Sunteți pe pagina 1din 25

Prof.

Radu STANCIU
DEFINIREA CONCEPTULUI


 se referă la utilizarea resurselor umane ale unei organizaţii.
 modul prin care managerul interacţionează cu subordonaţii săi, pe
parcursul etapelor planului şi îi ajută să-şi menţină realizările la
nivelul parametrilor stabiliţi
 managerii pot influenţa comportamentul şi aşteptările
subordonaţilor încurajând sau nu realizările acestora şi implicit
realizarea obiectivelor la nivel de organizaţie, indiferent de nivelul
la care acţionează

R. STANCIU © 2018 2
GRUPURILE DIN CADRUL UNEI
ORGANIZAŢII

 doi sau mai mulţi angajaţi care interacţionează astfel încât
comportamentul şi/sau realizările unui membru sunt influenţate
de comportamentul şi/sau realizările celorlalţi
 două tipuri de grupuri:
 grupurile formale (oficiale)
 grupurile informale
 indivizii aparţin mai multor grupuri care, de cele mai multe ori, se
suprapun parţial

R. STANCIU © 2018 3
Principalele motive care conduc la
formarea unui grup

 satisfacerea unor trebuinţe
 apropierea
 atracţia
 existenţa unor scopuri comune
 aspectele economice

R. STANCIU © 2018 4
Etapele evoluţiei unui grup


 acceptarea reciprocă
 comunicarea şi luarea deciziei
 motivarea şi productivitatea
 controlul şi organizarea

R. STANCIU © 2018 5
Caracteristicile unui grup

 Structura

 Ierarhia
 Rolurile
 Conflictul
 Conducerea
 Coeziunea

R. STANCIU © 2018 6
Conflictele ce pot să apară într-un grup


 conflictul rol – persoană - cerinţele rolului pe care trebuie să-l joace
o persoană care ocupă o anumită poziţie intră în contradicţie cu
valorile, atitudinile şi trebuinţele persoanei respective
 conflictul din interiorul rolului - indivizi diferiţi definesc rolul
bazându-se pe aşteptări diferite
 conflictul între roluri - o persoană trebuie să joace simultan mai
multe roluri ale căror aşteptări se află în conflict

R. STANCIU © 2018 7
Un grup devine atractiv dacă:


 obiectivele grupului şi cele ale indivizilor sunt compatibile şi clar
definite
 grupul are un conducător carismatic
 grupul se bucură de o bună reputaţie
 grupul este suficient de mic pentru a permite fiecărui membru
să-şi exprime propriile opinii şi să le evalueze pe ale altora
 membrii grupului se spijină unul pe celălalt în depăşirea
obstacolelor în calea evoluţiei personale

R. STANCIU © 2018 8
TEORII ALE CONDUCERII


Teorii privind însuşirile/caracteristicile conducătorului

 succesul activităţii de conducere este determinat de calităţile personale


ale conducătorului

 tipuri de conducători:
 liderul carismatic sau natural
 conducătorul de circumstanţă
 conducătorul administrativ sau birocratic
 conducătorul funcţional

R. STANCIU © 2018 9
TEORII ALE CONDUCERII (continuare)


Teorii privind stilul de conducere

 Domeniul de existenţă între două limite:

 stilul autoritar, autocratic: control sever şi pe un sistem de


sancţiuni şi recompense

 stilul democratic, participativ: şeful permite subordonaţilor să-şi


desfăşoare liber activităţile în cadrul unor limite prestabilite

R. STANCIU © 2018 10
Domeniul stilurilor de conducere

 limitele
Şeful ia decizia şi o comunică Impunerea AUTOCRATIC
autorităţii
Şeful îşi „promovează“ decizia conducătorului

Şeful prezintă decizia şi solicită întrebări

Şeful prezintă propunerea de decizie care ar putea fi


modificată/ îmbunătăţită

Şeful prezintă problema, cere sugestii şi apoi adoptă


decizia

Şeful defineşte limitele problemei şi solicită


grupului/subordonaţilor să adopte decizia

Şeful permite subordonaţilor să-şi desfăşoare liber Sfera de iniţiativă


activităţile în cadrul unor limite prestabilite a subordonaţilor DEMOCRATIC
R. STANCIU © 2018 11
TEORII ALE CONDUCERII (continuare)


Teorii privind abordarea contingenţială
 performanţele în activitatea de conducere sunt legate îndeosebi de
corelarea cerinţelor grupului de lucru, ale indivizilor care îl compun şi
cele ale sarcinilor care trebuie îndeplinite
 teorii reprezentative:
 modelul contingenţei activităţilor de conducere - ia în
consideraţie trei variabile privind relaţiile şef-subordonaţi,
structurarea sarcinilor şi autoritatea şefului
 modelul conducerii orientate pe activităţi - integrează în cadrul
conducerii preocupările pentru sarcinile de muncă şi acelea pentru
oameni, priviţi atât ca grup cât şi ca indivizi

R. STANCIU © 2018 12
Conducerea centrată pe acţiune


Sarcina Echipa

Persoana
 Un manager:
 Stabileşte sarcina
 Formează şi menţine grupul ca echipă
 Susţine evoluţia individuală

R. STANCIU © 2018 13
MOTIVAREA ŞI PERFORMANŢA


Motivaţia reprezintă totalitatea mobilurilor interne
care declanşează, menţin şi orientează acţiunea
individului în sensul satisfacerii trebuinţelor,
imboldurilor şi impulsurilor care stau la baza lor

R. STANCIU © 2018 14
Trăsături caracteristice ale procesului de
motivare

 forţa motivaţională apare ca rezultat al trebuinţelor ce urmează a fi
satisfăcute
 satisfacerea unei anumite trebuinţe poate stimula dorinţa pentru
satisfacerea altora
 eşecul satisfacerii unei anumite trebuinţe poate conduce la o reducere
sau o redirecţionare a forţei motivaţionale către alte scopuri mai uşor
de atins
 forţa motivaţională are trei elemente de bază – direcţia, intensitatea şi
durata
 există două surse principale ale trebuinţelor umane: inerente şi de
mediu

R. STANCIU © 2018 15
Un model al procesului de motivare


Comportament sau
acţiune pentru a
satisface cerinţele
interne

Cerinţe interne, trebuinţe,


Obiectiv
dorinţe şi motive

Modificarea cerinţelor
interne

R. STANCIU © 2018 16
Teorii ale motivării


Ierarhia trebuinţelor – Abraham Maslow
 trebuinţele fiecărei persoane depind de ceea ce are deja
 trebuinţele sunt aranjate într-o ierarhie a importanţei pe cinci
niveluri:
 fiziologic
 de securitate
 social
 privitor la “eu”
 autorealizare

R. STANCIU © 2018 17
Teorii ale motivării (continuare)


Teoria ERG – Clayton Paul Alderfer
 trei niveluri ale trebuinţelor:
 existenţial
 relaţional
 de dezvoltare
 în afara procesului de satisfacţie–progres (teoria lui Maslow) poate
să apară şi un proces frustrare–regres (dacă un individ nu poate să-şi
satisfacă o trebuinţă de ordin superior, îşi va direcţiona eforturile
spre satisfacerea uneia de ordin inferior)

R. STANCIU © 2018 18
Teorii ale motivării (continuare)


Teoria celor doi factori – Frederick Herzberg
 Două categorii de factori:
 Factori de susţinere (igienici) - absenţa lor produce insatisfacţii în
rândul angajaţilor, dar prezenţa lor nu produce o motivaţie
puternică
 Factori motivatori - produc un înalt nivel de motivare şi satisfacţie
a muncii atunci când apar, dar a căror absenţă nu produce
insatisfacţii accentuate

R. STANCIU © 2018 19
Comparaţia între cele trei teorii


FACTORI MOTIVATORI
Autorealizare Realizări DE DEZVOLTARE
Recunoaştere Contribuţii creative
Avansare Contribuţii productive
Privitor la „EU” Munca în sine
Creştere potenţial
Responsabilitate
Social RELAŢIONAL
Relaţii sociale
FACTORI DE SUSŢINERE
Relaţii interpersonale
Relaţii interpersonale
Securitate Şefi, colegi, subordonaţi
Politica de firmă EXISTENŢIAL
Securitatea muncii Nevoi de hrană
Condiţii de muncă Salariu
Fiziologic Salariu Condiţii de muncă
Viaţă personală

Modelul celor doi factori Teoria ERG


Piramida trebuinţelor
Herzberg Alderfer
Maslow

R. STANCIU © 2018 20
Teorii ale motivării (continuare)


Teoria aşteptării – Victor Vroom
 Trei determinanţi ai motivării:
 aşteptarea că efortul individual va conduce la performanţă
 aşteptarea că performanţa va conduce la recompense
 valenţa recompenselor

 Modelul motivaţional
M  E  I V

R. STANCIU © 2018 21
Teorii ale motivării (continuare)


Teoria echităţii – John Stacey Adams
 Motivaţia definită în termenii echităţii percepute, reale sau subiective,
între efortul depus în muncă de o persoană şi ceea ce primeşte în schimb,
în special prin comparaţie cu alte persoane care ocupă poziţii similare
 Teoria echităţii consideră că:
 inechitatea percepută creează tensiune persoanei în cauză
 această tensiune motivează persoana să restabilească echitatea
 forţa comportamentului rezultat va varia direct cu magnitudinea
inechităţii percepute

R. STANCIU © 2018 22
Teorii ale motivării (continuare)


Teoria stabilirii obiectivelor – Edwin Locke

 obiectivele sau intenţiile indivizilor joacă un anumit rol în


determinarea comportamentului
 valenţele conştientizate de indivizi îşi au rădăcinile în experienţe,
emoţii şi dorinţe
 obiectivele declanşează şi dirijează comportamentele în muncă,
performanţele conducând la anumite consecinţe

R. STANCIU © 2018 23
Teorii ale motivării (continuare)


Teoria X şi teoria Y – Douglas McGregor
Teoria X Teoria Y
au repulsie naturală faţă de sunt capabili să se autoconducă
muncă acceptă responsabilităţile
caută să fugă de ea munca este o necesitate
evită responsabilităţile naturală ca şi odihna sau
au ambiţii limitate distracţia
trebuie constrânşi, supravegheaţi
îndeaproape pentru a fi
determinaţi să-şi îndeplinească
sarcinile
R. STANCIU © 2018 24
Teorii ale motivării (continuare)


Teoria nevoilor sociale – Elton Mayo

 nu atât factorii fizici influenţează productivitatea cât mai ales factorii


psiho-sociali ca: stimularea morală a muncitorilor, deşteptarea
interesului acestora pentru muncă, ambiţia, munca în echipă, dar mai
ales relaţiile informale dintre oameni

R. STANCIU © 2018 25