderilor
legate de transferul prin gir, adică băncile sunt implicate în procesul cambial şi în răspunderea
solidară privind plata cambiei. Astfel, băncile iau măsuri de prevedere necesare pentru a evita
eventualele urmări negative ale acestei implicări.
Una dintre aceste măsuri este selectarea severă a cambiilor care sunt admise pentru
rescontare, urmărindu- se astfel bonitatea persoanelor implicate, potenţialul economic şi
financiar, capacitatea de plată.

3.5 Acceptarea cambiei

Acceptarea cambiei reprezintă actul prin care trasul, către care s- a adresat trăgătorul
pentru plată prin emiterea titlului, se obligă să plătească, la scadenţă, suma înscrisă pe cambie,
posesorului legitim al acesteia.
Prezentarea cambiei la acceptare este facultativă, dacă nu există o indicaţie expresă în
sens contrar în text. Prezentarea cambiei va putea fi făcută oricând, dar nu mai târziu de data
scadenţei şi va putea fi făcută atât de posesorul cambiei cât şi de un simplu deţinător al acesteia.
În orice cambie trăgătorul poate stipula că ea va trebui să fie prezentată spre acceptare,
fixând sau nu un termen pentru prezentare. El poate interzice în cambie prezentarea spre
acceptare, excepţie făcând cazul în care cambia este plătibilă la un terţ sau este plătibilă într- o
altă localitate decât aceea a domiciliului trasului, sau dacă este plătibilă la un anumit termen de
la vedere. Acesta poate de asemenea să stipuleze că prezentarea spre acceptare nu va putea avea
loc înaintea unei anumite date.
Acceptarea intervine ca un moment în care, pe de o parte, trasul acceptă plata în principiu
şi consimte să o efectueze în termenul stabilit, aşa cum este scris în cambie, iar, pe de altă parte,
dă asigurare beneficiarului cambiei cu privire la cunoaşterea şi consimţământul acestei obligaţii
de către tras.
Semnatarii cambiei, trăgătorul şi giranţii, stabilesc de fapt regimul acceptării.
Prezentarea pentru acceptare a cambiei va putea fi interzisă, luând naştere aşa- numita
cambie neacceptabilă, cu excepţia cazurilor în care cambia este plătibilă la un terţ sau în altă
localitate decât cea a domiciliului trasului sau dacă ea este plătibilă la un anumit timp de la
vedere.
În cazul în care cambia a fost prezentată spre acceptare cu toate că prezentarea a fost
interzisă, iar trasul a refuzat acceptarea, trăgătorul şi giranţii cambiei nu răspund de lipsa de
acceptare.
26
Prezentarea cambiei la acceptare este obligatorie în cazul în care cambia este plătibilă la
un anume timp de la vedere, deoarece de la data prezentării la acceptare începe să curgă
termenul de scadenţă.
Dacă posesorul unei cambii plătibile la un anumit timp de la vedere nu prezintă cambia
spre acceptare în termen de un an, acesta nu mai are dreptul la nici o acţiune cambială, iar, dacă
posesorul nu respectă termenul fixat de un girant, acesta este eliberat de răspundere şi, odată cu
el, sunt eliberaţi de răspundere şi giranţii următori. Se poate spune că această neprezentare, în
termen, la acceptare este un mijloc de a ierta pe tras de datoria respectivă.
În cazul menţionării pe cambie a mai multor termene pentru acceptare stabilite de diverşi
posesori succesivi ai cambiei, posesorul actual este obligat să respecte toate aceste termene,
dacă nu doreşte să renunţe la dreptul de a exercita acţiunea de regres.
Trasul va putea cere, pentru a avea timpul necesar efectuării unor verificări, ca o nouă
prezentare la acceptare a cambiei să se facă în ziua următoare primei prezentări. Posesorul nu
este dator să lase trasului cambia prezentată spre acceptare.
Acceptarea se scrie pe cambie. Ea se exprimă prin cuvântul “acceptat”, sau orice altă
expresie echivalentă şi este semnată de către tras, semnătură pusă pe faţa cambiei şi este
socotită acceptare.
Acceptarea poate fi valabilă făcută pe un duplicat, dar nu şi pe o copie a cambiei.
Când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere, sau când ea trebuie prezentată
spre acceptare într- un termen stabilit printr- o clauză specială, acceptarea trebuie să poarte data
zilei prezentării. Dacă acceptarea nu este datată, posesorul, pentru a păstra dreptul de regres
împotriva giranţilor şi a trăgătorului, trebuie să ceară să se constate această lipsă printr-un
protest făcut în timp util.
Acceptarea trebuie să fie necondiţionată, trasul o poate însă restrânge la o parte din sumă.
Orice altă modificare adusă spre acceptare se socoteşte ca refuz de acceptare. Acceptământul
rămâne totuşi ţinut în limitele acestei acceptări.
În cazul în care trăgătorul unei cambii indică un loc de plată, altul decât cel al
domiciliului trasului, fără a indica însă persoana care trebuie să facă plata, acceptantul unei
astfel de cambii domiciliate are obligaţia ca, odată cu acceptarea, să arate şi persoana care va
face plata la locul indicat de trăgător. Dacă acceptantul nu onorează obligaţia, se consideră că
acceptantul înţelege să plătească el însuşi la locul indicat pentru plată.
Atunci când cambia este plătibilă la domiciliul său, odată cu acceptarea, trasul are dreptul
de a indica un alt loc de plată, adică o altă adresă unde se va efectua plata, cu condiţia ca
aceasta să se afle în aceeaşi localitate.
Datarea acceptării este necesară pentru a se dovedi înscrierea în cadrul termenului de
acceptare.
Acceptarea are ca efect consolidarea poziţiei trasului ca obligat principal în cambie.
Revenirea asupra acceptării nu este posibilă. În situaţia în care trasul este falit, acesta
trebuie totuşi să- şi exprime acceptarea, soluţionarea plăţii făcându- se în funcţie de potenţialul
economic al trasului.

27
3.6 Avalul

Avalul reprezintă o garanţie personală prin care avalistul (persoana care dă avalul),
garantează obligaţia unuia dintre obligaţii cambiali, direcţi sau pe cale de regres, numit avalizat,
pentru toată suma sau pentru o parte din ea.
Raporturile dintre avalist şi avalizat nu decurg din cambie, ci sunt raporturi personale.
Avalul va putea fi dat, fie de către un terţ, fie chiar de către un semnatar al cambiei, dar nu
poate fi dat de către trăgător sau acceptant, deoarece aceştia s- au obligat deja cambial.
Pentru a putea da un aval, avalistul trebuie să aibă capacitate juridică deplină.
Avalul se dă pe cambie sau pe adaos. Acesta se exprimă prin cuvintele “pentru aval” şi
poate fi dat atât pentru întreaga sumă menţionată pe titlu, cât şi pentru o parte din ea.
Avalul este socotit că rezultă din simpla semnătură a avalistului pusă pe faţa cambiei,
excepţie făcând situaţia în care este vorba de semnătura trasului sau a trăgătorului.
Avalul nu se poate da sub condiţie şi nu poate aduce schimbări privind elementele
fundamentale ale datoriei garantate şi nici nu poate cuprinde clauze incompatibile cu natura sa.
Avalistul este obligat să indice persoana pentru care dă avalul. În cazul în care nu
îndeplineşte această obligaţie se consideră că avalul ese dat pentru trăgător, ca fiind persoana
care eliberează de răspundere cel mai mare număr de persoane obligate, fără a fi admisă proba
contrară.
Atunci când semnătura debitorului este falsă, avalul este valabil, căci titlul circulă ca şi
cum ea ar fi adevărată.
Când posesorul a pierdut acţiunea cambială sau titlul este nul pentru o cauză oarecare,
obligaţia avalistului se stinge, deoarece el a înţeles să se oblige numai ca avalist.
Avalul intervenit după scadenţa cambiei nu produce efectele cambiale pe care le- ar fi
produs înainte de scadenţă, ci numai efectele unei simple fidejusiuni.
Avalistul apare ca un debitor de regres, după ce a plătit, el se poate îndrepta, la alegere, în
contra celor obligaţi faţă de el sau numai în contra unuia dintre aceştia. Totodată, obligaţii
cambiali pot opune avalistului care a plătit numai excepţiile personale faţă de el, nu şi
excepţiile ce ar fi fost opozabile posesorului titlului achitat sau avalizatului.
Prin natura sa, avalul a dat o largă posibilitate de includere a băncilor în procesul cambial,
care au început să aibă un rol tot mai puternic în derularea comerţului intern şi internaţional.
De exemplu, vânzarea mărfurilor pe credit între parteneri aflaţi la distanţe mari crează
dificultăţi în legătură cu informaţiile exacte despre potenţialul economic şi capacitatea de plată
a cumpărătorilor. De aceea a apărut avalul, pentru o cunoaştere pe plan mai general şi pentru a
asigura plata creanţei.
Un asemenea rol şi l- au asumat băncile care acordă garanţii bancare, sub forma avalului
şi mulţi apelează la această garanţie pentru derularea operaţiunilor comerciale pe spaţii tot mai
mari.

28
3.7 Scadenţa. Plata cambiei

Scadenţa este termenul la care cambia este exigibilă şi trebuie plătită. Aceasta trebuie să
fie certă, adică să indice cu precizie ziua sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul
trebuie să se prezinte la plată, trebuie să fie posibilă. Titlurile care poartă o scadenţă anterioară
datei de emitere sau o scadenţă ce nu se poate verifica sunt nule.
Practica cunoaşte multiple tipuri de formulare a scadenţei: la vedere, la un anumit timp de
la vedere, la un anumit timp de la emitere, la o dată fixă.
Cambia la vedere este plătibilă la prezentare. Ea trebuie prezentată spre plată în termen de
un an de la data sa. Trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi
reduse de giranţi.
Trăgătorul poate stipula că o cambie plătibilă la vedere nu trebuie să fie prezentată spre
plată înaintea unei anumite date. În acest caz termenul de prezentare curge de la această dată.
Scadenţa unei cambii la un anumit timp de la vedere este determinată, fie de data
acceptării, fie de aceea a protestului. În lipsa protestului, acceptarea nedatată este socotită faţă
de acceptant ca fiind făcută în ultima zi a termenului prevăzut pentru prezentare spre acceptare.
Dacă scadenţa este la un anume timp de la data emiterii, ea poate fi exprimată în zile,
săptămâni, luni şi ani de la data emiterii. Dacă scadenţa este fixată la începutul sau la sfârşitul
lunii, prin aceste termene se înţelege prima, a cincisprezecea sau ultima zi a lunii.
În ce priveşte scadenţa la o dată fixă, aceasta prevede ca elemente componente: ziua, luna,
anul. Dacă se precizează ora, aceasta trebuie să se încadreze în orarul băncilor, deci să fie
rezonabilă din acest punct de vedere.
Plata cambiei este exigibilă la scadenţă.
Posesorul unei cambii plătibile la o zi fixă sau la un anume termen de la data emiterii sau
de la vedere trebuie să o prezinte la plată, fie în ziua în care ea este plătibilă, fie una din cele
două zile lucrătoare ce urmează.
Prezentarea unei cambii la o casă de compensaţii este echivalentă cu o prezentare spre
plată.
Posesorul cambiei va prezenta titlul la scadenţă la locul şi adresa indicate pentru plată.
În vederea efectuării plăţii, trasul, în postura de plătitor, este îndreptăţit să facă unele
verificări privind:
- identitatea posesorului;
- succesiunea regulată a girurilor.
Dacă o cambie a fost acceptată prin intervenţie, atunci ea trebuie prezentată la plată însăşi
persoanei care a acceptat- o sau persoanei indicate în titlu să plătească pentru persoana care a
acceptat cambia, căci, prin acceptare, persoana care a acceptat prin intervenţie devine debitorul
principal pe titlu. Prezentarea la plată se face la domiciliul acestor persoane. În cazul în care
cambia cuprinde indicaţii la nevoie, titlul va fi prezentat şi acestora.
Confirmarea plăţii are loc prin menţiunea “achitat” pe care o face posesorul cambiei şi o
semnează.
În cazul în care, odată cu efectuarea plăţii, trasul nu solicită nici înscrierea menţiunii
“achitat” pe cambie, nici o chitanţă separată dovedind plata, atunci posesorul va restitui cambia
fără a mai efectua nici o operaţiune.
29
Restituirea voluntară a titlului debitorului de către creditor constituie dovada eliberării
acestuia şi a co- debitorilor săi solidari de obligaţiile cambiale pe care şi le- au asumat. În caz
de contestaţie va trebui să se facă dovada, prin orice mijloc de probă, că restituirea titlului de
către posesor debitorului său s- a făcut în mod voluntar.
Dacă cambia este sechestrată de o autoritate judecătorească, posesorul său legitim poate
cere plata, în baza unui ordin al autorităţii judecătoreşti respective. Debitorul care plăteşte
devine posesorul titlului în baza acestui ordin al autorităţii judecătoreşti.
Posesorul unei cambii nu este ţinut să primească plata înainte de scadenţă. Trasul care
plăteşte înainte de scadenţă o face pe riscul şi pericolul său. Acel care plăteşte la scadenţă este
valabil liberat, exceptând cazul în care nu a fost fraudată sau greşeala gravă din partea sa. El
este dator să verifice regulata succesiune a girurilor, dar nu şi autenticitatea semnăturilor
giranţilor.
Pe orice cambie este obligatorie înscrierea sumei de plată şi a monedei în care urmează să
se efectueze plata.
De regulă, cambia trebuie să fie plătibilă în moneda locului plăţii, respectiv în lei pentru
cambiile plătibile în România. Excepţie de la această regulă pot fi următoarele două situaţii:
 trăgătorul exprimă suma de plată într- o altă monedă decât în lei şi plata urmează să se
efectueze în această monedă;
 trăgătorul exprimă suma de plată într- o altă monedă decât în lei, dar stipulează că plata
efectivă se va face în lei la cursul zilei.

3.8 Regresul în caz de neacceptare sau neplată. Protestul

1)Regresul
În materia cambială principalul obligat este acceptantul. Pentru exercitarea acţiunii
cambiale contra acestuia nu este nevoie de îndeplinirea nici unei condiţii de ordin cambial, cu
excepţia aceleia referitoare la prescripţia cambială.
Acţiunea cambială este directă sau de regres: directă contra acceptantului şi avaliştilor săi;
de regres contra oricărui alt obligat.
Acţiunea de regres este condiţionată de depunerea în termenele de oportunitate şi de
constatarea refuzului de plată sau a situaţiilor de îndreptăţire (de regulă prin protest).
Poate face obiectul acţiunii de regres orice persoană dintre cele ce au răspundere solidară
în cambia respectivă. De regulă, se alege cel cu capacitate de plată în momentul respectiv.
Posesorul cambiei poate exercita drepturi de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi a
celorlalţi obligaţi:
 la scadenţă, dacă plata nu a avut loc;
 chiar înainte de scadenţă.
În situaţia în care acceptantul sau avaliştii au plătit parţial cambia, posesorul va putea face
acţiunea de regres numai pentru suma neplătită.
Acţiunea de regres va putea fi exercitată şi înainte de scadenţă în următoarele cazuri în
care efectuarea plăţii este aleatorie:

30
 dacă acceptarea a fost refuzată total sau parţial. În situaţia în care trăgătorul a interzis pe
cambie acceptarea prin inserarea cuvântului “neacceptabilă”, nu se poate acţiona pe cale de
regres pentru lipsa de acceptare, pentru că titlul nu trebuia prezentat la acceptare.
 în caz de faliment al trasului, fie că acesta a acceptat sau nu;
 în caz de încetare de plăţi din partea trasului chiar dacă aceasta nu este constatată printr- o
hotărâre;
 în cazul în care urmărirea bunurilor trasului a rămas fără rezultat;
 în caz de faliment al trăgătorului unei cambii neacceptabile, deoarece posesorul cambiei nu
poate prezenta cambia la acceptare, nu se mai poate baza nici pe solvabilitatea trăgătorului la
scadenţă.
Posesorul unei cambii are dreptul de a cere tuturor obligaţilor cambiali atât pe cale de
regres cât şi pe cale directă, în funcţie de respectivul obligat cambial, următoarele:
 suma indicată în textul cambiei neacceptată sau neplătită împreună cu dobânda, dacă
aceasta a fost stipulată;
 dobânda legală calculată cu începere de la data scadenţei;
 cheltuielile de protest, acelea aferente notificărilor sau alte cheltuieli justificate, cheltuieli
care privesc deopotrivă pe obligaţii de regres şi pe obligaţii principali.
În cazul unui regres, după o acceptare parţială, cel care plăteşte suma pentru care cambia
nu a fost acceptată, poate cere să se facă menţiunea de această plată pe cambie şi să i se dea
chitanţă.
Posesorul trebuie, în afară de aceasta, să- i predea o copie a cambiei, certificată conform,
precum şi protestul, pentru a- i face posibil exerciţiul regresurilor ulterioare.
Dacă la scadenţă acceptantul unei cambii nu plăteşte, posesorul titlului, care doreşte să
încaseze mai repede suma care îi este datorată, va putea să se despăgubească prin tragerea unei
noi cambii (contra- cambie) asupra unuia dintre giranţii săi plătibilă la domiciliul acestuia,
evitând astfel cheltuielile şi întârzierile necesare susţinerii unei proceduri de executare
cambială.
Contra- cambia va trebui să cuprindă toate menţiunile esenţiale cerute pentru validitatea
unei cambii.
Scadenţa contra- cambiei poate fi numai la vedere.
Trasul în contra- cambie nu poate fi decât un debitor de regres sau avalistul acestuia şi în
nici un caz trasul sau un obligat principal sau avaliştii acestora.
Locul de plată al contra- cambiei va fi la domiciliul aceluia asupra căruia contra- cambia a
fost trasă.
Regresul prin contra- cambie se poate exercita tot timpul cât durează prescripţia cambială.

1) Protestul
Reprezintă constatarea printr- un act autentic a rezultatului negativ al prezentării cambiei
spre acceptare şi plată.
Protestul se dresează de către executorul judecătoresc.
Executorul judecătoresc constată în mod public refuzul de plată pe cambie sau pe un
adaos. Locul de dresare a protestului poate fi domiciliul trasului sau judecătoria. Dacă persoana

31
implicată nu este găsită, protestul se întocmeşte la judecătorie şi este considerat “protest în
vânt”.
Protestul trebuie să cuprindă:
 anul, luna, ziua, ora în care a fost dresat;
 numele şi prenumele celui care a cerut facerea protestului;
 numele şi prenumele persoanei sau persoanelor contra cărora s- a făcut protestul;
 arătarea locurilor în care a fost dresat cu menţiunea cercetărilor făcute;
 transcrierea exactă a cambiei, dacă protestul nu s- a făcut chiar pe înscrisul cambial;
 somaţiunea de plată, răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s- a obţinut nici un
răspuns.
Protestul de neacceptare se face în contra trasului şi a indicatului la nevoie pentru
acceptare, în cazul în care posesorul cambiei doreşte să exercite dreptul de regres înainte de
scadenţă.
Protestul de neplată a unei cambii plătibilă la zi fixă sau la un anume timp de la data
emisiunii, sau la un anume timp de la vedere, trebuie să fie făcut în una din cele două zile
lucrătoare ce urmează zilei în care cambia este plătibilă. Când cambia este plătibilă la vedere,
protestul trebuie să fie făcut în condiţiile arătate în aliniatul precedent, pentru protestul de
neacceptare.
Protestul de neacceptare scuteşte de prezentare la plată şi de protestul de neplată.
Actul de protest se înregistrează în registrul special de la judecătorie. Săptămânal
judecătoria este obligată să remită tabele informative către Camera de Comerţ.
Astfel, protestul şi elementele sale devin publice. Aceste informaţii sunt reţinute în bazele
de date ale băncilor şi ale altor persoane interesate în a cunoaşte evoluţia capacităţii de plată a
agenţilor economici. Pentru unii aceste date reprezintă repere preţioase în a- şi orienta
raporturile economice în viitor. Pentru alţii, aceste date exprimă laturi negative ce se dezvăluie
public şi care- i afectează major. De aceea agenţii economici trebuie să evite asemenea
momente pentru a fi feriţi de efectele lor.

3.9 Executarea silită a cambiei

Executarea silită cambială este o alternativă a înfăptuirii recuperării valorii cambiei, alta
decât acţiunile în justiţie studiate până acum.
Cambia, prin lege are valoare de titlu executoriu şi această calitate se referă atât la suma
prevăzută în cambie, cât şi la dobânzile şi cheltuielile de protest aferente. Executarea silită este
preferată de bănci.
Între mai mulţi obligaţi care au o situaţie egală în cambie nu se poate exercita acţiunea
cambială, raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate după normele relative la
obligaţiunile solidare.
Competenţa pentru a investi cambia cu formulă executorie este judecătoria. Încheierea de
investire nu este supusă apelului.
Cambia emisă în străinătate are aceleaşi efecte executorii, dacă acestea sunt admise şi de
legea locului unde cambia a fost emisă.
32
Somaţiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a
protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
În termen de 5 zile de la primirea somaţiunii, debitorul poate face opoziţie la executare.
Opoziţia se va introduce la judecătoria care a investit cambia cu formulă executorie.
Judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere,
înaintea oricărei alte pricini.
Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la
pronunţare.
Instanţa va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu poate recunoaşte
semnătura, înscriindu- se în fals sau nu recunoaşte procura.
În caz de suspendare a executării, creditorul va putea obţine măsuri de asigurare.
Excepţiile pe care un debitor cambial le poate opune posesorului cambiei se împart în
următoarele categorii:
 excepţii privind nulitatea titlului (excepţii deduse din însăşi forma cambiei, excepţii bazate
pe lipsa de valoare juridică a condiţiilor de formă numai aparent existente);
 excepţii decurgând din raporturile dintre posesorul şi debitorul cambiei (excepţii
personale);
 excepţii privitoare la condiţiile de exercitare ale acţiunii sau execuţiei cambiale (excepţii
procedurale).
Excepţiile bazate pe lipsa de valoare juridică a condiţiilor de formă numai aparent
existente, nu rezultă din cuprinsul titlului, de aceea ele trebuie dovedite cu probe exterioare
acestuia.
Excepţiile privitoare la forma titlului (excepţiile formale) pot fi invocate de oricare dintre
semnatarii cambiei, deoarece titlul se prezintă inform din punct de vedere al dreptului cambial.
Excepţiile privitoare la incapacitatea, fals sau lipsa de reprezentare valabilă nu pot fi
invocate decât de către persoanele ale căror obligaţii sunt lovite de nulitate în chiar substanţa
lor pe aceste considerente.
Excepţiile personale derivă din raporturile juridice care intervin între părţile semnatare ale
cambiei. Aceste raporturi constituie, de regulă, raportul fundamental al obligaţiei cambiale
abstracte. Excepţiile personale sunt:
 excepţii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulaţia
cambiei;
 excepţii referitoare la viciile de consimţământ;
 excepţii izvorând din raporturi ulterioare creaţiei cambiale.
Executarea silită în ansamblul ei este o modalitate relativ facilă, fapt ce o face preferabilă
pentru bănci, în activitatea de recuperare valorică a cambiei.

3.10 Anularea, înlocuirea cambiei

În cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii unei cambii, posesorul poate înştiinţa despre
aceasta pe tras şi poate solicita anularea titlului printr- o cerere adresată preşedintelui
judecătoriei locului în care cambia este plătibilă.
33
Cererea va trebui să arate condiţiile esenţiale ale cambiei şi, dacă este vorba de o cambie
în alb, elementele suficiente spre a o identifica.
După examinarea cererii şi a elementelor produse, precum şi a dreptului posesorului, va
pronunţa în cel mai scurt timp posibil o ordonanţă, prin care, specificând datele cambiei, o va
declara nulă în mâinile oricui se va găsi ea şi va autoriza să se facă plata ei după trecerea a 30
de zile de la publicarea în Monitorul Oficial , în cazul în care cambia are scadenţa depăşită sau
este la vedere, sau în termen de 30 de zile de la data scadenţei, dacă aceasta este ulterioară
publicării în Monitorul Oficial şi numai dacă, între timp, deţinătorul nu a făcut opoziţie.
Plata făcută de tras înainte de notificarea ordonanţei, cu toată înştiinţarea făcută, liberează
pe debitor.
În termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, deţinătorul cambiei va putea
face opoziţie în contra acestei ordonanţe, opoziţie ce se va comunica atât petiţionarului cât şi
trasului, odată cu citarea lor înaintea instanţei locului de plată.
Plata cambiei va putea fi cerută de către persoana care a obţinut înlocuirea titlului. În
acest scop aceasta va trebui să prezinte fie ordonanţa de anulare şi un certificat de la judecătoria
respectivă că nu s- a introdus opoziţia în termen, fie hotărârea definitivă de respingere a
opoziţiei. Dacă titlul sustras, distrus sau pierdut este o cambie în alb sau o cambie care nu a
ajuns încă la scadenţă se va putea cere un duplicat în aceleaşi condiţii.
Ordonanţa sau hotărârea rămasă definitivă stinge orice drept decurgând din cambia
anulată, fără a prejudeca eventualele acţiuni ale posesorului faţă de cel care a obţinut anularea.

3.11 Biletul la ordin

Biletul la ordin este un titlu de credit sub semnătura privată, care pune în legătură în
procesul creării sale două persoane: subscriitorul sau emitentul şi beneficiarul. Titlul este creat
de subscriitor sau emitent în calitate de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani
fixată, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumită beneficiar care are
calitatea de creditor.
De regulă, un bilet la ordin este emis la cererea creditorului ca o recunoaştere a datoriei
debitorului.
Biletul la ordin trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond obligatorii descrise
de normele cadru ale BNR. Acesta trebuie să fie un act autentic în situaţia în care trăgătorul nu
ştie carte.
Biletul la ordin este un titlu formal, care, pentru a fi valabil, trebuie să satisfacă anumite
condiţii exprimate în formule consacrate de redactare a textului, care exprimă clauze cu valoare
juridică strictă. În toate redactările biletul la ordin trebuie să cuprindă menţiunile obligatorii
prevăzute de lege care să satisfacă cerinţele suficientei informaţii care decurge din titlu, precum
şi cerinţele certitudinii reflectării obligaţiilor asumate de către părţi prin titlul respectiv.
Biletul la ordin cuprinde:
 denumirea de bilet trecută în textul titlului;
 promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată;
 arătarea scadenţei;
34
 arătarea locului unde plata trebuie făcută;
 numele celui care sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;
 arătarea datei şi a locului emiterii;
 semnătura emitentului.
Titlul căruia îi lipseşte una din menţiunile obligatorii este socotit nul, excepţie făcând
următoarele:
 biletul la ordin a cărui scadenţă nu este arătată este socotit plătibil la vedere;
 în lipsa unei arătări speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plata şi în acelaşi
timp loc al domiciliului emitentului;
 biletul la ordin care nu arată locul unde a fost emis se socoteşte semnat în locul arătat lângă
numele emitentului.

CAPITOLUL IV

CECUL

4.1 Definiţie. Circuitul cecului. Menţiuni obligatorii

Cecul este un instrument de plată care s- a afirmat preponderent de- a lungul secolelor,
având o largă utilizare pe plan naţional şi internaţional.
În România, legea cecului datează din 1934, după 1947, ţara noastră nici nu a abrogat
această lege, dar nici nu a aplicat- o, folosind în schimb norme şi reglementări emise de Banca
Naţională.
Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil
corespunzător în aceste conturi. Disponibilul este creat printr- un depozit bancar, din operaţiuni
de încasări sau prin acordarea unui credit bancar.
Cecul este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării sale trei
persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Instrumentul este creat de către trăgător, care, în
baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiţionat
acesteia, care se află în poziţie de tras, să plătească la prezentare, o sumă determinată unei terţe
pesoane sau însuşi trăgătorului emitent aflat în poziţie de beneficiar. Cecul trebuie să
îndeplinească condiţiile de formă şi de fond obligatorii descrise de normele BNR.
Cecul se trage, deci, asupra băncii în limita fondurilor emitentului, constituite în prealabil
la o valoare corespunzătoare cecului, certă, lichidă, exigibilă şi disponibilă.
Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operaţiile legate de acest
instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează iar trasul îl
plăteşte.
Cecul este un instrument de plată, prin care trăgătorul dispune de fondurile pe care le are
o societate bancară, trasul, acesta obligându- se să- i facă serviciul de casă. În acest scop,
35
societatea bancară eliberează clientului său, trăgătorul, mai multe formulare necompletate, pe
care acesta le va putea transforma în cecuri, în limitele disponibilităţilor proprii.
BNR şi societăţile bancare pot accepta cecuri redactate în orice limbă, cu condiţia ca
aceste acte să provină de la bănci sau societăţi similare din străinătate agreate de acestea.
Pe cec se pot face şi alte menţiuni decât cele obligatorii care prin instrumentul respectiv
să stipuleze clauze facultative, răspunzând unor necesităţi specifice raporturilor dintre cele trei
persoane: trăgător, tras şi beneficiar.
Cecul cuprinde9:
 denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru
redactarea acestui titlu;
 ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;
 numele celui care trebuie să plătească (trasul);
 arătarea locului unde plata trebuie făcută;
 arătarea datei şi a locului emiterii;
 semnătura celui care emite cecul (trăgătorul).
Lipsa denumirii de cec atrage nulitatea instrumentului, precum şi orice condiţii, limitări
sau contraprestaţii, care se adaugă ordinului de a plăti, pe cec.
Cecurile vor purta menţiuni clare privind ziua, luna şi anul emiterii pentru a putea
permite:
a) calcularea de către tras a termenului de prezentare la plată, termen după expirarea căruia
posesorul decade din drepturile sale de regres;
b) constatarea capacităţii legale a trăgătorului în momentul aplicării semnăturii sale pe
instrument.
În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată.
Dacă mai multe locuri sunt arătate lângă numele trasului cecul este plătibil la primul loc arătat.
În lipsa acestora, sau a oricăror arătări, cecul este plătibil la locul unde trasul are principalul sau
stabiliment.
Cecul care nu arată unde a fost emis se socoteşte semnat la locul arătat lângă numele
trăgătorului.
Cecul nu poate fi tras decât asupra societăţii bancare. Cu toate acestea, cecul tras şi
plătibil în străinătate este valabil ca cec, chiar dacă trasul nu este societate bancară.
Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil asupra căruia are dreptul de a
dispune prin cec pe baza unei convenţii exprese sau tacite. Titlul emis fără observarea acestor
condiţii valorează totuşi ca cec.
Cecul, fiind în esenţă un instrument de plată la vedere nu poate fi supus acceptării trasului
care, în cazul cecului, plăteşte pentru trăgător din disponibilităţile create de acesta. În cazul
cecului, trasul nu îşi asumă personal nici o obligaţie.
Prin expresia “cec certificat” se înţelege cecul pe care o societate bancară aflată în poziţie
de tras confirmă, înaintea remiterii cecului de către beneficiar, existenţa fondurilor necesare
efectuării plăţii ordonate prin respectivul instrument de plată.
Certificarea unui cec poate fi cerută societăţii bancare de către trăgătorul emitent înainte
de a- l da la plată, sau de unul dintre posesorii ulteriori, beneficiari ai cecului.
9
Reglementări privind cecul, Legea 83/1994, Monitorul Oficial partea I, numărul 292 din 14.10.1994
36
Certificarea unui cec de către societatea bancară aflată în poziţie de tras atrage după sine
faptul că trăgătorul nu mai poate retrage din contul său suma destinată plăţii cecului respectiv,
înainte de expirarea termenului de prezentare al acestuia.
Există posibilitatea verificării de către bancă a existenţei acoperirii cecului emis prin:
 certificarea cecului, caz în care banca blochează pentru un număr de zile suma certificată;
 vizarea cecului, situaţie în care banca certifică existenţa depozitului, dar nu se obligă să- l
blocheze.
Emiterea de cecuri fără acoperire poate fi asimilată ca infracţiune de escrocherie, în cazul
în care aceasta s- a făcut în scopul de a produce prejudicii sau de a împiedica o altă persoană în
executarea drepturilor sale. În cazul unor abateri grave sau repetate, asupra emitentului poate fi
pronunţată o interdicţie judiciară şi poate fi însoţită de măsuri de publicitate, fiind înregistrată
ca şi interdicţie bancară la Banca Centrală.
Principalele etape în circuitul simplificat al cecului sunt:
1) Firma A achiziţionează mărfuri de la firma B. Prima are cont curent deschis la Banca X,
iar firma B are cont deschis la Banca Y;
2) În baza disponibilului din contul curent, Banca X eliberează un carnet de cecuri firmei A;
3) La achiziţionarea mărfii, firma A completează o filă din carnetul de cecuri cu datele
necesare şi suma reprezentând contravaloarea mărfii, o semnează şi o înmânează firmei B;
4) Firma A apare în calitate de trăgător. Banca X are calitatea de tras, iar firma B de
beneficiar;
5) Firma B prezintă cecul la Banca Y care îl transmite Băncii X pentru încasare;
6) Banca X achită cecul Băncii Y;
7) Prin această operaţiune se stinge datoria firmei A faţă de firma B.
Dacă într- un cec suma de plată este scrisă în litere şi în cifre, în caz de deosebire, suma
de plată este cea înscrisă în litere.
Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de
deosebire, suma de plată este cea mai mică.
Dacă cecul poartă semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnături
false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar
putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau în numele cărora a fost semnat, obligaţiile
celorlalţi semnatari rămân totuşi valabile.
Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă numele şi prenumele sau firma celui care
se obligă. Totuşi este valabilă semnătura în care prenumele este prescurtat sau arătat numai prin
iniţiale.
Obligaţia asumată pe cec poate fi făcută prin mijlocirea unui mandatar sau a unui
reprezentant, căruia nu îi pot fi opuse excepţiile care ar putea fi opuse reprezentantului care
rămâne principalul obligat prin cecul respectiv.
Pretinsul reprezentant sau reprezentantul care şi- a depăşit împuternicirile date pentru a
semna pe un cec este obligat personal, în ambele cazuri, pentru întreaga sumă indicată pe cec.
Din modul în care mandatarul sau reprezentantul semnează cecul trebuie să rezulte
calitatea de mandatar sau de reprezentant. Astfel, semnătura sa trebuie să fie precedată de una
din formulele: “în calitate de mandatar” sau “prin procură”. Dacă nu se folosesc aceste formule
rezultă că mandatarul sau reprezentantul se obligă în nume propriu.
37
Principalul obligat la plata unui cec este trăgătorul. Orice clauză, prin care trăgătorul se
descarcă de această răspundere, se socoteşte nescrisă.
Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar
uneori şi o parte din menţiunile obligatorii. Menţiunile care lipsesc trebuie completate atunci
când posesorul prezintă cecul la plată. Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele
ultimului posesor în momentul plăţii.
Primitorul cecului în alb ca şi oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a
completa menţiunile obligatorii, conform înţelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii
cecului, fără a mai fi necesară intervenţia trăgătorului. Dreptul de completare trece de la un
posesor la altul odată cu predarea cecului.
Pentru ca posesorul cecului să nu depăşească înţelegerile iniţiale dintre semnatarii cecului,
în cazul cecului în alb se va adăuga o clauză care să conţină una dintre următoarele formulări:
a) “Înaintea plăţii posesorul va completa cecul”- în cazul dreptului nelimitat al posesorului
cecului în alb privind completarea acestuia;
b) “Înaintea plăţii posesorul va completa cecul, fără a depăşi…”- în cazul dreptului limitat al
posesorului cecului în alb privind completarea acestuia.

4.2 Tipuri de cecuri

Cecurile pot fi clasificate în raport de anumite criterii.


Din punct de vedere al persoanei către care cecul este plătibil, cecul poate fi:
a) cec nominativ, plătibil unei anumite persoane cu sau fără clauza la ordin (cec girabil).
Clauza “la ordin” nu este obligatoriu să figureze pe instrument, deoarece simpla înscriere a a
cuvântului “cec” implică prin ea însăşi posibilitatea transmiterii prin gir. Cecul girabil se poate
transferă prin gir cu toate drepturile care decurg din aceasta;
b) cec plătibil unei anumite persoane cu clauza “nu la ordin”. Acest tip de cec nu poate fi
transmis prin gir cu toate drepturile care decurg din aceasta;
c) cec la purtător. Cecurile care fac parte din această categorie, în momentul emiterii, nu
indică expres beneficiarul sau poartă menţiunea “la purtător”. Acest cec va fi plătit fie persoanei
desemnată ca beneficiar, fie purtătorului instrumentului. Cecul la purtător se transmie prin
simpla remitere a titlului de la un purtător la altul.
Din punct de vedere al modului de încasare, distingem:
a) cec barat. Denumirea este dată de cele două linii paralele (verticale sau oblice) oriunde pe
suprafaţa cecului. Există două tipuri de cecuri barate:
 cec cu barare generală, când în spaţiul delimitat de cele două linii nu are nimic înscris
şi care circulă prin gir, fiind valabil doar în posesia ultimului deţinător;
 cec cu barare specială, dacă în spaţiul dintre cele două linii este înscrisă denumirea
băncii.
Bararea cecurilor se poate face fie în momentul emiterii, fie în cursul circulaţiei sale, de
către oricare dintre posesorii ulteriori ai cecului.

38
Spre deosebire de cecul cu barare generală care se plăteşte numai unei bănci (sau unui
client al ei) aflată în poziţie de tras, cecul cu barare specială se poate plăti numai băncii a cărei
denumire este trecută între cele două linii paralele de pe faţa instrumentului.
Operaţiunea de barare a cecului este o operaţiune de supraveghere asupra beneficiarului
cecului şi o modalitate suplimentară de apărare a corectitudinii şi siguranţei plăţilor prin cec.
b) cec de virament. Este însoţit de clauze ca “plătibil în cont” sau “numai pentru virament”.
Clauzele menţionate nu pot fi revocate de către posesorii ulteriori ai cecului. Trasul care nu
respectă condiţiile impuse de aceste clauze răspunde de eventualele prejudicii până la
concurenţa sumei cecului.
c) cec certificat. Este instrumentul prin care o bancă aflată în poziţia de tras confirmă,
înaintea remiterii cecului către beneficiar, existenţa fondurilor necesare efectuării plăţii.
Certificarea cecului este cerută băncii de către emitentul trăgător înainte de a- l da la plată sau
de către unul din posesorii ulteriori, beneficiari ai cecului.
d) cec circular. Este un titlu de credit la ordin, emis de către o bancă asupra subunităţilor sale
sau asupra unei alte bănci. Are următoarele caracteristici:
 este plătibil la vedere, în termen de 30 de zile de la emiterea în oricare din locurile
indicate pe cec de emitent (trăgător), care are, de regulă, şi calitatea de tras; dacă trăgătorul şi
trasul nu sunt una şi aceeaşi bancă este obligatoriu ca între ei să existe înţelegeri bilaterale;
 emitentul se obligă definitiv să efectueze plata cecului în favoarea beneficiarului care
este şi clientul său. Plata cecului se face din disponibilul constituit în prealabil de către
beneficiar.
Pentru emiterea lor de către bănci sunt necesare anumite condiţii. În primul rând, emiterea
lor este condiţionată de existenţa la banca emitentă a sumelor disponibile de la beneficiarii
acestor cecuri.
Este absolut necesară existenţa unor autorizaţii speciale din partea BNR pentru emiterea
acestor cecuri. De asemenea, este obligatorie, depunerea la Banca Centrală a unei cauţiuni în
titluri garantate de stat, în valoare de 40% din totalul sumelor înscrise pe cecurile circulare
emise. Cauţiunea reprezintă o garanţie pentru posesorii acestui tip de cec, restituirea ei de către
banca emitentă având loc în schimbul prezentării cecului cu menţiunea “achitat”.
Utilizarea cecului circular, ca instrument de plată presupune existenţa următoarelor
menţiuni obligatorii:
 denumirea de cec circular;
 promisiunea necondiţionată a băncii de a plăti la vedere o anumită sumă de bani;
 numele primitorului, clientul băncii emitente.
e) cec de călătorie. Se emite ca şi bancnota în sume fixe, în moneda naţională, sau mai
frecvent, într- o anumită valută de circulaţie internaţională.
Utilizarea cecului de călătorie se caracterizează prin următoarele succesiuni de operaţii:
 trăgătorul emitent vinde cecul de călătorie unei persoane care devine posesor;
 posesorul, în momentul cumpărării, semnează pe fiecare cec în prezenţa emitentului;
 posesorul le remite altei persoane, care devine beneficiar, în schimbul obţinerii de bunuri,
servicii sau chiar numerar. În momentul remiterii către beneficiar, posesorul semnează din nou
pe fiecare cec, identitatea între cele două semnături, confirmând legitimitatea deţinerii cecului;

39
 beneficiarul încasează suma înscrisă pe cec de la banca locală, iar banca locală recuperează
suma de la banca emitentă, prin relaţii operative interbancare.

4.3 Girul

Girul este un act prin care posesorul cecului numit girant transferă altei persoane numită
giratar, printr- o declaraţie scrisă şi subscrisă pe instrument odată cu predarea acestuia, toate
drepturile decurgând din cecul astfel redactat şi completat.
Cecurile cuprinzând sau nu clauza “la ordin” pot circula prin gir.
În cazul în care trăgătorul a înscris în textul cecului clauza “nu la ordin”, cecul este
transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni de creanţă ordinară. Ca şi girul, cesiunea
de creanţă este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor, constând în acordul de voinţă
(contractual) prin care creditorul (numit cedent) transmite în mod voluntar, cu titlu oneros sau
cu titlu gratuit, dreptul său de creanţă unei alte persoane (numită cesionar), care va deveni astfel
creditor în locul său şi care va putea încasa de la debitor creanţa cedată.
În cazul în care cecul a fost creat cu numele în alb al beneficiarului este necesară
completarea cu numele acestuia pentru a se putea începe seria regulată a girurilor.
Cecul poate fi girat în folosul trăgătorului sau al oricărui alt obligat prin instrumentul
respectiv. Aceste persoane care devin astfel giratari pot să gireze la rândul lor cecul.
Pe cec pot fi indicaţi mai multi giratari, fie în mod cumulativ, caz în care exercitarea
drepturilor se va face de către toţi de comun acord, fie alternativ, caz în care oricare dintre
giratarii care se află în posesia cecului poate să exercite drepturile privind respectivul cec.
Dacă pe cec au fost trecuţi mai mulţi giratari, este necesară prezenţa semnăturii tuturor pe
cec pentru a se putea transmite mai departe prin gir.
Girul trebuie să fie necondiţionat. Cecul, fiind indivizibil, girul parţial este nul, deoarece
nu se admite ca o parte a creanţei încorporată în el să aparţină girantului, iar cealaltă parte
giratarului.
Girul “la purtător”, exprimat prin formula “plătiţi purtătorului” echivalează cu un gir în
alb.
Deoarece cecul nu poate fi acceptat, trasul negarantând plata, girul dat de tras este nul.
Girul poate fi “în plin” sau “în alb”.
Girul “în plin” presupune declaraţia girantului semnată şi datată de el cuprinzând ordinul
adresat trasului de a plăti unei anumite persoane indicate de girant. Girul “în plin” trebuie să
cuprindă următoarele elemente redactate în condiţiile prezentelor norme- cadru:
 semnătura girantului, element esenţial al girului;
 numele giratarului;
 data girării.
Girul “în alb” produce aceleaşi efecte ca şi girul “în plin”. Acesta este format doar din
semnătura girantului înscrisă pe spatele cecului sau pe adaosul acestuia. Nu este permisă
înscrierea girului “în alb” pe faţa cecului, deoarece acest gir ar putea fi confundat cu avalul.
40
Girul “în alb” permite posesorului cecului să îl transmită fără a lua asupra sa nici o
răspundere, deoarece numele său nu figurează pe cec.
Girul transmite toate drepturile rezultând din cec. Dacă girul este în alb, posesorul poate:
 să- l completeze cu propriul său nume sau cu numele unei alte persoane;
 să gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane;
 să predea cecul unui terţ fără să- l gireze şi fără să completeze girul în alb.
Girantul răspunde faţă de giratar şi de posesorii ulteriori ai cecului pentru plata acestuia,
în caz de neplată la prezentare, din partea trasului.
Deţinătorul unui cec transmisibil prin gir este socotit posesor legitim, dacă justifică
dreptul său printr- o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile
şterse se socotesc în această privinţă nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir,
semnatarul acestuia este socotit că a dobândit cecul prin gir în alb.
Girul pus pe un cec la purtător face pe girant răspunzător, potrivit dispoziţiilor referitoare
la regres; el nu transformă însă titlul într- un cec la ordin.
Dacă girul cuprinde menţiunea “valoare pentru acoperire”,”pentru încasare”,”pentru
procură”, sau orice altă menţiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite
toate drepturile izvorâte din cec, dar nu- l poate gira decât cu titlu de procură. Cei obligaţi nu
pot opune în acest caz posesorului decât excepţiunile ce ar fi putut opune girantului.

4.4 Avalul

Avalul este o garanţie personală prin care o persoană denumită avalist, adică acela care
dă avalul, garantează obligaţia asumată de una dintre persoanele obligate prin cec, direct sau pe
cale de regres, persoana denumită avalizat, pentru toată suma menţionată pe cec sau pentru o
parte din ea.
O persoană obligată prin cec poate beneficia de mai multe avaluri. Între avaliştii care
garantează pentru aceeaşi persoană nu există nici un fel de raporturi decurgând din cec, ci
numai raporturi de drept comun.
Raporturile dintre avalist şi avalizat nu sunt determinate de cec în sine, ele putând decurge
din raporturi variate care există între ei sau între aceştia şi posesorul cecului, altul decât
trăgătorul. Girantul poate da un aval, deoarece el este obligat numai faţă de posesorii care
dobândesc cecul ulterior girului său.
Persoana care dă un aval trebuie să aibă capacitatea juridică necesară pentru a realiza
acest act juridic.
Avalul poate fi dat pentru întreaga sumă înscrisă pe cec sau numai pentru o parte din ea.
Dacă avalul este dat pentru o sumă mai mare decât cea indicată pe cec, valabilitatea avalului se
va reduce la suma înscrisă pe cecul respectiv.
Pentru a fi valabil avalul trebuie să fie înscris pe cec sau pe un adaos al acestuia, prin
expresiile “pentru aval” sau “pentru garanţie” urmate de semnătura avalistului sau a
împuternicitului său.
Avalul nu poate fi condiţionat în nici un mod, nu poate aduce schimbări privind elemetele
datoriei garantate şi nici nu poate cuprinde clauze incompatibile cu natura sa.
41
Este obligatoriu ca avalistul să indice persoana pentru care dă avalul. În cazul în care
avalistul nu îndeplineşte această obligaţie, se prezumă că avalul este dat pentru trăgător, ca fiind
persoana care eliberează de răspundere cel mai mare număr de persoane obligate, fără a fi
admisă proba contrarie.
Avalistul, fiind garantul unui semnatar al cecului, are o obligaţie juridică identică, cu
acelaşi cuprins şi cu aceeaşi întindere ca şi cea garantată.
Obligaţia avalistului este o obligaţie autonomă, în sensul că avalistul se poate servi în
contra posesorului de excepţiile derivând din raporturile sale personale cu posesorul, dacă ele
există, dar în nici un caz nu se poate servi de excepţiile personale ale persoanei pentru care a
dat avalul faţă de posesorul cecului. Posesorul cecului poate să se îndrepte direct în contra
avalistului, fără a mai fi respectată ordinea din dreptul civil, deoarece obligaţia acestuia este o
obligaţie autonomă şi solidară.
În cazul în care semnătura debitorului garantat este falsă, avalul este valabil, deoarece
cecul circulă ca şi cum ea ar fi fost adevărată.
Dacă posesorul a pierdut acţiunea legală privind cecul sau instrumentul este nul pentru o
cauză oarecare, obligaţia avalistului se stinge, deoarece el a înţeles să se oblige numai ca
avalist.
Avalistul este un debitor de regres. După ce a plătit, el se poate îndrepta după propria sa
opţiune, în contra celor obligaţi faţă de el sau numai în contra unuia dintre aceştia.
În cazul preschimbării cecului în forma sa materială, avalistul, ca de altfel orice semnatar
al cecului, continuă să rămână obligat pentru conţinutul vechiului cec. Fac excepţie cazurile în
care10:
a) cecul a fost retras de debitor;
b) cecul a rămas în mâinile creditorului, dar acesta a luat măsuri pentru a păstra acţiunea sa
contra obligaţilor prin cec.
Obligaţia avalistului poate fi la rândul ei garantată printr- un aval. În acest caz, acest al
doilea avalist dacă plăteşte cecul se poate folosi de procedura legală, atât în contra primului
avalist, cât şi în contra avalizatului şi a obligaţilor prin cec anteriori.
Lichidarea raporturilor dintre co- avalişti se face după principiile dreptului comun privind
solidaritatea pasivă.

4.5 Plata

Ca urmare a funcţiei sale pricipale de instrument de plată, cecul este plătibil la vedere.
Orice menţiune redactată pe cec privind o anumită scadenţă fixă sau o anumită perioadă
de timp admisă între data prezentării şi data plăţii cecului este considerată ca şi cum nu ar fi
fost scrisă. În acest caz, cecul îşi păstrează calitatea sa de instrument plătibil la vedere.
Cecul care are înscrisă ca dată a emiterii sale o dată ulterioară datei prezentării la plată se
numeşte cec postdatat. Acesta este plătibil în ziua prezentării, data menţionată ca dată a emiterii
considerându- se ca şi cum nu ar fi fost scrisă.

10
Reglementari privind cecul,Legea 83/1994, Monitorul Oficial numărul 292 din 14.10.1994
42
Între trăgător şi tras poate interveni o înţelegere conform căreia trasul va plăti cecul numai
după ce trăgătorul a avizat instrumentul respectiv. O astfel de înţelegere este exprimată prin
formula:“plătiţi numai după aviz” redactată pe cec.
Cecul emis şi plătibil în România trebuie, sub sancţiunea pierderii dreptului de regres,
împotriva giranţilor, să fie prezentat la plată în termen de 8 zile, dacă este plătibil în chiar
localitatea unde a fost emis, iar în celelalte cazuri în termen de 15 zile.
Cecul emis într- o ţară străină şi plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de
30 de zile, iar dacă este emis în afara Europei în termen de 70 de zile.
Termenele arătate mai sus se socotesc din ziua arătată în cec ca dată a emiterii.
Când un cec este tras între două locuri, având calendare diferite, ziua emiterii este
înlocuită cu aceea corespunzătoare a calendarului locului de plată.
Prezentarea unui cec la o casă de compensaţii echivalează cu o prezentare la plată.
Ordinul dat de trăgător, trasului, de a nu plăti suma înscrisă pe cec nu este valabil decât
după expirarea termenului de prezentare.
Principiul nerevocabilităţii cecului în interiorul termenului legal de prezentare nu este
afectat de situaţii limită intervenite în ceea ce îl priveşte pe trăgător. Astfel, cecul produce
aceleaşi efecte şi purtătorul său beneficiază de aceleaşi drepturi chiar dacă după emiterea
acestuia a intervenit moartea, incapacitatea sau restrângerea capacităţii trăgătorului.
La cererea trasului, odată cu primirea plăţii, posesorul cecului predă instrumentul. Trasul
poate solicita înscrierea pe cec de către posesor a menţiunii “achitat” după efectuarea plăţii,
precum şi o chitanţă separată prin care să se probeze efectuarea plăţii.
În situaţia în care nu i se prezintă cecul, trasul poate să refuze plata. Trasul mai poate
refuza plata şi în cazul în care din semnătura pusă de posesor rezultă că acesta nu este persoana
care prin cec este legitimată să o ceară.
Dacă cecul este sechestrat de o autoritate judecătorească, posesorul său legitim poate cere
plata, în baza unei dispoziţii a autorităţii judecătoreşti respective. Persoana care plăteşte devine
posesorul cecului în baza acestei dispoziţii a autorităţii judecătoreşti.
Pe orice cec este obligatorie înscrierea sumei de plată şi a monedei în care urmează să se
efectueze plata. De regulă, cecul trebuie să fie plătit în moneda locului plăţii, respectiv în lei
pentru cecurile plătibile în România. Excepţii de la această regulă considerăm următoarele
situaţii:
a) trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decât în lei şi plata urmează să se
efectueze în această monedă;
b) trăgătorul exprimă suma de plată într- o altă monedă decât în lei, dar stipulează că plata
efectivă se va face în lei la cursul zilei.
Trăgătorul poate să stipuleze pe cec un curs de schimb în funcţie de care va fi calculată
suma de plată.
Cecul care poartă două linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe
faţa instrumentului şi care nu are nimic înscris în spaţiul delimitat de aceste linii, se numeşte
cec cu barare generală. Acesta poate circula prin girare şi este valabil în posesia ultimului
posesor.
Bararea este generală dacă între cele două linii nu se indică nimic ori se face menţiunea
“societate bancară” sau alt termen echivalent; ea este specială dacă denumirea unei societăţi
bancare este înscrisă între cele două linii.
43
Bararea generală poate fi transformată în barare specială, însă bararea specială nu poate fi
transformată în barare generală.
Cecul cu barare generală nu poate fi plătit de tras decât unei societăţi bancare sau unui
client al trasului.
Cecul cu barare specială nu poate fi plătit de către tras decât societăţii bancare înscrise pe
cec sau, dacă acesta este trasul, unui client al acestei societăţi bancare. Totuşi, societatea
bancară indicată poate recurge pentru încasare la o altă societate bancară.
Cecul care poartă mai multe barări speciale nu poate fi plătit de tras decât în cazul a două
barări, din care una pentru încasare prin intermediul unei case de compensaţii.
Pe cec, trăgătorul sau unul dintre purtători poate stipula clauza exprimată prin cuvintele
“plătibil în cont”,”numai pentru virament” sau o altă expresie similară. În acest caz, plata
cecului se efectuează doar scriptic în vederea creditării contului beneficiarului. Efectuarea
operaţiunii scriptice de creditare echivalează cu plata cecului.
Clauza “netransmisibil” poate fi pusă pe un cec de către trăgătorul sau, la cererea
beneficiarului sau de un girant. În ambele cazuri efectele sunt aceleaşi, anume se opreşte
circulaţia instrumentului şi se stabileşte definitiv ultimul posesor care are dreptul de a intra în
posesia sumei înscrise pe cec.
Cecul care poartă clauza “netransmisibil” poate fi plătit numai acestui ultim posesor,
respectiv beneficiar, sau la cererea acestuia suma va putea fi creditată în contul său.
În momentul emiterii unui cec, trăgătorul poate condiţiona plata acestuia de identitatea
dintre semnătura persoanei care a primit cecul şi semnătura persoanei care încasează
respectivul cec la prezentare.

4.6 Regresul şi protestul

În cazul refuzului la plată a unui cec prezentat trasului în termen legal, protestul sau o
constatare echivalentă a acestui fapt trebuie să fie dresat înaintea expirării termenului de
prezentare.
Dacă prezentarea s- a făcut în ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalentă
poate fi făcută în prima zi lucrătoare ce urmează.
Procedura de notificare privind dresarea unui protest pentru neplata cecului va parcurge
drumul invers pe care l- a parcurs instrumentul respectiv. Astfel, posesorul cecului care a dresat
protestul sau o constatare echivalentă va trebui să notifice acest fapt girantului sau trăgătorului,
în cele patru zile lucrătoare care urmează zilei protestului sau zilei prezentării, dacă pe acest cec
a fost redactată clauza “fără cheltuieli”.
Notificarea făcută unui semnatar al cecului trebuie să fie făcută în acelaşi interval de timp
şi avalistului său.
Se consideră ca dovadă suficientă privind respectarea termenului de notificare, dovada că
notificarea respectivă a fost predată poştei în interiorul acestui termen legal.
Clauza “fără cheltuieli” sau “fără protest” înscrisă pe cec de către trăgător, girant sau
avalist îl scuteşte pe posesor, pentru exercitarea acţiunii sau execuţiei de regres, de dresarea
protestului de neplată sau a unei constatări echivalente.
44
Această stipulaţiune nu scuteşte pe poseosr de prezentarea cecului la termenele stabilite,
nici de încunoştinţările ce urmează a fi făcute. Dovada neobservării termenelor este în sarcina
acelui care o opune posesorului.
Posesorul unui cec are dreptul de a cere tuturor persoanelor obligate prin instrument(pe
calea regresului), următoarele:
a) suma indicată în textul cecului şi neplătită;
b) dobânda legală calculată cu începere de la data prezentării;
c) cheltuielile de protest, aferente notificărilor sau alte cheltuieli justificate, care privesc
deopotrivă atât pe obligaţii de regres cât şi pe obligatul principal.
Persoana care a plătit prin regres cecul poate cere de la giranţii săi:
a) întreaga sumă plătită;
b) dobânda legală la această suma socotită din ziua când a plătit suma;
c) cheltuielile pe care le- a făcut.
În schimbul plăţii efectuate, debitorul de regres are dreptul să ceară de la posesorul
cecului, predarea acestuia împreună cu actul de protest sau constatarea echivalentă şi un “cont
de întoarcere” care poartă menţiunea “achitat”.
“Contul de întoarcere” este un document adiţional cecului care atestă dobânzile şi
cheltuielile efectuate. Pe baza acestuia şi a cecului însuşi, debitorul de regres care a achitat
instrumentul poate pretinde de la debitorii săi de regres sau de la obligatul principal, suma
plătită în total pentru acest cec, inclusiv suma achitată pentru “contul de întoarcere”.
În absenţa acestui “cont de întoarcere” debitorul de regres care a achitat instrumentul va
putea pretinde numai suma din cec împreună cu dobânda legală calculată de la data prezentării,
plus taxele legate de protest, de executare sau acţionare. Debitorul care a plătit are dreptul de a
cere şi plata cheltuielilor făcute de el personal, pentru care posedă documente valabile.
Când prezentarea cecului, facerea protestului sau a constatării echivalente în termenele
prescrise este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de
forţa majoră), aceste termene sunt prelungite.
De îndată ce cazul fortuit sau de forţă majoră s- a produs, posesorul cecului, pentru a
putea fi exonerat de obligaţia de prezentare sau de protestare, este obligat să aducă aceste
evenimente la cunoştinţa girantului sau prin scrisoare recomandată “fără întârziere”(se referă la
perioada de timp cuprinsă între data încetării cazului fortuit sau de forţă majoră şi data
prezentării sau protestării cecului). Posesorul cecului este obligat să redacteze pe cec sau pe
adaosul acestuia o menţiune datată şi semnată de el privind notificarea respectivă.
Neîndeplinirea obligaţiilor menţionate anterior atrage pentru posesor pierderea dreptului
la acţiunea de regres, pierdere a cărei raţiune rezidă în prejudiciul pe care se prezumă că- l
suferă girantul prin nerecunoaşterea la timp a evenimentelor în perioada în care el, girantul, la
rândul său, ar fi putut să solicite şi să- şi asigure plata cecului din partea obligatului principal.
Actul de protest se întocmeşte la cererea posesorului cecului, la judecătoria în a cărei rază
teritorială se găseşte locul plăţii cecului. Protestul este întocmit contra trasului sau a unei
persoane indicate a plăti.
Incapacitatea persoanelor care trebuie să plătească cecul nu scuteşte pe posesor de
obligaţia întocmirii protestului. Excepţie de la această regulă este considerată situaţia în care

45
trasul a dat faliment. În acest caz, sentinţa de declarare a stării de faliment a trasului ţine loc de
protest pentru exercitarea acţiunii de regres.
Dacă persoana contra căreia se întocmeşte acţiunea de protest a încetat din viaţă, actul de
protest se va face nu pe numele moştenitorilor săi, ci pe numele decedatului. În acest caz,
posesorul cecului nu este scutit de întocmirea protestului pentru conservarea acţiunii sau
executării de regres.
Protestul trebuie să cuprindă:
a) anul, luna, ziua şi ora în care a fost dresat;
b) numele şi prenumele celui care a cerut facerea protestului;
c) numele persoanei contra căreia s- a făcut protestul;
d) arătarea locului în care a fost dresat cu menţiunea cercetărilor făcute;
e) somaţiunea de plată, cu răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s- a obţinut nici
un răspuns.
Protestul va fi subscris de cel care l- a dresat.
Protestul este un act solemn, care nu poate fi dresat decât în condiţiile prevăzute de lege şi
nici nu poate fi înlocuit prin vreun alt act. Unica modalitate de înlocuire a actului de protest este
următoarea: cu aprobarea posesorului cecului, cel împotriva căruia se dresează protestul dă o
declaraţie de refuz de plată. Declaraţia va fi scrisă şi datată pe cec sau pe adaosul la acesta şi va
fi semnată de cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut. Această declaraţie va trebui, în
mod obligatoriu, să poarte o dată certă din interiorul termenului legal stabilit pentru dresarea
protestului.
Tabelele întocmite de judecătorii privind protestele de neplată cuprind următoarele
elemente privind fiecare protest:
a) data protestului;
b) numele şi prenumele persoanei împotriva cărei s- a făcut protestul;
c) numele şi prenumele persoanei care a cerut protestul;
d) numele şi prenumele trăgătorului;
e) suma de plată;
f) ultima zi de prezentare a cecului protestat.
Tabelele privind protestele de neplată sunt un mijloc de a cunoaşte situaţia financiară a
comercianţilor sau societăţilor comerciale şi luarea unor eventuale măsuri pentru declararea în
faliment, în caz de încetare de plăţi, a unor comercianţi sau a unor societăţi comerciale,
acumularea unui număr important de proteste fiind un indiciu al acestei stări.

4.7 Anularea, înlocuirea cecului

În cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii cecului, posesorul va putea înştiinţa despre
acesta pe tras şi să solicite anularea titlului printr- o cerere adresată preşedintelui judecătoriei de
la locul de plată a cecului.
Cererea va trebui să arate menţiunile esenţiale ale cecului
După examinarea cererii şi a elementelor produse, preşedintele judecătoriei va pronunţa în
cel mai scurt timp posibil o ordonanţă prin care, specificând datele cecului, îl va declara nul în
46
mâinile oricui s- ar găsi şi va autoriza că plata să se facă după 15 zile de la publicarea
ordonanţei în Monitorul Oficial al României, dacă între timp deţinătorul cecului nu a făcut
opoziţie.
Până la împlinirea termenului prevăzut în aliniatul precedent, petiţionarul va putea
exercita toate actele de conservare a drepturilor sale şi poate să ceară plata cecului, dând
cauţiune sau, în lipsa de cauţiune, consemnarea sumei.
Oricine a obţinut înlocuirea cecului va putea să ceară plata cecului, prezentând ordonanţa
de anulare şi certificatul grefei respective de neintroducerea opoziţie la termen, sau prezentând
hotărârea definitivă de respingere a opoziţiei.
În cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii unui cec având clauza “netransmisibil”, nu se
poate cere anularea lui, primitorul va putea cere însă trasului şi trăgătorului înlocuirea cecului
printr- un duplicat.
Pentru cecul circular care poartă denumirea “netransmisibil” nu se poate folosi procedura
de anulare. Primitorul are dreptul să obţină plata cecului circular de la unitatea societăţii
bancare emitente căreia i s- a adus la cunoştinţă pierderea, sustragerea sau distrugerea
respectivului cec circular la douăzeci de zile de la data notificării acestui fapt.
Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de către o societate bancară asupra
unităţilor sale bancare sau asupra unei alte societăţi bancare.
Prin cecul circular, societatea bancară emitentă se obligă definitiv să efectueze plata
cecului respectiv în favoarea beneficiarului care este şi clientul său. Sursa de fonduri din care
societatea bancară emitentă efectuează plata o constituie disponibilul în prealabil constituit de
beneficiarul cecului circular, clientul său.
În ceea ce priveşte procedura de anulare şi înlocuire a cecului circular se vor respecta
următoarele reguli10:
a) cererea de anulare a unui cec circular pierdut, furat sau distrus se adresează preşedintelui
judecătoriei în a cărei raza de acţiune societatea bancară emitentă sau o unitate a sa,
nominalizată pe instrument, îşi au sediul;
b) notificarea ordonanţei judecătoreşti prin care se declară nul cecul circular va fi făcută de
una dintre cele mai apropiate unităţi aparţinând societăţii bancare emitente petiţionarului;
c) ordonanţa judecătorească trebuie să fie comunicată în timp util, pe cheltuială
petiţionarului, de către unitatea bancară încunoştinţată, tuturor unităţilor bancare
nominalizate pe instrument.
După eliberarea ordonanţei de anulare a cecului şi apariţia acesteia în Monitorul Oficial al
României sau după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoriei de respingere a opoziţiei, orice
drepturi privind respectivul cec pot fi exercitate numai pe baza noului instrument creat ca
urmare a procedurii de amortizare.
Banca Naţională a României şi societăţile bancare vor sesiza organele competente asupra
tuturor situaţiilor de încălcare a prevederilor Legii asupra cecului depistate în cadrul activităţii
lor şi sancţionate.

10
Reglementări privind cecul, Legea 83/1994, Monitorul Oficial partea I, numărul 292 din 14.10.1994
47
CAPITOLUL V

CARDUL

5.1 Definiţie. Caracteristici. Tipuri de carduri

Cardul este un instrument de plată prin intermediul căruia se poate efectua plata unui
produs sau serviciu, având la bază un sistem relaţional organizat pe baze contractuale între
deţinător, emitent şi comerciantul sau prestatorul de servicii.
De asemenea, cardul permite, pentru deţinător, retragerea din contul personal a unor sume
în numerar pentru a le cheltui ca atare.
Acest instrument de plată fără numerar permite deţinătorului achitarea valorii bunurilor
cumpărate de la comercianţi, sau poate beneficia de serviciile prestate de terţi (comercianţi sau
prestatori) care sunt abilitaţi să- l accepte şi să- l utilizeze.
De asemenea, cardul permite obţinerea de lichidăţi de la banca emitentă, de fapt
administratoare a contului curent al titularului de card. Pentru aceasta este necesar ca
beneficiarul acestor facilităţi să aibă un cont curent deschis la bancă.
Contul curent personal în lei cu acces prin intermediul cardurilor internaţionale în lei
Maestro şi/sau VISA Electron este un cont denominat în lei având ca titular o persoană fizică.
Această operaţiune se va efectua cu respectarea normelor şi procedurilor în vigoare.
Cardul a fost conceput şi realizat pe măsura evoluţiei cercetărilor ştiinţifice în domeniu.
Astfel, cardul a intrat în familia instrumentelor de plată atunci când aplicarea tuturor inovaţiilor
componente ce putea fi dirijată la dimensiuni de masă a dovedit eficienţă, respectiv când s- a
produs o scădere semnificativă a preţurilor producţiei de masă a tehnologiei echipamentelor şi
reţelelor care să fie convenabilă, atât la nivelul băncilor, la nivelul comercianţilor şi a altor
factori implicaţi, cât şi la nivelul utilizatorilor, persoane fizice, în primul rând.
Cardul plat în lei (MAESTRO şi VISA Electron) este un produs care se adresează
persoanelor fizice şi poate fi utilizat în ţară şi în străinătate pentru:
 tranzacţii comerciale directe la agenţii economici dotaţi cu EPOS (cardul nu poate fi folosit
pentru operaţiuni manuale, cu utilizarea de imprinter).
 retrageri de numerar, în ţară şi străinătate, de la toate echipamentele automate de eliberare a
numerarului (ATM) care afişează sigla Maestro şi/sau VISA Electron, precum şi la ghişeele

48
bancare care afişează sigla Maestro şi/sau VISA Electron. Retragerile de numerar se onorează
în moneda locală a ţării în care se efectuează operaţiunea.
Cardul plat în lei se emite pe o perioadă de 2 ani, cu reînnoire automată.
Utilizatorul principal de card este persoana fizică care solicită Băncii deschiderea unui
cont curent în lei pe numele său, precum şi emiterea unui card pe numele său, ca mijloc de
acces la cont
Cardul principal este cardul emis de bancă pe numele titularului de cont curent personal
în lei cu acces prin card.
Cardul suplimentar este cardul emis de bancă pe numele unei persoane împuternicite de
utilizatorul principal de card să acceseze, folosind un card, contul curent în lei al acestuia.
Utilizatorul suplimentar de card este persoana fizică care are acces la contul curent în
lei cu acces prin card al Utilizatorului principal de card în baza acordului explicit al acestuia
prin intermediul unui card suplimentar. Calitatea de utilizator suplimentar de card garantează
accesul la fondurile disponibile din contul curent exclusiv prin intermediul cardului, precum şi
interogarea soldului disponibil prin intermediul bancomatelor şi dispozitivelor EPOS.
Angajatorul este persoana juridică (societate comercială, instituţie, unitate bugetară,
regie, etc.) rezidentă care:
 are încheiat contract de muncă pe durată nedeterminată sau determinată cu utilizatorul
principal de card, respectiv titularul contului curent personal în lei cu acces prin card Maestro
şi/sau VISA Electron.
 încheie cu o unitate bancară teritorială un contract în baza căruia alimentează ritmic
conturile curente personale cu acces prin card ale angajaţilor săi cu drepturi salariale lunare.
Caracteristica principală a cardului este legată de natura sa tehnologică. Astfel, cardul este
un ansamblu de tehnologii privind:
 recepţia, prelucrarea şi stocarea informaţiilor în condiţii de operativitate şi rapiditate
maximă;
 transmiterea la distanţă a informaţiilor în condiţii de operativitate, oportunitate şi siguranţă,
în măsură să permită un transfer de fonduri în mod eficient;
reflectarea în contul beneficiarului a transferurilor efectuate, astfel încât să permită acestuia
accesul accelerat la resursele transferate.
Cardul are şi un caracter operaţional prin existenţa unor reţele specifice cu multiple
ramificaţii care pun în legătură comunitatea deţinătorilor de carduri cu propriile bănci,
comunitatea comercianţilor abilitaţi să primească fonduri prin intermediul cardurilor cu băncile
lor, băncile deţinătorilor de carduri cu băncile comercianţilor, beneficiarii de plăţi prin card şi
cu administratorii reţelelor.
Cardul este un instrument de plată specific cu caracteristici noi, radical deosebite de
lumea veche a instrumentelor de plată, astfel că prin card instrumentul de plată a încetat să mai
aibă suport de hârtie.
Cardul ca instrument de plată este creat pe alte coordonate radical diferite.
Cardul este un purtător activ de informaţii, ceea ce permite posesorului cardului să- şi
exercite deciziile de plată în cadrul reţelei cu care are contact.
În carcasa cardului se află un microprocesor care acţionează ca un depozit de informaţii
privind deţinătorul de card şi factorii implicaţi în reţea, ca un purtător de informaţii accesibile şi
49
ca un receptor de informaţii, în principal privind mesajele de plată decise de deţinător şi
înregistrate în reţea, potrivit consimţământului titularului de card.
Astfel, cardul devine o bază de date privind plăţile procesate înregistrând fiecare plată în
dimensiunile şi caracteristicile sale, având valoarea unei dovezi materiale care poate fi
exprimată ca atare de către titularul cardului.
Cardul acţionează ca un instrument de plată multiplu, cu utilizarea succesivă şi
permanentă asigurând înalte facilităţi utilizatorilor plătitori, precum şi beneficiarilor plătitori,
precum şi beneficiarilor plăţilor, cu care utilizatorii se află în raporturi contractuale.
Dispunerea plăţilor devine operativă, accelerată.Mecanismul plăţii pe card implică, într- o
mare măsură, exercitarea deciziei de plată în folosul beneficiarului plăţii.
Derularea plăţilor prin card implică o siguranţă sporită pentru toţi participanţii, dar în
special pentru beneficiarii de sume.
Tipurile tehnologice de carduri cel mai des utilizate sunt
 carduri magnetice
 carduri cu microprocesor.
Cardurile magnetice prezintă caracteristici comune pentru toate sistemele naţionale de
plată prin acest instrument, printre care menţionăm
 sunt confecţionate din material plastic şi au aceleaşi dimensiuni tipizate şi standardizate de
ISO (Organizaţia Internaţională de Standardizare);
 prezintă pe partea din faţă denumirea şi simbolul emitentului şi o hologramă
tridimensională vizibilă la lumina ultravioletelor;
 prezintă pe partea din faţă numărul cărţii de plată, numele posesorului autorizat şi data
expirării;
 pe verso prezintă o bandă magnetică şi un panel de semnătură.
Cardurile cu microprocesor sunt cunoscute sub numele de carduri inteligente (Smart
Cards) cu memorie sau cu circuite integrate şi include în substanţa lor o capsulă operculată în
care sunt poziţionate dispozitivele electronice.
În memoria cardului sunt structurate cele patru zone de stocare a informaţiilor:
 nonconfidenţiale (elemente de identificare a emitentului, numărul de cont al titularului,
termenul de valabilitate);
 confidenţiale (soldul disponibil);
 inaccesibile (valoarea PIN sau alte chei de codificare, respectiv de decodificare);
 înregistrările care captează detalii unice, specifice fiecărei tranzacţii şi care sunt sintetizate
într- o agendă.
După funcţiile îndeplinite, cardurile se pot clasifica astfel:
 carduri de credit- permit utilizatorului să facă plăţi sau să obţină numerar din disponibilul
din cont şi în lipsa acestuia în baza unei linii de creditare plafonate, deschisă la bancă. Creditul
acordat de bancă poate fi utilizat de posesorul cardului în schimbul unei dobânzi;
 cardul de debit- se deosebeşte de cardul de credit prin faptul că plăţile sau retragerile de
numerar se pot realiza dacă există disponibil în contul curent al titularului;
 cardul pentru retragere de numerar- se foloseşte numai la obţinerea de numerar şi
depunerea de numerar folosind un automat bancar. Nu permite utilizarea sa pentru plată;

50
 cardul de garantare a cecurilor- permite în plus faţă de o carte de credit şi validarea unei
sume înscrise în cecuri de titulari;
 cardul multifuncţional sau derivat- este unul din cardurile prezentate mai sus dar care
prezintă şi alte facilităţi în utilizare (carte de călătorie, cărţi de telefon).

5.2 Decontarea interbancară şi intrabancară a tranzacţiilor cu carduri

Decontările operaţiunilor cu cărţi bancare se realizează apelând la sistemul electronic de


transfer al fondurilor. Acest sistem se bazează pe elementele:
 distribuitorul automat de numerar (Cash Dispecer- CD);
 automatul bancar;
 terminalele la punctele de vânzare.
Distribuitorul automat de numerar este un dispozitiv electromecanic ce permite
utilizatorului să retragă numerar sub formă de bancnote şi monedă metalică.
Deţinătorul cardului va introduce cartea de plată în aparat şi numărul personal de
identificare (PIN), după care va solicita prin tastare suma dorită care trebuie să fie cuprinsă în
limita disponibilului din cont. Dacă suma solicitată depăşeşte această limită, atunci operaţiunea
va fi anulată.
Se va efectua astfel eliberarea de către distribuitorul automat de numerar a sumei
solicitate, concomitent cu debitarea contului bancar al deţinătorului. Dispozitivul va confirma
prin afişare efectuarea şi încheierea tranzacţiei şi va restitui deţinătorului cartea de plată.
Automatul bancar este un dispozitiv electromecanic ce permite utilizatorului retragerea de
numerar precum şi accesul la diferite servicii cum ar fi: solicitarea de informaţii privind contul
personal, transferul de sume.
Utilizarea cărţilor de plată prin intermediul automatului bancar presupune parcurgerea
mai multor etape11:
 introducerea cărţii de plată în aparat şi tastarea numărului personal (PIN);
 introducerea prin tastare a datelor cerute pe ecranul aparatului şi confirmarea acţiunii sau a
sumei cerute;
 primirea de către utilizator a unei chitanţe justificative privind operaţiunea efectuată;
 restituirea cărţii de plată deţinătorului.
Tranzacţiile efectuate de către utilizatorii cardurilor vor fi decontate zilnic între băncile
membre VISA International (pentru cardurile VISA Electron) sau MASTERCARD
International (pentru cardurile MAESTRO) din România şi din străinătate pe baza rapoartelor
generate de către VISA / MASTERCARD International.
Compensările interbancare se vor efectua după cum urmează:
 pentru tranzacţiile iniţiate în străinătate cu carduri MAESTRO, din disponibilităţile în USD
existente în contul special de decontare MASTERCARD International deschis la o bancă de
decontare din străinătate.

11
Elena Zaharciuc- Contabilitatea societăţilor bancare, Editura Teora, Bucureşti, 2000, pag. 129
51
 pentru tranzacţiile iniţiate în străinătate cu carduri VISA Electron, din disponibilităţile în
EUR, existente în contul special de decontare VISA International deschis la o bancă de
decontare din străinătate.
 pentru tranzacţiile iniţiate pe teritoriul României, din disponibilităţile în lei existente în
conturile speciale de decontare deschise la Banca Naţională pentru operaţiunile prin carduri.
Tranzacţiile efectuate prin carduri sunt evidenţiate analitic în rapoartele care se primesc
de către bancă de la Centrul de Procesare ROMCARD.
Decontarea intrabancară a tranzacţiilor efectuate de utilizatorii de carduri se înregistrează
în conturile curente cu acces prin card după cum urmează:
 pentru tranzacţiile de retragere de numerar efectuate la bancomatele proprii, conturile
curente ale utilizatorilor de card sunt debitate la momentul efectuării tranzacţiei.
 pentru celelalte operaţiuni tranzacţiile se înregistrează în doi timpi:
La momentul autorizării tranzacţiei, valoarea tranzacţiei este reţinută din contul curent
prin instituirea unui hold. La momentul decontării tranzacţiei holdul este înlăturat şi tranzacţia
se postează efectiv.

5.3 Emiterea şi acceptarea cardurilor bancare

Deschiderea conturilor personale are loc după semnarea unui contract de emitere a
cardurilor. Titularii de cont, posesori ai cardurilor, trebuie să efectuze cu regularitate depuneri
de cont la termene stabilite de comun acord cu banca, astfel încât să fie asigurate cu anticipaţie
disponibilităţile necesare operaţiunilor, nu mai puţin decât valoarea unui plafon minim
determinat de emitent, în funcţie, de exemplu, de veniturile nete ale titularului.
Deschiderea conturilor persoanelor juridice, respectiv ale comercianţilor, se face la
cererea acestora după ce au semnat contractul de acceptare a cardurilor. Operaţiunile de încasări
şi plăţi în şi din contul comercianţilor acceptanţi de carduri se fac de către bancă cu
consimţământul prealabil al clienţilor şi potrivit cu clauzele contractuale.
Banca creditează contul comerciantului cu contravaloarea tuturor documentelor de
vânzare- cumpărare primite spre decontare, după deducerea comisioanelor şi spezelor bancare.
Comercianţii pot efectua, de asemenea, plăţi în favoarea unor terţi din contul pentru operaţiuni
cu carduri, dar numai în limita disponibilităţilor existente.
Fluxul operaţiunilor în activitatea de emisiune a cardurilor comportă câteva faze
importante, şi anume:
 prezentarea persoanelor fizice la unităţile băncii şi efectuarea următoarelor operaţiuni:
completarea cererii de emitere a cardului, semnarea contractului de emitere, completarea cererii
de deschidere a contului pentru operaţiuni cu carduri, depunerea documentelor necesare
aprobării cererii de emitere şi a celei de deschidere de cont;
 verificarea de către bancă a cererilor de emitere şi de deschidere a conturilor;
 eliberarea cardurilor către posesorii autorizaţi- se face după depunerea sumelor
reprezentând taxa de emitere, taxa anuală de utilizare a cărţii şi constituirea unui plafon minim
lunar al disponibilităţilor în contul personal. Aflaţi în posesia cardurilor, titularii de cont pot

52
trece la utilizarea cardurilor pentru achitarea mărfurilor achiziţionate de comercianţii acceptanţi
ai acestui tip de instrument de plată şi pentru retragerea de numerar de la bancomate.
 organizarea şi asigurarea funcţionării de către bancă a unui centru de procesare şi
autorizare care să verifice validitatea operaţiunilor efectuate.
Cardul este şi rămâne permanent în proprietatea băncii. Utilizatorul principal/suplimentar
de card are drept de folosire a cardului şi se obligă să-l restituie la solicitarea băncii.
Folosirea cardului se face numai de către utilizatorul (principal, suplimentar, după caz)
care are inscripţionat numele său pe card. Cardul nu este transferabil, putând fi folosit doar în
limita de valabilitate temporală specificată pe avers şi în limita disponibilului din contul curent
personal cu acces prin card.
Pentru operaţiunile efectuate în străinătate banca va debita contul curent cu acces prin
card utilizând ca monedă de referinţă USD pentru cardul MAESTRO şi EUR pentru cardul
VISA Electron, după cum urmează:
Schimbul valutar între moneda în care se efectuează tranzacţia şi valuta de referinţă se
efectuează automat de către organizaţiile MASTERCARD sau VISA International, la paritatea
oficiala între valuta în care s-a efectuat tranzacţia şi valuta de referinţă (curs REUTERS) plus 1
%.
Pentru debitarea în lei a contului curent cu acces prin card, banca utilizează cursul său
intern de cumpărare valută de referinţă / vânzare lei.
Pentru operaţiunile efectuate în România, banca va debita contul de card în lei.
Autorizarea tranzacţiilor prin card se efectuează în limita sodului disponibil din contul la
care este ataşat cardul, disponibil ce include fondurile proprii şi/sau eventuala limită de ieşire în
descoperit de cont setată de bancă.
În conformitate cu reglementările internaţionale şi naţionale în domeniul operaţiunilor prin
card, tranzacţiile prin card a căror valoare depăşeşte limita de autorizare a comercianţilor
români sau străini, precum şi toate operaţiunile de eliberare de numerar prin card, efectuate în
ţară sau străinătate, trebuie să fie autorizate în prealabil de către bancă, prin Departamentul
administrare clienţi utilizatori şi acceptatori carduri.
În acest scop, în Bucureşti funcţionează în cadrul Direcţiei Carduri un centru de autorizare
cu program continuu.
Obţinerea autorizării de către comerciant pentru operaţiuni comerciale se efectuează
exclusiv automat, cu utilizarea EPOS (Electronic Point Of Sale).
Obţinerea autorizării pentru operaţiuni de eliberare numerar se efectuează exclusiv
automat, prin utilizarea de echipamente ATM sau EPOS
La nivelul Departamentului administrare clienţi utilizatori şi acceptatori carduri se
păstrează în serverul de autorizare a operaţiunilor prin carduri o evidenţă a tuturor tranzacţiilor
autorizate pentru fiecare card în parte. Sumele autorizate vor afecta nivelul disponibilităţilor în
contul curent cu acces prin card din baza de date ICBS, prin instituirea de hoduri (sume blocate
în aşteptarea decontării) sau debitarea directă a contului iar toate autorizările se vor acorda în
limita disponibilului existent în cont. În condiţiile în care se solicită autorizarea unei tranzacţii
iar în contul cu acces prin card nu există suficiente lichidităţi, banca va transmite mesajul
"fonduri insuficiente”.

53
În cazul depăşirii neautorizate (datorate spre exemplu debitării din cont de
taxe/comisioane datorate băncii, debitării din cont a unor tranzacţii sosite în decontare după mai
mult de 30 de zile calendaristice de la data efectuării etc) a disponibilităţilor, banca va percepe
dobânda majorată (dobândă mai mare decât dobânda practicată pentru folosirea limitei
autorizate de descoperire în cont) la valoarea ieşirii în descoperit neautorizate, începând din
prima zi a apariţiei pe contul curent a debitului neautorizat.
În cazul în care utilizatorul de card poate demonstra că depăşirea neautorizată s-a datorat
disfuncţionalităţilor băncii, banca va anula (storna) dobânda majorată percepută clientului.
Potrivit contractului de emitere card încheiat cu banca, titularul de cont curent cu acces
prin card sau orice altă entitate acţionând în numele acestuia are obligaţia acoperirii depăşirii
neautorizate înregistrate în cont într-un termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data
evenimentului. Pe toată durata existenţei debitului neautorizat banca va calcula dobânda
Dobânda debitoare se cumulează lunar pe contul curent cu acces prin card, mărind masa
datoriei.
Banca emitentă are dreptul de a refuza la plată contravaloarea documentelor de decontare.
Refuzul se face:
 fie din iniţiativă proprie, în cazul în care se constată nerespectarea cerinţelor procedurii de
acceptare a cardurilor, a celei de autorizare a operaţiunilor sau a modului de completare a
documentelor;
 fie din iniţiativa posesorului, pe baza unei notificări în scris prin care se contestă
valabilitatea documentelor.
În funcţie de motivele prezentate mai sus, refuzurile se pot clasifica astfel:
a) refuzuri de plată datorate nevalabilităţii operaţiunilor din următoarele motive: bunurile,
serviciile sau numerarul care constituie obiectul operaţiunii nu au fost primite de
posesorul cardului după ce acesta a semnat documentele, operaţiunea de vânzare-
cumpărare nu a fost finalizată iar chitanţa tip aferentă operaţiunii nu a fost anulată sau nu
s- a întocmit o chitanţă de stornare, comercianţii au modificat suma contravalorii
operaţiunii fără acordul posesorului de card;
b) refuzuri de plată datorate nerespectării procedurii de autorizare a operaţiunilor din
următoarele motive: cardul era înscris pe lista celor interzise la acceptare sau a fost
utilizat pentru efectuarea mai multor operaţiuni de vânzare la aceeaşi unitate a
comerciantului şi la aceeaşi dată în scopul evitării solicitării de autorizare atribuită
comerciantului;
c) refuzuri de plată datorate erorilor de completare sau de procesare a chitanţelor tip;
d) refuzuri de plată datorate acceptării unui card expirat, contrafăcut sau a unor operaţiuni
frauduloase.
Derularea operaţiunilor prin carduri implică o siguranţă sporită pentru toţi participanţii, în
special pentru beneficiarii de sume.
Desfăşurarea relaţiilor de plăţi prin reţele bine organizate, potrivit normelor stabilite de
către fiecare din aceste reţele, în cadrul cărora acţionează multiple forme de control, înseamnă
verificări de conformitate care asigură corectitudinea tuturor operaţiunilor în cadrul filierei.
Pe de altă parte, însăşi calitatea participanţilor, îndeosebi bonitatea şi capacitatea de plată
reprezintă o condiţie a implicării în reţea.
54
Pe ansamblu, derularea operaţiunilor de plată prin card, prin intermediul reţelelor, asigură
un climat de siguranţă specific, condiţie a regularităţii şi accelerării procesului de plăţi.

5.4 Mentenanţa cardurilor

În conformitate cu prevederile contractului de emitere, cardurile se reemit automat în luna


şi anul înscrise pe aversul cardului ca dată de expirare. Clientul poate solicita băncii să nu mai
reemită cardul, prin notificare scrisă cu cel puţin 30 zile anterior datei de expirare.
Utilizatorul principal de card poate solicita băncii emiterea de carduri suplimentare pe
contul său curent. Utilizatorii suplimentari de card au acces la întreg disponibilul din contul
curent şi pot consulta soldul contului curent prin intermediul dispozitivelor ATM si EPOS.
De asemenea utilizatorul de card poate solicita băncii reemiterea codului PIN. Reemiterea
codului PIN este o operaţiune taxabilă. În urma acestei operaţiuni banca re-imprimă codul PIN
alocat la emiterea cardului.
În condiţiile pierderii / furtului cardului utilizatorul de card poate solicita băncii blocarea
acestuia. Blocarea se efectuează în urma apelului telefonic al utilizatorului de card şi trebuie
însoţite şi de confirmarea scrisă. Utilizatorul principal de card poate solicita blocarea cardurilor
utilizatorilor suplimentari.

5.5 Facilitatea de ieşire în descoperit de cont

În cazul în care contul curent cu acces prin card plat este alimentat cu drepturi salariale
prin efectele unui contract de virare drepturi băneşti banca îi poate ataşa, la solicitarea
titularului de cont, facilitatea de ieşire în descoperit de cont.
Cardul ataşat la contul cu facilitate de ieşire în descoperit de cont are acces atât la
disponibilităţile proprii cât şi la limita de ieşire în descoperit de cont.
Facilitatea de ieşire în descoperit de cont este caracterizată de limita de ieşire în
descoperit de cont, adică suma maximă ce poate fi utilizată prin ieşire în descoperit de cont.
Banca percepe dobânda de debit pentru utilizarea sumelor în limita de ieşire în descoperit
de cont.
Depăşirea limitei de ieşire în descoperit de cont autorizate este taxată de bancă cu
dobânda penalizatoare la valoarea ieşirii în descoperit neautorizat.
Acordarea facilităţii de ieşire în descoperit de cont este o activitate de creditare ce se
desfăşoară în conformitate cu Procedura privind facilitatea de ieşire în descoperit de cont.
Limita de ieşire în descoperit de cont este o facilitate de tip linie de credit.
Funcţionalitatea facilităţii de ieşire în descoperit de cont are la bază alimentarea ritmică din
drepturi salariale a contului pe care este definită.
În cazul în care ritmicitatea alimentărilor cu drepturi salariale este întreruptă pe o perioadă
de maxim 2 luni solicitantul are obligativitatea de a rambursa lunar o parte din limita utilizată.
Sumele rambursate (din alimentări cu drepturi salariale sau din alte tipuri de alimentări) pot fi
utilizate până la valoarea limitei de ieşire în descoperit de cont. Fac excepţie sumele rambursate
55
pentru limitele blocate de bancă, caz în care destinaţia acestora este pentru stingerea datoriilor
faţă de bancă.
Banca nu prevede un termen fix de rambursare pentru facilitatea de ieşire în descoperit de
cont decât pentru persoanele cu contracte de muncă pe perioadă determinată. De asemenea,
banca poate stabili un termen fix de rambursare a sumelor utilizate din limita de credit în cazul
unor solicitanţi / angajatori cu risc mare de apariţie a discontinuităţilor în alimentările salariale.
În condiţiile în care alimentările cu drepturi salariale îşi pierd ritmicitatea sau există
informaţii negative despre angajator, banca va solicita rambursarea integrală a sumelor utilizate
din limita de credit.
În acest scop banca va bloca în primă instanţă accesul la linia de credit, urmând mai apoi
la anularea acestei facilităţi. Eventualele sume neacoperite devin debit neautorizat pe contul
curent cu percepere de dobândă specifică.
Utilizatorii principali de card pot solicita băncii retragerea facilităţii de ieşire în descoperit
de cont în condiţiile rambursării integrale a acesteia şi a tuturor datoriilor ce decurg din
utilizarea ei.
Sumele utilizate din limita de ieşire în descoperit de cont vor fi recuperate de la
utilizatorii de card prin metode amiabile şi/sau executare silită.
Restanţele mai vechi de 90 de zile sunt subiectul provizionării 100% şi demarării
procedurilor legale de recuperare a debitului. Demararea procedurilor legale se efectuează sub
coordonarea Direcţiei Juridice prin intermediul consilierilor juridici şi a executorilor bancari
din teritoriu.
Baza legală pentru activitatea de provizionare o constituie Regulamentul BNR nr.5/2002
(modificat si completat de Regulamentul BNR nr. 7/2002) şi normelor metodologice date în
aplicarea acestuia, privind clasificarea creditelor precum şi constituirea, regularizarea şi
utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.

5.6 Evoluţii privind funcţionalităţile cardului

De- a lungul timpului s- au instituit şi promovat funcţionalităţile specifice cardului, care


astăzi în metodologie şi în literatura de specialitate s- au concretizat în următoarea conformaţie:
 funcţia de numerar care se realizează prin utilizarea cardurilor la automatele de eliberare a
numerarului (ATM) pentru obţinerea de sume cu scopul de a fi utilizate în numerar;
 funcţia de debit oferă posibilitatea de a folosi cardul în vederea dispunerii de plăţi din
disponibilităţile proprii existente în contul titularului la bancă;
 funcţia de credit oferă posibilitatea folosirii cardului pentru dispunerea de plăţi din linia de
credit deschisă la bancă;
 funcţia de monedă electronică care dă posibilitatea deţinătorului de a utiliza cardul pentru
dispunerea de plăţi în reţeaua de Internet.
Reprezentările statistice (Figura 5.1) din ultimul deceniu relevă fenomenul creşterii
numărului de carduri în strânsă legătură cu specializarea lor pe funcţiuni12

12
Nicolae Dardac, Cezar Basno, Sisteme de plăţi, compensări şi decontări, Editura Didactică şi pedagogică, 2003, pag 142
56
Extensia cardului în ţările dezvoltate (1995- 2001)
[număr de carduri la 1000/ locuitori]
A- carduri cu funcţie de eliberare de numerar
B- carduri cu funcţie de debit- credit
C- carduri cu funcţie de credit
D- carduri cu funcţie de debit
Figura 5.1
Ţara A B C D
1995 2001 1995 2001 2001
Belgia 931 1360 931 296 1216
Canada 1405 2105 533 1506 -
Franţa 423 761 409 - 652
Germania - 1480 909 228 1405
Italia 241 394 357 345 370
Japonia 2077 2554 1891 1820 -
Olanda 1062 1608 97 312 1315
Suedia 699 536 537 419 541
Elveţia 795 1190 847 452 745
Anglia 1433 2124 1014 936 926
Statele Unite - 2891 2475 4329 889

Sursa: Statistics on Payement System in the Group of Ten countries Basel December 1996,
april 2003

Din acest tabel putem remarca următoarele:


 creşterea accelerată a numărului de carduri emise de- a lungul timpului;
 creşterea preponderentă şi în ritmuri înalte a cardurilor cu funcţie de eliberare numerar;
 separarea netă a funcţionalităţilor de debit card şi credit card;
 opţiunea declarată a unor ţări cum sunt: Canada, Germania, Japonia şi Statele Unite către
cardurile de credit;
 ţările europene îşi dezvoltă preferinţele pentru cardurile de debit.
Instrumentele purtătoare de bani electronici (de regulă cardurile specializate) sunt menite
să asigure transferul electronic a valorii de la un vehicul de stocare la altul.
Astfel, banii electronici sunt destinaţi primordial pentru persoanele fizice cu scopul de a
efectua plăţi de mică valoare. Ca instrument de plată de detaliu, moneda electronică este uşor
divizabilă în unităţile monetare acceptabile de a fi înregistrate pe dispozitive electronice.
Astfel, moneda electronică acţionează în sensul schimburilor valoric primare: marfă
contra bani.
În perioada decembrie 2002 - martie 2003, reţeaua naţională de ATM-uri a crescut cu
peste 630 de aparate. Statistic, ritmul instalărilor din această perioadă a fost de cel puţin un
automat bancar pe zi. Cu toate acestea, România încă înregistrează 39 de oraşe care nu au nici
un ATM operaţional.
57
Raiffeisen Bank are cel mai mare ritm de creştere a reţelei de automate bancare. În
perioada decembrie 2002 - martie 2004, banca a instalat 200 de noi aparate astfel ca la 31
martie 2004, Raiffeisen număra 557 de ATM-uri operaţionale în întreaga ţară.
BCR continuă să fie lider de piaţă cu o cotă de 27% din reţeaua naţională de automate bancare

Reţeaua naţională de ATM-uri operaţionale la 31 martie 2004 Figura 5.2


Total ATM în ATM în municipii ATM în alte ATM în ATM în
Banca
ATM Bucureşti reşedinţă municipii oraşe commune
BCR 733 129 318 134 130 22
Raiffeisen Bank 557 49 274 107 106 21
Banc Post 498 116 284 66 28 4
BRD 371 73 195 56 33 14
Banca Ţiriac 190 56 112 7 4 11
Banca Transilvania 168 13 131 18 3 3
BCD Romexterra 59 3 43 6 3 5
BC Carpatica 29 2 25 1 1 0
Banca Romaneasca 25 5 19 0 1 0
UniCredit 25 8 16 0 0 1
Alpha Bank 22 6 15 0 1 0
Emporiki Bank 12 6 4 1 1 0
HVB 11 4 7 0 0 0
Piraeus Bank 9 4 5 0 0 0
Volksbank 9 4 5 0 0 0
TOTAL 2.718 478 1.453 396 310 81

Sursa: www.no-cash.ro/statistici/statam.html

BCR, Raiffeisen Bank, Banc Post şi BRD au bancomate operaţionale în toate reşedinţele
de judeţ. De asemenea, în mediul rural au fost montate 81 de automate bancare în 66 de
comune.
BCR are bancomate în toate municipiile, urmată de Raiffeisen Bank cu bancomate în 92
de municipii din cele 102 existente.

CAPITOLUL VI

STUDIUL DE CAZ PRIVIND DERULAREA OPERAŢIUNILOR DE


DECONTĂRI CU AJUTORUL INSTRUMENTELOR DE
PLATĂ LA RAIFFEISEN BANK TOPLIŢA

6.1 Prezentarea societăţii Adritex S.R.L


58
Societatea care face obiectul prezentului studiu de caz s- a înfiinţat în anul 2000 şi a fost
înregistrată la Registrul Comerţului de pe raza reşedinţei de judeţ Harghita sub numele de
S.C.Adritex S.R.L, codul unic de înregistrare este J194251993, codul fiscal R3770152, având
sediul stabil în localitatea Topliţa, strada 13 Decembrie, numărul 20.
Aceasta este persoană juridică română având forma de proprietate integral privată şi
forma juridică de societate cu răspundere limitată, conform Legii 31/1990.
Obiectul principal de activitate îl constituie comercializarea de articole de îmbrăcăminte.
S.C. Adritex S.R.L. este deservită de 8 de angajaţi după cum urmează:
 Administrator (1) ;
 Gestionar (1);
 Vânzător (4);
 Supraveghetoare (2);
 Şofer (2);
Conducerea va coordona întreaga activitate, va angaja şi controla personalul şi se va
ocupa de problemele apărute.
Organigrama reprezintă grafica modului în care au fost grupate compartimentele de
muncă, a subordonării acestora şi a legăturilor care s-au stabilit între aceste compartimente ale
structurii organizatorice.
O situaţie financiară pe ultimul an a societăţii S.C.Adritex S.R.L este prezentată în
următoarele tabele (figura 6.1, 6.2):

BILANŢ încheiat la data de 31.12.2004

mii lei
DENUMIREA Nr. Sold iniţial Sold final
INDICATORULUI Rd 2004 2004
A B C D
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire 1
2. Cheltuieli de dezvoltare 2
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare
3 71.586 349.852
şi alte imobilizări necorporale,
4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat 4
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie 5
TOTAL (rd.01 la 05) 6 71.586 349.852
II. Imobilizări corporale
59
1. Terenuri şi construcţii 7 4.565.263 34.280.035
2. Instalaţii tehnice şi maşini 8 60.913.487 77.795.042
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 9 1.076.187 1.938.063
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie 10 22.725.654
TOTAL (dr.07 la 10) 11 66.554.937 136.738.794
III. Imobilizări financiare
1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 12 2.446.977
2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului, altele decât
13
cele comerciale
3. Titluri sub forma de interese de participare 14
4. Creanţe din interese de participare 15
5. Titluri deţinute ca imobilizări 16
6. Alte creanţe 17 633.243 1.633.243
7. Acţiuni proprii 18
TOTAL (rd.12 la 18) 19 633.243 4.080.220
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (rd.06+11+19) 20 67.188.180 141.168.866
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime şi materiale consumabile 21 4.597.159 6.129.545
2. Producţia în curs de execuţie 22
3. Produse finite şi mărfuri 23 384.642 512.856
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 24 39.407
TOTAL(rd.21 la 24) 25 4.981.801 6.681.808
II. Creanţe trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare
1. Creanţe comerciale 26 50.069.693 66.759.590
2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului 27
3. Sume de încasat de la societăţile la care se deţin interese de
28
participare
4. Alte creanţe 29 2.545.939 12.424.185
5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat 30
TOTAL (rd.26 la 30) 31 52.615.632 79.183.775
III. Investiţii financiare pe termen scurt
1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 32
2. Acţiuni proprii 33
3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 34
TOTAL (rd.32 la 34) 35
IV. Casa şi conturi la bănci 36 7.820.511 10.199.970
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (rd.25+31+35+36) 37 65.417.944 96.065.553
C. Cheltuieli în avans 38 633.856
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 39
2. Sume datorate instituţiilor de credit 40 3.761.300 14.468.633
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 41 36.042
4. Datorii comerciale 42 20.035.988 32.325.370
5. Efecte de comerţ de plătit 43
6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 44
7. Sume datorate privind interesele de participare 45
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările
46 11.524.412 28.506.663
sociale
TOTAL (rd.39 la 46) 47 35.321.700 75.336.708
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
48 27.553.305 21.362.701
(rd.37+38-47-62 )
F. Total active minus datorii curente (rd.20+48) 49 94.741.485 162.531.567
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un
an
60
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 50
2. Sume datorate instituţiilor de credit 51 45.180.752 103.539.793
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 52
4. Datorii comerciale 53
5. Efecte de comerţ de plătit 54
6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 55
7. Sume datorate privind interesele de participare 56
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările
57
sociale
TOTAL (rd.50 la 57) 58 45.180.752 103.539.793
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 59
2. Alte provizioane 60 36.438
TOTAL PROVIZIOANE (rd.59+60) 61 36.438
I. Venituri în avans 62
J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris 63 3.582.500 3.582.500
II. Prime de capital 67
III. Rezerve din reevaluare Sold creditor 68
Sold debitor 69
IV. Rezerve (rd.71 la 74) 70 40.339.101 47.187.765
1. Rezerve legale 71 716.500 7716.500
2. Rezerve pentru acţiuni proprii 72
3. Rezerve statutare sau contractuale 73 6.848.664
4. Alte rezerve 74 39.622.601 39.622.601
V. Rezultatul reportat Sold creditor 75 8.185.071
Sold debitor 76
VI. Rezultatul exerciţiul Sold creditor 77 8.185.071 24.713.914
Sold debitor 78
Repartizarea profitului 79 24.713.914
TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd.63+67+68-69+70+75-
80 52.106.672 58.955.336
76+77-78-79)
PATRIMONIUL PUBLIC 81
TOTAL CAPITALURI(rd.80+81) 82 52.106.672 58.955.336

61
Contul de profit şi pierdere încheiat la data de 31.12.2004

mii lei
DENUMIREA INDICATORULUI Nr. rd. 31.12.2003 31.12.2004
1.Cifra de afaceri netă (rd.02 la 04) 1 215.888.183 305.441.485
Producţia vândută 2 215.764.023 305.379.306
Venituri din vânzarea mărfurilor 3 124.160 62.179
Venituri din subvenţii de exploatare 4
2.Variaţia stocurilor SOLD C 5
SOLD D 6
3.Producţia imobilizată 7
4.Alte venituri din exploatare-vânzări active 8 2.511.068
Venituri din exploatare -total (rd01+05-06+07+08) 9 215.888.183 307.952.553
5.a.Cheltuieli cu materii prime şi materiale 10 31.374.778 44.499.704
Alte cheltuieli materiale 11 5.123.436 7.432.230
5.b.Alte cheltuieli din afară (energie, apă) 12 17.126.786 26.501.381
Cheltuieli privind mărfurile 13 10.524 5.324
6.Cheltuieli cu personalul (rd.15+16) 14 34.893.704 46.524.939
a. Salarii 15 25.455.746 33.940.995
b. Cheltuieli cu asigurări şi protecţie socială 16 9.437.958 12.583.944
7.a.Ajust. val. imobilizări corporale şi necorporale
17 6.343.123 9.267.345
(rd.18-19)
a.1.Cheltuieli 18 6.343.123 9.267.345
a.2.Venituri 19
7.b.Ajustarea valorii activelor circulante (rd.21-22) 20 3.946.863 6.639.308
b.1.Cheltuieli 21 3.946.863 6.639.308
b.2.Venituri 22
8.Alte cheltuieli de exploatare (rd.24 la 26) 23 89.299.888 111.151.081
8.1.Cheltuieli privind prestaţiile externe 24 85.489.520 105.854.442
8.2.Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
25 1.792.436 2.091.222
asimilate
8.3.Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate 26 2.017.932 3.205.417
Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi
27
cheltuieli(rd.28-29)
Cheltuieli 28
Venituri 29
Cheltuieli de exploatare-total (rd. 10 la 14+17+20+
30 188.119.102 252.021.312
+23+27)
Rezultatul din exploatare Profit (rd.09-30) 31 27.769.081 55.931.241
Pierdere(rd.30-09) 32
9.Venituri din participare din care: 33
în cadrul grupului 34
10.Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac
parte din activele imobilizate din care: 35
în cadrul grupului 36
11.Venituri din dobânzi din care: 37 146.533 268.198
în cadrul grupului 38 146.533 268.198
Alte venituri financiare 39 5.998.152 8.541.331
Venituri financiare - total (rd.33+35+37+39) 40 6.144.685 8.809.529
12.Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a
investiţiilor
financiare deţinute ca active circulante (rd.42-43) 41 (836.432) (2.823.793)

62
Cheltuieli 42 836.432 1.742.423
Venituri 43 4.566.216
13.Cheltuieli privind dobânzile din care: 44 5.649.830 8.056.723
în cadrul grupului 45 5.649.830 8.056.723
Alte cheltuieli financiare 46 19.196.432 30.886.828
Cheltuieli financiare-total (rd.41+44+46) 47 24.009.830 36.119.758
Rezultatul financiar profit (rd.40-47) 48
pierdere (rd.47-40) 49 17.865.145 27.310.229
14.Rezultatul curent profit (rd.31+48) 50 9.903.936 28.621.012
pierdere (rd.32+49) 51
15.Venituri extraordinare 52
16.Cheltuieli extraordinare 53
17.Rezultatul extraordinar profit (rd.52-53) 54
Pierdere(rd.53-52) 55
Venituri totale (rd.09+40+52) 56 222.032.868 316.762.082
Cheltuieli totale (rd.30+47+53) 57 212.128.932 288.141.070
Rezultatul brut profit (rd.56-57) 58 9.903.936 28.621.012
pierdere (rd.57-56) 59
Impozit pe profit 60 1.718.865 3.907.098
19.Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elem. de
61
sus
20.Rezultatul net al exerciţiului financiar profit 62 8.185.071 24.713.914
Pierdere 63
21.Rezultatul pe acţiune de baza 64
Diluat 65

Figura 6.1
Organigrama S.C ADRITEX S.R.L
Administrator
Ţifrea Adrian

Gestionar Şofer
Luncan Lavinia Bordea Ştefan
Pop Daniel

Supraveghetoare Vânzător
Marc Aurora Hângan Ioana

Ifrim Maria Dan Marcela

63
Moldovan Elena
Stan Alexandra

La înfiinţare, pentru uşurarea operaţiunilor financiare, firma a deschis un cont la


Raiffeisen Bank, sucursala Topliţa. Deschiderea contului a implicat în prealabil încheierea,
respectiv semnarea unei convenţii între cele două părţi, convenţie care are rolul unui contract
consensual.
Operaţiunile care se succed în cont faţă de bancă duc la continua mişcare a soldului.
Fiecare nou sold este o poziţie provizorie până la viitoarea operaţiune.
Pentru siguranţa contului, clientul a primit la dechiderea acestuia un număr de cont,
anume RO62RZBR000006000232772, cheie CIF 784088.
Societatea comercială S.C. “Adritex” S.R.L având sediul în localitatea Topliţa şi forma de
proprietate integral privată şi forma juridică de societate cu răspundere limitată are ca obiect
principal de activitate comercializarea de articole de îmbrăcăminte.

6.2 Plata unei facturi cu ajutorul biletului la ordin

La data de 20.12.2004 S.C. “Adritex” S.R.L. s- a aprovizionat cu articole de


îmbrăcăminte de la S.C. “Textil” S.R.L., cu sediul în Miercurea Ciuc, în valoare de 20.000.000
lei, căzând de comun acord ca plata să se facă în termen de o lună de la data aprovizionării prin
emiterea unui bilet la ordin, în contul RO42RZBR000006000681575.
Menţionăm faptul că ambele societăţi sunt clienţi ai Raiffeisen Bank S.A.
Deoarece se apropie sărbătorile de iarnă, la data de 22.12.2004 S.C Adritex S.R.L doreşte
să achiziţioneze cravate, pulovere, fulare şi eşarfe care nu sunt costisitoare şi pot fi oferite
cadou cu ocazia Crăciunului. Toate acestea în valoare de 50.000.000 lei
Plata se va face prin emiterea unui alt bilet la ordin la data de 6.01.2005.
Datorită faptului că cele două societăţi sunt cliente ale aceleiaşi bănci, dar în localităţi
diferite, aceste operaţiuni realizate cu ajutorul băncii poartă denumirea de operaţiuni de
decontări intrabancare.
Principalele înregistrări contabile privind această operaţiune, adică de plată a unei sume
către un client care are contul deschis la altă sucursală bancară, precum şi încasarea unei sume
de la un client care are contul la o altă sucursală bancară sunt:

I. La data de 6.01.2005:
• la banca plătitoare
2511 = 341 50.000.000 lei
Conturi curente/plătitor Decontări intrabancare

• la banca beneficiară
341 = 2511 50.000.000 lei

64
Decontări intrabancare Conturi curente/beneficiar

II.La data de 20.02.2005:


• la banca plătitoare
2511 = 341 20.000.000 lei
Conturi curente/plătitor Decontări intrabancare

• la banca beneficiară
341 = 2511 20.000.000 lei
Decontări intrabancare Conturi curente/beneficiar

Circuitul biletului la ordin este prezentat în Figura 6.3, precum şi descrierea paşilor
efectuaţi în cadrul operaţiunii.

65
Figura 6.2
Axa
timp Ziua 1 Ziua 2

RZB
1 Recepţie 2 Verificare şi prelucrare 5 Refuz/ anunţare RZB Topliţa
M.Ciuc
bilet la 13 Inversare Ziua 3
comision standard CIP =
ordin înregistrare
not OK RZB M.Ciuc
3 12 Refuz/
4
anunţare CIP
Front Da
S.C.Adritex O 6 Înregistrare
Office Validare not OK
S.R.L e client al K contabilă 1
unităţii 1
OK
Validare Continuare

7
Back Recepţie
Office

UNITATEA BENEFICIARĂ UNITATE PLĂTITOARE


Raiffeisen Bank M. Ciuc Raiffeisen Bank Topliţa

66
Axa
timp
Ziua 2 Ziua 3

2
1 Punctare
Front
Office

Continuare 11
Se Da 1 Subproces 1 16 Operare
poate lucra în Înregistrare
2 comision
direct? completă

13 Generare 1
Nu 15 Stingerea
4 Expediere
DRS conturilor de
reconciliere
Back
Office

17 Înregistrare 1 20 Finalizare
18 Generare
parţială 9 Expediere înregistrare
DRS
+ comision Subproces 2

UNITATE PLĂTITOARE UNITATEA BENEFICIARĂ


Raiffeisen Bank Topliţa Raiffeisen Bank M. Ciuc

67
Pas Descrierea activităţilor din cadrul pasului Metoda

1 Recepţie bilet la Beneficiarul,adică S.C.Textil S.R.L, biletului la ordin se prezintă la


ordin unitatea bancară Raiffeisen Bank unde are contul deschis,mai
precis in M. Ciuc
2 Verificare şi • Se verifică existenţa elementelor obligatorii: 3 borderouri, datele
prelucare precum numele, contul şi banca S.C.Adritex S.R.L, se semnează şi Manual
comision se ştampilează borderourile cu data intrării, se opreşte comisionul ABT
standard standard „document remis spre încasare“, un borderou rămâne în
FO sau se înmânează clientului

3 S.C.Adritex S.R.L este Dacă plătitorul,adică S.C.Adritex este clientul unităţii unde
client al Raiffeisen are şi S.C.Textil S.R.L contul deschis 4 altfel 7 .
Bank Topliţa
4 Validare • Administratorul contului S.C.Adritex S.R.L verifică biletul la Manual, ABT
ordin, ştampila şi semnătura trăgătorului precum şi existenţa
sumei de plătit. Nu există probleme 6 . Nereguli: 5 .

5 Refuz/ anunţare CIP • Instrumentul se returnează S.C.Textil S.R.L cu inscripţia Dactilo,


„refuzat total/ parţial“ în funcţie de lipsa totală/ parţială de Internet - CIP
disponibilităţi din cont, se întocmeşte o justificare de refuz şi se
anunţă Centrala Incidentelor de Plăţi

68
Pas
Descrierea activităţilor din cadrul pasului Metoda
• Se efectuează transferul de fonduri
6 Înregistrare contabilă • Cont client plătitor = cont client beneficiar
• Cont S.C.Adritex S.R.L=cont S.C.Textil S.R.L
• Se opreşte comision atât de la S.C.Adritex cât şi de la S.C.Textil ABT
• Fila biletului la ordin şi un borderou ajung la arhiva băncii
(organizată pe clienţi)
• Un borderou se pune la dosarul plătitorului
7 La primire se ştampilează borderourile de la instrumentele de debit
Recepţie cu data intrării în unitatea plătitoare, adică în Raiffeisen Bank
Topliţa
8 Administratorul contului S.C.Adritex S.R.L verifică biletul la ordin,
Validare
ştampila şi semnătura S.C.Adritex S.R.L precum şi existenţa în cont
a sumei de plătit. Nu există probleme (11) . Nereguli: (9)

9 Refuz/ anunţare CIP În cazul în care disponibilităţile din contul S.C.Adritex S.R.L nu Internet - CIP
sunt suficiente pentru onorarea biletului la ordin, se anunţă Centrala Poşta
Incidentelor de Plăţi, se întocmeşte o justificare de refuz, pe biletul
la ordin se trece „refuzat parţial/ total“. Biletul la ordin şi
borderourile sunt trimise înapoi la Raiffeisen Bank M.Ciuc şi la
S.C.Textil S.R.L.

69
Pas Descrierea activităţilor din cadrul pasului Metoda

1
0 Inversare înregistrare La RZB M.Ciuc, pe baza numărului serial de referinţă al ABT
instrumentului refuzat, are loc inversarea operaţiunii iniţiale de
înregistrare:
3716000200xxx = 371200011000
Număr serial de referinţă - CC: Unit. Beneficiarului (RZB M.Ciuc)
1 Se poate lucra în Dacă toate detaliile privind S.C.Textil S.R.L sunt clare, contul acesteia
1 direct? poate fi creditat direct de la RZB Topliţa.
DA: pasul 12
NU: pasul 17

1 Înregistrare • Se efectuează transferul de fonduri ABT


2 completă • Cont S.C.Adritex S.R.L = Cont S.C.Textil S.R.L Manual
• Operaţiune echilibrare
• 3410006LL00 = 3410005LL00 (CC: Unit. beneficiară – CC:
Unit. plătitoare)
• Se opreşte comisionul de la S.C.Adritex S.R.L
 Biletul la ordin ajunge la arhiva băncii organizată pe clienţi, un
borderou se pune la dosarul S.C.Adritex S.R.L

70
Pas Descrierea activităţilor din cadrul pasului Metoda

1 Se face transferul datelor din ICBS în FOX şi ulterior se listează FOX


3 Generare DRS scrisorile DRS. Se întocmesc benzile centralizatoare pentru Manual
instrumentele de debit sortate pe destinaţii, are loc verificarea acestora
cu valorile DRS.

1 Expediere Prin intermediul poştei, împreună cu scrisorile DRS se trimite înapoi la Prioripost
4 unitatea beneficiară câte un borderou de la fiecare instrument pentru
care s-a debitat contul trăgătorului

1 Stingerea conturilor • Se face stingerea conturilor de reconciliere după numărul serial de ABT
5 de reconciliere referinţă trecut pe borderoul primit prin poştă Manual
• 371600020XXX = 371200011000 (XXX=cod unit. benef.)
• Borderoul se pune în arhiva RZB M.Ciuc organizată pe clienţi

1 Operare comision • Se opreşte comision şi de la S.C Textil S.R.L ABT


6 Cont client = 70850001000 (CC: Unit. benef. – CC: Unit. benef.)
• Pasul 21

1 Înregistrare parţială • Se efectuează transferul de fonduri către DRS iniţiate ABT


7 Cont client trăgător = 3410005LL00 (CC: Unit. Plăt. – CC: Unit.
Plătit.)
• Se opreşte comision de la trăgător
• Fila cec/ b.o. se pune în arhiva băncii
• 1 borderou ajunge la dosarul clientului plătitor

71
Pas Descrierea activităţilor din cadrul pasului Metoda

1 Expediere Prin intermediul poştei, împreună cu scrisorile DRS se trimite înapoi la


9 unitatea beneficiară câte un borderou de la fiecare instrument pentru Prioripost
care s-a debitat contul trăgătorului

2
0 Finalizare • Se creditează contul valori primite la încasare descărcând DRS-ul
înregistrare + primit
comision • 3410006LL00 = 371200011000 (CC: Unit. Benef. – CC:
Unit. benef.)
• Se creditează contul S.C.Textil S.R.L şi în baza numărului serial de ABT
referinţă se stinge „Conturi indisponibile privind valori la încasare“
• 371600020XXX = cont S.C.Textil S.R.L
• Se opreşte comision de la S.C.Textil S.R.L
• Borderoul primit înapoi se clasează

21
Punctare • Pe baza extraselor de la conturile care au avut mişcări ziua anterioară, Manual
administratorul contului trăgătorului punctează fiecare operaţiune

72
6.3 Plata unei facturi cu ajutorul cecului

Firma “Adritex” S.R.L. mai are furnizori şi în alte judeţe ale ţării, cum este de exemplu
S.C. “Daliana” S.R.L. cu sediul în localitatea Târgu Mureş.
Cu această societate s- a încheiat un acord ca marfa achiziţionată, în sumă de 15.750.000
lei, la data de 12.12.2004, să fie plătită jumătate la data de 12.12.2004, restul urmând a fi plătit
în funcţie de vânzare, în maxim 2 luni. Datorită faptului că firmele se află în localităţi diferite s-
a apelat la ajutorul societăţii bancare.
S.C. Daliana S.R.L. are cont deschis la Banca Comercială Română, sucursala Tg. Mureş
iar S.C. Adritex S.R.L. la Raiffeisen Topliţa, după cum am specificat anterior.
La achiţia mărfii, S.C. Adritex S.R.L. completează o filă din carnetul de cecuri cu datele
necesare, precum şi contravaloarea a jumătate din mărfă, o semnează şi o înmânează firmei
Daliana S.R.L, urmând ca restul să fie plătit după vânzarea mărfii tot cu ajutorul cecului, de
preferabil în termen de 2 luni.
Din acest moment, firma Adritex apare în calitate de trăgător, Raiffeisen Topliţa are
calitatea de tras iar firma Daliana are calitatea de beneficiar.
Firma Daliana prezintă cecul băncii sale, B.C.R. Tg. Mureş care îl transmite trasului,
adică Raiffeisen Bank Topliţa pentru încasare, astfel Raiffeisen achită cecul pentru B.C.R.,
stingându- se obligaţia firmei Adritex către Daliana.
Circuitul cecului este prezentat în Figura 6.4 urmată de descrierea paşilor.
Banca plătitorului şi cea a beneficiarului sunt situate în judeţe diferite iar compensarea se
face în judeţul beneficiarului. În acest caz, compensarea se va face între banca beneficiarului şi
sucursala plătitorului din acelaşi judeţ. Banca plătitorului trebuie să vireze suma de plată printr-
o operaţiune intrabancară la sucursala sa din judeţul beneficiarului. Astfel, avem următoarele
înregistrări contabile:

I. La data de 12.12.2004:
1) se expediază avizul de creditare către subunitatea din judeţul unde se va face
compensarea în vederea efectuării plăţii
2511 = 341 7.875.000 lei
Conturi curente Decontări intrabancare

2) primirea avizului de creditare de către subunitatea care va face compensarea şi iniţierea


compensării, la aceeaşi dată
341 = 111 7.875.000 lei
Decontări intrabancare Cont curent la BNR

3) încasarea la banca B.C.R. Tg. Mureş, în 13.12.2004


111 = 2511 7.875.000 lei
Cont curent la BNR Conturi curente

73
II. După 2 luni, la data de 12.02.2005:
1) se expediază avizul de creditare către RZB Tg. Mureş în vederea efectuării plăţii
2511 = 341 7.875.000 lei
Conturi curente Decontări intrabancare

2) primirea avizului de creditare de către RZB Tg. Mureş, care va face


compensarea şi iniţierea compensării, la aceeaşi dată
341 = 111 7.875.000 lei
Decontări intrabancare Cont curent la BNR

3) încasarea la banca B.C.R. Tg. Mureş, în 13.12.2004


111 = 2511 7.875.000 lei
Cont curent la BNR Conturi curente

74
Figura 6.3

Direcţia de Plăţi şi
Decontări Bancare

Judeţul [C, C+1] C Judetul


Mureş Harghita

B.C.R B.C.R C C RZB


BNR Sucursala
Mureş Mureş Topliţa

C-1
C-3 C+1 [C-3, C-2]
C-1

Client beneficiar Client plătitor


S.C. Daliana S.C. Adritex S.R.L
S.R.L
75
C+2
C C+1
[C – 4, C – 2]

8 Punctare
1 Recepţie
FO
documente

2
Verificare

3
B.C.R
Mureş= RZB
Topliţa?

Back Nu 6
7
Office 4 Înregistrare Există nu Subproces 1
da Plăţi intrabancare
cecului refuz de la Detalii clare
compensare?

5 Expediere la RZB
Topliţa

UNITATE BENEFICIARĂ UNIT. COORD. UNITATE BENEFICIARA


UNITATE COORDONATOARE
B.C.R. Mureş RZB Topliţa RZB Mureş
BCR Topliţa

76
Pas Descrierea activităţilor din cadrul pasului Metoda

1 Recepţie cec Beneficiarul cecului,adică Daliana S.R.L se prezintă la unitatea


bancară unde are contul deschis

2 Verificare
• Se verifică existenţa elementelor obligatorii: 3 borderouri, datele Manual
precum numele, contul şi banca S.C.Adritex S.R.L., se semnează şi ABT
se ştampilează borderourile cu data intrării, se opreşte comisionul
standard „document remis spre încasare“, un borderou rămâne în
FO sau se înmânează clientului

3 • În funcţie de unde are loc compensarea, instrumentul de debit


B.C.R. Tg. Mureş =
este transferat la unitatea care îl prezintă în compensare
RZB Topliţa

4 Înregistrarea • Pe verso-ul fiecărui borderou se trece un număr serial de Manual


cecului referinţă (evidenţa numerelor seriale este manuală şi se ataşează ABT
extraselor zilnice ale conturile de reconciliere)
• Se încarcă conturile de reconciliere:
• 371200011000 = 371600020XXX (XXX – cod unitate)
• CC: Unit. beneficiarului - nr. serial de ref.

77
Pas Descrierea activităţilor din cadrul pasului Metoda

5 Expediere • Cecul (+ 2 borderouri) care se prezintă la compensare de către altă


Poşta/ curier
Pas unitate decât cea a S.C.Daliana S.R.L sunt trimise la aceasta (înainte Metoda
(dactiolografiere)
de expediere are loc întocmirea adreselor de remitere pentru fiecare
destinaţie)

6 • Nu există refuz la plată din partea RZB Topliţa


Există refuz de la
compensare?

7 Detalii clare • În cazul în care beneficiarul are contul la altă unitate decât cea
coordonatoare, se lucrează sau nu în direct. Datele privind
beneficiarul (nume, cont, titulatura) sunt clare.

Punctare FO Următoarea zi dimineaţa pe baza extrasurilor ale conturilor


8 Manual
care au avut mişcări ziua anterioară, administratorii
conturilor efectuează o rundă de verificare (punctare)

78
6.4 Plata unei facturi cu ajutorul ordinului de plată
La data de 22.12.2004 firma S.C.Adritex S.R.L s-a aprovizionat cu articole de
încălţăminte în valoare de 35.000.000 de la S.C.Pandora S.R.L, urmând ca plata să se efectueze
prin ordin de plată.
S.C. Pandora S.R.L are parteneri de afaceri în Braşov, astfel că unul dintre ei doreşte să
colaboreze cu S.C Adritex S.R.L, furnizându- i, însă articole de încălţăminte pentru copii.
Pentru început, S.C Adritex S.R.L se aprovizionează cu marfă de la S.C. Alfa S.R.L în
valoare de 10.000.000 lei, la data de 27.12.2004, plata efectuându- se prin ordin de plată după
vânzarea articolelor de încălţăminte.
Astfel, S.C.Adritex S.R.L dă un ordin necondiţionat băncii sale, Raiffeisen Bank Topliţa,
ca la data de 28.12.2004, să pună la dispoziţia S.C.Pandora S.R.L suma de 35.000.000.
La data de 30.01.2005, marfa a fost vândută iar S.C. Adritex S.R.L apelează la societatea
sa bancară pentru a emite ordinul de plată în valoare de 10.000.000 lei.
Menţionăm faptul că atât S.C.Pandora S.R.L, câ şi S.C Alfa S.R.L au contul deschis la
Banc Post, sucursala Braşov. Decontarea va avea loc prin contul de corespondent al băncii
destinatare, adică Banc Post Braşov, la banca iniţiatoare, Raiffeisen Bank Topliţa.
Decontarea are loc prin conturile de corespondent, utilizând contul “nostro”, iar
Raiffeisen Bank Topliţa este astfel banca rezidentă. Contul “nostro” evidenţiază existenţa şi
mişcarea disponibilităţilor băneşti aflate în conturile de corespondent deschise la alte bănci.
Succesiunea operaţiilor contabile este următoarea:

I. La data de 28.12.2004:
• unitatea bancară iniţiatoare (Raiffeisen Bank Topliţa) întocmeşte avizul de creditare pe care
îl trimite sucursalei, la Miercurea Ciuc, la data de 28.12.2004:

2511 = 341 35.000.000 lei


Conturi curente/plătitor Decontări intrabancare/sucursală

• Raiffeisen Bank M.Ciuc primeşte documentele de plată şi creditează contul “loro”, la data
de 28.12.2004:

341 = 122 35.000.000 lei


Decontări intrabancare Contul de corespondent al băncilor (loro)
-analitic sediul secundar- -analitic Banc Post Braşov-

• Banc post Braşov debitează contul “nostro” şi creditează contul S.C.Pandora S.R.L:

121 = 2511 35.000.000 lei


Contul de corespondent Conturi curente
la bănci (nostro)- analitic RZB Topliţa -analitic S.C.Pandora S.R.L.-

II. La data de 30.01.2005:


• unitatea bancară iniţiatoare (Raiffeisen Bank Topliţa) întocmeşte avizul de creditare pe care
îl trimite sucursalei, la Miercurea Ciuc:
2511 = 341 10.000.000 lei
Conturi curente/plătitor Decontări intrabancare/sucursală

• Raiffeisen Bank M.Ciuc primeşte documentele de plată şi creditează contul “loro”:


341 = 122 10.000.000 lei
Decontări intrabancare Contul de corespondent al băncilor (loro)
-analitic sediul secundar- -analitic Banc Post Braşov-

• Banc post Braşov debitează contul “nostro” şi creditează contul S.C.Pandora S.R.L:
121 = 2511 10.000.000 lei
Contul de corespondent Conturi curente
la bănci (nostro) -analitic S.C.Pandora S.R.L.-
-analitic RZB Topliţa-

Pas Circuitul ordinului de plată este prezentat în Figura 6.5. Metoda

80
Figura 6.4

BNR Central/
Judeţean

Iniţiere scrisori
Expedier
Ordin de plată DRS
e

Validare Da Debitare cont


instrument S.C.Adritex
S.R.L
Pt. altă Da
unitate? Înregistrări
contabile

Virament în cont
curent BNR

UNITATEA
UNITATE COORDONATOARE UNITATE PLĂTITOARE
COORDONATOARE
Raiffeisen Bank M. Ciuc Raiffeisen Bank Topliţa
Raiffeisen Bank M.Ciuc

81
C
Circuit 1: C-1
Axa C
Circuit 2&3: C-2 C-1
timp
5
1 Şedinţa de Expediere
compensare Front
4 Generare Office
6
2 DRS
d 7 Înregistrare
Back Pt. altă Da Validare
3 Iniţiere a contabilă
Office unitate? înregistrări
contabile

8 Virament în
Front
cont curent la
Office
BNR

UNITATE UNITATE UNITATE BENEFICIARĂ


COORDONATOARE BENEFICIARĂ Banc Post Braşov
Raiffeisen Bank M.Ciuc Banc Post Braşov

82
Pas Descrierea activităţilor din cadrul pasului Metoda

1 Sedinta de Unitatea RZB Topliţa primeşte de la unitatea bancară


compensare prezentatoare pachetele de instrumentele de debit aranjate
pe ziua compensării şi tipul instrumentului,ordin de plată, în
cazul nostru. Pachetele conţin: un exemplar roz de la
dispoziţia de încasare, fila ordinului de plată şi 1 borderou

2 Pt. altă unitate? Contul beneficiarului este la altă unitate?


DA: contul beneficiarului este la Banc Post Braşov

3 Iniţiere Pentru instrumentele de debit având contul trăgător la altă unitate


decât ceea coordonatoare, are loc: ABT
înregistrări
contabile 3410005LL00 = 16210XX000
DRS-uri iniţiate – Alte sume datorate
(CC:Unit. Coord,RZB M.Ciuc – CC: Unit coord.,RZB
M.Ciuc)
4Generare DRS Se face transferul datelor din ICBS în FOX şi ulterior se FOX
listează scrisorile DRS. Se întocmesc benzile centralizatoare Manual
pentru ordinul de plată, are loc verificarea acestuia cu valorile
DRS.
5 Expediere Se trimite ordinul de plată şi scrisorile DRS la unitatea
plătitoare,RZB Topliţa Prioripost/
curier

83
Pas Descrierea activităţilor din cadrul pasului Metoda

6 Validare Se verifică specimenul de semnătura,datele de pe ordinul


de plată precum şi existenţa disponibilului în cont

7 înregistrare Pentru ordinul de plată acceptat se fac înregistrările:


ABT
contabilă Cont client = 3410006LL00
Se opreşte comisionul cuvenit băncii RZB
Se arhivează fila ordinului de plată iar borderoul ajunge la
clientul plătitor, adică la S.C.Adritex S.R.L

8 Virament în cont Se face înregistrarea pentru onorarea ordinului de plată care


ABT
curent BNR urmează să fie decontat
16210xx000 = 11100xx100
Pentru ordinele de plată refuzate are loc inversarea
înregistrării cu sumele corespunzătoare şi întocmirea
refuzurilor la plată
Se arhivează cele doua exemplare de culoare roz de
dispoziţia de încasare primită de la Banc Post Braşov

84
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

În urma studiului de caz efectuat la Raifeissen Bank Topliţa, asupra derulării operaţiunilor
de plăţi fără numerar, considerăm că se impun anumite cerinţe pentru îmbunătăţirea derulării
plăţilor cu instrumente de debit remise spre încasare, de exemplu în cazul cecurilor RZB către
altă unitate se poate realiza debitarea de la unitatea iniţiatoare (beneficiară) a contului clientului
plătitor iar captarea detaliilor instrumentelor prin ABT la înregistrarea iniţială a instrumentului.
Avantajele care pot urma sunt:
• toate operaţiunile pe conturi (inclusiv comisioane) finalizate de la unitatea beneficiară într-
un singur pas;
• posibilitatea generării automate a formularisticii necesare compensării şi astfel reducerea
timpului de pregătire pentru prezentare şi pentru compensare (aprox. 90 minute la sucursala din
Bucureşti pentru prezentare şi 40 de minute la sucursala Bucureşti pentru compensare – cca.
100 de instrumente)
• uşurarea evidenţei cecurilor şi biletelor la ordin primite de la clienţi şi urmărirea lor.
Dar pentru toate acestea este necesară semnătura în sistem şi pentru siguranţă sporită se
poate gândi adiţional un sistem de urmărire al carnetelor de cecuri ale clienţilor.
Referindu-ne la semnătura în sistem, ar trebui să fie posibilă vizualizarea semnăturilor
titularilor de cont prin sistem în orice unitate astfel încât de la orice unitate RZB să poată fi
verificată validitatea unui document iar ABT 4.0 ar trebui să permită această facilitate.
Ca un pas adiţional de siguranţă pentru validarea cecului unui client se poate gândi un
sistem centralizat de urmărire a seriilor de carnete cec (file cec) pentru fiecare client. Se poate
reţine în baza de date şi numerele de la cecurile deja folosite.
În caz că această îmbunătăţire nu se poate implementa, se va avea în vedere pe termen
scurt verificarea minuţioasă a datelor beneficiarului trecute pe cec/ bilet la ordin în Front
Office-ul unităţii beneficiare la recepţia instrumentului cu marcarea eventualelor observaţii
eliminând astfel riscul de a nu se putea lucra în direct (d.p.d.v. contabil) la unitatea plătitoare.

85
Folosirea câmpurilor din ABT:

Pe termen scurt prin verificarea minuţioasă a datelor beneficiarului trecute pe cec/ bilet
la ordin în Front Office-ul unităţii beneficiare la recepţia instrumentului şi notarea
eventualelor observaţii se va asigura lucrarea în direct (d.p.d.v. contabil) de la unitatea
coordonatoare.
Un prim pas pentru îmbunătăţirea instrumentelor de debit primite pentru plată este
debitarea contului clientului plătitor de la unitatea coordonatoare.
Avantajele care apar sunt închiderea tranzacţiilor de la unitatea coordonatoare (inclusiv
comisioane) şi se elimină riscul asociat sistemului de informare ineficient al refuzurilor de plată
de la unitatea plătitoare care poate duce la plata accidentală de către unitatea coordonatoare.
La fel ca în cazul instrumentelor de plată remise spre încasare este necesară semnătura în
sistem şi pentru siguranţă sporită, un sistem de urmărire a carnetelor de cecuri ale clienţilor.
Semnătura titularilor de cont ar trebui să fie vizibilă prin sistem în orice unitate astfel
încât de la orice unitate să poată fi verificat validitatea unui document şi, de asemenea ABT 4.0
ar trebui să permită această facilitate.
Ca un pas adiţional de siguranţă pentru validarea cecului se poate gândi un sistem
centralizat de urmărire a seriilor de carnete cec (file cec) pentru fiecare client. Se va putea
reţine în baza de date şi numerele de la cecurile deja folosite.
În caz că debitarea cont client plătitor de la unitatea coordonatoare nu se poate realiza, se
poate gândi îmbunătăţirea suportului oferit de sisteme pentru diminuarea/eliminarea riscurilor
aferente procesării unui refuz la plată.

86
În procesul actual, în cazul în care unitatea coordonatoare nu primeşte la data compensării
refuzul de plată sau vreo înştiinţare de la unitatea plătitoare, va plăti banii băncii beneficiare
fără alte verificări.

87
BIBLIOGRAFIE:

C. Basno, N. Dardac - Monedă, credit, bănci, Ed.


Didactică
şi pedagogică, 1999

C. Basno, N. Dardac - Sisteme de plăţi, compensări


şi decontări,
Ed. Didactică şi
Pedagogică,2003

Elena Zaharciuc - Contabilitatea societăţilor


bancare, Editura
Teora, Bucureşti, 2000

Gh. Suciu, N. Nedelcu - Contabilitatea bancară


românească,
Editura Romprint, 2003

V. Dedu - Gestiune bancară, Ed.


Didactică şi
pedagogică, 1999

V. Dedu, A. Enciu - Contabilitate bancară, Ed.


Economică,
2001

*** - Legea nr 101/1998 privind


statutul BNR,
Pas Metoda

88
Monitorul Oficial nr.209 din
28.03.2002

*** - Circulara nr. 33 din


21.08.2002 pentru
modificarea Regulamentului
BNR nr 8/1994
privind Ordinul de plată, a
Normelor-cadru
ale BNR nr 15/1994 privind
Ordinul de plată
pe suport hârtie şi a Normelor tehnice ale BNR
nr 16/1994 privind Ordinul de plată
pe suport
hârtie,cu modificările ulterioare,
M. Oficial nr.
701 din 25.09.2002

*** - Normele- Cadru nr.7/08.03.1994


privind
comerţul făcut de societăţile bancare
şi celelalte
societăţi de credit cu cecuri, pe baza
Legii nr.59/
1934 asupra cecului, modificată prin
Legea nr. 83/
1994,Monitorul Oficial partea
I,numărul 292 din
14.10.1994

*** - Normele- Cadru nr.6/08.03.1994


privind comerţul

89
făcut de societăţile bancare şi
celelalte societăţi de
credit, cu cambii şi bilete la ordin, pe
baza Legii nr
58/1934 asupra cambiei şi biletului la
ordin,
modificată prin Legea
nr.83/1994,Monitorul Oficial
partea I,numărul 292 din 14.10.1994

*** - Reglementări privind cecul, Legea


83/1994,
Monitorul Oficial, numărul 292 din
14.10.1994

www.no-cash.ro/statistici/statam.html
www.bnro.ro
www.raiffeisen.ro

90

S-ar putea să vă placă și