Sunteți pe pagina 1din 8

Negru Andreea

XI C

Modelul nr. 8
Subiectul I

A.

1. Secventa evidentiata denota patrunderea ascultatorului in lumea muzicii, lasandu-se


cuprins intrutotul de aceasta.
2. Cele doua elemente transmise de compositor prin intermediul muzicii sale sunt gandurile
si sentimentele
3. Decodificarea mesajului muzical se produce prin intermediul memoriei auditive, aceasta
creand o anumita corelatie intre recunoasterea si retrairea elementelor limbajului muzical,
o interpretare a acestora realizata intr-o maniera proprie, specifica fiecarui ascultator.
4. Patru elemente comune mesajului verbal si celui muzical sunt emitatorul, codul, canalul
de transmitere si receptorul.
5. Muzica este o modalitate de cunoastere si regasire interioara. Efectele muzicii asupra
ascultatorului sunt vaste si diverse, acestea avand intensitatii diferite. Totusi, unul dintre
cele mai importante efecte ar fi asocierea involuntare sau voluntara pe care ascultatorul o
poate face cu amintirile proprii din trecutul demult apus, creand astfel o analogie, De
asemenea, se mizeaza pe sensibilizare acestuia prin aceasta amintire a evenimentelor
involuntara. Aceasta asociere il face pe ascultator sa continue ascultarea respectivelor
melodii

B.

Muzica este cunoscuta drept o modalitate de comunicare neoficiala. Prin intermediul acesteia
se doreste crearea unei conexiuni puternice intre creatorul ei si receptorul, efectuata prntr-o
decodificare a mesajului muzical realizata prim intermediul memoriei auditive. De aceea, sunt de
parere ca, asa cum sustine si Dumitru Sorin in textul Muzica, oglinda a personalitatii? ca
muzica este o forma de comunicare foarte puternica intre creatorul piesei si ascultatorul sau,
dorind astfel sa trezeasca in el anumite amintiri.

In primul rand, orice ascultator de muzica se lasa ghidat de piesa pe care o asculta intr-o lume
in care se poate regasi pe sine, intrand intr-o stare diferita, aceasta stare fiin accentuate de
anumite tonalitati, instrumente folosite de musician. Receptorul poate asculta melodia, traind
emotia si amintirile evidentiate de creator sau poate schimba mesajul piesei in functie de
propriile sale trairi. De pilda, in textul evidentiat mai sus, autorul prezinta faptul ca orice melodie
vine cu o anumita incarcatura emotionala, evidentiind faptul ca experienta ascultatorul este un
element benefic in aceasta situatie “ascultatorul se poate sprijini pe anumite analogii…”
In al doilea rand, muzica este o arta care nu poate fi realizata fara un destinatar. Aceasta arta
are rolul de ajuta autorul sa-si dea frau sentimentelor amagitoare cu care se confrunta. Este
menita sa aduca lumea impreuna, oamenii realizand prin intermediul mesajului muzical ca au
mai multe in comun decat credeau. Prin urmare, se creeaza inevcitabil aceasta relatie autor-
asculator, evidentiata si de Dumitru Sorin in textul acestuia “ muzica este transmiterea unui
mesaj…care implica un emitator si…un receptor”

In concluzie, muzica este, fara niciun dubiu, o forma de comunicare intre autorul piesei si
ascultatorul acesteia, mizand pe mesajul muzical puternic transmis menit sa trezeasca amintiri
puternice sis a rascoleasca fiecare colt din mintea receptorului.

Subiectul al II-lea

Intregul discurs dramatic este conturat in jurul temei cunoasterii. Dialogul defineste in primul
relatia dintre cele doua personaje, una cordiala, fiind sustinuta de stima de respect pe care si-o
poarta ELEVA si PROFESORUL. Dialogul este condimentat totodata de o latura comica si
ironica. De asemenea, dialogul are rolul de a face cunoscuta tipologia personajelor, dinamizand
actiunea- ELEVA este o fire nesigura pe sine, anxioasa in vreme ce PROFESORUL este o fire
binevoitoare, care doreste sa ajute elevii, fara a renunta la ironia pe care o poseda.

Modelul nr. 3
Subiectul I

A.

1. Cuvantul “acolo” face referire la tara si locul de care Emil Cioran s-a detasat.
2. Emil Cioran a scris cartea “Exercices negatifs” pentru a-si da un pretext de activitate.
3. Pentru Emil Cioran cei zece ani petrecuti in Paris au consecinte atat grave, cat si
agreabile intrucat se considera un individ fara loc, fiind multumit de prezenta sa in Paris
dar totodata traieste un conflict deoarece nu-si poate imagina biografia intr-un alt loc.
4. Autorul scrisorii percepe considera ca soarta i-a oferit posibilitatea de a trai pana la varsta
de 35 de ani liber in marginea societatii.
5. Secventa citata surprinde atitudinea autorului scrisorii de intelegere fata de tacerea cu
care oamenii care au facut parte din viata sa la un moment dat il trateaza, dar totodata
constientizeaza pozitia sa de persoana dezradacinata, considerand ca nu mai poate reveni
la amintiri.

B.
Singuratatea poate fi considerata drept un factor important in schimbarea individului. Acesta se
poate regasi pe sine, intr-un mod complex, meditand si reflectand asupra sinelui sau se poate
pierde intru-totul. Exista o linie fina intre aceste doua situatii, indivdul trebuind sa fie precaut. De
aceea, sunt de acord partial cu afirmatia lui Emil Cioran, considerand ca singuratatea poate fi
ceva benefic in anumite situatii.

Pe de o parte, singuratatea reprezinta un drum sigur spre autocunoastere, facand individul sa


ajunga la anumite concluzii nu numai asupra sinelui, dar de asemenea si asupra societatii in care
traieste. Singuratea il face sa puna in balanta trecutul si prezentul, il face sa realizeze ce
schimbari ar putea face in propria viata pentru a ajunge la un viitor ideal. De pilda, pozitia in care
se afla Emil Cioran ,si anume “in marginea societatii” ii ofera posibilitatea de a scrie o carte
Exercices negatifs ,care reprezinta mai tarziu un drum spre descoperirea unor decizii importante.

Pe de alta parte, singuratatea poate fi un lucru infricosator pentru un om. In momentul in care
aceasta apare in viata in cantitatii excesive poate duce la distrugerea sinelui. Reflectand asupra
propriei persoane o lunga perioada de timp poate conduce la deformare acestei “cunoastere a
sinelui”. Opiniile persoanelor din jurul nostru reprezinta un factor important in dezvoltarea
noastra. Parerile pe care le putem crea asupra noastra pot fi gresite , de aceea opinia celorlati are
rolul de a corecta aceste greseli. Exista riscul de a te pierde pe sine in singuratate, asa cum afirma
si Emil Cioran cand spune ca “nu mai are dreptul la amintirea nimanui”.

In concluzie, singuratatea poate reprezenta atat o portita spre gasirea interioara si intelegere,
dar si un mod in care individul se poate pierde. In acest drum spre autocunoastere trebui sa tina
cont si de opiniile celorlati, menite sa ajute in acest exercitiu complex.

Subiectul al II-lea

Romantismul este un curent literar aparut la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul


secolului XIX, ca o reactie impotriva clasicismului, caracterizat prin rigoare.

Intregul discurs narativ este conturat in jurul temei conditiei umane, valorificand in spiritual
romantismului conflictul cu care se confrunta eul liric. Se pune accentul pe faptul ca realitatea
ramane subiectiva, fiecare individ proiectandu-si viata in functie de propriile aspiratii si visuri,
fapt evidentiat prin metafora “lumea-i visul sufletului nostru” . Se observa, de asemenea, pe tot
parcursul discursului liric, motivul specific romantismului- visul. Eul liric suprapune experienta
realitatii cu cea a visului, intrebandu-se de ce nu putem controla lumea asa cum ne dorim, daca
aceasta este de vis.
Modelul nr. 2
Subiectul I

A.

1. Constructia “de atata amar de vreme” face referire la durata de cand au inceput oamenii
sa intre in contact cu povestile.
2. Domeniul cu care a fost asociata literatura este istoria.
3. Pentru autor ar fi dificil sa ofere unui tanar arugumente in favoarea lecturii scrierilor
literare intrucat nu este cunoscut motivul pentru care aceasta lectura este importanta.
4. Doua valori morale pe care le dezvolta lectura scrierilor literare sunt mila si toleranta.
5. Secventa citata evoca faptul ca pentru orice individ cititul reprezinta portita spre o lume
noua, spre cunoasterea pe sine. Se reliefeaza faptul ca prin citit se poate ajunge la o
siguranta existentiala si ca se dobandeste o libertate pe care doar prin citit o putem gasi.
Prin intermediul cititului, viata prinde contur.

B.

Lectura are un rol important in formarea si educarea oamenilor deoarece largeste orizontul de
cunoastere,ajutand la dezvoltarea acestora din mai multe puncte de vedere. De asemenea.
Reprezinta o modalitate de cunoastere a sinelui prin trairile poetice evidentiate, prin intermediul
empatiei. De aceea, consider ca, asa cum sustine si Liviu Papadima in lucrarea sa De ce (sa)
citim?, cititul operelor literare constuie un element important in ajutarea apropierii de sine, dar
totodata si in sporirea imaginatiei si creativitatii.

In primul rand, prin lectură putem pătrunde într-o lume total diferită de cea în care trăim, fiind
puși în situații noi, petrecute în medii diferite și săvârșite de personaje care, prin comportamentul
lor, ne pot influența personalitatea. Se stabilește, astfel, o relație cu totul specială între autor,
personaj și cititor. Citind avem ocazia să ne regăsim în personajele din carte, să trăim în felul
nostru sentimentele pe care încearcă să le transmită autorul.

In al doilea rand, literatura determina orice persoana sa-si gaseasca drumul spre cunoasterea de
sine. Identificarea cu eroul unui roman il poate face pe cititor sa reflecteze asupra propriilor sale
alegeri, mai mult sau mai putin corecte. Il face pe cititor sa realizeze faptul ca greseala este
complet umana si astfel se poate regasi in poveste, si astfel sa acorde mai multa atentie partilor
bune care il caracterizeaza, revenind la propria subiectivitate, in deplina ei autenticitate.
In concluzie, cititul literaturii reprezinta un element esential in apropierea de sine, tinand cont
nu doar de faptul ca acesta ii permite cititorului sa-si exerseze imaginatia si creativitatea, ci si sa
se regaseasca in poveste si astfel sa se imbunatateasca pe sine.

Subiectul al II-lea- Modelul nr.1

Realismul este un current literar care s-a manifestat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea
in Franta.

Textul reprezinta o reflectare verosimila a realitatii, in care personajul principal, Tanase, poate
fi incadrat in tipologia parvenitului. In spiritul realismului, textul este completat si de o
perspective narativa obiectiva, astfel naratorul este omniprezent, omniscient, ce realizeaza o
naratiune la persoana a III-a. Este prezentat, astfel, protagonistul care odata ajuns la o stabilitate
financiara uita de principile morale, tratandu-si semenii cu superioritate, si condus de dorinta de
a epata “sa se stie ca era bogat”. Acesta incearca sa-si pastreze imaginea falsa creata despre sine
in fata tuturor, dand dovada de falsitate.

Modelul nr. 6
Subiectul I

A.

1. Secventa evidentiata face referire la persoanele care se confronta cu anumite dificultati.


2. Calitatea umana despre care se vorbeste este generozitatea.
3. Lectia de generozitate inseamna impartirea cadourilor fara calcule, fara gandul rasplatii.
Inseamna constientizarea nevoilor celor din jurul nostru si oferirea acestora nu doar
cadouri materiale,
4. Sarbatoarea care ii face pe copii sa fie generosi este Craciunul.
5. Autoare aude in prim-plan ideea ca generozitatea este un lucru des intalnit, dar nu foarte
apreciat. Ea prezinta faptul ca in jurul sarbatorilor oamenii incearca sa fie mai generosi,
sa ofere cadouri, dar toate acestea reprezinta primul pas spre generozitatea adevarata, care
este cu mult mai complexa. Generozitatea are mai multe straturi, iar prin oferirea unor
cadouri care sunt menite sa “atinga sufletul” ne indreptam spre adevarata valoare a
acesteia.

B.

Generozitatea reprezinta o calitate umana foarte apreciata. Un om generos intotdeauna se va


sacrifice pe sine pentru binele aproapelui sau, avand la baza iubirea, in numeroasele sale forme.
Prin urmare, sunt de parere ca, asa cum afirma si Maria Iordanescu in lucrarea sa, Depre
generozitate, generozitatea este o calitate pe care o putem dobandi pe parcursul intregii vieti,
avand in vedere situatii cu care orice individ se confrunta si totodata modele pe care le are in
familie sau in cercul de prieteni.

Pe de-o parte, un factor important in dobandirea generozitatii sunt modelele umane pe care le
avem in viata noastra. Spre exemplu, copiii sunt cei mai usor de influentat si tind sa preia din
atributele parintilor. Cu cat parintele va efectua fapte caritabile si va da dovada de altruism, cu
atat sunt sanse mai mari ca tanarul sa urmeze si el acest drum. Spre pilda, in textul dat, Maria
Iordanescu face referire la modul in care parintele isi educa copilul, mod care va sta la baza
dobandirii unor atribute, precum generozitatea “Ii invatam, apoi, pe cei mici sa daruiasca
colegului de banca o banana, ca asa este frumos, sa imparti cu cel de langa tine.

Pe de alta parte, cunoasterea importantei generozitatii nu este un dat natural, acesta


dobandindu-se pe parcursul vietii. In zilele noastre tindem sa uitam si sa tratam superficial
persoanele din jurul noastru, tindem sa ne pune pe noi pe primul loc. Generozitatea este o
trăsătură deosebit de rară și valoroasă. Natura umană dictează supremația instinctului de
supraviețuire asupra multor altor trăsături care definesc personalitatea noastră. Aceasta determină
raritatea cu care întâlnim oameni generoși în viața de zi cu zi. Dacă reușim să devenim noi înșine
astfel de oameni, vom cunoaște bucuria de a-i ajuta pe semenii noștri și vom fi mereu plăcuți de
ceilalți.

In concluzie, generozitatea reprezinta un factor important in dezvoltarea noastra si in integrarea


noastra in mediul social. Este, fara niciun dubiu, o trasatura care poate fi dobandita pe parcursul
vietii. Oamenii sunt complexi si nu ar trebui sa uite de valorile umane deprinse nu doar de la
modelele umane din viata lor, dar si din propriile experiente. Oamenii nu ar trebui sa uite
niciodata de valoarea altruismului intrucat el defineste personalitatea umana.

Subiectul al II-lea-Modelul nr.4

Poezia “Povara” scrisa de Marin Sorescu este conturata in jurul temei creatiei. Prin intermediul
comparatiei “o carte subtire… asa ca o viata de om” se reliefeaza relatia dintre viata si literatura,
sugerand astfel ideea ca autorul este ce care reuseste sa controleze actiunea, el fiind in ipostaza
de creator. De asemenea, prin metafora “ o sa ma doara numele” face trimitere la aceiasi idee, si
anume greutatea situatiei in care este pus eul liric, acesta fiind fauritorul unei opera.

Modelul nr.10
Subiectul I

A.

1. Expresia evidentiaza intentia elevului de a nu respecta cerintele profesorului,


2. Cele doua materii preferate ale elevului sunt istoria si matematicile.
3. Tanarului nu ii placea matematica din cauza profesorului care era un ingamfat si trata
totul cu o solemnitate deplasata.
4. Copilul da dovada de o atitudine bazata pe curaj si revolta.
5. Profesorul trata elevii cu superioritate in timp ce acestia il luau in deradere. Se observa
atitudinea profesorului care isi iubea materia foarte mult, astfel incat tinea ca aceasta sa
fie respectata de elevii, iar in momentul in care nu era respectata, acestia suportau
consecintele, si anume “ironii muscatoare si calificative care ne inroseau”. Atitudinea cu
care elevul trateaza aceasta situatie este de revolta si curaj. Acesta nu se lasa afectat de
vorbele grele pe care le “arunca” profesorul.

B.

Ambiţia reprezintă dorinţa arzătoare de a realiza un lucru propus pentru propria persoană sau
pentru altcineva. De aceea, consider ca, asa cum reiese si din textul Imposibila intoarecere de
Marin Preda, ambitia sta la baza indeplinirii oricaror obiective pe care omul si le propune.

In primul rand, ambitia este o trasatura esentiala din caracterul si personalitatea unui individ
care alaturi de alte calitati precum inteligenta, perseverenta ajuta la realizarea planurilor, visurilor
si idealurilor. Ambitia in realizarea unui anumit ideal in viata are la baza si o doza de implicare.
Fara implicare, sansele de izbanda ar scadea. De pilda, Marin Preda aminteste hotararea
puternica pe care a luat-o- de a nu ramane corigent “o sa fie silit sa-mi dea zece si imi iese media
de trecere”

In al doilea rand, aspiratia autentica reprezinta ingredientul cel mai important in istoria oricarei
reusite, perseverenta generate de ambitie fiind, de fapt, motorul care duce la realizarea
succesului. Spre exemplu, eroina Vitoria Lipan din opera Baltagul da dovada de perseverenta si
ambitie. Aceasta este tipul politistului, pornind intr-o lunga cursa pentru a-si gasi sotul. Eroina
intampina multe greutati, dar ambitia si perseverenta de care da dovada nu o lasa sa renunte la
idealul ei bine stabilit.

In concluzie, ambitia este, fara niciun dubiu, un element esential in viata oricarui individ,
aceasta stand la baza oricarei activitati umane. Totodata, fara o aspiratie autentica in fata
provocarilor, succesul nu poate fi niciodata posibil.

Subiectul al II-lea

Definim romantismul ca un current cultural important de la inceputul secolului al XIX-lea, ce se


opune rigorii si ordinii clasice- conceptele de libertate si antiteza.

Fragmentul din poezia eminesciana “Apari sa dai lumina” apartine romantismului deoarece
demonstreaza elemente de continut si expresie specific acestui current. Iubirea si singuratatea
sunt teme specific romantic, evidentiind o caracteristica importanta: primatul sentimentelor
asupra ratiunii. Indragostitul nefericit realizeaza iluzia iubirii traind deopotriva sentimente de
incantare in fata trairilor si emotiilor pe care fiinta iubita le-a aprins in el, dar si sentimente de
regret si dezamagire, constatand ca povestea lor de iubire a luat sfarsit “umbra bland-a iubirii cei
de veci”

La nivelul discursului liric se observa elemente ale adresarii directe, precum interjectia “O” , dar
si pronume si verbe la persoana a II-a “mangai”, “minti”, care justifica aspectul declarativ al
romantismului.