Dworkin

1) traditional piata este considerata inamicul egalitatii, dworkin sustine contrariul

( eficienta / set mai lagr de libertati )
2) se sprijinia argumentele pe egalitate si nu pe libertatev
3) concesionist si utilitarist
4) este deontologic , piata avand valoare intrinseca
5) principiul vocii egale – fiecare individ trebuia sa aiba foce egla in compozitia
multimilor de resurse ( distributia bunurilor –toata lumea tre sa voteze)
6) noroc brut(este redistribibuirea bunurilor .asta e solutia inegalitati )
7) noroc optiune nu trebuie compensat (investitie in euro si nu lire lireele pica )
8) asigurarea este legatura dintre norocul brut si norocul de optiune
9) notiunea de handicapat sub valul ignoratei
10) gusturi scumpe –problema tehenica in care indivizii reusesc sa transforme resursele in
bunastare (testul resurselor
11) dwoeking vb despre piata lbiera si principil liberale
12) egalitatea de bunasatare nu trece testul invidieri
13= piata economica a inceput sa fie perceputa ca un dusman al
egalitatii, verifica catalin deoarece formele sistemului pietei economice dezvoltate si
instaurate in tarile
puternic industrializate au permis si au incurajat mari inegalitati in ceea ce tine de
proprietate.

13) -important la autorul asta e egalitatea de resurse, nu egalitatea de bunastare.

14) (Principiul vocii egale = toti ar trb sa aiba o voce egala in momentul
15) construirii multimilor de resurse). Dworkin sustine ca e necesar sa participam
toti la
16) momentul construirii multimilor de resurse.
17) -o distributie in care si testul invidiei si principiul vocii egale ar fi satisfacute este
licitatia.

Norocul : 1) BRUT: presupune riscuri pe care nu le poti anticipa si nu ti le poti

asuma in mod
deliberat. (Ex: sa faci accident cu masina, sa fie cutremur)
2) DE OPTIUNE se refera la rezultatele care sunt obtiune in urma unor riscuri
asumate in mod
deliberat. (ex: cand nu iti faci asigurare de masina. Risti sa faci accident si sa nu ti o
repare nimeni,
asigurare medicala, sa nu invatam pt examenul de filosofie politica )

Dworkin: este o nedreptate cand o persoana se naste cu un talent (pentru care nu a facut
nimic).
Walzer
1) pluralisme
2) pr dreptatii impartit in - tipare pattern – egalitarism-
a. element distribuit currency
3) walzer are o abordare comunitarinista
4) se opune prliberal confor caruia se stabiilesc ce este drept ,tre sa ne uitam la indivizi
-potrivit lui Walzer, filosofii gresesc si ii critica deoarece ei intotdeauna cauta un singur
principiu
conform caruia societatea sa poata distribui bunurile, iar el considera ca pot exista mai multe

-Walzer considera ca abordarea lui Dworkin nu e buna deoarece

-Walzer spune ca teoria lui Rawls nu e corecta deoarece nu ar trebui sa uitam de istoria
culturala a
indivizilor (deci sa nu existe valul de ignoranta). Rawls nu se refera si la bunurile culturale ale
persoanelor conform societatii in care traiesc (valori culturale, religioase, spirituale)

Nozick – libertarianism
Dworkin – egalitarism liberal
Walzer comunitarianism

Rawls- TEORIE POLITICA

dreptatea ca echitate
a)principii pe care persoanele libere si rationale preocupate sa-si urmareasca interesele le ar
acccepta intr-o pozitie initiala de egalitate
b)in perrspectiva dreptatii ca echitate – pozitia originala de egalitate corespunde starii naturle
in teoria traditionala a contractului social
c)nimeni nu si cunoaste locul statutului etc
d) princip drept sunt sub valul de ignorata ) nnimeni nu e avantajat
e) dreptatii ca echitate este sa consideram partile in pozitia originala
(echivalentul starii naturale) ca fiind rationale si mutual dezinteresate (Nu sunt interesati de ce
castiga ceilalti ci doar de ce castiga ei, nu sunt invidiosi).
f) Dreptatea ca echitate este un exemplu de ceea ce am numit o teorie a contractului.

1)nu este the good scopul ci the right –

2) la rawls dreptatea se parica doar in structura de aza
3) pozitia originala diferita de starea initiala (contractualistilor/ stat+ guvernamant) la rawls
doar principii ale dreptat
4) p o =impartialitate , nimeni nu cunoastre nimic , indivizii nu cauta sa –si avantajeze propria
situatia
5)in p o indivizii stiu cum arata sotcietea arpoximativ , insa nu au o conceptie asupra binelui,
fara amintiri si perspectvi,
6) PARTILE sunt mutual dezinteresate – segandesc doar la propria utilitate
7) conceptul asupra rationalitatii = folosirea celor mai bune mijloace de a avantaja memrbii
societatii – maximizarea propriei utliitati
8)p.o este anistoria – intrument mental destinat a fin doar in momentul legiferarii
9) nu se alege principiul utilitarismului - in pozitia originala si se aleg principiile de mai
10) 2 primcpir ale dreptatiii – principiul diferentei , avantajul tututor dar si avantajul celor
dezavantajati
11) nu exista drepturi naturale la rawls
12) teoria morala se aplica indivizilor / teoria politica institutiilor = rawls propune terie
politica
13- dreptate formala –egalitate in fata legii in functie de pozitia sociala – nu are caracter
moral
14) dr substantiala – avantajeala o anumite conceptie a dreptatii in sensul repartizarii
drepturilor si libertatitlor / are caracter moral
14) 2 principii in institutii – 1 ) cea mai larga schema de libertate
2 a sa fie in avantajul tuturor )in special celor dezavantajati
b) pozitii accesibile (Egalitate de oportunitate)
15) prinicp utilitarist – o distributie este mai buna daca suma totala a utilitatii este mai mare
A5
B 10

A3
b-1
Principiul eficientei ( parteo ) o distributie este mai buna cand nimeni nu peierde si cel putin o
persoana castiga

Principiul diferenti – o distrimutie ma ibuna ca alta aatunci cand si cel mai dzavantajat are de
castigat

Accesibil tuturor –egalitate ca evhivalent de oportunitati - cei cu abilitati si unitati similare

sa aiba aceleasi sanse de accede in functii publice - impune anumite constrangeri

–Cariere deschise talentelor- nu impune anumite constrangeri

Rawls respinge sistemul de lib natural si egalitate libera

Sistemul ete respins deoarece critica acest sistem deschis al talentlor –considerant ca
egalitatea ca echilibru de oportunitati este de preferat -

Elimina egalitatea liberala deoarece vizeaza alocarea abilitatilor si talentelor prin contingete
naturale si este preferat pr diferentei deoarece trebuie ameliorat imapctul contingenrlor
naturale cpt ca si cei dezavantajati sa poata castigata

Elimina aristrocartia si egalitatea nat deoarece sunt instabile .

NOZIK –TEORIA MORALA

1) teoria mroaala ce vizeaza comportamentul invivizilor
2) principiu care fundamenteaza universalizarea – utillitirismului drepturilor – situatia
cea mai optima in care este incalcat dreptul cel mai mic
3) in loc sa maximizam fericirea – minimalizam incalcarea drepurilor
4) nozick respinge utilitarimul drepturilor si merge merge pe un fir fudnamental de kant
si explica constrangerilore colaterale .( statul utraminimal – cei care platesc contrang
pe cei care nu plagtesc )
5) mana invizibila si mana ascunsa – neperceptibile –
 6) dreptate distributiva= mascheaza ideeea de drept redistributiva
1. – lucrurile nu trebuie distribuite vin cu anumite inddreptariti,
neutru
2. prinpiciu de achizite si de transfer
3. si reactifarii – se ia de la unu se da la altul
1) intr-o societate ideala dr de mai sus sunt suciente ca soc sa fie dreapta
2) intr-una reala aceastea sunt reale dar nu si suficiente = este nevoie si de reactificare
3) pr istoric – evolueaza daca dustr este dreaota sau nu
4) pr anistoric –se uita doar la momentul final t2
5) pr –structurat - exista anumite dimensiuni cum ar trebui sa arate –specific unui tipar al
distributii – ( permite oamenilor sa foloseasca pentru ei resursele dar nu si pentru altii )
familia ) si variaza
6) pr nestrucutar – nu variza in fuctie de nicio dimensiune

STRUCTURAT ISTORIC – pr distributiei conform merituluui moral

STRUCTURAT ANISTORIC – pr eficientei , diferentei
NESTRUCTURAT ISTORIC – Teoria dreptati ca indreptatire

NOZICK NU SUSTINE IDEEA DE MERITOCRATIE!!!

Trebuie sa respingem orice forma de taxare, mai putin dreptul de securitate.

STRUCTURAT ISTORIC– PRINCIPIUL DISTRIBUTIEI CONFORM MERITULUI

MORAL

1) Limitele legii naturale cer ca nimeni sa nu vatameze viata,

sanatatea, libertatea sau bunurile altuia.
2) în structura utilitaristă,
încălcarea drepturi lor (care trebuie minimizată) ar înlocui pur şi simplu fericirea totală în
calitate de stare finală relevantă.
In asociatia dominanta exista 2 categorii:
- Cei care nu pot sa-si plateasca protectia
- Cei care nu vor protectia de la asociatie dar vor sa se apere singuri
In statul ultraminimal, dispar cei care nu vor.
Asociatiile dominante nu pot fi folosite pt explicarea statului minimal pt ca:
1. Nu asigura protectie tuturor
2. Permit altora sa foloseasca violenta/crearea de asociatii mai mici

1) PRINICPIUL PARETO – NU EXISTA REDISTRIBUIRE CARE SA

IMBUNATATEASCA SITUIATIA FIECAREI PERSOANE , DAR NICI NU
INRAUTATESTE
 - ESTE PARETO ATUNCI CAND UNU CRESTE SI CELALALT NU SI
INRAUTATESTE SITUATIA

2) PRINCIPIUL DIFERENTEI – apare atunci cand si cel mai dezavantajat creste ( cresc toti
dar obligatoriu cel mai dezavantajat

BERLIN – LIBERTATEA NEGATIVA- EUL EMIPRIC INFERIOR GHIDAT DED

PLACERII
1) pana unde sunt liber
2) spatiul trebuie limitat prin lege
3) lib neg in snsul dat de el poate fi respectata dar societatea sa nu fie libera