EDUCATOARE ROSCA LENUTA CRISTINA

TESTE PRELUATE DIN DIFERITE SURSE( INTERNET,TESTE PENTRU

CUNOASTERTEA COPILULUI-EDITURA DACIA)
 CHESTIONAR DE APRECIERE A MINCIUNII IN FUNCTIE
DE INTENTIE
Scop : analiza evaluării minciunii din punct de vedere moral
Material : doua povestiri scurte
A. Un băiat nu ştia sa deseneze bine, dar dorea foarte mult sa ştie sa
deseneze. Intr-o zi a arătat un desen făcut de altcineva si a spus : « Eu l-
am făcut ! ».
B. Un băiat s-a jucat cu foarfeca,atunci când mama nu era acasă si a
pierdut-o. Când mama lui a venit acasă si a întrebat unde este foarfeca, el
a spus ca nu a văzut-o deloc.
Desfasurare: subiectul este întrebat care din cele doua minciuni i se pare cea mai
grava si de ce?
Interpretare: se va urmări pana la ce vârsta minciuna cea mai grava este considerata
aceea din povestirea „A” si de la ce vârsta se considera povestirea „B” este cea mai
grava; de ce la vârsta se tine cont de intenţie.

TEST DE DECODIFICARE
- se aplica elevilor din clasa a III-a si a IV-a.
Material: s-au dat mai jos sase cuvinte prin cod; fiecare cifra corespunde literei
corespunzătoare alfabetului.
Desfasurare: se da elevului lista cu acele cuvinte care trebuie decodificate. Se da
lista cu literele alfabetului si numărul corespunzător.
A–1 D–6 I – 11 M – 16 R – 21 U – 26 Z – 31
Ă–2 E–7 Î – 12 N – 17 S – 22 V – 27
–3 F–8 J – 13 O – 18 Ş – 23 W – 28
B–4 G–9 K – 14 P – 19 T – 24 X – 29
C–5 H – 10 L – 15 Q – 20 Ţ – 25 Y – 30

Interpretare: se notează timpul necesar pentru decodificare si corectitudinea; se evidentiaza

atenţia complexa, concentrarea.
Decodificarea: 5 1 6 21 26 – 6 11 6 1 5 24 11 5 (cadru didactic); 21 18 16 3 17 11 1 (România);
22 8 11 17 24 7 15 7 – 19 1 23 24 11 (Sfintele Paşti); 4 26 5 26 21 7 23 24 11
(Bucureşti); 5 21 2 5 11 26 17 (Crăciun); 12 17 27 2 25 2 16 3 17 24 (invatamant).
 -Chestionar de evaluare a aspiraţiilor-

-acest chestionar este aplicabil individual la elevii claselor I si a II-

a si colectiv la elevii din clasele a III-a si a IV-a.
Scop: determinarea aspiraţiilor dominante personale
Material: pe o coala, format A9, dactilografiem (notam)
urmatorii itemi:
„ Când voi fi mare vreau sa fiu… pentru ca…”
„ Daca nu am sa fiu nici… nici… atunci vreau sa fiu…”
Desfasurare: se distribuie chestionarul si se cere copiilor sa
completeze spatiile libere; timpul de lucru este
limitat (aproximativ 3-5 minute).
Interpretare: clasificam aspiraţiile după criteriu individual,
interpretam statistic, notam timpul de lucru.
 CUNOASTEREA DE SINE
-se aplica individual, la copiii de 6-12 ani
Scopul: determinarea gradului de cunoaştere de sine
Desfasurare:
 Cerem copilului sa stea pe un scaun cu mâinile la spate si ii punem
următoarea întrebare: „ştii ce ai in buzunar!”. Aşteptam sa răspundă si apoi
ii cerem sa precizeze exact ce anume are in buzunare.
 Urmărim:
a) siguranţa sau evitarea in răspuns
b) precizia amplasării fiecărui obiect enunţat.
Notam obiectele enunţate si-i cerem apoi sa scoată obiectele din buzunar si sa le pună
pe masa.
Interpretare:
 se verifica exacitatea
 se număra omisurile si adaosurile
 se compara rezultatele pe grupa de vârsta.
Nota: proba se poate aplica si cerând copilului sa spună toate hainele cu care
este îmbrăcat.

SINCERITATEA
-se aplica colectiv, de la clasa a II-a in sus
Material: un carton pe care se desenează un cerc cu diametrul de 7cm; la baza
cercului se face un semn „X”. Pe cerc se plasează alte 5 cercuri de mărimi diferite si o
săgeata, in interiorul cercului.
Desfasurare: se cere subiectului sa plaseze vârful creionului in punctul X si se
explica sarcina: sa facă un X la baza celorlalte cercuri având ochii inchisi si urmărind
direcţia sagetii.
Experimentatorul (adresare): „Atenţie!!! Toata lumea cu vârful creionului pe X.
Inchideti ochii. Incepeti! ”.
Interpretare: cine reuseste proba triseaza si deci are tentinta de a nu fi sincer.
-este imposibil sa reusesti sa plasezi un semn la baza cercului cu ochii inchisi.
Nota: nu se anunţa copiilor ca vom aplica o probe de sinceritate.
Scop: determinarea gradului de sinceritate.
 PERSEVERENTA
-se aplica individual la clasa I
Scop: determinarea gradului de perseverenta
Material: umpleţi cu faina o cutie de 20-25cm latime si 5-10cm adâncime; in faina
introduceţi 30 de ace de gămălie si amestecaţi in aşa fel încât sa nu se vadă (copilul sa nu
ştie ca sunt 30 de ace).
Desfasurare: se explica copilului ca va trebui sa caute si sa scoată din cutii toate
acele cu ochii legaţi, când crede ca le-a scos pe toate, sa se oprească. Copilul este legat la
ochi, i se da semnalul: „începe!”. După terminarea probei, notam numărul de ace scoase.
Interpretare: cu cat numărul de ace este mai mare, cu atât gradul de perseverenta
este mai ridicat.
1-10 ace→ perseverenta slaba; 11-20 ace→ perseverenta medie; 21-25 ace→

perseverenta buna; peste 25 ace→ perseverenta foarte buna.

Nota: nu se anunţa copii ca se va aplica o proba de perseverenta.

ECHILIBRU PSIHIC
Material: o coala de hartie, o rigla si un creion.
Aplicare: copilul sta in banca (la masa) legat la ochi; are in fata coala asezata pe
lungime si un creion in mana; examinatorul sta in fata copilului, aseaza
rigla pe hartie si ii spune copilului sa traseze o linie pana cand el ii va
spune sa se opreasca. Examinatorul da semnalul pornire-oprire, asigurand
linii egale de 10cm. Se repeta comanda de 10 ori. Apoi se cere copilului sa
traseze 10 linii de lungime egala cu cele trasate anterior. Examinatorul il
ajuta indicandu-i plecarea, restul face singur.
Interpretare:
 Daca linile sunt preponderent numeric mai lungi de cat modelul
facut sub indrumarea examinatorului, semnifica multumire de sine, orgoliu.
 Daca linile sunt preponderent numeric mai scurte decat modelul,
semnifica timiditate, neincredere in propria persoana, modestie.
 Daca avem un amestec de linii lungi si scurte (de exemplu 5 lungi
si 5 scurte) semnifica nestatornicie.
 Daca linile sunt preponderent numeric egale cu modelul semnifica
echilibru psihic, ponderare.
Nota: nu se anunta copii ca se aplica un test.
 - Fisa de caracterizare –
- Capacitati intelectuale in conduita sociala –

Insusiri Gradul de dezvoltare a insusiri

evaluate
1.foarte bun 2. bun 3.mediu 4. slab 5.foarte
slab
1. atentia

2. intelegerea

3. capacitatea de sinteza

4. memorarea

5. scrierea unei compuneri

6. scrierea dupa dictare

1. isi face temele (constinciezitatea)

2. vine la timp la scoala (punctualitatea)

3. stie lectiile

4. invata in pauza

5. rupe foi din caiete

 GRADUL DE INTELEGERE
-se aplica colectiv la clasele a III-a si a IV-a.
Scopul: demonstrarea modului in care putem evidenţia gradul de intelegere.
Materiale: 3 proverbe si 6 fraze
Lista 1 (proverbe):
1. Graba strica treaba.
2. Minciuna are picioare scurte.
3. Prietenul la nevoie se cunoaşte.
Lista 2 (fraze):
1. Lenuta a spus o minciuna, iar Steluţa s-a supărat pe ea.
2. Când Costel a fost bolnav, Radu l-a ajutat sa-si facă lecţiile.
3. Când cineva spune un lucru neadevărat, el este imediat pedepsit.
4. Nicu s-a grăbit sa prindă tramvaiul, dar acesta a plecat din staţie.
5. Când un om caută sa facă mult prea repede un lucru, acel lucru nu va ieşi
prea bine.
6. Când cineva are un prieten, se plimba cu el.
Desfasurare: se dactolografiaza pe un format A5 lista numărul 1 cu proverbe si lista
numărul 2 cu fraze.
Se asigura pentru fiecare subiect un exemplar.
Experimentatorul se adresează clasei:
„ Pe aceste foi aveţi lista numărul 1 cu trei proverbe si lista numărul 2 cu sase fraze.
Sarcina voastră este sa indicaţi in dreptul frazelor numărul proverbului căruia ii
corespunde fraza”.
Se notează numărul sarcinilor.
 - Imaginatia creatoare –

- se aplica copiilor intre 7-12 ani

Scop: evidentierea existentei imaginatiei creatoare
Material: literele A B C D (inscrise intr-un format
A9, fiecare, decupate)
literele R S T U si 4 jetoane cu figure
geometrice (triunghi, cerc, patrat,
dreptunghi).
Desfasurare: se da copilului 4 litere A B C D si se cere
sa scrie aceste litere, in diverse combinatii,
intr-un minut.
Adresare: Iata 4 litere, va trebui sa le aranjezi
in toate modurile posibile, in asa fel incat,
fiecre litera sa figureze in fiecare
aranjament, dar numai o singura data, nu ai
voie sa repeti de doua ori acelasi
aranjament.
Daca subiectul nu intelege, ii vom da un
exemplu concret, aranjand in fata lui cele 4 figuri
geometrice, pregatite in prealabil, spunandu-i sa faca si
el acelasi lucru cu literele. Nu se permite utilizarea in
explicatii a unor exemple care sa constea din
permutarea celor 4 litere (A B C D ). Numai in cazuri
speciale putem utilize exemplu cu literele R S T U ,
pregatite in prealabil.
 Interpretare: numarul total de permutari posibile este 23, acest numar nu se va
spune copilului; nu contam pe seria A B C D , de la care pornim,
cu aceasta numarul permutarilor este 24.

Procent 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani 11 ani 12 ani

100 8 8 11 9 11 15
75 5 5 5 5 6 7
50 4 4 4 4 5 6
25 3 3 3 3 3 4
Claparede da urmatoarele rezultate in procente:
Daca un copil de 9 ani a facut 5 combinatii, el
incadreaza 75 procente, care din punct de vedere calitativ
inseamna valoare buna.
25% - mediocru
50% - mediu
75% - bun
100% - foarte bun
 - Proba pentru determinarea volumului vocabularului –
Scopul: evalueaza volumul vocabularului si gradul de
complexitate a vocabularului folosit
Desfasurare: se folosesc jetoane pe care sunt reprezentate
anumite obiecte din existenta curenta, care se
arata copilului. Dupa ce subiectul le-a primit este
intrebat “Ce stii despre…?” (papusa, bomboana,
pisica, masina, brad, porumbel, primavera, luna,
soarele, iarna, trandafir, culoarea albastru, leu,
tigru, papagal, calculator, fluturi, caprioara,
albinute).
Material: 20 jetoana cu diferite imagini
Instructie: “Asculta cu atentie ce te intreb si spune tot ce stii
despre aceasta imagine?”
Notarea: se apreciaza atat corectitudinea raspunsului, cat si
amplitudinea fluxului verbal, numarul cuvintelor prin
care copilul isi formeaza raspunsul. Se acorda cate 2
puncte pentru fiecare raspuns correct, 1 punct pentru
continut si 1 punct pentru amplitudinea fluxului.
De exemplu se noteaza cu 2 puncte raspunsul :
Papusa este o jucarie si este alcatuita din par, cap
(ochi, gura, nas, urechi), corp (maini, picioare)
Interpretare: subiectul care obtine un total de puncte (40
puncte) are un volum al vocabularului foarte
dezvoltat, iar gradul de complexitate al fluxului
verbal este ridicat;
volumul vocabularului punctaj
foarte bun 40
bun 32
mediu 24
slab 16
foarte slab 8
 PROBA PENTRU EVIDENTIEREA UNOR JUDECATI
MORALE
-acest test se aplica individual la copiii intre 8-9 ani
Scop : permite evaluarea capacitatii de a emite judecaţi morale
Material : cinci cartonase format A9 pe care sunt scrise următoarele enunţuri:
cartonaşul I: Costel a găsit un creion in clasa si-l pune in penarul sau.
cartonaşul II: Costel ia creionul colegului sau si-l pune in banca lui.
cartonaşul III: Costel gaseste un creion pe strada si îl ia.
cartonaşul IV: Costel vede ca a căzut creionul unui coleg, îl ridica si-l
pune in ghiozdan.
cartonaşul V: Costel pune mana pe cheia de la dulapul unde colegii isi ţin
diverse lucruri, îl deschide si ia un creion.
Desfasurare: se dau cele cinci cartonase copilului si i se cere sa le plaseze astfel: la
stânga pe cale care le considera mai puţin grave, la dreapta pe cele grave.
Interpretare: se va urmări daca subiectul sesizează corect gravitatea faptelor
morale. Important este sa fie clasate cartonaşele IV si V la cele mai grave. Daca va face
acest lucru, ajungem la cloncuzia ca subiectul are o judecata morala corecta! (fapte grave
pot fi considerate cartonaşele I si II)
Nota: nu se anunţa ca vom aplica o proba de judecaţi morale.

PROBA DE SUBSTITUTIE SAU COD

Scop: permite evaluarea atenţiei in activitati complexe intelectuale
-se aplica elevilor din clasele I si a II-a.
Material: o pagina format a4, pe care se afla o casuta cu 8 imagini; sub fiecare
imagine se afla un semn corespunzător si 5 casete cu 10 imagini (imaginile corespund
modelului) sub care trebuie sa noteze semnul corespunzător. Cele cinci casute trebuie
codificate conform modelului.
Desfasurare: se cere ca după observarea atenta a semnului ca se afla sub fiecare din
cele zece imagini; sa se completeze in mod corespunzător casutele goale (începând cu
momentul indicat de practicant pentru a începe activitatea). Completarea trebuie sa se
facă repede si corect. După trei minute se întrerupe activitatea, se face un semn, se face o
pauza de cinci minute, apoi se reîncepe activitatea pe rândurile următoare, alte trei
minute.
Interpretare: se calculează erorile si omisurile; se face media pe grupa de vârsta si
se raportează rezultatele individuale la medie.
 RAPORTUL DINTRE GANDIRE SI LIMAJ

-se aplica copiilor de 6-11 ani, se poate aplica pe grupe

Scop: demonstrarea decalajului dintre intelegere si capacitatea de
exprimare prin limbaj a faptului inteles.
Material: textul următor „ Maria (a fost odată o femeie¹ care se numea
Maria) si care (avea 12² baieti) si (12³ fete). Ea (i-a întâlnit1 cu o zâna) ce nu
(avea decat5 un băiat) si (nici6 o fata). (Femeia7 a ras) de zâna pentru ca nu
avea decât un băiat. (Zana8 s-a supărat si a legat-o) pe femeie (de o9 stanca).
Femeia (a plans10 ani). La sfarsit ea (a fost prescimbata11 in stanca) si
(lacrimile12 ei au format un râu) care curge si astăzi”.
Tehnica de aplicare: Experimentatorul spune aceasta poveste unui
copil, nr.1, se convinge ca copilul a inteles si ca a reţinut toate elementele.
Copilul nr.1 va spune povestea unui alt copil, nr.2, apoi se va cere acestuia sa
spună si el povestea.
Interpretare: se va stabili următorul raport: (1) intre numărul de puncte
intelese de copilul nr.1 si numărul de puncte ce trebuie intelese – cele 12
puncte notate in text. (2) intre numărul de puncte intelese de copilul nr.1 si
exprimate in povestirea lui către nr.2. (3) intre numărul de puncte intelese de
numărul 1 si nr.2.

MEMORIA

-se aplica copiilor de 9-10 ani

Materialul: următoarea poveste
„ Lenuta si Cristi sunt colegi de banca. Lor le place foarte mult sa deseneze si sa
modeleze plastelina. Doamna profesoara le-a spus ca, daca vor sa invete bine desenul
si modelarea, ar fi bine sa se înscrie la cercul de la Palatul copiilor. Ei au discutat cu
parintii lor, care s-au bucurat si au fot de acord ca sa se înscrie la cercul de desen si
modelare. Lenuta si Cristi s-au dus la Palatul copiilor si s-au înscris la cercul de desen
si modelare. După câtva timp. La acest cerc s-a ţinut un concurs. Lenuta a desenat
pentru concurs un peisaj foarte frumos, pe care l-a văzut la Marea Neagra. Peisajul
reprezenta o barca de culoare verde cu pânze de culoare alba, care plutea pe mare. Pe
cer zburau pescarusi”.
Desfasurare: povestirea se citeşte copiilor la prima ora de curs.
- nu trebuie sa li se spună copiilor ca a doua zi vor fi intrebati
despre povestire.

1
 A doua zi, la prima ora de curs, se da fiecărui copil o foaie pe care este scris următorul

paragraf, cu lacune, pe care copiii au sarcina sa-l completeze:

„ Lenuta si Cristi sunt … Lenuta si Cristi s-au dus la … si s-au înscris la … După câtva timp la acest cerc s-a ţinut … Lenuta a
desenat pentru concurs un … foarte frumos pe care l-a văzut la … Peisajul reprezenta o … de culoare … cu pânze de culoare …
care plutea pe … Pe cer zburau …”.

Experimentatorul: „ Vedeţi textul din fata voastră? Ieri v-am citit o poveste
despre cei doi colegi, Lenuta si Cristi. Voi va trebui sa completaţi textul cu
cuvintele din povestirea pe care aţi auzit-o ieri. Fiecare lucrează singur”.
Interpretare:
- se notează pentru fiecare elev numărul de cuvinte memorate.
- Incadrati rezultatele intr-un total statistic pentru a stabili diferentele
individuale si pe cele doua grupe de vârsta (de 9 si de 10 ani).

- Semnificaţia psihologica a desenelor copilului

–

Material: folosim desene executate de copii in cadrul programei de

invatamant.

Analiza si interpretarea desenului

Urmărim:
I. Aspectul liniilor – respectiv gradul de apăsare a linilor
Acestea pot fi:
a) apăsate puternic pana la ruperea hârtiei; fapt ce semnifica
efortul pentru a crea o imagine
b) foarte slabe imprecise, fapt ce semnifica timiditatea.
c) mâzgălituri fara continuitate, semnifica dezechilibru motor
sau chiar psihic.
II. Structura generala a desenului, adică claritatea, ordinea, repartiţia
culorii, repartiţia figurii in spaţiu.
Semnificaţia
a) subiecţii care urmează exclusiv imaginaţia proprie nu ţin
seama de ordine, in timp ce, cei ce isi disciplinează inspiraţia
au in vedere ordinea
b) folosirea culorilor:
- vii semnifica fericire si echilibru
- sumbre semnifica complexe si timiditate
- variate (5-6 culori) semnifica instabilitate.
 c) disproporţionalitatea unor detalii, respectiv desenarea la mare,
proporţional cu restul desenului, este semnal pentru anumite
probleme afective, emotivitate crescuta, legata de persoane
sau detaliul din desen. In general persoanele pe care le
stimulează sau de care se tem depasesc ca mărime pe
celelalte.
d) bogatia detaliilor si repartiţia raţionala a obiectelor in spaţiu
indica gradul de dezvoltare mintala.
Astfel:
 la 6 ani, este normal desenul transparent al unei case; daca se
menţine insa si la 11 ani, semnifica o anumita întârziere in
dezvoltarea mintala.
 lipsa de raţionalitate in repartizarea obiectelor in spaţiu – desen
fara punct de sprijin, sau in echilibru imposibil, apăruta in desenul
copilului de 9 ani, este de asemenea, un semnal in legătura cu
dezvoltarea copilului.

~ Test pentru determinarea sensibilitatii cromatice

~

Scopul: demonstrarea sensibilitatii cromatice la preşcolari

Material: fire de bumbac colorate (violet, albastru, verde,
galben, portocaliu, roşu) lipite pe un carton
Desfasurare: aşezam in fata copilului cartonul cu firele
colorate si ii explicam:” vezi, pe acest carton avem
fire de bumbac colorate; eu iţi voi spune pe rând
cate o culoare si tu mi-o vei arata cu degetul”.
Interpretare: copilul care deosebeşte si cunoaşte diferitele
culori se apreciază ca atare.
Se notează culorile pe care le cunoaşte.
 ~ Test pentru percepţia proporţiilor ~

Scop: evidenţierea modului in care se realizează, la

preşcolari, percepţia proporţiilor.
Material: patru siluete de papusi (băiat; fetita)
decupate din carton de dimensiunile
următoare: 13cm; 10,5cm; 8cm; 5cm.
Siluetele sunt divizate in sapte parti: cap, gat,
trunchi, doua braţe; doua picioare.
Desfasurare: se amesteca cele 28 de parţi ale celor
patru siluete si se aseaza in fata copilului
cerandu-i-se sa reconstituie siluetele.
Interpretare: se notează reuşita sau nereuşita (numărul
de siluete corect reconstituite). Se poate
aprecia si individual, dar si pe grup de cate 2-
3 copii intre 3-6/7 ani; si se urmareste
evoluţia fenomenului pe grupe de vârsta.
- se aplica copiilor de 4-7 ani.
Se tine cont de măsura in care subiectul realizează
corect diferentele dimensionale-
proporţionale.

- Test pentru evidentierea posibilitatilor –

Material: pe formate A8 se dactolografiaza:

 a) un caine, un peste, o pasare, ce sunt?
(animale)
b) o rochie, o bluza, o camasa, ce sunt?
(imbracaminte)
c) Ionel saluta de fiecare data cand intalneste un
cunoscut, cum este Ionel? (politicos)
d) Vasile mananca tot ce i se da, mai cere sin u
se opreste decat atunci cand simte ca i se face
rau; cum este Vasile? (lacom)
e) Un copil a fost blocat intr-o casa in flacari.
Petrica a sarit si l-a salvat; cum este Petrica?
(curajos)
f) un copac, o floare, legumele, ce sunt? (plante)
g) invatatorul laud ape elevii buni si ii
pedepseste pe cei obraznici; cum este
invatatorul? (corect).
h) Costel a spart un geam din greseala; a fost
acuzat un alt coleg. Costel a aflat si a spus
imediat ca el este vinovat pentru spargerea
geamului; cum este Costel? (cinstit).
i) un muncitor a pus din fiecare salariu bani in
banca; banii adunati i-a folosit pentru a-si
cumpara cele necesare; cum este muncitorul?
(economic).
Desfasurare: i se citesc copilului textile de pe cartonase;
subiectul va trebui sa raspunda la toate intrebarile.
 - Test pentru evidentierea memoriei auditive –

Material: se dau urmatoarele siruri de numere

a) 2 7
b) 4 8 3
c) 5 9 7 2
d) 6 3 1 5 8
e) 7 1 3 9 6 2
f) 1 7 3 5 9 6 8
g) 5 2 4 6 3 1 9 7
h) 3 8 5 9 2 7 3 1 4
siruri suplimentare pentru clasa a IV – a
i) 7 8 5 3 1 4 9 6 2 0 8
j) 0 3 8 7 9 1 2 5 6 1 0 4
Desfasurare: se cere copilului sa repete dupa experimentator
sirurile de numere anterioare; experimentatorul se
va opri la sirul la care subiectul nu il mai poate
reproduce correct.
Interpretare: se acorda un punctaj egal cu numarul sirului corect
reprodus

TEST PENTRU EVIDENTIEREA UNOR ASOCIATII VERBALE

Scop: se urmareste raportul memorie-invatare

Varianta I Asocierea mecanica

-material: o lista dactilografiata care cuprinde opt cupluri de cuvinte
A) Lista numărul 1→cuprinde 2 coloane de cuvinte
Tren – prun
Par – stol
Chei – lan
Cerb – braţ
Gram – gust
Mal – corn
Plop – larg
Erou – mic
B) Lista numărul 2→cuprinde numai cate un cuvant din fiecare
cuplu de cuvinte din lista A numărul 1
Gram - ?
Cerb - ?
Mal - ?
Chei - ?
Plop - ?
Par - ?
Erou - ?
Tren - ?
Adresare: Uite a aici o lista de cuvinte, tu trebuie sa fii atent la cuvinte; îmi
vei spune ce se potriveşte cuvântului pe care eu îl citesc.
Varianta II Asocierea logica
A) Lista numărul 1 B) Lista numărul 2
Foame – leşin lupta - ?
Lumina – strălucire sarguinta - ?
Lupta – victorie foame - ?
Frecare – căldura ploaie - ?
Duşman – ura noroc - ?
Sarguinta – lauda duşman - ?
Noroc – bucurie lumina - ?
Ploaie – revărsare frecare - ?