a) Noțiunile de etică și deontologie;

b) Independența, imparțialitatea și integritatea – valori deontologice specifice

magistraților.

Etica si deontologie juridical

Etica, morala si deontologie.

Termenul de etica provinte din grecescul ethos care inseamna in traducere libera, caracter,
obisnuinta, datina.

Termenul de morala provine de la latini si semnifica aproximativ acelasi lucru. Ethos in

latina prin mores este Cicero. Mores reprezinta moravuri, obiceiuri, In clipa de fata, cuvantul ethos
se refera la : atitudini, caracteristici, obiceiuri ce sunt specifice unei culturi sau popor sau grup
uman, cum ar fi “ethosul francez ..bla.” Pe parcurs s-a stabilit o distinctie, si anume, ca etica este
disciplina teoretica prin care se studiaza ideile de Bine, Rau, datorie, dreptate, etc. In general,
aceastea sunt denumite etici filosofice.De asemenea, studiaza atitudinile,caracterele, datinile,
obiceiurile, in ansamblu, moralitatea oamenilor. Majoritatea filosofilor disting etica de morala, iar
aceasta distinctie se face in modul urmator: morala se refera la un anumit comportament al
oamenilor, comportament vazut prin prisma valorilor. Etica, se refera la studiul a tot ceea ce intra
in aceasta arie a valorilor si normelor morale in actiune. Termenii de imoral si anetic sunt sinonimi
atunci cand descriem acele persoane rele sau cand spunem ca actiunile lor sunt imorale. In mod
curent s-a stabilit ca etica generala sau filosofia morala. Se compune din 3 domenii /nivele :

A:eticile de gradul 1, sau etica valor normativa (studiul marilor teorii si doctrine etice)

B:eticile de gradul 2, sau meta-etica (studiul limbajului moral, atat al celui utilizat de eticile de
gradul 1, cat si al limbajului comun)
C:eticile aplicate (analiza unor fenomene sau cazuri morale particulare, cum ar fi avortul,
eutanasia, clonarea sau problemele mediului, afacerilor etc prin intermediul criteriilor si teoriilor
propuse de eticile de gradul 1 si/sau de gradul 2.

Raportand etica la morala, putem spune, in concluzie, ca daca morala impune/comanda,

etica Recomanda. Un alt punct de vedere in literatura de specialitate, mai nuantat este cel care
considera ca totusi morala si etica nu pot fi disociate cu totul . Autorii respectivi propun sa se faca
distinctia intre etica si morala si sa fie desemnat prin morala tot ceea ce, in ordinea binelui si raului
se refera la legi norme imperative. Ceea ce apropie si leaga etica de morala sunt: intentia si scopul
etic . Acestea preced notiunea de lege, de imperativ moral . In realitate vom numi scop etic scopul
unei vieti bune, cu si pentru celalalt . De fapt, se spune ca intram cu adevarat in domeniul eticii
atunci cand ne afirmam si propria vointa cat si libertatea celuilalt, astfel incat, libertatea celuilalt
sa fie asemeni libertatii mele. Relatia dintre etica si morala este una perfect aplicabila mediului, in
general, inclusiv mediului de afaceri, astfel incat fiecare individ care este incadrat/ angajat/ salariat,
pe de o parte reprezinta o entitate autonoma, dar pe de alta parte , fiecare individ va trece prin
adecvarea proiectului sau la cel al institutiei de care apartine. Din acest motiv se spune ca, prin
raportare la mediul sau extern, orice organizatie orice institutie poate fi considerata autonoma dar
in acelasi timp, ea trebuie sa se asigure de concurenta sau de cooperarea celorlalti indivizi,
respectand aceasta adecvare la cerintele mediului in ansamblu. Trebuie sa ne intrbam ce se intelege
,in mod curent, prin cuvantul etica, in limba romana, spre a face anumite distincti . In primul rand,
etica se refera la asa-numitele “moravuri”, cutume si obiceiuri traditionale specifice diferitelor
culturi. In al doilea rand, prin termenul “etica” se intelege ansamblul de valori si norme care
definesc intr-o anumita societate omul de caracter precum si regulile de comportare justa, demna
si vrednica de respect, a caror incalcare este blamabila si vrednica de dispret. In aceasta acceptiune,
etica promoveaza anumite valori precum: cinstea, dreptatea, sinceritatea, altruismul, incercand sa
faca respectate norme de genul sa nu minti, sa nu furi, etc. se numeste moralitate.

IN CONCLUZIE, in sensul sau propriu, etica sau filosofia morala este o interpretare
teoretica a ethosului si a fenomenelor morale. DEONTOLOGIA nu reprezinta decat o formalizare
a eticii care se materializeaza trecand prin codurile de conduita profesionala, iar unele profesiuni
sunt chiar direct implicate, cum ar fi MAGISTRATII, MEDICII, etc
 FUNCTIONARII PUBLICI, AVOCATII, EXPERTII CONTABILI, etc. Codul
deontologic ale celor mai importante functii publice intr-un stat. 1.Magistratii 2.Alte coduri
deontologice, Cdeo. Cadre didactice, cadre medicale, politisti. Motivul pentru care vom face
aceasta analiza se releva din faptul ca cele 4 functii publice interactioneaza intr-un grad si intr-un
mod diferit cu cetateanul. Vom incerca sa analizam normele de conduita precum si indatoririle
specifice ale acestora, precum si preocuparea permanenta de mentinere a nivelului moral si al
prestigiului social. In primul rand vom incerca sa definim notiunea de deontologie legata de aceste
domenii profesionale si vom incerca sa definim conceptele utilizate. Se va face o analiza separata
a prevederilor deontologice ale celor 4 functii publice si se va face o prezentare in ansamblu asupra
principiilor deontologice ce caracterizeaza fiecare profesiune si de asemenea o prezentare a
valorilor deontologice. In final se va face o analiza comparativa pentru a scoate in evidenta atat
asemanarile cat si deosebirile prevederilor deontologice precum si rolul aparte al acestora in
societate si in viata cetateanului . In primul rand, vom face o prezentare generala a normelor de
conduita si a obligatiilor etice ale acestor functii iar concluziile care se vor trage vor fi in functie
de sursele de documentare la care am facut apel, si anume, am avut in vedere literatura de
specialitate, studii legate de deontologia profesiilor, legislatia nationala (acte normative , cum sunt
constitutia, legile organice, hotararile, ordonantele, ordinele, respectiv dispozitiile), documente
internationale, si informatii oficiale postate pe site-urile autoritatilor si institutiilor publice. Aceste
documente oficiale au servit cercetarii noastre pentru o definire mai clara a termenilor si a ideilor
expuse pentru o analiza comparativa intre cele 4 functii publice.