CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ROMÂNEASCĂ

„Cultură şi civilizaţie românească” este o disciplină foarte variată şi interesantă care se

bazează pe de o parte pe cunoştinţele legate de geografia, istoria, folclorul şi studiul culturii
României, iar pe de altă parte prezintă trecutul istoric, limba, viaţa religioasă, obiceiurile şi
tradiţiile minorităţii româneşti din Ungaria.
Sarcinile şi obiectivele acestei discipline se realizează prin încrederea în misiunea că
identitatea individuală şi colectivă pot fi formate numai prin salvarea, crearea şi transmiterea
valorilor. Obiectivul educaţional al disciplinei este prezentarea modului de viaţă ţărănesc, a
psihologiei şi a viziunii asupra destinului acestora şi promovarea valorilor materiale şi
spirituale. Prin faptul că „în sistemul de valori al culturii populare nu există acte, rituri,
gesturi fără conţinuturi (semnificaţii) specifice”, această disciplină – scoţând în evidenţă
semnificaţii suplimentare ale jocurilor populare, procedeelor magice şi ale creaţiilor folclorice
– reuşeşte să descopere comori ale culturii populare pentru generaţiile viitoare, ceea ce va
stârni cu siguranţă respect şi dragoste faţă de aceste valori, atât în sufletul cât şi în modul de a
reflecta al elevilor. Ea nu-şi propune zugrăvirea unui trecut idealizat, ci crearea unui tablou al
stării materiale şi spirituale, bazate pe realitate şi trăsături esenţiale. Descoperirea căilor ce
duc din trecut înspre prezent ajută la înţelegerea cât mai temeinică a prezentului şi la formarea
unei imagini mai reale a viitorului.
Principiul ordonator al disciplinei este ca elevii să-şi însuşească cunoştinţele
referitoare la culoarea locală şi cele care transmit valori în contextul culturii universale şi a
celor două popoare convieţuitoare, având în vedere şi sistemul de datini şi de tradiţii ale altor
minorităţi din ţară. Disciplina Cultură şi civilizaţie românească are ca obiectiv educaţional ca
prin păstrarea românităţii şi prin simpatia faţă de maghiari, elevii să fie capabili, în spiritul
ideii: „gândeşte global şi acţionează local”, să-şi asume cu responsabilitate oportunităţile
celui de-al treilea mileniu.
Prin conţinuturile vechi şi noi această disciplină realizează un arsenal variat şi bogat al
achiziţionării cunoştinţelor şi al modelelor de învăţare, lărgeşte treptat viziunea elevilor în
domeniul artelor şi ştiinţelor. Totodată îi motivează pe elevi ca prin muncă individuală
(adunarea informaţiilor în arhive, biblioteci, de pe internet) să-şi îmbogăţească cunoştinţele şi
vocabularul de specialitate.
Totodată, această disciplină nu neglijează colecţionarea pe teren a unor materiale,
realizarea interviurilor, folosirea chestionarelor. Ea contribuie tot mai mult la perfecţionarea
metodologiei de colectare, analiză, sistematizare şi prelucrare a informaţiilor. Se consideră ca
fiind importante transcrierea fidelă a materialelor, fotografierea şi înregistrarea pe bandă de
magnetofon, înregistrarea corectă a datelor subiecţilor interviurilor, colectarea de fotografii
vechi. Această disciplină îi motivează pe elevi să viziteze muzee şi case, construcţii specifice
în diferite regiuni. Ea oferă un cadru propice pentru pregătirea proiectelor şi pentru iniţierea
elevilor în psihologia şi metodologia activităţilor de grup.
Această disciplină contribuie la dezvoltarea viziunii critice a elevilor, îi pregăteşte
pentru a înţelege relaţia cauză-efect în decursul convieţuirii celor două popoare, caracterul
interdisciplinar al unor materii înrudite (literatură, muzică, arte plastice) şi identificarea
corelaţiei între ştiinţele şi artele plastice. Ea duce la formarea unor indvidizi care sunt capabili
de a interpreta liber, cu viziune critică de exemplu: informaţiile legate de România sau de a
caracteriza cu argumente pro şi contra activitatea unor personalităţi cunoscute.
Totodată ea contribuie, în mod spectaculos, la dezvoltarea abilităţilor de comunicare,
vocabularul de specialitate al elevilor şi oferă cadru optimal pentru prezentări orale, de
referate, de prezentări PowerPoint, pentru realizarea compunerilor şi eseurilor.
Ea pune accent necesar pe prezentarea tradiţiilor populare dramatizate, pe dezvoltarea
aptitudinilor de interpretare pe scenă.
Prin folosirea atlasurilor istorice şi geografice, această disciplină contribuie la
orientarea în timp şi spaţiu. Tabelele cronologice, scara timpului, diagramele şi datele
statistice oferă elevilor posibilitatea de a-şi însuşi semnificaţiile culturii şi civilizaţiei.

Clasele 9–10

I. Geografia României

În clasa a IX-a de liceu Geografia României este o materie de un semestru. Obiectivul ei este
ca elevii să cunoască geografia fizică şi economică a României, dar nu numai pe baza
literaturii de specialitate, ci şi prin călătorii imaginare în lumea artelor. Elevii vor putea
cunoaşte unităţile geografice ale ţării, centrele turistice, simbolurile, „minunile” geografice şi
vor corela cunoştinţe din domeniul geografiei, istoriei, literaturii, istoriei culturii, ştiinţelor şi
artelor. Odată cu însuşirea acestor elemente ei îşi vor îmbogăţi vocabularul de specialitate.
Studiul miturilor, legendelor şi interpretarea lor vor contribui la înţelegerea mai complexă a
materiei.

Unitate tematică/ Total

1. Aşezarea geografică a României
obiective cadru 10 ore
Cunoştinţe dobândite în familie, în şcoală, din presa scrisă şi
electronică, de pe internet legate de istoria, geografia, tradiţiile
Cunoştinţe anterioare etnografice (universul datinilor şi tradiţiilor, modul de viaţă,
limba) şi de trecutul şi prezentul poporului român. (al românilor
din Ungaria).
Cunoaşterea geografiei fizice şi economice a României prin
Obiectivele instructiv-
literatura de specialitate şi prin arte. Dezvoltarea simţului esetetic.
educative ale unităţii
Aprofundarea interesului faţă de psihologia şi spiritualitatea
tematice
poporuluii român.
Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură
Prezentare generală. Aşezarea Să urmărească pe hartă aşezarea Istorie, cunoştinţe
geografică a României şi geografică a României şi a despre societate şi
unităţile ei geografice. ţărilor învecinate. Să cunoască cunoştinţe cetăţeneşti:
Unităţile administrative regiunile geografice şi istorice şi călătorie în timp şi
(judeţele). împărţirea administrativă a ei. spaţiu în lumea
Structura socială, rolul Să fie capabili să urmărească pe provinciilor.
locuitorilor activi. Viaţa socială. hartă aşezarea României şi a
Componenţa etnică. Resursele ţărilor învecinate. Să cunoască Limba şi literatura
naturale ale ţării. Unităţi geografia, istoria, regiunile şi română: poezia
geografice, munţi şi ape. împărţirea/structura populară – descrierea
Munţi: Carpaţii, Carpaţii administrativă ale României. Să legendelor geografice,
Orientali, Carpaţii Meridionali, cunoască judeţele din ţară şi fenomenelor naturale,
Regiunea Subcarpatică, dincolo de frontiere. Să „minunilor”
Regiunea deluroasă din Banat, identifice existenţa celorlalte geografice.
Carpaţii Occidentali. naţionalităţi (în ţară şi dincolo de Poezia cultă – poezii,
Ape: Marea Neagră (litoral), frontiere) şi varietatea şi opere epice legate de
Delta Dunării, Porţile de Fier,
Mureşul, Oltul…
Aşezările.
Viaţa între munţi şi câmpie.
Sate româneşti tipice (sate din
Maramureş, Bucovina, aşezările
din Ţara Moţilor). Imagini
caracteristice locurilor. Aşezările
orăşeneşti.
Geografie fizică, administraţie, judeţ, resurse/condiţii naturale,
Noţiuni – cheie /
populaţie activă (şi pasivă), satul din Maramureş, din Bucovina,
noţiuni
Ţara Moţilor.
Unitate tematică/
obiective cadru
Cunoştinţe anterioare Geografia fizică a României; simbolurile ei, componenţa etnică.
Obiectivele instructiv- Să cunoască cât mai multe informaţii despre centrele turistice.
educative ale unităţii Motivarea elevilor pentru a le vizita.
tematice
Cunoştinţe
Litoralul Mării Negre. Staţiunile
balneo-climaterice subcarpatice,
montane şi de pe câmpie.
Staţiuni pentru sporturile de
iarnă (Poiana Braşov, Predeal,
Păltiniş, Vatra Dornei).
Regiunile muntoase.
Turismul rural.
interacţiunea culturilor. Să fenomenele naturii, de
cunoască în profunzime simbolurile
simbolurile specifice ale geografice.
României. Interpretarea textelor
Să culeagă informaţii din filme, cu caracter geografic,
opere ştiinţifice, jurnale de exerciţii de semantică,
călătorie. de îmbogăţire a
Să-şi îmbogăţească cunoştinţele vocabularului.
despre modul de viaţă al
poporului român, despre Cultură vizuală:
trăsăturile sale de caracter, Artele plastice -
varietatea sa culturală. prezentarea unor
peisaje pitoreşti.
Arhitectura -
particularităţi de stil
ale cetăţilor,
mănăstirilor,
castelelor.
Biologie-igienă: flora
şi fauna.
Total
2. Turism
4 ore
Cerinţe Puncte de legătură
Istorie, cunoştinţe
Cunoaşterea condiţiilor naturale
despre societate şi
ale centrelor turistice (de ex. :
cunoştinţe cetăţeneşti:
apă termală, mină de sare…),
viaţa de la ţară.
cunoaşterea atracţiilor şi a
serviciilor acestora pe baza
Limba şi literatura
diferitelor surse.
română: legende,
Întocmirea unor prezentări pe
cântece populare,
baza experienţelor trăite intens
creaţii lirice şi epice.
în diverse registre de stil, în
scris sau oral. Folosirea
Cultură vizuală:
adecvată a sistemelor digitale de
Arhitectură -
prelucrarea informaţiilor (IST),
trăsăturile stilului
prezentări PowerPoint ale unor
edificiilor
locuri minunate, „edenice”.
monumentale, ale
 catedralelor.

Geografie: forme de
relief.
Noţiuni – cheie / Balneo-climateric, de câmpie, subcarpatic, turism rural, centre
noţiuni turistice, staţiuni balneare, apă termală, mină de sare, marketing.

Unitate tematică/ Total

3. Legende şi mituri geografice (istorice)
obiective cadru 3 ore
Staţiuni balneo-climaterice din România: litoral, regiune
Cunoştinţe anterioare
muntoasă, turism rural.
Obiectivele instructiv- Dezvoltarea abilităţilor de abstractizare.
educative ale unităţii
tematice
Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură
Limba şi literatura
Interferenţe între „minunile” Cunoaşterea legendelor şi ale
română: analiza
legendele şi miturile geografice. miturilor, interpretarea corectă a
intertextuală,
„Caraimanul”, „Babele”, relaţiei realitate-ficţiune.
semnatică a textelor.
„Retezatul” în lumina
legendelor.
Istorie, cunoştinţe
Legende despre lumea
despre societate şi
haiducilor.
cunoştinţe cetăţeneşti:
curiozităţi de istorie
locală.
Noţiuni – cheie / Mituri, legende, credinţe, haiduci, ficţiune, marketing.
noţiuni

II. Istoria românilor

De-a lungul a trei trimestre elevii studiază „Istoria românilor” de la începuturi până în zilele
noastre (paralel cu istoria românilor din Ungaria) ca disciplină aparte. Obiectivul principal al
disciplinei este ca elevii să cunoască, în contextul relaţiei cauză-efect, epocile şi evenimentele
mai importante ale românilor, rolul voievozilor renumiţi şi al personalităţilor istorice în viaţa
acestui popor. Ea îşi propune ca elevii să cunoască teoriile diferite, poziţia istoricilor români şi
maghiari. Ea consideră că elevii trebuie să înţeleagă relaţia cauză-efect a evenimentelor legate
de istoria românilor, a maghiarilor şi a istoriei universale. Orizontul de cunoştinţe al elevilor
trebuie să cuprindă de asemenea curentele şi direcţiile de dezvoltare mai importante ale
filosofiei şi literaturii universale: de ex.: odată cu prezentarea Şcolii Ardelene, elevii să fie
capabili să reflecteze în contextul filosofic şi cultural al Iluminismului. Această disciplină îi
pregăteşte pe elevi să folosească repede şi adecvat atlasul istoric şi să interpreteze sursele
istorice, să studieze bibliografia modernă, să susţină referate pentru dezbatere şi să-şi exprime
păreri proprii, să prezinte idei în scris şi oral. Acestor conţinuturi li se adaugă capitolele din
disciplina „Cunoştinţe de drept ale naţionalităţilor şi cunoştinţe cetăţeneşti”, legate de limbă,
de rolul bisericilor în cultura românilor. Toate capitolele au scopul de a transmite conţinuturi
cuprinzătoare şi de cultură generală.

Unitate tematică/ 1. Istoria românilor (de la începuturi până la Total

obiective cadru formarea statului modern) 10 ore
Cunoştinţe de bază acumulate în şcoala generală despre originea
Cunoştinţe anterioare
poporului şi a limbii române.
Lărgirea cunoştinţelor despre originea poporului şi a limbii
Obiectivele instructiv- române. Dezvoltarea deprinderilor de abstractizare. Dezvoltarea
educative ale unităţii deprinderilor de colectare individuală a materialului şi de notarea
tematice adecvată a acestuia. Trezirea interesului faţă de bibliografiile
moderne.
Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură
Limba şi literatura
Începuturile. Formarea şi dezvoltarea
română: Literatura
Preistorie şi Antichitate pe concepţiei obiective asupra
universală – Mituri,
meleagurile României. istoriei.
legende şi cronici,
Originea poporului şi a limbii Formarea deprinderilor de a
creaţii lirice, epice şi
române. descifra relaţia cauză-efect, a
Formaţii de stat în Evul Mediu. abilităţilor de a elabora lucrări de dramatice despre
voievozi. Familia de
Întemeirea statelor: Ţara sinteză tot mai reuşite.
limbi romanice.
Românească şi Moldova. Identificarea corelaţiilor dintre
Economia şi societatea în Evul istoria românilor, a maghiarilor
Cultură vizuală:
Mediu. şi istoria universală.
Arhitectura – edificii
Pericolul otoman. Capacitatea de a corela
din epoca otomană
În umbra ameninţării Imperiului istoria cu alte ştiinţe (geografia,
turcesc. filologia) şi cu domenii artistice (băi, minarete…).
Etniile conlocuitoare în (literatură, arte plastice, muzică). Arte plastice –
portrete ale
Principatul Transilvaniei în Abilităţi de a folosi corect
voievozilor, oglindirea
secolele XVI şi XVII. Dominaţia termenii de specialitate.
turcească în voievodate. Cunoaşterea portretului revoluţiei în artele
plastice.
Luptele antiotomane. voievoizilor şi a marilor
Legăturile româno-maghiare. personalităţi istorice, aprecierea
Cânt şi muzică:
Dezvoltarea culturii. faptelor lor din perspectiva
exprimarea atitudinii
Epoca fanariotă. „acuzării” şi a „apărării”.
eroice; glorificarea
Perioada renaşterii naţionale. Formarea unor păreri proprii
trecutului.
Românii din Transilvania în sec. despre reprezentanţii Şcolii
al XVIII-lea. Ardelene, folosind argumente
Răscoala lui Tudor pro şi contra.
Vladimirescu. Cunoştinţe ample despre
Epoca Regulamentelor Organice. Revoluţia din 1848.
Românii transilvăneni în epoca Prezentarea coerentă asupra
reformelor şi în revoluţia din comunităţii de destin a
1848. popoarelor care trăiesc de-a
Revoluţia din 1848 în lungul Dunării.
Principatele româneşti.
Noţiuni – cheie / Principate, epoca fanariotă, Şcoala Ardeleană, epoca reformelor.
noţiuni
 Unitate tematică/ Total
2. Formarea statului modern
obiective cadru 6 ore
Cunoştinţe de bază legate de originea poporului şi a limbii
Cunoştinţe anterioare române, de formaţiile statale din Evul Mediu, de epoca dominaţiei
otomane, de epoca fanariotă.
Înţelegerea relaţiei cauză-efect în contextul evenimentelor legate
Obiectivele instructiv-
de formarea statului modern. Dezvoltarea deprinderilor de a forma
educative ale unităţii
păreri proprii. Dezvoltarea deprinderilor de a dezbate probleme în
tematice
mod civilizat.
Cunoştinţe Cerinţe de dezvoltare Puncte de legătură
Formarea statului modern. Cunoaşterea şi înţelegerea Limba şi literatura
Unirea principatelor şi reformele condiţiilor formării statului română: creaţii
lui Cuza. modern. romantice care
Războiul de Independenţă şi Caracterizarea lui Cuza, preamăresc Unirea (de
proclamarea regatului. prezentarea trăsăturilor pozitive ex.: Hora unirii),
Schimbări economice şi sociale şi negative. romane despre război
la sfârşitul sec. al XIX-lea şi la Compararea politicii (de ex.: Liviu
începutul sec. al XX-lea. naţionalităţilor din diverse epoci Rebreanu: Pădurea
Românii în statul maghiar în istorice (din timpul dualismului, spânzuraţilor), drame.
epoca dualismului, politica faţă al perioadei dintre cele Două
de naţionalităţi. Războaie Mondiale, al dictaturii Arte vizuale şi mass-
Chestiunea Transilvaniei în comuniste). Înţelegerea relaţiei media: filme de
România. cauză-efect. Urmărirea studiilor război; filme care
România în Primul Război moderne legate de istorie şi critică perioada
Mondial. România după Primul scoaterea în evidenţă a dictaturii comuniste.
Război Mondial şi tratatele de semnificaţiei acestora.
pace în jurul Parisului. Deschidere spre alte domenii ale
Problema naţionalităţilor. artei (literatură, film);
România în cel de-al Doilea înţelegerea dramei sufleteşti a
Război Mondial. eroilor de tipul lui Apostol
Edificarea dictaturii comuniste; Bologa.
problema naţionalităţilor. Referate indviduale,
Schimbarea de regim. compunerea, în scris şi oral, a
materialelor pentru dezbatere.
Pregătirea proiectelor.
Noţiuni – cheie / Principate, reforme, dualism, război mondial, dictatura comunistă,
noţiuni problema naţionalităţilor, unire/unificare.

Unitate tematică/ 3. Istoria (istoria locală) a românilor din Total

obiective cadru Ungaria 8 ore
Cunoştinţe anterioare Istoria poporului român: începuturile; formaţiile statale din Evul
Mediu, pericolul otoman; epoca renaşterii naţionale; formarea
statului modern; România în războiul mondial; dictatura
 comunistă; schimbarea de regim.
Obiectivele instructiv- Identificarea locului românilor din Ungaria în contextul cultural al
educative ale unităţii celor două popoare.
tematice
Cunoştinţe Cerinţe de dezvoltare Puncte de legătură
În căutarea trecutului de dinainte Înţelegerea cauzelor Geografie: regiuni de
de sec. al XVIII-lea. recolonizării; depopularea graniţă (Giula-Pocei).
Situaţia localităţilor în timpul regiunilor de graniţă (atacuri
dominaţiei otomane. turceşti, epidemii de ciumă…). Limba şi literatura
Recolonizările organizate în Lectura însemnărilor călătorului română: creaţii ale
prima jumătate a secolului al turc, Evlia Celebi şi receptarea poeţilor români din
XVIII-lea. Reorganizarea adecvată a acestora. Ungaria despre trăirile
comitatelor: Bihor (1688), Folosirea la nivel de deprinderi a şi impresiile asupra
Bichiş (1715) şi Cenad (1730). hărţii, marcarea locului de locurilor natale, poezii
Pe urmele trecutului. baştină a predecesorilor noştri. despre identitate,
Istorie locală: Înţelegerea faptului că strămoşii despre limba maternă,
Aletea, Bătania, Bichişciaba, noştri au adus cu ei trăsăturile despre apartenenţa la
Chitighaz, Micherechi, Otlaca- fundamentele spirituale ale mai multe etnii, despre
Pustă, Giula, Săcal, Apateu, supravieţuirii: limba, religia trecut şi viitor.
Bedeu, Pocei, Cenadul ortodoxă, datinile, arta
Unguresc. populară… Cultură vizuală:
Efectuarea unor cercetări de Artele plastice –
istorie locală, legate de peisaje rustice, lumea
localitatea de unde provin elevii. sălaşelor, gospodari

Biologie-igienă: Flora
şi fauna zonei
Crişurilor.
Noţiuni – cheie / Depopulare, recolonizare, regiuni, însemnări, religia ortodoxă.
noţiuni

4. Scene din istoria românilor din Ungaria

Unitate tematică/ Total
istorică şi contemporană – Personalităţi
obiective cadru 9 ore
renumite
Trecutul românilor din Ungaria; epoca recolonizărilor (sec.
Cunoştinţe anterioare XVIII), reorganizarea comitatelor; istoria locală şi limba
localităţilor din regiunile de graniţă.
Perceperea istoriei românilor din Ungaria într-un context istoric,
social şi cultural mai larg. Dezvoltarea abilităţilor de a elabora
Obiectivele instructiv-
lucrări de sinteză; stimularea gândirii autonome şi a exprimării
educative ale unităţii
unor păreri proprii. Dezvoltarea cunoştinţelor de metodologia
tematice
prelucrării materialelor. Formarea unor imagini complete asupra
învăţământului şi culturii românilor din Ungaria contemporană.
Cunoştinţe Cerinţe de dezvoltare Puncte de legătură

Aspiraţiile naţionale şi culturale
(până în 1918).
Rolul Şcolii Ardelene.
Personalităţi renumite:
Moise Nicoară, Gheorghe
Pomuţ, Iosif Vulcan, I. Ioan
Ardelean, David Voniga, Ştefan
Rusu.
Instituţii culturale, şcoala,
învăţământul, fundaţii. Şcoli
confesionale şi de stat.
Presa în limba română.
Revistele, publicaţiile românilor
din Ungaria.
Viaţa culturală actuală a
românilor din Ungaria.
Noţiuni – cheie / Fundaţie, Iluminismul european, viaţa şi activitatea unui creator,
noţiuni program, Testament, mecenat, istoriografie.
Istorie, cunoştinţe
Identificarea conexiunilor dintre
despre societate şi
spiritul Iluminismului european
cunoştinţe cetăţeneşti:
şi filosofia Şcolii Ardelene.
Surse de istorie locală.
Cunoaşterea vieţii şi activităţii
personalităţilor importante,
Limba şi literatura
aprecierea din perspectivă critică
română: balada celor
a activităţii lor.
care sunt obligaţi să
Înţelegerea mesajului operelor
emigreze; Poezii de
lor mai importante.
David Voniga.
Interpretarea Testamentului lui
Ştefan Rusu: importanţa
Cultură vizuală:
cultivării limbii materne şi a
Arhitectura –
religiei (ortodoxe) pentru
biserici, castele.
păstrarea identităţii.
Aprecierea actului de mecenat.
Dorinţa de a urma exemple
pozitive.
Identificarea rolului
istoriografiei româneşti din
Ungaria. (I. Ioan Ardelean:
Monographia).
Înţelegerea rolului fundaţiilor în
viaţa culturală a românilor din
Ungaria. Însuşirea cunoştinţelor
de bază legate de istoria presei.
Identificarea rolului presei în
culturalizarea maselor.
Colectarea materialelor,
prelucrarea acestora.

Unitate tematică/ 5. Cunoştinţe de drept ale naţionalităţilor şi Total

obiective cadru cunoştinţe cetăţeneşti 4 ore
Aspiraţiile naţionale şi culturale (înainte de 1918); Şcoala
Ardeleană; personalităţi de seamă ale românilor din Ungaria;
Cunoştinţe anterioare
instituţii culturale şi şcoli; presa românească şi publicaţii în
română.
Transmiterea cunoştinţelor despre drepturile şi îndatoririle
Obiectivele instructiv-
cetăţeneşti. Dezvoltarea deprinderilor de interpretare a noţiunilor
educative ale unităţii
şi a legii. Dezvoltarea abilităţilor de argumentare. Formarea unei
tematice
scări de valori corecte privind drepturile şi îndatoririle.
Cunoştinţe Cerinţe de dezvoltare Puncte de legătură
Despre drepturile naţionalităţilor. Introducere în studiul noii Legi a Istorie, cunoştinţe
Politica faţă de naţionalităţi în Naţionalităţilor. despre societate şi
Ungaria contemporană. Formarea părerilor proprii cunoştinţe cetăţeneşti:
Naţionalităţile din ţară. despre identitatea individuală şi problema
colectivă, despre sentimentul de naţionalităţilor în
dublă apartenenţă, despre diferite epoci istorice.
bilingvism, despre coexistenţa Problema
româno-maghiară, despre naţionalităţilor în
politica actuală faţă de România şi în ţările
naţionalităţi. vecine.
Argumentare (de ex.: referate
pentru a dezbate cauzele, gradele Etică: coexistenţa
şi direcţiile asimilării…). popoarelor şi a
naţionalităţilor.
Popor, naţiune, naţionalitate, etnie, identitate, dublă apartenenţă,
Noţiuni – cheie /
coexistenţă româno-maghiară, asimilare, legea naţonalităţilor,
noţiuni
toleranţă.

Unitate tematică/ Total

6. Limba română
obiective cadru 6 ore
Cunoştinţe despre drepturile naţionalităţilor din Ungaria; despre
Cunoştinţe anterioare Legea Naţionalităţilor; însuşirea noţiunilor fundamentale:
bilingvism, dublă apartenenţă…
Obiectivele instructiv- Înţelegerea faptului că limba este factorul determinant al creaţiei
educative ale unităţii şi al transmiterii valorilor. Dezvoltarea deprinderilor de
tematice argumentare.
Cunoştinţe Cerinţe de dezvoltare Puncte de legătură
Limbile romanice. Prezentarea limbilor romanice şi Limbi străine:
Româna ca limbă romanică. gruparea lor. înrudirea limbilor:
Regiunile unde se vorbeşte Prezentarea regiunilor unde se italiană, franceză,
limba română. Dialecte şi vorbeşte limba română (cu spaniolă.
variante dialectale şi de grai. folosirea hărţii).
Limba română literară. Cunoaşterea trăsăturilor Istorie, cunoştinţe
Clasificarea stilurilor. dialectului din regiunea despre societate şi
Limba românilor din Ungaria. Crişurilor şi ale celor două cunoştinţe cetăţeneşti;
Rolul familiei, şcolii, bisericii şi graiuri (bihorean şi crişean- geografie: regiuni
al mass-mediei în cultivarea şi mureşean); identificarea unde se vorbeşte
predarea limbii. asemănărilor şi deosebirilor. limba română.
Cunoaşterea şi sesizarea rolului
limbii ca purtătoare de identitate Limba şi literatura
şi de valori. română: Literatura
Formarea părerilor proprii universală -
privind rolul graiurilor şi al ode, eseuri despre
limbii literare în viaţa românilor rolul şi frumuseţea
din Ungaria (raportarea limbii române; creaţii
diferitelor generaţii la aceste ale autorilor români
probleme). din Ungaria despre
 Sesizarea calităţii textelor limbă şi identitate.
autentice şi a valorilor lor
intrinseci.
Calitatea de a fi informat privind
textele literare şi nonliterare.
Argumentare: „în română despre
limba română”, despre familie,
şcoală şi rolul instituţiilor.
Noţiuni – cheie / Limbi romanice, limbi înrudite, regiuni unde se vorbeşte limba
noţiuni română, dialecte, clasificarea stilurilor, mass-media.

Unitate tematică/ 7. Rolul confesiunilor şi bisericilor în cultura Total

obiective cadru românilor 6 ore
Originea latină a limbii române, regiuni unde se vorbeşte limba
Cunoştinţe anterioare română, dialecte, graiuri, limba literară, limba românilor din
Ungaria.
Obiectivele instructiv- Formarea culturii generale privind semnificaţiile esenţiale ale
educative ale unităţii credinţei creştine; separarea creştinismului oriental de cel
tematice occidental.
Cunoştinţe Cerinţe de dezvoltare Puncte de legătură
Creştinismul şi biserica creştină. Sistematizarea cunoştinţelor de Cânt şi muzică:
Marea Schismă (1054). istoria religiei pe baza studiului cântece bisericeşti,
Ortodoxie, bisericile ortodoxe. istoriei româneşti, maghiare şi opere corale.
Trăsăturile stilurilor universale.
arhitecturale, frescele, obiectele Formarea deprinderilor de Cultură vizuală:
de cult şi textele sfinte ale „călătorie în timp” de-a lungul a Arhitectură -
bisericii ortodoxe. două milenii în contextul relaţiei catedrale, biserici.
Greco-catolicism. cauză-efect al perceperii marilor
Reforma, esenţa evenimente (prigoana contra Istorie, cunoştinţe
protestantismului. creştinilor; creştinismul ca despre societate şi
Comunităţile confesionale religie de stat, Marea Schismă; cunoştinţe cetăţeneşti:
baptiste şi penticostale ca creştinismul oriental, istorie locală; greco-
păstrătoare ale spiritului, limbii creştinismul occidental.) catolici.
şi culturii române. Cunoaşterea confesiunilor
românilor din Ungaria (religia
ortodoxă, greco-catolică,
(neo)protestantă).
Înţelegerea semnificaţiilor
esenţiale ale greco-
catolicismului.
Identificarea deosebirilor
în domeniul dogmaticii,
liturghiei şi disciplinei religioase
dintre serviciul divin ortodox şi
greco-catolic.
Sesizarea rolului
 protestantismului în evoluţia
culturii.
Creştinism, biserica creştină, schismă, arie culturală estică, arie
Noţiuni – cheie /
culturală vestică, ortodoxie, catolicism, greco-catolicism, dogmă,
noţiuni
liturghie, disciplină religioasă.

Elevii să fie capabili să folosească la nivel de deprinderi atlasul

geografic şi istoric.
Să aibă cunoştinţe generale legate de geografia fizică a României, de
condiţiile sale naturale, de unităţile ei geografice, de împărţirea
administrativă, de compoziţia (etnică) a locuitorilor din România, de
interacţiunea reciprocă a diferitelor culturi.
Să cunoască simbolurile (specifice) geografice.
Să fie capabili să prezinte după criterii geografice, culturale şi
turistice oraşele (localităţile), centrele turistice mai cunoscute, sub
Rezultate scontate formă de scris şi oral (pe bază de referate, prezentări pe bază de
la sfârşitul ciclului impresii, scrisori electronice sau tradiţionale, prezentări PowerPoint).
de doi ani de studiu Să aibă cunoştinţe solide legate de istoria poporului român şi a
românilor din Ungaria. Să înţeleagă conexiunile dintre istoria
românilor, a maghiarilor şi istoria universală. Să cunoască marile
personalităţi şi evenimentele cruciale.
Să fie capabili să prezinte (folosindu-se de hartă) teritoriile unde se
vorbeşte limba română, împreună cu regiunile locuite de
naţionalitatea românească şi dialectele vorbite.
Să fie capabili să caracterizeze personalităţile remarcabile şi să-şi
expună părerile legate de programul lor de acţiune şi de raportarea lor
la naţionalitatea lor. Să aibă noţiuni fundamentale legate cunoştinţele
de drept ale naţionalităţilor şi cunoştinţele cetăţeneşti.

Clasele 11-12

III. Cultura populară a românilor din Ungaria

Această disciplină de studiu pentru clasa a XI-a prezint, în contextul culturii naţionale
române, într-un mod foarte variat şi din mai multe perspective cultura populară, datinile,
obiceiurile şi tradiţiile înaintaşilor, viaţa religioasă, viziunea asupra lumii şi psihologia
românilor din Ungaria.
Ea va contribui la formarea la elevi a unor reprezentări complexe despre satul de
altădată, domiciliul şi împrejurimile sale, trăsăturile caracteristice interioare şi exterioare ale
casei ţărăneşti de la câmpie, despre mobilierul, obiectele ei decorative (textilele populare),
familia tradiţională, portul tradiţional, obiceiurile alimentare, ocupaţiile şi meseriile. Această
disciplină prezintă pe larg riturile de trecere şi creaţiile folclorice legate de acestea; îi
introduce pe elevi în universul poeziei şi poveştilor populare, al muzicii populare şi al
dansului popular. Ea poartă un mesaj uman general dinspre trecut spre prezent (ceea ce este
„trecutul viitorului”).
 Unitate tematică/ Total
1. Cultura populară a românilor din Ungaria
obiective cadru 11 ore
Cunoştinţe despre istoria, limba şi personalităţile remarcabile ale
Cunoştinţe anterioare
poporului român (şi ale minorităţii).
Să cunoască cât mai bine cultura materială şi spirituală a
strămoşilor. Să înţeleagă că în scara de valori a culturii populare
Obiectivele instructiv-
nu există activităţi, rituri, gesturi fără un mesaj bine definit, din
educative ale unităţii
această cauza receptorul (elevul) trebuie să se pregătească pentru
tematice
a decoda semnele şi sistemele de semificaţii ascunse ale culturii
populare.
Cunoştinţe Cerinţe de dezvoltare Puncte de legătură
Comunităţile ţărăneşti. Cunoaşterea organizării familiei Limba şi literatura
Familia tradiţională. tradiţionale şi a sistemului de română: creaţii lirice
relaţii de rudenie. şi epice despre locul
de baştină, despre
Locuinţa/domiciul şi Formarea unor imagini cât mai
viaţa oamenilor de
împrejurimile sale. veridice despre mediul în care au
aici, despre casa
locuit înaintaşii, despre
ţărănească şi mobilele
localităţile cu case
ei caracteristice.
suprapopulate, cu străzi înguste
şi întortocheate.
Cultură vizuală:
Principalele activităţi, ocupaţii Îmbogăţirea cunoştinţelor Peisaje despre lumea
străvechi. achiziţionate în şcoala generală, agricultorilor. Tradiţii
legate de ocupaţiile străvechi: în construcţii, trăsături
construirea bisericilor de lemn caracteristice de stil
din Maramureş, olăritul (ateliere ale diferitelor regiuni.
ca: Horezu-Vâlcea, Oboga-Olt,
Vama-Oaş), legate de
principalele ocupaţii ale
românilor din Ungaria:
agricultura, creşterea animalelor;
cultivarea inului şi cânepii; arta
torsului şi a ţesutului.
Locuinţe, anexe gospodăreşti. Cunoaşterea diverselor
modalităţi de construcţie
Modul de organizare a (fundarea prin batere a zidurilor,
interiorului locuinţei (dispunerea acoperiş din rogojini de stuf)
locuinţei). specifice tradiţiilor regiunii,
înţelegerea relaţiei cauză-efect.
Iniţierea în lumea specifică a
decoraţiilor: organizarea internă
a camerelor (în diagonală, apoi
paralelă; şabloane pictate pe
pereţi…)
Mobilele. Analiza comparativă a mobilelor
ţărăneşti şi a celor din mediul
burghez (materiale, forme
geometrice, motive florale),
tragerea concluziilor.
Îmbrăcămintea. Analiza comparativă a portului
popular din diverse regiuni ale
României cu cel al românilor din
Ungaria (motive ornamentale
comune şi deosebite).
Identificarea influenţei
maghiare şi a naţionalităţilor din
Ungaria asupra portului popular
al românilor din Ungaria (mai
ales în satele locuite de mai
multe naţionalităţi).
Prezentarea acestor influenţe
reciproce, în scris şi oral şi cu
prezentare PowerPoint.
Textile populare. Identificarea elementelor
specifice româneşti în textilele
ţesute şi brodate.
Cunoaşterea diverselor funcţii
ale textilelor.
Identificarea universului de
culori, a elementelor
ornamentale şi a simbolurilor
motivelor geometrice
Obiceiuri alimentare, mâncăruri Formarea opiniilor proprii
speciale. despre obiceiurile alimentare din
trecut şi din zilele noastre.
Biserică de lemn din Maramureş, modalităţi de construcţii,
Noţiuni – cheie / fundare prin baterea zidurilor, aşezarea în diagonală şi în paralel,
noţiuni modele ornamentate, case cu două sau trei camere, textile
populare, sistem geometric de modele.

Unitate tematică/ Total

2. Credinţele, obiceiurile şi tradiţiile românilor
obiective cadru 11 ore
Familia ca unitate socio-economică; mediul în care locuiesc
Cunoştinţe anterioare românii din Ungaria, caracteristicile locuinţelor, mobile,
îmbrăcămintea, obiceiuri alimentare.
Obiectivele instructiv- Să identifice paralelismele, influenţe reciproce în obiceiurile
educative ale unităţii româneşti şi ungureşti.
tematice
Cunoştinţe Cerinţe de dezvoltare Puncte de legătură
Sărbători şi tradiţii
calendaristice.
Poezii legate de sfera intimă a
familiei (rituri de iniţiere şi de
căsătorie).
Nume, supranume (porecle).
Rituri de trecere.
Naştere (Botez). Obiceiuri legate
de naştere şi creaţiile populare.
Credinţe, practici magice şi
prezicerea viitorului.
Întâlniri ale comunităţii în
perioada de dinaintea nunţii.
Şezători/reuniuni de dans în
timpul sărbătorilor şi duminica.
Şezătoarea. „Fujitul”. Logodna.
Poezii şi obiceiuri de nuntă.
Nunta – petrecerea de nuntă.
Nunta ca Sacrament, petrecerea
de nuntă ca ceremonie.
Nunta religioasă.
Preluarea datinilor. Migrarea
datinilor.
Reuniuni de după nuntă.
„Verjelul”.
Cunoaşterea istoriei obiceiurilor Domenii ale artei;
şi a datinilor de iarnă, primăvară, limba şi literatura
vară şi toamnă; descifrarea română: Naşterea
simbolurilor profane şi sacrale. reprezentată în diferite
domenii ale artei:
literatură, artele
Interpretarea numelor şi
plastice, muzică.
supranumelor românilor din
Nunta în arte: în arta
Ungaria, decodarea mesajului
populară, literatură,
„numelor grăitoare”.
muzică, artele plastice.
Înţelegerea ideii că riturile de Caracterul vremelnic
trecere duc la o schimbare de al vieţii (moartea) ca
echilibru a cărui restabilire temă fundamentală în
trebuie asumată atât de familie artă şi în literatură
cât şi de comunitate. (românească,
Interpretarea cântecelor de maghiară şi
leagăn şi a simbolurilor. universală).
Înţelegerea importanţei Sărbătorile.
botezului. Înţelegerea Reprezentarea lor în
semnificaţiilor riturilor sacrale şi operele lirice şi epice.
ale simbolurilor. Sesizarea
rolului complex al acestor
obiceiuri populare, interpretarea
obiceiurilor, riturilor şi a
poeziilor populare legate de
acestea.
Înţelegerea faptului că nunta este
teatru popular având un scenariu
bine definit.
Cunoaşterea cât mai profundă şi
complexă a obiceiurilor, riturilor,
mişcărilor, creaţiilor magico-
religioase, producţiile de teatru,
jocurile cu măşti.
Receptarea cu afinităţi
psihologice a creaţiilor lirice şi
epice, începând cu repertoriul de
cântece de dragoste, de chiuituri
vesele până la cântecele de
jeluire a mireselor, de la
strigăturile de chemare la nuntă
până la diferitele texte de
binecuvântare. Identificarea
semnificaţiilor sacral-simbolice
ale nunţii religioase. Înţelegerea
interacţiunii obiceiurilor.
Moartea – Înmormântarea.
Plângerea morţilor ca datină
străveche a popoarelor.
Noţiuni – cheie /
noţiuni
Unitate tematică/
obiective cadru
Cunoştinţe anterioare
Obiectivele instructiv-
educative ale unităţii
tematice
Cunoştinţe
Folclorul ca poezie a tradiţiilor şi
a comunităţii.
Poezia obiceiurilor agrare:
cântece de arat.
Colinde de Crăciun: colinde cu
teme religioase şi laice.
Poezia de nuntă.
Poezia terapiei populare: cântece
magice, descântece.
Poezii cu morală (Fabule).
Epică populară.
Basme populare.
Povestitori români din Ungaria.
Locul, anturajul preferat al
povestirii.
Povestirea în trecut şi azi.
Legende populare.
Acţiuni rituale şi credinţe legate
de despărţire. Cunoaşterea
semnificaţiilor simbolice
străvechi legate de ceremonia de
înmormântare.
Interpretarea bocetului
(„bocirea” mortului) şi a
înmormântării. (de ex.: Hora
mortului).
Credinţe, practici de prezicere a viitorului, simboluri străvechi.
Total
3. Poezia populară
10 ore
Sărbători şi obiceiuri calendaristice; riturile de trecere: naşterea
(botez), nunta – ceremonia de nuntă; moartea –înmormântarea;
simboluri străvechi, creaţii şi credinţe specifice românilor din
Ungaria.
Înţelegerea mesajului etic şi estetic, varietăţii temelor şi formelor
poeziilor populare. Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a
conflictelor. Dezvoltarea deprinderilor de prezentare.
Cerinţe de dezvoltare Puncte de legătură
Interpretarea în contextul culturii Cultură vizuală:
naţionale a poeziei comunităţii şi Prezentarea
tradiţiilor româneşti din Ungaria. obiceiurilor agrare.
Identificarea motivelor migrante
de obiceiuri în localităţile cu mai
multe naţionalităţi.
Analiza complexă a temelor şi Limba şi literatura
formelor colindelor religioase şi română: Crăciunul în
laice (identificarea sistemului lor creaţiile epice şi lirice.
de simboluri).
Formarea opiniilor proprii legate
de terapia populară, de terapia
ştiinţifică şi de terapia naturistă.
Înţelegerea înţelepciunii Arte vizuale şi mass-
proverbelor şi zicătorilor media: filme pentru
româneşti. copii, desene animate
Prezentarea activităţii
culegătorilor de folclor români
din Ungaria (de ex.: Alexandru
Hoţopan).
Cunoaşterea diferitelor tipologii
de basme (basme feerice, basme
Legende ale românilor din hazlii, fabule).
Ungaria. (Legenda haiducului Identificarea motivelor
Bologu, Legendă despre universale, naţionale şi locale în
Părădaică). poveştile lui Vasile Gurzău,
Teodor Şimonca şi Mihai Purdi.
Flora şi păsările. Înţelegerea mesajului etic şi
estetic al basmelor, interpretarea
Poezia populară. temelor şi formelor acestora.
Caracterizarea personajelor (pe
Teatru popular. bază de argumente pro sau
contra).
Punerea în scenă a poveştilor.
Legende istorice şi geografice
(despre întemeierea oraşului
Bucureşti, a Moldovei…),
sesizarea semnificaţiilor
suplimentare.
Trezirea interesului faţă
legendele legate de floră, de
faună, de păsări (legenda florii-
soarelui, a rândunicii).
Interpretarea poeziei populare de
dragoste.
Înţelegerea semnificaţiilor
ascunse ale jocurilor ţărăneşti cu
măşti, ale teatrului popular:
(jocul cu ţurca, jocul cu măşti,
mistere, umblatul cu Vicleimul).
Muzica populară. Prezentarea pieselor de muzică
populară (cântece de leagăn, de
Dansul popular – artele dragoste, balade, bocete, hora
populare. mortului).
Caracterizarea dansurilor din
Bihor.
Noţiuni – cheie / Creaţii de epică populară, motive migrante, semnificaţii
noţiuni suplimentare.

IV. Ştiinţele – artele – limba

Elevii din clasa a XII-a dispun de cunoştinţe suficiente de geografie, de istorie, de etnologie şi
de limbă pentru a putea „naviga” atât în diverse domenii ale ştiinţei cât şi în universul
ştiinţelor şi al artelor. Materia cuprinsă în „Cultura şi civilizaţia românească” îşi propune să
transmită simultan elevilor cunoştinţe de geografie, de istorie, de istoria religiilor, de artă şi de
limbă, invitându-i totodată într-o călătorie în timp şi în spaţiu. Această disciplină îi îndrumă
pe elevi, de asemenea, spre lumea teatrului, muzicii, filmului, ştiinţelor, tehnicii şi a sportului
românesc.
 Unitate tematică/ Total
1. Artele
obiective cadru 11 ore
Poezia legată de obiceiurile agrare şi de riturile de trecere, colinde
Cunoştinţe anterioare religioase şi laice; cântece magice, poezii moralizatoare/fabule,
basme şi introducere în arta povestirii.
Obiectivele instructiv- Dezvoltarea abilităţilor de a face conexiuni valoroase între ştiinţe
educative ale unităţii şi arte. Dezvoltarea abilităţilor de orientare în timp şi spaţiu.
tematice
Cunoştinţe Cerinţe de dezvoltare Puncte de legătură
Ştiinţele – Artele. Sesizarea asemănărilor şi Geografie: valea
Diferite unităţi geografice şi diferenţelor dintre stilurile Oltului.
atracţiile culturale şi istorice ale arhitecturale. Înţelegerea relaţiei
României. cauză-efect. Limba şi literatura
Mănăstirile din Muntenia. Exprimarea ideilor şi părerilor română: Legenda
Stiluri arhitecturale: stilul proprii despre locul lui Oltului: Geo Bogza:
bizantin, brâncovenesc, Constantin Brâncuşi în istoria Cartea Oltului;
argeşean. artei româneşti şi universale. Octavian Goga: Oltul;
Figuri renumite ale istoriei Ady Endre: Dunăre,
româneşti. Olt un singur grai; Ion
Mănăstirile din Moldova. Minulescu: Pe malul
Trăsăturile picturii din Moldova. Oltului.
„Stilul moldovenesc”, ”albastrul Mănăstirea Argeşului
de Voroneţ”. (baladă populară);
Arhitectura şi artele plastice din Dimitrie Bolintineanu:
sec. al XVIII-lea. Umbra lui Mircea la
Stilul brâncovenesc. Cozia.
Arhitectura şi artele plastice din
secolele XIX şi XX: ansambluri
sculpturale ale lui Constantin
Brâncuşi.
Noţiuni – cheie / Stilul bizantin, brâncovenesc, argeşean, „stilul moldovenesc”,
noţiuni „albastrul de Voroneţ”, stilul neoclasic, stilul naţional românesc.

Unitate tematică/ Total

obiective cadru
Cunoştinţe anterioare
Obiectivele instructiv-
educative ale unităţii
tematice
Cunoştinţe
Artiştii plastici români din
Ungaria: Kohán György, Koszta
Rozália, Ştefan Oroian.
2. Artele plastice ale românilor din Ungaria
6 ore
Îmbinare între ştiinţă şi domeniile artistice; atracţiile culturale şi
istorice ale României; stil arhitectural.
Cunoaşterea complexităţii formale şi tematice a artiştilor plastici
români din Ungaria, analiza creaţiilor. Dezvoltarea gândirii critice
şi a relevării conştiente a valorilor estetice.
Cerinţe de dezvoltare Puncte de legătură
Sesizarea ideii că cei trei artişti Limba şi literatura
plastici îşi exprimă acelaşi română: Gaál Áron:
univers al trăirilor şi al In memoriam Kohán
Oglindirea modului de viaţă,
portului, ocupaţiilor românilor
din Ungaria în tablourile şi
desenele celor trei artişti plastici
din Giula…
Noţiuni – cheie /
noţiuni
Unitate tematică/
obiective cadru
Cunoştinţe anterioare
Obiectivele instructiv-
educative ale unităţii
tematice
Cunoştinţe
Cunoştinţe fundamentale de
istoria teatrului. Actori, regizori
şi dramaturgi români de renume
european şi internaţional.
Muzică.
impresiilor (locul natal, György.
rădăcinile, viaţa celor din
familie) însă într-un limbaj
diferit al formelor şi al culorilor.
Relevarea diferenţelor formale
între perspectiva
figurativă/nonfigurativă,
realistă/abstractă.
Interpretarea creaţiilor artistice
dintr-o perspectivă critică.
Expunerea părerilor proprii.
Urmărirea etapelor mai
importante ale vieţii (ale
evoluţiei/realizării artistice) lui
Kohán György, Koszta Rozália
şi Ştefan Oroian, începând de la
oglindirea universului rustic şi al
atmosferei oraşului Giula,
trecând prin abordarea marilor
întrebări faustice, ajungând până
în etapa finală a concluziilor.
Univers al trăirilor, limbaj al formelor şi la culorilor, figurativ,
nonfigurativ, abstract.
Total
3. Teatru, muzică, film, ştiinţă
12 ore
Universul trăirilor şi limbajul formelor la oamenii de artă români
din Ungaria.
Formarea deprinderilor de receptare a teatrului, a muzicii şi a
filmului românesc.
Cerinţe de dezvoltare Puncte de legătură
Însuşirea unor cunoştinţe Limba şi literatura
cuprinzătoare despre statulul română: Dramaturgie
teatrului românesc în contextul (de ex.: teatrul absurd
culturii naţionale şi europene. al lui Eugène
Ionesco).
Elevii să fie informaţi despre
Cultură vizuală:
compozitori, dirijori, cântăreţi de
literatură – muzică –
renume european şi mondial.
film
Îmbinarea cunoştinţelor de
(de ex.: Shakespeare
istorie – literatură – muzică.
Romeo şi Julieta,
 filmul lui Franco
Film. Cunoaşterea reprezentanţilor
Zeffirelli, fondul
consacraţi ai filmului (actori şi
muzical); portrete ale
regizori români).
savanţilor.
Vizionarea şi interpretarea
câtorva filme premiate
(la nivel naţional şi
internaţional).
Îmbinarea cunoştinţelor de
istorie – literatură – muzică.
Dezvoltarea tehnicii. Aviaţia. Conştientizarea ideii că
Sporturile. personalităţi româneşti
importante şi-au înscris numele
în istoria aviaţiei.
Enumerarea unor sportivi,
exemple de renume internaţional
şi elaborarea unor referate legate
de aceştia (în scris şi oral), cu
prezentare Powerpoint..
Rolul savanţilor renumiţi în Enumerarea unor savanţi
evoluţia ştiinţelor. renumiţi din diferite domenii ale
ştiinţei (matematică, fizică,
chimie, biologie, geografie,
istorie, filosofie, psihologie,
lingvistică), rezumarea pe scurt a
rezultatelor mai importante
obţinute de aceşti savanţi.
Noţiuni – cheie / Cunoştinţe integrate, „călătorie artistică”, idealuri, istoria
noţiuni teatrului, modele pozitive.

Rezultate scontate Elevii să fie capabili de a se orienta în sistemul de structuri interne ale
la sfârşitul ciclului lumii rurale.
de doi ani de studiu Să cunoască universul liric şi de tradiţii comunitare ale sărbătorilor
calendaristice (de iarnă, primăvară, vară, toamnă).
Să înţeleagă importanţa riturilor de trecere în viaţa omului, şi să fie
capabili de a identifica simbolurile sacrale şi profane ale acestora.
La prezentarea principalelor cicluri de viaţă a omului să fie capabili
de a face referiri la arte în general (literatură, arte plastice, muzică).
Să cunoască creaţiile populare specifice românilor din Ungaria şi să
fie capabili de a analiza în mod complex universul tematic şi formal al
acestora.
Să urmărească motive paralele dintre obiceiurile şi riturile româneşti
şi maghiare. Să fie capabili să se orienteze în universul poeziei, epicii
şi dramei populare, şi să identifice mesajul reflecţiilor asupra
destinului şi al sistemului său simboluri. Elevii să fie capabili să dea
exemple pentru conexiunile dintre ştiinţă şi artă.
Să fie capabili să-şi structureze şi să-şi integreze cunoştinţele din
perspectivă diacronică şi sincronică.
Să menţioneze evenimente istorice oglindite în literatură, în pictură şi
în muzică.
Să observe corelaţia dintre domeniile artistice înrudite din perspectiva
diferitelor curente stilistice şi să urmărească cât mai temeinic istoria
modernismului în artă.
Să-şi demonstreze cultura generală în domeniile artei (arhitectură,
pictură, muzică) sub formă de
prezentări orale, de referate, de lucrări scrise.
Să fie capabili să elaboreze lucrări despre marile descoperiri ştiinţifice
sau culturale, având valori europene şi internaţionale.
Să-şi pună în valoare cunoştinţele legate de ştiinţa şi tehnica
românească şi la concursurile şcolare.
Să fie capabili să interpreteze corect textele literare şi nonliterare.
Să aibă o solidă cultură generală legată de domenii ca geografia,
istoria, etnologia, filosofia şi artele, respectiv să aibă competenţe, un
mod adecvat de exprimare orală sau în scris, o perspectivă logică şi
critică şi creativitate, însuşiri care laolaltă vor demonstra că elevii au o
personalitate formată şi dispun de trăsăturile „omului matur”.
Cu crezul „de a face un bine omenirii şi de a face bine acest lucru”, cu
identitatea dezvoltată şi cu un mod de gândire european elevii să fie
capabili de a întreprinde activităţi de recuperare a valorilor, de creare
a unor valori noi şi de transmitere a acestora către generaţiile viitoare.