1 DELIMITAREA ZONELOR VULNERABILE LA NITRAŢI

Comunitatea Europeană a luat măsuri privind poluarea apelor cu azot incă de acum
20 de ani. Potrivit Directivei Nitraţilor (91/676/EEG), solurile şi corpurile de apă
subterană din România au nevoie de protecţie împotriva poluării cu nitraţi proveniţi
din agricultură. În vederea elaborării planurilor de acţiune pentru monitorizarea şi
protecţia solurilor şi corpurilor de apă subterană, teritoriul României ar trebui divizat în
zone cu vulnerabilitate potenţială egală (Zone Vulnerabile la Nitraţi sau ZVN). Pe
baza evaluării vulnerabilităţii, este necesară introducerea normelor de fertlizare şi
implementarea codurilor de bune practici agricole, cum ar fi reglementări privind
bilanţul nutrienţilor, depozitarea şi aplicarea gunoiului de grajd (max. 170 kg
Norganic/ha/an).

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia

Mediului din Bucureşti (ICPA) a realizat o delimitare anterioară a ZVN din România
bazată în principal pe harta solurilor. Caracteristicile solului în legătură cu scurgerea
de suprafaţă şi capacitatea de percolare au oferit informaţii privind vulnerabilitatea la
poluarea cu nitraţi a regiunii. Aşadar, această metodă a oferit pentru fiecare tip de sol
valori diferite ale vulnerabilităţii în funcţie de mai multe criterii (conductivitatea
hidraulică saturată, capacitatea totală de apă, tipul de sol, prezenţa unui orizont
impermeabil etc.). Prin combinarea tuturor acestor criterii pentru fiecare tip de sol s-
au obţinut valori ale vulnerabilităţii generale.

În timp ce metoda ICPA ia în considerare în principal capacitatea de percolare a

solului, vulnerabilitatea corpurilor de apă subterană este de asemenea afectată de
stabilitatea nitraţilor în apa subterană. Similar cu metoda ICPA, şi această stabilitate
poate fi evaluată ca o funcţie a mai multor criterii, cum ar fi conductivitatea hidraulică
a straturilor de apă subterană, gradientul hidraulic şi prezenţa sau absenţa
compuşilor reducători. Toate aceste criterii pot fi combinate pentru a obţine o valoare
a vulnerabilităţii generale a corpurilor de apă subterană, luând în considerare atât
capacitatea de percolare a solurilor cât şi stabilitatea nitraţilor în apa subterană.

Pentru proiectul actual, vulnerabilitatea corpurilor de apă de suprafaţă şi a celor de

apă subterană a fost evaluată separat. Totodată, pentru că şi unele şi celelalte pot fi
afectate de surplusul de precipitaţii, o evaluare a acestui surplus s-a realizat.

Toate hărţile la care se face referire se regăsesc în anexă.

1.1 Delimitarea zonelor de descărcare

Primul pas în delimitarea ZVN a constat în delimitarea zonelor de descărcare, unde

apele de suprafaţă comunică cu un acvifer. Aceste zone sunt în mod special
vulnerabile la diverşi poluanţi prezenţi în apa de suprafaţă. În afara zonelor de
descărcare vulnerabilitatea apelor subterane nu a fost luată în considerare deoarece
impactul poluării cu nitraţi este neglijabil.

În acest studiu, delimitarea zonelor de descărcare a avut ca bază în principal harta

corpurilor de apă freatică (Harta nr.1). Deoarece acviferele freatice apar în general în

1
 zone de câmpie cu sedimente clastice, o delimitare a acestor câmpii a fost necesară.
Această delimitare a fost comparată cu un model digital de teren, unde pantele mai
mari de 8%1 sunt considerate ca fiind zone montane (Harta nr.2). În general, în
zonele montane impactul scurgerii de suprafaţă este mai important decât efectele
percolării către corpurile de apă subterană.

O comparare a acestor două hărţi relevă faptul că ambele delimitări sunt aproape
identice. Aproape toate acviferele freatice sunt situate în câmpiile evidenţiate cu
ajutorul modelului digital de teren. Totuşi, există câteva acvifere în zone cu pante mai
mari de 8%, acestea aflându-se în zone carstice sau cu alte tipuri de roci fisurate.
Rata de infiltraţie a apei poate fi mare în aceste zone, şi, ca urmare, corpurile de apă
subterană sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Aceste regiuni sunt incluse în zonele
de descărcare derivate din stratul de date referitoare la acviferele freatice. Aşadar,
harta nr. 1 va fi utilizată pentru delimitarea finală a zonelor de descărcare.

1.2 Surplusul de precipitaţii

Concentraţiile de nitraţi din corpurile de apă de suprafaţă şi subterană vor fi afectate

de surplusul local de precipitaţii din fiecare zonă, în mod diferit în funcţie de mărimea
acestui surplus. Pe de o parte, vulnerabilitatea la poluarea cu nitraţi poate fi mai mică
în regiunile cu un important surplus de precipitaţii. Concentraţiile de nitraţi sunt mai
diluate în aceste regiuni, şi deci mai puţin periculoase. Pe de altă parte,
vulnerabilitatea poate fi mai crescută în regiunile cu un important surplus de
precipitaţii. Zonele cu concentraţii mari de nitraţi vor fi spălate mai repede la
precipitaţii abundente. Aşadar, impactul acestui surplus de precipitaţii va fi evaluat
pentru fiecare caz separat.

Surplusul de precipitaţii este calculat ca diferenţa dintre precipitaţii P şi evaporaţia

potenţială Epot. Datele despre precipitaţii provin din datele climatice de la cele 40 de
staţii meteorologice existente.

Epot este calculată prin metoda lui Thornthwaite, care a emis o ecuaţie empirică pentru
estimarea evapotranspiraţiei potenţiale a unei suprafeţe înierbate de referinţă, ce
necesită ca inputuri numai temperatura medie anuală şi durata zilnică de strălucire a
Soarelui (Thornthwaite, 1948, Maidment şi Reed, 1996).

1
În Codul de Bune Practici Agricole se face distincţie între zonele de câmpie, deal şi munte. Pentru
simplificare, în delimitarea ZVN s-au folosit doar două categorii (dealurile şi munţii se încadrează în
aceeşi categorie).

2
TPUit-18.1E Rev1
 where T este temperatura medie a aerului la nivelul suprafeţei solului în luna i (°C)
and I este indicele de căldură descris în ecuaţia de mai jos. Exponentul a este o
funcţie a indicelui de căldură (I).

Estimările lunare ale lui Epot trebuiesc ajustate în funcţie de durata zilei pentru că
această formulă ia în calcul luna cu durată de 30 zile şi ziua de 12 ore.
Evaporaţia potenţială ajustată în funcţie de durata lunii şi durata zilei-lumină este dată
de

unde APE este evaporaţia potenţială (mm/lună), d este durata lunii exprimată în zile,
iar h este durata de strălucire a Soarelui exprimată în ore în cea de a 15-a zi a lunii.

Sunt utilizate şi date privind luna cea mai secetoasă, precum şi cea mai bogată în
precipitaţii, în aceste perioade surplusul de precipitaţii având cele mai extreme valori,
implicit cu cele mai importante consecinţe asupra vulnerabilităţii. Astfel, se verifică
cele mai dramatice scenarii. În hărţile nr.3 şi 4 sunt prezentate zonele cu surplus egal
de precipitaţii.

1.3 Delimitarea Zonelor Vulnerabile la Nitraţi pentru apele de suprafaţă

1.3.1 Factori ce influenţează nitraţii din apele de suprafaţă

Nitraţii din apele de suprafaţă provin în principal din corpurile de apă subterană. Acest
proces a fost luat în calcul la evaluarea vulnerabilităţii acviferelor. Pentru a se evita
contorizarea acestuia de două ori, contaminarea apelor de suprafaţă cu nitraţi prin
descărcarea din apele subterane nu va fi luată în considerare în cele ce urmează.

Pe lângă descărcarea din apele subterane, nitraţii mai pot ajunge în râuri prin
scurgerea în suprafaţă sau prin inundarea solurilor contaminate cu nitraţi. Scurgerea
în suprafaţă poate fi considerabilă în zonele montane, însă extinderea zonelor
inundabile este de obicei restrânsă. În zonele de câmpie, volumul apei scurse la
suprafaţa solului este foarte mic, dar zonele inundabile ocupă suprafeţe extinse.

3
TPUit-18.1E Rev1
 Pe de o parte, cantitatea de apă scursă la suprafaţă în zonele montane este
condiţionată de tipul de sol. Cu cât capacitatea de infiltraţie a solului este mai mare,
cu atât partea de precipitaţii ce contribuie la scurgerea în suprafaţă va fi mai mică.
Aşadar, factorii de sol care afectează infiltraţia (tipul de drenaj, conductivitatea
hidraulică, capacitatea totală de apă, materialul parental şi textura) au o influenţă
asupra vulnerabilităţii apelor de suprafaţă la poluarea cu nitraţi. Valori mari ale
vulnerabilităţii pot fi date pentru factorii ce cauzează rate sporite ale scurgerii de
suprafaţă (conform metodei utilizate de ICPA).

Pe de altă parte, ar putea fi introdus un indice al vulnerabilităţii apelor de suprafaţă

din zonele montane care să aibă la bază distanţa până la cel mai apropiat râu. În
zonele montane, riscul ca apa scursă la suprafaţă să ajungă în reţeaua hidrografică
este proporţional cu distanţa până la cel mai apropiat râu. Cu cât este mai mare
distanţa, cu atât sunt mai mari şansele ca apa să se infiltreze sau să se evapore şi
astfel să nu ajungă niciodată la râu. Zonele vulnerabile sunt aşadar cele din
vecinătatea râurilor.

În cîmpii, unde panta este mai mică de 8%, efectul scurgerii de suprafaţă este
neglijabil, aşa cum s-a menţionat anterior. Zonele vulnerabile pot fi limitate la cele
posibil inundabile, deoarece nitraţii din sol pot ajunge în apele de suprafaţă în mod
direct numai în timpul inundaţiilor.

Gradul de contaminare al apelor de suprafaţă este influenţat de asemenea şi de

efluenţii de apă reziduală. Cu toate acestea, aceasta nu afectează vulnerabilitatea
intrinsecă sau potenţială a corpurilor de apă de suprafaţă şi nu va fi luată în
considerare la delimitarea zonelor vulnerabile la nitraţi.

1.3.2 Evaluarea vulnerabilităţii

Pentru că, în cadrul acestui proiect nu au fost disponibile date detaliate despre tipurile
de sol (vezi deasupra), vulnerabilitatea apelor de suprafaţă la nitraţi a fost evaluată în
alt mod.

Pentru zonele montane, harta solurilor oferă informaţii despre: (a) distanţa unei locaţii
faţă de reţeaua hidrografică, şi (b) capacitatea de infiltraţie a solului. Pentru câmpii,
harta solurilor oferă informaţii în ceea ce priveşte probabilitatea inundaţiilor. Astfel,
harta solurilor a fost reclasificată pentru delimitarea ZVN pentru apele de suprafaţă:

3 – foarte vulnerabile clase suplimentare, Ape;

2 – vulnerabile soluri hidromorfe;
1 – slab vulnerabile soluri neevoluate trunchiate.

Celelalte tipuri de soluri existente sunt considerate ca fiind nevulnerabile (=0).

Delimitarea ZVN este prezentată în harta nr.5.

4
1.4 Delimitarea Zonelor Vulnerabile la Nitraţi pentru apele subterane

1.4.1 Delimitarea zonelor hidrogeologic omogene

Aşa cum s-a discutat anterior, delimitarea zonelor vulnerabile la nitraţi în cazul
corpurilor de apă subterană s-a realizat numai pentru zonele de descărcare.
Divizarea existentă a acviferelor freatice a fost un bun început pentru acest exerciţiu
(Harta nr.6). Pentru evaluarea vulnerabilităţii la nitraţi, acviferele (subzone) au fost
conectate în Zone Hidrogeologic Omogene (ZHO), cu condiţii fizice şi chimice
similare şi unde deplasarea naturală a nitraţilor în interiorul sistemului freatic se
realizează după aceleaşi reguli.

Următoarele tipuri de subzone au fost unite într-un ZHO:

 Subzone adiacente ce sunt divizate în harta acviferelor mai sus menţionată,

ce se află în bazine hidrografice diferite;
 Subzone adiacente de vârstă geologică similară, acelaşi tip de acvifer şi
proprietăţi asemănătoare (conductivitate, infiltraţie, tipul de rocă);
 Subzone adiacente situate în aceeaşi albie inundabilă, terasă sau depozite
aluviale aparţinând aceluiaşi sistem hidrografic;
 Subzone ce nu sunt adiacente una faţă de cealaltă, dar sunt apropiate în
spaţiu şi au aceeaşi vârstă geologică, tip similar de acvifer şi proprietăţi
asemănătoare (conductivitate, infiltraţie, tipul de rocă).

În final, au fost determinate 58 ZHO-uri, pentru fiecare în parte fiind evaluat

potenţialul de vulnerabilitate (Harta nr.7; Tabelul nr.1.1).

5
Tabelul 1.1: Delimitarea Zonelor Hidrogeologic Omogene (HZO)
Capacitatea de
HZO Subzone Bazin Vârsta geologică Tip Corp Deposite Tip acvifer Litologie K-value (m/zi) Q (l/s) Stratul acoperitor Sursa de alimentare
infiltraţie (mm/an)

ROGW01 ROSO01 ROSO06 Somes -Tisa Cuaternar freatic proluviale; Poros-permeabil pietrişuri, nisipuri (intercalaţii 20- (75-90-) 100 argilos-siltic; soluri 30-63,0
ROSO07 ROSO12 aluvionale lentiliforme siltic-argiloase)
ROSO17
ROGW02 ROSO02 Somes -Tisa Paleogen-Cuarternar freatic in depression fisural si poros- gresii, conglomerate, nisipuri, 0,1-1 argile siltice, silturi (local); neacoperit precipitation, infiltration 63-94,5
Maramures permeabil pietrişuri, bolovănişuri; fisurale (local)
intense
ROGW03 ROSO04 ROCR02 Somes -Tisa; Crisuri Triasic-Cretacic freatic+adâncime carbonatic carstic-fisural calcare,dolomite; (fragmentarea 0,01-123 Neacoperit (local); sol (local); gresii, precipitation (infiltration 157,5-220,5-315
ROCR03 ROCR04 intensa) (550-600) conglomerate, şisturi argiloase (local) through cracks and
ROCR05 (depozite permian-mezozoice) fractures)
permeabilitati diferite
ROGW04 ROSO08 Somes -Tisa Cuaternar (depozite freatic in floodplain Poros-permeabil nisip; pietris 20-70 argil, silturi, soluri precipitation 63-94,5
Holocene-Pleistocene) stream Lapus
ROGW05 ROSO09 ROSO10 Somes -Tisa Cuaternar freatic in floodplain and Poros-permeabil nisip; pietris; bolovanis 11-(49-186-)200 sol, argila siltica; gips-intercalations precipitation 31,5-63
ROSO11 terraces river
Somes
ROGW06 ROSO15 ROSI01 Somes -Tisa; Siret Precambrian freatic+adâncime structural- fisural calcare, dolomite cristaline, 0,17-4,9 neacoperit (local); silturi, argile; precipitation 63-94,5-157,5
tectonic sisturi cristaline depozite cretacic (local); depozite
(mezomatemorfice) cuaternar (local)
ROGW07 ROCR01 ROCR09 Mures; Crisuri Cuaternar freatic Aluvionale Poros-permeabil nisip, pietris, bolovaniş 10-50 Argile prăfoase, argile, nisipoase 15-60
ROMU20
ROGW08 ROMU01 Mures Cuaternar freatic intramontain Poros-permeabil nisip; pietris; bolovanis 3-35 argile, argile nisipoase, nisipuri 94,5-220,5
depression; argiloase (depozite deluvial-proluviale)
alluvial deposits
in floodplain and
terraces
ROGW09 ROMU02 ROMU03 Mures Cuarternar freatic aluvial deposits Poros-permeabil pietriş, bolovăniş, nisip 20-100-181 sol, argilă nisipoasă (prafoasa) precipitation 31,5-63
ROMU04 ROMU05 in floodplain and
ROMU07 ROMU16 terraces
ROGW10 ROMU06 Mures Paleozoic-triasic-Jurasic freatic+adâncime carstic-fisural calcare sedimentare, calcare 0,2-234 Neacoperit (local); sol (local) precipitation 220,5-315
cristaline; fragmentarea intensa
ROGW11 ROMU08 ROBA15 Mures; Banat Precambrian superior freatic fisural si poros- sisturi cristaline 0,11-28 Neacoperit (local); sol (local); depozite pluvio-nival 157,5-220,5
permeabil cuaternare (local)
ROGW12 ROMU09 Mures Paleozoic freatic+adâncime carstic-fisural calcare cristaline 0,1-322,5 Neacoperit (local); sol (local); gressi, precipitation, infiltration 220,5-315
conglomerate, sisturi argiloase (local) from upper layers
ROGW13 ROMU10 Mures Jurasic-Cretacic freatic+adâncime fisural calcare, gresii, conglomerate, <1 Neacoperit (local); sol (local) 220,5-315
marne, şisturi argiloase
ROGW14 ROMU11 ROMU14 Mures Carbonifer inferior freatic+adâncime fisural-carstic calcare şi dolomite cristaline 1,5-17,1 Neacoperit (local); sol (local) precipitation, infiltration 63-94,5
from upper layers
ROGW15 ROMU12 ROMU13 Mures Cretacic superior freatic+adâncime fisural conglomerate, gresii, calcare, <1 Neacoperit (local); sol (local); (depozite 220,5-315
ROMU15 marnocalcare; planurile de falii badeniene (local))
ROGW16 ROMU17 ROMU18 Mures Precambrian superior- freatic epimetamorfice fisural si poros- sisturi cristaline 0,16-14 Neacoperit (local); sol (local); depozite pluvio-nival 220,5-315
Paleozoic permeabil cuaternare deluviale, coluviale,
aluviale, eluviale (local)
ROGW17 ROMU19 Mures Jurasic-Cretacic freatic+adâncime orogentice alpine carstic-fisural calcare, gresii, marnocalcare, 0,03-1200 Neacoperit (local); sol (local); depozite 315-472,5
conglomerate cuaternare deluviale, coluviale,
aluviale, eluviale (local)
ROGW18 ROBA01 ROBA03 Banat Cuaternar freatic aluviale/ fluvio- Poros-permeabil nisip, pietris (mic), intercalatii 10-50-100 silturi nisipoase, silturi argiloase, 3-15-30-60
ROBA04 lacustrine siltice loessuri (rar argile)
ROGW19 ROBA02 Banat Cuaternar freatic fluvio-lacustre Poros-permeabil nisip, silt 10-50 silturi argiloase, loessuri, argile 15-30
ROGW20 ROBA05 ROBA12 Banat Cuaternar freatic aluvial & fluvio- Poros-permeabil nisip, pietris (mic), silt <10 loessuri, silturi argiloase, argile 30-60
lacustre
ROGW21 ROBA06 ROBA07 Banat Cuaternar freatic carstic-fisural calcare şi dolomite cristaline 0,5-2,5 Neacoperit (local); sol (local); depozite precipitation; 220,5-315
cuaternare/pannoniene (local) accumulation
(deluviale, aluviale, coluviale, eluviale,
fluviale, mixte)
ROGW22 ROBA08 Banat Cretacic superior freatic+adâncime zonele de fisural conglomerate, gresii, calcare, <1,0 Neacoperit (local); sol (local); depozite precipitation 220,5-315
fisuratie marnocalcare cretacice (local); depozite cuaternare
(local) (deluviale, eluviale, fluviale,
mixte)
ROGW23 ROBA09 ROBA10 Banat Jurasic freatic+adâncime discordant op fisural conglomerate, gresii, sisturi 0,3-1,8-5,6 Neacoperit (local); sol (local); depozite pluvio-nival 315-472,5
perm argiloase, marne, calcare cuaternare (local) (deluviale, aluviale,
coluviale, eluviale, fluviale, mixte)
ROGW24 ROBA11 Banat Jurasic-Cretacic freatic+adâncime hidrocarstic carstic-fisural calcare 0,5-500 Neacoperit (local); sol (local); depozite 220,5-315
cuaternare (local) (deluviale, aluviale,
coluviale, eluviale, fluviale, mixte)

6
 Capacitatea de
HZO Subzone Bazin Vârsta geologică Tip Corp Deposite Tip acvifer Litologie K-value (m/zi) Q (l/s) Stratul acoperitor Sursa de alimentare
infiltraţie (mm/an)
ROGW25 ROBA13 ROBA16 Banat Badenian freatic+adâncime fisural si poros- conglomerate, gresii, calcare, 0,5-20,0 Neacoperit (local); sol (local); depozite
permeabil pietriş, nisip, marne, argile, cuaternare (local) (deluviale, aluviale,
cărbuni coluviale, eluviale, fluviale, mixte)
ROGW26 ROBA14 ROJI02 Banat; Jiu Jurasic-Cretacic freatic+adâncime carstic-fisural calcare, marnocalcare, gresii, 0,03-114,5 Neacoperit (local); sol (local);sisturi 472,5-630
ROJI03 ROJI04 conglomerate cristaline (local); depozite cuaternare
(local) (deluviale, aluviale, coluviale,
eluviale, fluviale, mixte)
ROGW27 ROBA17 Banat Jurasic-Cretacic freatic+adâncime fisural calcare, marnocalcare, gresii, <1,0 Neacoperit (local); sol (local); depozite 157,5-220,5
sisturi argiloase cu carbuni cuaternare (local) (deluviale, aluviale,
coluviale, eluviale, fluviale, mixte)
ROGW28 ROBA19 ROBA20 Banat Cuaternar freatic Poros-permeabil silt, nisip, pietris 10-50 silturi, argile 31,5-63-94,5
ROGW29 ROJI01 Jiu Burdigalian (Miocene) freatic+adâncime bazinul fisural conglomerate, gresii, marne, 0,14-6 Neacoperit (local); sol (local); depozite precipitation 315-472,5
sedmentar argile, sistoase cuaternare (local) (deluviale, aluviale,
Petrosani coluviale, eluviale, fluviale, mixte)
ROGW30 ROJI05 ROJI06 Jiu; Olt Cuaternar freatic deposit in Poros-permeabil pietris, nisip, bolovanis 20-100 silturi, nisipuri, depozite loesside/ argile infiltration precipitation, 31-63-157
ROOT08 ROOT09 floodplain and drainage Pleistocene
terrasses aquifer
ROGW31 ROOT01 ROOT02 Olt Cuaternar (Pleistocen- freatic tectonic Poros-permeabil nisipuri, pietrisuri, bolovanisure 10-80 silturi, nisipuri/silturi argiloase, argile 60-100
Holocen) depression;
aluvial deposits,
floodplain, river
beds
ROGW32 ROOT03 Olt Cretacic freatic+adâncime cuverturii post- fisural-carstic conglomerate, calcare 10-20 Neacoperit (local); sol (local); depozite pluvio-nival 94,5-157,5
tectonice cuaternare (local) (deluviale, aluviale,
coluviale, eluviale, fluviale, mixte)
ROGW33 ROOT04 ROIL03 Olt; Ialomita-Buzau; Cretacic freatic fisural-carstic calcare, conglomerate 3-450 Neacoperit (local); sol (local); depozite pluvio-nival 315-472,5
Arges-Vedea cuaternare (local) (deluviale, aluviale,
coluviale, eluviale, fluviale, mixte)
ROGW34 ROOT05 ROOT06 Olt Cuaternar freatic aluvial deposits Poros-permeabil nisipuri, pietrisuri, bolovanisure, 10-20 lipsa, sol, argile precipitation 31,5-94,5-157,5
in floodplain; argile
lentiform,
discontinu
ROGW35 ROOT07 Olt Cuaternar freatic in floodplain and Poros-permeabil pietrisuri, nisipuri, bolovanisuri 100-200 lipsa, sol precipitation 31,5-157,5
terrasses river
Olt

ROGW36 ROOT14 Olt Jurasic mediu-superior freatic+adâncime carstic-fisural calcare sol (local) 220,5-310,5

ROGW37 ROPR01 ROPR02 Prut Holocen- Cuaternar freatic in floodplain and Poros-permeabil nisipuri, pietrisuri 05-10 silt argilos, argila precipitation, infiltration 15-32
terrasses river from river
Prut
ROGW38 ROPR03 Prut Cuaternar freatic in floodplain and Poros-permeabil nisipuri, intercalatii argiloase 10-50 silt argilos, argila precipitation 31,0-63
terrasses river
Barlad

ROGW39 ROPR04 ROPR06 Prut Cuaternar freatic Poros-permeabil baza loessului; nisipuri, pietrisuri 4-12 loess, silt argilos precipitation 31-95
ROGW40 ROPR07 Prut Volhinian superior- freatic Poros-permeabil nisipuri argiloase, nisipure siltice, 3-5 loesside, argila nisipoase 15-31,5
Basarabian inferior nisipuri

ROGW41 ROSI03 ROSI05 Siret; Ialomita-Buzau Holocen- Pleistocen freatic aluviale Poros-permeabil nisip, pietris, bolovanis 2-100 silturi/loessuri argiloase, argile siltice; 31-63-157
ROIL05 ROIL06 superior- Cuaternar nisip argilos, sol vegetal
ROIL10
ROGW42 ROSI04 Siret Triasic-Cretacic freatic+adâncime fisural-carstic calcare, dolomite, calcare 0,5-500 neacoperit (local); sol (local); depozite 157,5-220,5
colomitice, conglomerate, gresii, cuaternare (local)
calcarenite
ROGW43 ROAG01 Arges-Vedea Jurasic-Cretacic freatic+adâncime Jurasic-Cretatic carstic-fisural calcare, conglomerate, gresii, 0,38-800 Neacoperit (local); sol (local); depozite 315-472,5
discordant on marne cretacice (local); depozite cuaternare
precambrium (local) (deluviale, eluviale, fluviale,
upper- mixte)
paleozoicum;
between 2
foltsystem
ROGW44 ROAG02 ROIL12 Arges-Vedea; Ialomita- Holocen freatic floodplain, Poros-permeabil nisip fin cu intercalatii argiloase 2-20 argile, nisipuri argiloase underground flux from 70
Buzau aluvionare mountains
ROGW45 ROAG03 ROAG05 Arges-Vedea Pleistocen superior- freatic in floodplain and Poros-permeabil nisip fin-prafos, nisip, argila 1-60 loessuri, argile siltice, argile nisipoase, precipitation, infiltration, 15-94
ROAG07 ROAG10 Holocen terrasses nisipoasa, pietris, bolovanis nisipuri siltice, sol vegetal underground flux
ROGW46 ROAG08 Arges-Vedea Pleistocen superior freatic interfluvium Poros-permeabil nisip fin-mediu 1-30 loess; complexul de marne 50-60

7
 Capacitatea de
HZO Subzone Bazin Vârsta geologică Tip Corp Deposite Tip acvifer Litologie K-value (m/zi) Q (l/s) Stratul acoperitor Sursa de alimentare
infiltraţie (mm/an)
ROGW47 ROAG09 Arges-Vedea Holocen freatic fluvio-lacustre Poros-permeabil pietris, nisip 20-100 loess
ROGW48 RODL05 RODL09 Dobrogea-Litoral Cuaternar freatic Poros-permeabil silt, nisip 0,5-5 sol 3,15-15
RODL10
ROGW49 RODL07 Dobrogea-Litoral Holocen freatic floodplain Poros-permeabil nisip fin, pietris bolovanis 5-10 nisip argilos, nisip prafos 50
ROGW50 ROIL01 Ialomita-Buzau Paleogen freatic+adâncime fisural gresii, marne, marno-calcare, 0,5-2 neacoperit (local); sol (local); depozite pluvio-nival 157,5-220,5
conglomerate cuaternare (local) (aluviale, fluviale,
deluviale, coluviale, eluviale etc.)
ROGW51 ROIL02 Ialomita-Buzau Cretacic freatic+adâncime complex fisural si poros- conglomerate, gresii, calcarenite 0,02-98,3 neacoperit (local); sol (local); depozite pluvio-nival 94,5-157,5/315-472,5
permeabil cuaternare (local) (aluviale, fluviale,
deluviale, coluviale, eluviale etc.)
ROGW52 ROIL07 Ialomita-Buzau Pleistocen superior freatic Poros-permeabil baza loess; nisip siltice-argiloase 4-6 loess precipitation 5-20
ROGW53 ROIL08 Ialomita-Buzau Cuaternar freatic Poros-permeabil baza loess; nisip siltice-argiloase 0,5-3 argile nisipoase-siltice 15
ROGW54 ROIL04 ROIL09 Ialomita-Buzau Pleistocen superior freatic eolian, Poros-permeabil nisip, nisipuri siltice argiloase 1-3 nisip argilos, sol vegetal 30-50
consolidated
ROGW55 ROIL11 ROIL13 Ialomita-Buzau Holocen-Pleistocen freatic aluviale Poros-permeabil nisip, pietris, nisisp argilos, 0,5-10 nisip argilos, argile, sol vegetal precipitation (reduced) 30-50
ROIL14 superior bolovanis, nisipuri siltice
ROGW56 ROIL15 ROIL18 Ialomita-Buzau Holocen-Cuaternar freatic+medie aluviale Poros-permeabil nisip, pietris, bolovanis 5-150 sol vegetal, argila, silt 93,5-157,5
adâncime
ROGW57 ROIL16 ROIL17 Ialomita-Buzau Pleistocen freatic interfluvium Poros-permeabil nisip fin si mediu, siltic argilos 5-30 loess; marne precipitation 10,0-20,0
ROGW58 ROSI02 Siret Holocen freatic Poros-permeabil nisip, pietris, bolovanis 2-3 silturi argiloase, argile siltice 94,5-157

8
1.4.2 Factorii ce influenţează nitraţii din apele subterane

În vederea evaluării vulnerabilităţii unei ZHO, a fost determinat riscul de apariţie al

nitraţilor în apa subterană. De fapt, prezenţa nitraţilor în apa subterană depinde de 3
factori:

 contribuţia cu nitraţi de la suprafaţă către pânza de apă freatică;

 distribuţia nitraţilor odată cu transportul cu apa subterană;
 reacţiile redox, inclusiv scăderea concentraţiilor de nitraţi datorită reacţiilor de
reducere a acestora.

Primul din aceşti factori, depinde în principal de surse externe de contaminare ce nu

pot fi conectate la ZHO. Aceste surse externe pot fi poluare difuză cu nitraţi din
agricultură (aplicarea gunoiului de grajd pe câmp), dar şi surse punctuale de poluare,
de exemplu sisteme de canalizare defecte. Pe de altă parte, alimentarea corpurilor de
apă freatică cu nitraţi este influenţată şi de spălarea acestora de pe profilul de sol.

Ceilalţi doi factori (transportul nitraţilor cu apa freatică şi reacţiile redox) sunt strâns
legate de ZHO. În primul rând, distribuţia nitraţilor, atât pe orizontală cât şi pe
verticală, va contribui la vulnerabilitatea unei ZHO. O ZHO va fi mult mai sensibilă
dacă nitraţii percolează repede, de aceea ZHO-urile cu rate mari ale infiltraţiei vor fi
considerate mult mai vulnerabile.

Distribuţia nitraţilor, şi astfel vulnerabilitatea, depind de asemenea şi de condiţiile

redox din apa subterană. Nitraţii sunt stabili numai când în apa subterană există
oxigen dizolvat. În condiţii aerobe, oxigenul ia parte la reacţiile de oxidare (ex:
oxidarea piritei şi/sau a materiei organice), dar după îndepărtarea oxigenului, în
condiţii anaerobe, nitraţii se vor comporta ca şi oxidanţi în cadrul acestor procese,
rezultând astfel reducerea acestora (Figura nr.1.1).

Cele mai importante reacţii de reducere catalizată microbiologic a nitraţilor în acvifere

sunt următoarele:

 Reducerea nitraţilor cu materie organică:

5Corg + 4NO3- + 2H2O → 2N2 + 4HCO3- + CO2

 Reducerea nitraţilor cu oxidarea piritei:

2FeS2 + 6NO3- + 2HCO3- → 3N2 + 2FeOOH + 4SO42- + 2CO2

9
Figura 1.1: Zonele redox (Walraevens şi colab., 2003)

Alţi factori importanţi cu impact asupra intensităţii poluării sunt:

 Mărimea zonelor de oxidare şi reducere din acvifere. Zonele de oxidare

extinse lateral şi vertical vor determina prezenţa sensibilităţii nitraţilor. Zonele
de reducere sunt libere de nitraţi, aşa cum s-a arătat mai sus;
 Apariţia compuşilor reducători în rocile acviferului. Nutrienţii, ce acţionează ca
o sursă de hrană pentru microorganismele anaerobe, favorizează reducerea
nitraţilor de către organisme. Celelalte tipuri importante de materie
reducătoare sunt materia organică şi pirita. Aceşti compuşi sunt, de
asemenea, indicatori pentru un risc scăzut de poluare cu nitraţi a apei
subterane.
 Vârsta contaminării cu nitraţi. Cu cât contaminarea este mai veche, cu atât
nitraţii au avut mai mult timp la dispoziţie să dispară prin reducere sau
infiltraţie;
 Extinderea zonei de oxidare. Zona de oxidare poate fi extinsă printr-un aport
suplimentar de material oxidant, ca nitraţi din fertilizarea solului sau provenind
din apa subterană.
 Adâncimea de penetrare a nitraţilor în sol. Cu cât aceasta este mai mare, cu
atât creşte şi vulnerabilitatea. Aceasta se explică prin:
- impactul asupra straturilor de apă la adâncimi mari;
- creşterea timpului de îndepărtare;
- creşterea distanţei laterale pentru transportul nitraţilor.

10
1.4.3 Evaluarea vulnerabilităţii ZHO-urilor

În acest studiu, evaluarea vulnerabilităţii ZHO-urilor s-a bazat pe următoarele criterii:

 conductivitatea hidraulică;
 gradientul hidraulic;
 grosimea zonei nesaturate;
 starea de oxidare a rocilor în timpul depozitării şi formării;
 grosimea zonei saturate cu apă a acviferului;

S-au dat valori pentru fiecare din aceste criterii. Valorile mari indică o mai mare
vulnerabilitate a ZHO-urilor. În acest studiu, următoarele categorii de valori sunt
folosite:

 Pentru conductivitatea apei subterane, acestea s-au bazat pe valorile lui K din
literatură:
1 – vulnerabilitate scăzută: K < 20 m/zi
2 – vulnerabilitate moderată : K = 20 –100 m/zi
3 – vulnerabilitate ridicată: K > 100 m/zi
4 – vulnerabilitate extremă: Carst şi roci fisurate. Valorile de
desăcarcare (Q) sunt utilizate în loc de K;

 Valorile pentru starea de oxidare din timpul formării rocilor pot fi împărţite în
două categorii: oxidarea a fost posibilă sau dificilă. Deoarece nitraţii sunt mai
stabili în prezenţa oxigenului, rocile ce au fost posibil afectate de oxidare în
timpul formării sunt mai vulnerabile:
1 – vulnerabilitate scăzută: Depozite aluviale;
2 – vulnerabile: Alte tipuri de roci;

 Pentru capacitatea de reducere a solurilor, s-au evaluat indici în funcţie de

prezenţa sau absenţa materiei organice sau piritei:
1 – vulnerabilitate scăzută: prezenţa materiei organice sau piritei;
2 – vulnerabile: absenţa materiei organice sau piritei;

 Gradientul hidraulic al apei subterane cauzează deplasarea pe orizontală a

poluanţilor. Pentru că nu au existat informaţii exacte asupra curgerii apei
subterane, gradientul hidraulic a fost calculat pe baza pantei suprafeţei
terenului (Modelul Digital de Teren). În câmpii, pânza de apă freatică este mai
mult sau mai puţin paralelă cu suprafaţa terenului (Harta nr.8):
1 – vulnerabilitate scăzută: gradientul < 2;
2 – vulnerabil: gradient între 2 şi 4;
3 – vulnerabilitate ridicată: gradient > 4;

11
  Grosimea zonei nesaturate este derivată din harta solurilor, solurile din luncile
inundabile ale râurilor fiind cele mai saturate:
1 – vulnerabilitate scăzută: soluri neevoluate trunchiate;
2 – vulnerabile: soluri hidromorfe
3 – foarte vulnerabile: clase suplimentare, Ape;

Toate celelalte tipuri de soluri sunt considerate nevulnerabile (=0).

Aşadar, vulnerabilitatea se bazează pe date parţial derivate din literatură

(conductivitatea, zona de oxidare şi capacitatea de reducere) şi parţial pe analiza
datelor GIS (gradientul calculat pe baza MDT, grosimea zonei saturate derivată din
harta solurilor). Suma indicilor a tuturor criteriilor a condus la un indice general pentru
vulnerabilitatea fiecărei ZHO (Tabelul nr.1.2.). Dacă pentru un criteriu dat valoarea
indicelui variază între 1 şi 4, acest criteriu cântăreşte mai mult la calculul final decât
un indice cu valori între 1 şi 2 (pentru că datele disponibile au fost mai puţin exacte).
Harta ZHO-urilor a rezultat într-o hartă a ZVN-urilor (Harta nr.9).

Cu toate că metoda descrisă mai sus stă pe baze fizice, este totuşi limitată de
disponibilitatea datelor. Pentru o descriere completă a factorilor fizici ce poate afecta
vulnerabilitatea intrinsecă a corpurilor de apă subterană la contaminarea cu nitraţi, ar
putea fi necesare criterii adiţionale. Un criteriu important este grosimea zonei de
oxidare (absenţa compuşilor reducători). Se cunosc puţine despre variaţia în grosime
a zonei de oxidare din România. Pentru a îmbunătăţi această metodologie, ar trebui
introduse în baza de date în vederea analizei, înregistrările geologice de forare şi
observaţiile litologice din noile foraje de monitorizare.

12
Tabelul 1.2: Evaluarea vulnerabilităţii Zonelor Hidrogeologic Omogene (ZHO-urilor)

ZHO Oxidarea în Conductivitatea Capacitatea de Grosimea zonei Gradient Indicele

Vârsta geologică Bazin timpul formării reducere nesaturate Vulnerabilităţii

ROGW01 Cuaternar Somes -Tisa 1 3 2 0 1 7

ROGW02 Paleogen-Cuarternar Somes -Tisa 2 4 1 0 3 10
ROGW03 Triasic-Cretacic Somes -Tisa; Crisuri 2 4 2 0 3 11
ROGW04 Cuaternar (depozite Somes -Tisa 1 3 1 0 2
Holocene-Pleistocene) 7
ROGW05 Cuaternar Somes -Tisa 1 3 1 1 2 8
ROGW06 Precambrian Somes -Tisa; Siret 2 4 2 0 3 11
ROGW07 Cuaternar Mures; Crisuri 1 2 2 1 1 7
ROGW08 Cuaternar Mures 1 2 2 0 1 6
ROGW09 Cuarternar Mures 1 2 2 1 2 8
ROGW10 Paleozoic-triasic- Mures 2 4 2 0 3
Jurasic 11
ROGW11 Precambrian superior Mures; Banat 2 4 2 0 3 11
ROGW12 Paleozoic Mures 2 4 2 0 3 11
ROGW13 Jurasic-Cretacic Mures 2 4 2 0 3 11
ROGW14 Carbonifer inferior Mures 2 4 2 0 3 11
ROGW15 Cretacic superior Mures 2 4 2 0 3 11
ROGW16 Precambrian superior- Mures 2 4 2 0 3
Paleozoic 11
ROGW17 Jurasic-Cretacic Mures 2 4 2 0 3 11
ROGW18 Cuaternar Banat 1 2 2 0 1 6
ROGW19 Cuaternar Banat 1 2 2 0 2 7
ROGW20 Cuaternar Banat 1 1 2 0 1 5
ROGW21 Cuaternar Banat 2 4 2 0 3 11
ROGW22 Cretacic superior Banat 2 4 2 0 3 11
ROGW23 Jurasic Banat 2 4 2 0 3 11
ROGW24 Jurasic-Cretacic Banat 2 4 2 0 3 11
ROGW25 Badenian Banat 2 4 1 0 3 10
ROGW26 Jurasic-Cretacic Banat; Jiu 2 4 2 0 3 11
ROGW27 Jurasic-Cretacic Banat 2 4 1 0 3 10
ROGW28 Cuaternar Banat 1 2 2 0 2 7
ROGW29 Burdigalian (Miocene) Jiu 1 4 2 0 3 10
ROGW30 Cuaternar Jiu; Olt 1 2 2 0 1 6
ROGW31 Cuaternar (Pleistocen- Olt 1 2 2 1 2
Holocen) 8
ROGW32 Cretacic Olt 2 4 2 0 3 11
ROGW33 Cretacic Olt; Ialomita-Buzau; 2 4 2 0 3
Arges-Vedea 11
ROGW34 Cuaternar Olt 1 1 2 1 2 7
ROGW35 Cuaternar Olt 1 3 2 1 2 9
ROGW36 Jurasic mediu-superior Olt 2 4 2 1 3 12
ROGW37 Holocen- Cuaternar Prut 1 1 2 1 1 6
ROGW38 Cuaternar Prut 1 2 2 1 2 8
ROGW39 Cuaternar Prut 1 1 2 0 2 6
ROGW40 Volhinian superior- Prut 1 1 2 0 2
Basarabian inferior 6
ROGW41 Holocen- Pleistocen Siret; Ialomita-Buzau 1 2 2 1 1
superior- Cuaternar 7
ROGW42 Triasic-Cretacic Siret 2 4 2 0 3 11
ROGW43 Jurasic-Cretacic Arges-Vedea 2 4 2 0 3 11
ROGW44 Holocen Arges-Vedea; Ialomita- 1 1 2 0 1
Buzau 5
ROGW45 Pleistocen superior- Arges-Vedea 1 2 2 1 1
Holocen 7
ROGW46 Pleistocen superior Arges-Vedea 1 2 2 0 1 6
ROGW47 Holocen Arges-Vedea 1 3 2 0 1 7
ROGW48 Cuaternar Dobrogea-Litoral 1 1 2 0 2 6
ROGW49 Holocen Dobrogea-Litoral 1 1 2 2 1 7
ROGW50 Paleogen Ialomita-Buzau 2 4 2 0 3 11
ROGW51 Cretacic Ialomita-Buzau 2 4 2 0 3 11
ROGW52 Pleistocen superior Ialomita-Buzau 1 1 2 0 1 5
ROGW53 Cuaternar Ialomita-Buzau 1 1 2 0 1 5
ROGW54 Pleistocen superior Ialomita-Buzau 1 1 2 0 1 5
ROGW55 Holocen-Pleistocen Ialomita-Buzau 1 1 2 0 1
superior 6
ROGW56 Holocen-Cuaternar Ialomita-Buzau 1 3 2 0 1 7
ROGW57 Pleistocen Ialomita-Buzau 1 2 2 0 1 6
ROGW58 Holocen Siret 1 1 2 1 2 7

13
2 EVALUAREA GRADULUI DE POLUARE CU NITRAŢI, ACTUALĂ ŞI POTENŢIALĂ

2.1 Metodă

La momentul redactării, forajele de monitorizare nu acoperă întregul teritoriu al

României. În vederea evaluării stadiului actual al poluării cu nitraţi, conform Directivei
Nitraţilor, se recomandă pregătirea unei campanii naţionale de monitorizare. Variaţia
spaţială a densităţii punctelor de observaţie într-un astfel de studiu ar trebui să
corespundă cu variaţia spaţială a vulnerabilităţii ZVN-urilor şi cu variaţia spaţială a
concentraţiilor de nitraţi observate. S-a dezvoltat o metodologie pentru evaluarea
situaţiei fiecărei ZVN, pe baza gradului actual de poluare cu nitraţi şi pe compararea
poluării actuale şi potenţiale din aceste ZVN-uri. Hărţile nr.10 şi 11 oferă o imagine
generală asupra vulnerabilităţii actuale şi potenţiale la poluarea cu nitraţi în România.

Date analitice, incluzând valori medii, minime şi maxime etc., au fost disponibile
pentru fiecare punct de măsurare, în interiorul sau în afara comunelor. Abordarea
spaţială a acestor date poate oferi informaţii valoroase asupra surselor de poluare. În
general, contaminarea cu nitraţi în afara satelor se datorează aplicării gunoiului de
grajd pe terenurile agricole, şi astfel poate fi considerată o poluare difuză. Totuşi,
dacă într-o ZVN caracterizată prin valori reduse ale poluării sunt raportate valori
crescute în perimetrul construibil, este de aşteptat să existe surse punctuale de
poluare (din activităţi agricole în interiorul satelor sau din alte surse). Aşadar, planul
general de monitorizare a nitraţilor pentru studierea şi posibila remediere a surselor
punctuale de poluare.

2.1.1 Evaluarea la nivel de ZVN

Pentru evaluarea vulnerabilităţii corpurilor de apă subterană şi de suprafaţă, stratul de

date asupra concentraţiei de nitraţi a fost ataşat zonei vulnerabile corespunzătoare
(ZVNg şi respectiv ZVNs). Aşadar, pentru fiecare ZVNg/ ZVNs pot fi prezentate media
şi variaţia datelor asupra poluării la nivel de ZVN. Pentru fiecare ZVN aceste statistici
sunt oferite separat pentru toate punctele de măsurare din interiorul sau exteriorul
comunelor. Valoarea medie a poluării actuale cu nitraţi în interiorul unei zone este
calculată cu date din afara comunei. Tabelul nr.2.1 prezintă un exemplu pentru astfel
de date. Datele din interiorul comunei vor fi folosite la localizarea surselor punctuale
de poluare.

14
Tabelul 2.1: Exemplu de tabel de date asupra apei subterane. ID se referă la punctele de
măsurare, HHZ la Zonele Hidrogeologic Omogene. În primul tabel, valoarea medie este
calculată ca valoare medie a poluării în timp; în al doilea tabel valoarea medie este
calculată ca valoare medie a poluării din diferite puncte de recoltare (în spaţiu).

ID measuring data in/out of village

mean (time) 90% percentile
x
y
z

HHZ ID mean (space)

pollution value
A u
v
B w
x
y
C z

În faza următoare, se acordă o valoare pe baza poluării medii actuale. Valoarea

maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă de 50mg/l (Directiva Apei Potabile, 1998
şi WHO, 2004) este considerată ca prag superior. În Flandra se aplică acelaşi
standard, dar există o normă adiţională de 25mg/l. Pentru delimitarea zonelor
neafectate de poluarea cu nitraţi se utilizează valoarea medie a nitraţilor din apa
subterană în Uniunea Europeană de 10mg/l (UNEP, 2004):

0 – nu există poluare (şi contaminare naturală), valori mai mici de

10mg/l;
1 – poluare redusă, valori între 10 şi 25 mg/l;
2 – poluare moderată, valori între 25 şi 50 mg/l;
3 – poluare însemnată, valori mai mari de 50 mg/l.

La momentul de faţă, valorile vulnerabilităţii potenţiale şi actuale sunt cunoscute

pentru fiecare ZVN, atât pentru apele subterane cât şi pentru cele de suprafaţă.
Tabelul nr.2.2 arată o combinaţie a acestor valori. Această matrice este un instrument
folositor în elaborarea campaniei de monitorizare. Dacă o anume ZVN este localizată
pe diagonala principală, prognoza vulnerabilităţii este reflectată de gradul actual de
poluare. Dacă o zonă este localizată deasupra acestei linii, poluarea este mai intensă
decât se aştepta.

15
 Tabelul 2.2: Matricea poluării ce arată diferite clase de risc şi acţiuni de monitorizare, pe baza
vulnerabilităţii potenţiale şi a gradului actual de poluare.

actual pollution
0 1 2 3
no A A C F
vulnerability

low A B C F
potential

intermediate B B D G
high E E G G

A) low risk --> least concern

B) monitoring results show low contamination, the potential risk is low to moderate
--> monitorring program to look for possible pollution
C) unexpected intermediate pollution values in areas with no or small potential risk
--> look for reason, monitoring campaign need to be adapted (point source, bad delineation)
D) moderate values in an area weighted as intermediate
--> moderate monitoring, attention for pollution sources
E) low measurement values, but the area is weighted as high risk. A
--> precautions for pollution, no aggriculture, and many monitoring wells!
F) High values measured, while no problem has been expected.
--> look for reason, monitoring campaign need to be adapted (point source, bad delineation)
G) important risk, higher pollution vallues
--> cleaning up, many monitorring wells

2.1.2 Evaluarea la nivel de comună

Ulterior, comunele alese sunt proiectate peste ZVN-uri ce sunt combinate cu datele
din tabelul nr.2.1. Fiecare comună este situată cel puţin într-o ZVN cu o anume
vulnerabilitate potenţială. Dacă există puncte de monitorizare în interiorul ZVN, starea
de poluare actuală poate fi estimată pe baza acestor date de monitorizare. Pentru
unele ZVN nu există foraje de monitorizare. De exemplu, în zonele carstice
concentraţiile de nitraţi din apa subterană nu au fost monitorizate. În acest caz, se va
propune elaborarea unui program corespunzător de monitorizare ce va avea ca scop
să estimeze dacă, în interiorul ZVN, are loc sau nu o creştere a concentraţiilor de
nitraţi. Densitatea punctelor de monitorizare se va alege în funcţie de vulnerabilitatea
potenţială la nitraţi.

Astfel, fiecare comună este evaluată împreună cu ZVN locală. Când o comună se află
la marginea a două ZVN, comuna este împărţită în două părţi şi evaluată de două ori.
Această metodă este demonstrată pentru apele subterane în tabelul nr.2.3 şi figura
nr. 2.1.

16
Tabelul 2.3: Evaluarea teoretică a vulnerabilităţii apelor subterane din 3 comune situate într-un
areal cu 3 Zone Hidrogeologic Omogene (ZHO) (vezi fig. 2.1) (pot: vulnerabilitate potenţială;
act: stadiul actual al poluării)

HHZ pot act villages HHZ new code HHZ pot act
A low 0 1 A 1a A low 0
B high 3 + B 1b B high 3
C low 2 2 B 2b B high 3
3 C 3c C low 2

Figura 2.1.: Situaţie teoretică pentru 3 comune (1,2,3) într-un areal cu 3 Zone Hidrogeologic
Omogene (A,B,C)

Pe baza vulnerabilităţii potenţiale şi a poluării actuale dintr-o comună anume pot fi

desemnate acţiuni de monitorizare specifice (Tabelul nr. 2.2).

Dacă în urma acestei evaluări o comună se încadrează deasupra diagonalei critice, şi

dacă în comună există foraje de monitorizare, o metodă adiţională poate fi aplicată.
Această metodă este specific locală şi compară direct datele chimice din foraje
asupra apei subterane cu vulnerabilitatea prognozată a zonei din jurul comunei
(Tabelul nr.2.4.). În acest mod, este posibil de detectat sursele punctuale de poluare
locale.

Tabelul 2.4.: Metoda de evaluare directă pentru comunele poluate, unde există foraje de
monitorizare (HHZ: Zone Hidrogeologic Omogene; potential: vulnerabilitatea potenţială; actual:
poluarea actuală; B, C, G: classes of risk).
ID village HHZ new code potential actual
x 1 A 1A low 1 B
y 2 A 2A low 2 C
z 3 B 3B high 3 G

17
2.2 Planul de monitorizare

2.2.1 Metodologia pentru apele de suprafaţă

În cadrul unui plan de monitorizare ideal, concentraţiile de nitraţi ar trebui înregistrate

cel puţin lunar, cu un studiu suplimentar dup fiecare perioadă umedă cu valori mari
ale precipitaţiilor. Pentru evitarea costurilor excesive, acest plan ideal poate fi adaptat
astfel:
 Măsurători sezoniere în loc de lunare;
 Frecvenţa mai mică de monitorizare pentru locaţiile cu o calitate bună
a apei.

Pentru monitorizarea poluării difuze din surse agricole, puncte noi de monitorizare ar
trebui amplasate în:

 bazinele din zonele agricole;

 locuri fără descărcări de ape reziduale;
 locuri din amonte faţă de punctele de vărsare a afluenţilor în râul
principal;
 locuri amonte de staţii de epurare sau puncte de descărcare din
sistemele de canalizare.

Pentru monitorizarea poluării punctiforme ca rezultat al efluenţilor industriali, agricoli

sau orăşeneşti, puncte noi de monitorizare ar trebui amplasate atât amonte cât şi aval
de sat sau zonele industriale.

18
2.2.2 Metodologia pentru monitorizarea apelor subterane prin foraje

Densitatea forajelor ce urmează a fi amplasate este dependentă de vulnerabilitatea

ZHO-urilor şi de gradul actual de poluare. De exemplu, dacă nivelurile de nitraţi sunt
semnificativ mai mari pe câmpurile din imediata vecinătate a satelor decât pe
câmpurile mai îndepărtate de centrul satelor, este recomandată o densitate mai mare
a forajelor în zonele apropiate de centrele satelor.

Amplasarea forajelor pentru detectarea şi monitorizarea poluării difuze ar trebui să se

facă în următoarele condiţii:

a) pe terenurile arabile;
b) la o distanţă de minim 100 m în aval de gospodării, ferme sau puncte
industriale;
c) la o distanţă de minim cinci ori lăţimea apei curgătoare;
d) la o distanţă de minim 100 m aval de rezervaţii naturale sau păduri;
e) la o distanţă de minim 100 m aval de zone de depozitare a deşeurilor sau a
gunoiului de grajd;
f) în locuri accesibile companiilor de forare şi laboratoarelor;
g) la o distanţă de minim 100 m de bazine hidrografice şi zone de graniţă între
diferite ZHO-uri.

Pentru detectarea surselor punctuale de poluare, puncte noi de monitorizare ar trebui

amplasate la altitudini mai mari (amonte) şi mai mici (aval) faţă de sat. Fântânile cu
apă potabilă existente (de obicei amplasate în sat sau în imediata apropiere) ar putea
fi folosite în acest scop.

Forajele de monitorizare existente în România constau de obicei dintr-un singur tub.

Adâncimea senzorului nu este întotdeauna clară, deoarece aceste informaţii nu sunt
păstrate într-un mod centralizat. La instalarea forajelor noi, se recomandă păstrarea
informaţiilor de forare împreună cu detaliile despre nou instalatul foraj (numărul de
tuburi, adâncimea senzorilor, data instalării, scopul instalării etc.) într-o bază de date.
Pentru un anumit număr de foraje, ar putea fi interesant de prevăzut foraje cu trei
tuburi cu senzori de 0,5 – 1m:

a) cel de la suprafaţă în zona oxidată superioară de sub pânza de apă, pentru a

urmări evoluţia recentă a calităţii apei subterane;
b) cel intermediar la baza zonei de oxidare, pentru verificarea evoluţiei istorice şi
pentru monitorizarea vulnerabilităţii generale a sedimentelor, indicată de
adâncimea reală de contaminare (cantitatea totală de apă poluată);
c) cel din adâncime în primii 2 m de sediment, pentru măsurarea valorilor de
fundal, sau, prin schimbarea rapidă a apei, modificarea compoziţiei ionilor în
apa subterană datorită reducerii nitraţilor.

19
Figura 2.2: Caracteristici ale unui foraj de monitorizare a apei freatice propus în
Flandra (Eppinger 2005)

Aşa cum se vede în figura 2.2. cei trei senzori la adâncimi diferite permit investigaţii
asupra evoluţiei pe verticală a concentraţiilor de nitraţi în apa subterană şi măsurarea
nivelurilor piezometrice ale apei subterane (informaţii asupra gradientului hidraulic şi
a direcţiei de curgere a apei).

- 2 senzori superiori: în zonele sensibile la nitraţi ale acviferului freatic unde este
prezent oxigenul dizolvat şi unde nu apare distrugerea
anaerobă a nitraţilor. Nitraţii în această zonă sunt stabili şi vor fi
distribuiţi cu uşurinţă. Scop: Adunarea de informaţii despre
prezenţa poluării cu nitraţi în apa subterană;
- 1 senzor inferior: nu este prezent oxigenul dizolvat. În prezenţa unei cantităţi
suficiente de material reducător în sediment, cum ar fi materie
organică, sulfide şi minerale ale Fe2+, nitraţii sunt transformaţi în
azot gazos şi îndepărtaţi din acvifer..
Scop: informaţii asupra calităţii generale a apei subterane şi
asupra efectelor secundare ale reacţiilor chimice la limita dintre
zonele de oxidare şi de reducere..

20
2.3 Evaluarea comunelor selectate

În final, informaţiile anterioare vor fi adunate într-o fişă de evaluare pentru fiecare
comună în parte (Figura nr.2.3.).

Informaţiile generale includ numele comunei, suprafaţa, numărul de locuitori, bazinele

hidrografice înconjurătoare, prezenţa oricărei zone de descărcare, ZHO locală şi
mărimea surplusului de precipitaţii.

Vulnerabilitatea potenţială (localizarea în cadrul unei ZVN) este dată de un punctaj al

vulnerabilităţii pentru apele de suprafaţă2 şi subterane. Este afişat de asemenea şi
stadiul actual al poluării. Combinarea punctajelor vulnerabilităţii potenţiale şi ale
poluării actuale permite elaborarea unei metodologii corespunzătoare de
monitorizare, aşa cum s-a arătat anterior în Tabelul nr.2.2.

Punctajul ‘A’

Dacă combinarea punctajelor pentru o comună anume este evaluată ca fiind A, atunci
atât vulnerabilitatea potenţială cât şi stadiul actual al poluării sunt considerate ca
scăzute. În concluzie, comuna respectivă nu ridică probleme. Reţeaua de
monitorizare existentă este suficientă în acest caz. Nu este nevoie de monitorizare
suplimentară.

Punctajul ‘B’

Dacă combinarea punctajelor pentru o comună anume este evaluată ca fiind B, atunci
rezultatele monitorizării arată o contaminare redusă cu nitraţi, în timp ce riscul
potenţial este evaluat de la slab la moderat. Aşadar, comuna ar trebui monitorizată în
scopul prevenirii unei posibile poluări în viitor. Reţeaua de monitorizare existentă ar
putea fi suficientă, cu o frecvenţă de recoltare de o dată la mai mulţi ani.

Punctajul ‘C’ sau ‘F’

Dacă combinarea punctajelor pentru o comună anume este evaluată ca fiind C sau F,
stadiul actual de poluare nu este în linie cu vulnerabilitatea potenţială evaluată. Chiar
dacă vulnerabilitatea potenţială este evaluată ca fiind slabă, poluarea actuală prezintă
valori intermediare sau mari. În acest caz, poate fi important a se căuta surse
punctuale de poluare (valori ridicate în interiorul comunei sau prezenţa valorilor
periferice în setul de date). În acest caz, ar trebui luate măsuri corespunzătoare în
funcţie de tipul de poluare punctuală (ex: staţii de epurare). Pentru a urmări
problemele legate de poluarea punctuală ar trebui prevăzute campanii de
monitorizare mai detaliate, cu foraje şi puncte de observare a apei de suprafaţă în
aval şi amonte de sursele de poluare. Se recomnadă o frecvenţă de monitorizare de
o dată la caţiva ani. În acest fel se poate urmări eficienţa pe termen lung a strategiilor
de combatere a poluării.
2
Aşa cum s-a discutat anterior, punctajul vulnerabilităţii pentru apele de suprafaţă ia în calcul poluarea
cu nitraţi prin scurgerea de suprafaţă sau prin inundarea solurilor contaminate, şi nu poluarea prin
descărcarea din apele subterane. Aceasta din urmă este luată în considerare la calculul punctajului
pentru vulnerabilitatea apelor subterane.

21
Dacă nu se găseşte nici un indiciu asupra existenţei unei surse punctuale de poluare,
un punctaj C sau F poate indica o eroare în delimitarea zonelor vulnerabile.

Punctajul ‘D’

Dacă punctajul pentru o comună anume este D, atunci acesta înseamnă o

vulnerabilitate potenţială intermediară şi o poluare cu nitraţi moderată. Ar trebui luate
măsuri pentru reducerea producţiei de nitraţi în zonă, iar evoluţia calităţii apei ar
trebui urmărită îndeaproape. Se recomandă o frecvenţă de monitorizare anuală sau o
dată la 2 ani, forajele trebuind amplasate aval şi amonte de sat. În funcţie de
densitatea reţelei de monitorizare existente, ar putea fi suficientă o monitorizare
frecventă în forajele existente, sau ar putea fi nevoie de introducerea a noi foraje.

Punctajul ‘E’ sau ‘G’

Dacă punctajul pentru o comună dată este E sau G, atunci vulnerabilitatea potenţială
este mare. Chiar dacă stadiul actual al poluării este mic (E) sau mare (G), campania
de monitorizare ar trebui să fie în ambele cazuri intensă. Se recomandă o frecvenţă
de monitorizare anuală. Forajele existente pot fi utilizate, dar în funcţie de densitatea
acestora, cel mai probabil va fi necesară amplasarea de noi foraje, pentru a se
asigura existenţa a mai multor puncte de monitorizare aval şi amonte de localitate.
Activităţile agricole trebuiesc diminuate, iar precauţiile pentru prevenirea poluării
intensificate. În cazul unui punctaj G, este nevoie de aplicarea de măsuri pentru
îndepărtarea actualei poluări.

22
Figure 2.3: Example of Communa Evaluation Form

Nitrate vulnerability Romania

villages potential vulnerability score: nitrate measuring data actual pollution score
nr: Ground water Ground water
name: point pollution:
surface area: km²
nr of inhabitants:
catchment: mean 90%
recharge area?: Surface water rivers Surface water
P surplus:
HHZ: lakes

Methodology and monitoring

Groundwater Surface water

evaluation: evaluation:

measures: measures:

monitoring: wells --> wells/km² monitoring: wells --> wells/km²

Actual pollution A) low risk --> least concern

0 1 2 3 B) monitoring results show low contamination, the potential risk is low to moderate
no A A C F --> monitorring program to look for possible pollution
Vulnerability

low A B C F C) unexpected intermediate pollution values in areas with no or small potential risk
intermediate B B D G --> look for reason, monitoring campaign need to be adapted (point source, bad delineation)
high E E G G D) moderate values in an area weighted as intermediate
--> moderate monitoring, attention for pollution sources
E) low measurement values, but the area is weighted as high risk. A
--> precautions for pollution, no aggriculture, and many monitoring wells!
F) High values measured, while no problem has been expected.
--> look for reason, monitoring campaign need to be adapted (point source, bad delineation)
G) important risk, higher pollution vallues
--> cleaning up, many monitorring wells

23
TPUit-18.1E Rev1
3 BIBLIOGRAFIE

 Eppinger, R., Vandevelde, D., Dobbelaere, A., Maeckelberghe, H. Monitoring

effectiveness of the EU Nitrates Directive Action Programmes: Approach by the
Flemish region (Belgium).
 Eppinger, R., 2005. Het freatisch grondwatermeetnet. Een nieuwe kijk op de
kwaliteitsevolutie van het ondiepe grondwater in Vlaanderen met betrekking tot
het voorkomen van nitraat. Tijdschrift water november-december 2005.
 Eppinger, R., Walraevens, K., 2003. Nitraatverspreiding en reductieprocessen in
het groundwater van een 5-tal geselecteerde testsites in Vlaanderen. Tijdschrift
water juli 2003.
 Maidment D. R. and S. M. Reed, 1996. FAO/UNESCO Water Balance of Africa:
Exercises on GIS in Water Resources for Africa. Last checked March 2007 on
http://www.ce.utexas.edu/prof/maidment/GISHydro/seann/explsoil/method.htm
 Thorntwaite, C.W., 1948. "An Approach Toward a Rational Classification of
Climate," Geographical Review, 38, 55-94.
 UNEP, 2004. Freshwater in Europe: facts, figures and maps.
 http://www.vmm.be
 Walraevens, K., Eppinger, R., Van Camp, M., 2003. Verspreiding van nitraat in
het grondwater in Vlaanderen. De indeling van Vlaanderen in hydrogeologisch
homogene zone t.a.v. de nitraatverspreiding in het grondwater. Tijdschrift water
juli 2003.
 CUPRINS

1 DELIMITAREA ZONELOR VULNERABILE LA NITRAŢI................................................1

1.1 DELIMITAREA ZONELOR DE DESCĂRCARE...........................................................1
1.2 SURPLUSUL DE PRECIPITAŢII..................................................................................2
1.3 DELIMITAREA ZONELOR VULNERABILE LA NITRAŢI PENTRU APELE DE
SUPRAFAŢĂ.......................................................................................................................... 3
1.3.1 FACTORII CE INFLUENŢEAZĂ NITRAŢII ÎN APELE DE SUPRAFAŢĂ.................3
1.3.2 EVALUAREA VULNERABILITĂŢII..........................................................................4
1.4 DELIMITAREA ZONELOR VULNERABILE LA NITRAŢI PENTRU APELE
SUBTERANE.......................................................................................................................... 5
1.4.1 DELIMITAREA ZONELOR HIDROGEOLOGIC OMOGENE....................................5
1.4.2 FACTORI CE INFLUENŢEAZĂ NITRAŢII ÎN APA SUBTERANĂ............................9
1.4.3 EVALUAREA VULNERABILITĂŢII ZONELOR HIDROGEOLOGIC OMOGENE...11
2 EVALUAREA GRADULUI DE POLUARE CU NITRAŢI, ACTUALĂ ŞI POTENŢIALĂ. 14
2.1 METODĂ.................................................................................................................... 14
2.1.1 EVALUAREA LA NIVEL DE ZVN...........................................................................14
2.1.2 EVALUAREA LA NIVEL DE COMUNĂ..................................................................16
2.2 PLANUL DE MONITORIZARE..................................................................................18
2.2.1 METODOLOGIE PENTRU APELE DE SUPRAFAŢĂ............................................18
2.2.2 METODOLOGIE PENTRU MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE PRIN
FORAJE............................................................................................................................... 19
2.3 EVALUAREA COMUNELOR SELECTATE................................................................21
3 Bibliografie..................................................................................................................... 24
 Pregătirea analizei de diagnoză în Zonele Vulnerabile şi Potenţial
Vulnerabile la Nitraţi şi elaborarea de planuri de acţiune relevante
pentru implementarea Directivei Nitraţilor în România

Raport 3

Delimitarea Zonelor Vulnerabile la Nitraţi

Reevaluarea listei existente de ZVN şi propunere de plan de

monitorizare

31 mai 2007

Pregătit de:

SOIL SERVICE (BELGIUM) IN CONSORTIUM WITH SADL (BELGIUM), ECOREM N.V.

(BELGIUM), RISSA (ROMANIA) AND BAKER & MCKENZIE ANTWERP DIVISION
(BELGIUM)