INSTITUTII UE

Consiliul European - http://www.consilium.europa.eu/ro/european-council/

Consiliul European a fost înființat ca un organism informal în anul 1961 și a devenit una din cele 7
instituții oficiale ale Uniunii Europene în 2009, prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Consiliul European oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia și îi definește orientările și
prioritățile politice generale fără a exercita funcții legislative.

Consiliul European reunește șefii de stat sau de guvern ai celor 28 de state membre ale Uniunii
Europene (UE), președintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe
și politica de securitate.

Consiliul European se reunește de două ori pe semestru (sub forma unor summit-uri) la convocarea
președintelui său (Articolul 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană), iar când situația o impune,
președintele poate convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European.

În ceea ce privește luarea deciziilor, Consiliul European se pronunță prin consens, cu excepția cazului
în care tratatele dispun altfel.

Președintele Consiliului European este ales cu majoritate calificată, pentru o durată de doi ani și
jumătate, cu posibilitatea reînnoirii mandatului său o singură dată. Președintele actual este Donald
Tusk, care și-a început mandatul la data de 1 decembrie 2014.

Comisia Europeană - http://ec.europa.eu/index_ro.htm

Comisia Europeană, care reprezintă executivul Uniunii, promovează interesul general al Uniunii
Europene și ia inițiativele corespunzătoare în acest scop. Mandatul său este de 5 ani. Mandatul
Comisiei actuale, formată din 28 de comisari (câte unul din fiecare stat membru al UE), se va încheia
la data de 31 octombrie 2019. Președintele său este Jean-Claude Juncker.

Comisia Europeană propune acte legislative pe care le înaintează Parlamentului European și

Consiliului Uniunii Europene și se asigură că statele membre aplică în mod corect legislația
europeană.

Comisia Europeană stabilește, de asemenea, obiective și priorități de acțiune pe care le prezintă în

programul său de lucru anual, gestionează și pune în aplicare politicile și bugetul UE, reprezintă
Uniunea pe plan extern (de exemplu, negociază acorduri comerciale între UE și alte țări terțe).
 Consiliul - http://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/

Consiliul Uniunii Europene exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și

bugetară. Acesta exercită funcții de definire a politicilor și de coordonare, în conformitate cu
condițiile prevăzute în tratate.

Consiliul este compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru. Consiliul
se întrunește în cadrul diferitelor formațiuni, lista acestora fiind adoptată în conformitate cu articolul
236 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Un comitet al reprezentanților permanenți ai
guvernelor statelor membre răspunde de pregătirea lucrărilor Consiliului.

Consiliul se întrunește în ședință publică atunci când deliberează și votează un proiect de act
legislativ. Președinția formațiunilor Consiliului, cu excepția Consiliului Afaceri Externe, este asigurată
de reprezentanții statelor membre pe o perioadă de 6 luni, după un sistem de rotație egal. România
va deține Președinția Consiliului în perioada iulie – decembrie 2019.

Consiliul Justiție şi Afaceri

Interne - http://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/configurations/jha/

Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formațiuni ale Consiliului și este format
din miniștrii justiției și ai afacerilor interne din statele membre ale UE (participarea Regatului Unit, a
Irlandei și a Danemarcei este supusă unor condiții speciale).

De regulă, Consiliul JAI se reunește o dată la 3 luni. În cadrul său, sunt abordate aspecte legate de
cooperarea judiciară și polițienească la nivelul UE. Temele cele mai frecvente care sunt abordate în
cadrul sesiunilor de justiție sunt legate de cooperarea judiciară în materie civilă și penală, combaterea
criminalității organizate și a formelor grave de criminalitate precum și a terorismului.
 Parlamentul European - http://www.europarl.europa.eu/portal/ro

Parlamentul European este compus din reprezentanții cetățenilor Uniunii și exercită rolul de co-
legislator, având, împreună cu Consiliul, competența de a adopta și modifica propunerile legislative și
de a adopta bugetul Uniunii. De asemenea, el supraveghează activitatea Comisiei și a celorlalte
organisme europene și cooperează cu parlamentele naționale din țările UE.

Parlamentul European este alcătuit din 751 de membri, România fiind reprezentată de 32 de euro-
deputați. Membrii Parlamentului European sunt aleși în mod direct de alegători în toate statele
membre pentru a reprezenta interesele cetățenilor în procesul legislativ al Uniunii Europene.

Din anul 1979, deputații sunt aleși prin vot universal direct pentru o perioadă de cinci ani, în timp ce
Președintele Parlamentului European este ales pentru o perioadă de doi ani și jumătate. Președintele
reprezintă Parlamentul în relațiile externe și cu celelalte instituții ale UE, supraveghează activitatea
Parlamentului și a organismelor sale constitutive, precum și dezbaterile în plen, și se asigură că
Regulamentul de procedură al Parlamentului este respectat.

În prezent, există 8 grupuri politice în cadrul Parlamentului European, iar numărul minim de deputați
necesar pentru a constitui un grup politic este de 25.

Ultimele alegeri pentru Parlamentul European au avut loc în perioada 22 – 25 mai 2014.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene şi jurisprudența

CJUE - curia.europa.eu

Încă de la crearea sa, în 1952, misiunea Curții de Justiție a Uniunii Europene este de a garanta
„respectarea legii în interpretarea și aplicarea" tratatelor. În cadrul acestei misiuni, Curtea de Justiție a
Uniunii Europene controlează legalitatea actelor instituțiilor Uniunii Europene, se asigură că statele
membre își îndeplinesc obligațiile rezultate din tratate și interpretează dreptul Uniunii la solicitarea
instanțelor naționale.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene reprezintă autoritatea judiciară a Uniunii Europene și, în
colaborare cu instanțele din statele membre, asigură aplicarea și interpretarea uniformă a dreptului
Uniunii. Curtea de Justiție a Uniunii Europene, al cărei sediu este la Luxemburg, este compusă din trei
instanțe: Curtea de Justiție, Tribunalul (creat în 1988) și Tribunalul Funcției Publice (creat în 2004). De
la crearea acestora, au fost pronunțate de către cele trei instanțe aproximativ 28.000 de hotărâri.

Jurisprudența CJUE se regăsește la pagina de

internet: http://curia.europa.eu/juris/recherche.jsf?language=ro

Remarci generale privind jurisprudența CJUE:

• Începând cu hotărârea Van Gend & Loos din 1963, Curtea a introdus principiul efectului direct
al dreptului comunitar în statele membre. Acesta permite cetățenilor europeni să invoce în
mod direct normele juridice ale Uniunii în fața instanțelor judecătorești naționale.
• În 1964, prin hotărârea Costa v. N.E.L. Curtea a introdus doctrina supremației dreptului
comunitar, întemeindu-se pe specificitatea ordinii juridice comunitare, care trebuie să
beneficieze de o aplicare uniformă în toate statele membre.
• În 1991, prin hotărârea Francovich şi alţii, Curtea a introdus principiul răspunderii unui stat
membru în privința particularilor pentru prejudiciile cauzate acestora prin încălcarea dreptului
comunitar de respectivul stat. Prin urmare, cetățenii europeni dispun de o acțiune în
despăgubiri împotriva statului care încalcă o normă comunitară.

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau

Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT)

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau
Degradante (CPT) a fost înființat prin Convenția europeană pentru prevenirea torturii şi a
tratamentelor sau pedepselor inumane ori degradante, care a intrat în vigoare în 1989. Convenția se
bazează pe articolul 3 din “Convenția europeană pentru drepturile omului”, potrivit căruia “Nimeni
nu poate fi supus torturii nici tratamentului sau pedepselor inumane ori degradante”.

CPT nu este un organ de control, ci furnizează un instrument preventiv pentru protejarea persoanelor
private de libertate împotriva torturii sau a altor forme de rele tratamente.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei alege un membru pentru fiecare țară în cadrul CPT.
Membrii CPT-ului sunt experți independenți şi imparțiali, cu experiență în diferite domenii, incluzând
avocați, medici şi specialiști în domeniul penitenciarelor.
CPT organizează vizite la locurile de detenție pentru a evalua situația persoanelor private de libertate.
Aceste locuri includ penitenciarele, centrele de reeducare, centrele de arest preventiv din cadrul
poliției, centrele pentru imigranți, spitalele psihiatrice, adăposturile sociale, etc.

După fiecare vizită, CPT elaborează un raport care cuprinde starea de fapt constatată de CPT,
recomandările, comentariile şi eventualele solicitări de informații la problemele expuse în raportul
său.

Rapoartele vizitelor efectuate in România, precum şi alte documente privind România pot fi
consultate la pagina de internet: http://www.cpt.coe.int/en/states/rom.htm.