Sunteți pe pagina 1din 6

PLASMA SCIENTIFIC JOURNAL GANSGANSandandNANONANO

PLASMA SCIENTIFIC JOURNAL GANSGANSandandNANONANO Autor: Mario (Trane) Eratostene Publi cat în : Mar tie 2019 Tabelul

Autor: Mario (Trane) Eratostene Publicat în: Martie 2019

Tabelul Periodic Plasmatic al Elementelor - O nouă

înțelegere a structurilor atomice

Figura 1. Structura unui Câmp Plasmatic - 12 linii de câmp în straturi multiple ale
Figura 1. Structura unui Câmp Plasmatic - 12 linii de câmp
în straturi multiple ale interacțiunii câmpurilor.

Există un număr potențial infinit de straturi care vor continua să repete același model. Raporturile poziției fiecărui strat față de miezul central și unul față de celălalt, rămân constante la fiecare nivel. Aceste rapoarte au corelații care au fost măsurate în numeroase moduri. Succesiunea Fibonacci, raportul de aur, raportul barierei Coulomb, raportul seriilor de tonuri armonice și multe altele, sunt modalități diferite de a măsura poziționarea straturilor plasmei.

Fiecare punct negru reprezintă poziția în care două linii de câmp se intersectează. Aceste poziții, domnul Keshe le descrie ca "apa de la duș care intră într-o scurgere pe podeaua dușului" [2]. Punctele negre reprezintă "scurgerile" din podea.

Introducere

Avem nevoie de o nouă înțelegere a structurilor atomice pe baza analizei plasmei, a spus Domnul Keshe: "Într-o plasmă nu vedem electroni. Tabelul periodic este potrivit pentru fizică nu pentru știința plasmei. Condiția plasmatică specifică funcționării Universului, aruncă tot tabelul periodic în derizoriu. Pentru că el este realizat pe bază de electroni, protoni și neutroni, și nu avem asta." [1].

Acest articol prezintă o metodă de cartografiere a semnalelor energetice, de măsurare a nivelelor relative de energie și a nivelelor de masă, de realizare a graficului și de măsurare a gradientului de curgere și a direcției oricărei plasme sau a interacțiunilor plasmatice.

În această prezentare se folosesc date din KSW56 [2], KSW60 [3] și Atelierul de Sănătate nr. 7 [1] ca și concepte principe, dar și de toate învățăturile publice și private disponibile, în încercarea de a corela informațiile din învățăturile domnului Keshe. Domnul Keshe a spus: "În Univers există o singură structură" [4].

Analiza unei Plasme

Domnul Keshe, într-unul dintre atelierele pentru copii, a spus: "Plasma este un cuvânt fantezist pentru câmpurile MaGravs dintr-un container. Trucul este să știți cum să deschideți containerul, să folosiți câmpurile și să le puneți înapoi în container când ați terminat. Pentru a înțelege acest lucru, ne putem uita la structura unei plasme. Dl Keshe în [5] a spus, "câmpul MaGravs al unei plasme se împarte în 12 segmente".

36

Poziția punctelor negre reprezintă "canale sau orificii de scurgere". Containerul îl reprezintă spargerea energiei înapoi în mediul înconjurător sau "darea unei găuri într-o bucată de lemn" și "rumegușul" care se împrăștie în urmă. În Figura 2 unde liniile de câmp care radiază din centru, "rumegușul" generat creează versiuni miniatură ale totalității. Figura 2 prezintă "rumegușul" la cel de-al treilea strat; oricum, fiecare strat are propriul său strat de "rumeguș" care nu este reprezentat în această figură. Figurile sunt sunt modele geometrice fractale. Dacă înțelegeți structura la un nivel (micro), o înțelegeți la orice nivel (macro).

Dacă ne uităm la această structură stratificată, putem vedea un nucleu central în centru (sau gălbenușul), o tranziție (sau albușul) și un strat de energie mai densă din cauza "rumegușului" (sau coaja). Plasma are mai multe straturi, și este ca un ou într-un al ou, într-un alt ou, etc.

Pachetele de Energie

Plasmele sunt pachete de energie. Energia în acest caz este definită ca două tipuri de mișcare:

1. Expansiunea și contracția diametrului câmpuri-

lor, sau ritmulmăsurat comparativ în frecvențe și

diametre.

2. Curgerea râurilor de energiemăsurată com-

parativ în rate ale gradientului de curgere și masă.

Aceste tipuri de mișcare ajută la definirea unei intensități a câmpului plasmatic, bazată pe "compararea nivelelor de energie" și pot fi măsurate doar ca "rapoarte". Deci, putem măsura diferența relativă dintre plasme sau interacțiunile plasmelor, dar nu și valoarea ab-solută.

Ritmul

Fiecare strat dintr-o plasmă are un diametru care se extinde și contractă la o rată mai mult sau mai puțin constantă. Fiecare strat este poziționat în raport cu miezul central (rază) în funcție de rata ritmului. Rata mai scăzută a ritmului va fi poziționată la nivelul cel mai îndepărtat, iar cea mai rapidă la centru. Nivelele de energie se bazează pe ratele relative ale ritmului și ale diametrelor, conform cu rapoartele 1/1, 2/1, 3/1, 4/1, 5/1, 6/1 etc.

Raportul 1/1 reprezintă rata cea mai lentă a ritmului și este stratul cu cel mai mare diametru.

37

PLASMA SCIENTIFIC JOURNAL GANS and NANO

mare diametru. 37 PLASMA SCIENTIFIC JOURNAL GANS and NANO Figur a 2. Câmpurile dintr-un container .
mare diametru. 37 PLASMA SCIENTIFIC JOURNAL GANS and NANO Figur a 2. Câmpurile dintr-un container .

Figura 2. Câmpurile dintr-un container. Aici este prezentat un strat de energie cu câmpurile din interior.

Fiecare strat succesiv are o rată a ritmului relativ mai rapidă și o poziție cu un diametru mai mic, proporționale cu rapoartele. Putem compara orice strat cu orice alt strat, folosind rapoartele 2/3, 2/4, 2/5, 3/4, 3/5 etc.

Pentru a revedea ceea ce am arătat, râurile de energie interacționează, creează "orificii" care lasă o rămășiță egală cu diferența dintre câmpurile care intră și ies din fiecare portal. Reziduurile se formează apoi în plasme cu straturi multiple, fiecare având un ritm, sau un ritm într-un alt ritm, într-un alt ritm etc. Plasmele pot fi văzute ca reactoare multiple, cu un spectru de nivele energetice ce pot fi măsurate, comparând ritmul unui strat cu al altuia.

Gradientul

Putem folosi rata ritmului pentru a măsura nivelele și pozițiile de energie ale fiecărui strat în raport cu miezul central precum și între ele. Gradientul curgerii reprezintă curgerea relativă a "râurilor de energie", care creează și conectează fiecare strat cu celălalt și cu miezul central. Direcția curgerii poate fi comparată cu arterele și venele. Din artere iese curgerea și în vene intră. O plasmă este o inimă într-o inimă într-o inimă, astfel încât direcția de curgere este din interior spre exterior. Cu toate acestea, există întotdeauna o curgere bidirecțională. Pe măsură ce diferența dintre două straturi crește, la fel crește și rata de curgere.

PLASMA SCIENTIFIC JOURNAL GANS and NANO

PLASMA SCIENTIFIC JOURNAL GANS and NANO De exemplu, raportul dintre stratul doi și stratul opt este

De exemplu, raportul dintre stratul doi și stratul opt este de 2/8. Asta înseamnă că stratul 2 pulsează

de

două ori de fiecare dată când stratul 8 pulsează

de

opt ori, iar diametrul stratului 8 este un sfert din

cel al stratului 2 (2/8=1/4). Gradientul dintre straturile 2 și 8 este o singură dată mai lent decât 8/1 și de patru ori mai rapid decât 2/1.

Ratele ritmului măsoară valorile energiei. Rata diametrului măsoară cantitatea relativă de spațiu necesar plasmei. Gradienții măsoară rata de curgere și direcția prin artere și vene, sau a "râurilor de energie" care interacționează, creând și conectând straturilor multiple ale unei plasme.

Analiza Spectrală Fourier

O analiză spectrală Fourier este o reprezentare

grafică a poziției straturilor unei plasme, bazată pe rata ritmului, măsurată în frecvențe relative, și diametrele măsurate în amplitudine relativă.

și diametrele măsurate în amplitudine relativă. Figur a 3. Analiza Spectrală Fourier. O analiză

Figura 3. Analiza Spectrală Fourier.

O analiză spectrală Fourier indică ratele relative

ale ritmului, măsurate în frecvențe (orizontale), și diametrele relative măsurate în amplitudine (verticală) a straturilor într-o plasmă. Este important să rețineți că toate măsurătorile sunt valori relative, nu valori absolute. În figura 3, măsurând dinspre exterior spre interior, frecvența primului strat este de X ori 1. Frecvența celui de-al doilea strat este de X ori 2, sau un raport de doi la unu și așa mai departe. X ori 1 este frecvența fundamentală sau cea mai lentă frecvență relativă, cu cel mai mare diametru. În acest fel putem măsura cascadarea straturilor pe măsură ce structura se extinde și contractă.

Masa

În această lucrare "masa" este definită ca: Masa este cantitatea de material plasmatic care se manifestă într-un mediu. Masa oricărei entități este egală cu diferența dintre câmpurile care interacționează la o anumită poziție ("rumegușul"). Pe măsură ce o entitate se manifestă, fiecare strat din cadrul structurii sale utilizează o parte din masa totală. Masa relativă a fiecărui strat corespunde poziției relative și ratei ritmului a stratului respectiv. Putem măsura masa relativă a fiecărui strat, utilizând aceleași rapoarte cum sunt ratele relative ale ritmului, diametrul și rata de curgere a gradientului.

Scala Masei

În macro, toate Universurile există ca și interacțiune a liniilor de câmp ("râuri de energie") din interiorul structurii Unicosului. Masele fiecărui Univers sunt egale cu diferența dintre liniile de câmp care interacționează ("rumegușul").

Masa relativă a fiecărui Univers este relativă la interacțiunea unică cu poziția sa. Pot exista Universuri cu mase relativ mari, iar altele cu mase relativ mici, dar nici una cu o masă egală sau mai mare cu cea a Unicosului. Există o diferență distinctă de masă între masa oricărui Univers dat și masa Unicosului.

La rândul lui, fiecare Univers este împărțit în galaxii. Galaxiile pot avea mase relativ mari sau mici, dar niciodată egale sau mai mari decât a Universului din care fac parte. Și așa, se întâmplă cu nivelele de masă ale sistemului solar, nivelele masei planetare, nivelele masei moleculare, nivelele masei atomice etc. Acestea sunt diviziuni distincte, moștenite în structura unei plasme.

Intensitatea Câmpului

Fiecare plasmă sau "pachet energetic" este o structură multistrat cu straturi în cascadă, care se extind și se contractă. Acest efect cascadă poate fi măsurat cu rapoarte simple, așa cum este descris. Acum avem un mecanism de măsurare a valorilor relative pentru cel puțin patru parametri ai oricărei plasme; frecventa (rata ritmului), amplitudinea (diametrul), gradientuș de curgere (rata de curgere) si masa (rumeguș). Acești patru parametri reprezintă intensitatea câmpului plasmatic.

38

Plasmele la Nivel Atomic

Intensitatea câmpului tuturor elementelor are o masă la nivelul atomic. Atomii pot avea mase relativ mai mari sau mai mici, dar nici un atom nu poate avea o masă egală sau mai mare decât molecula din care face parte. Atomii sunt plasme care există datorită interacțiunii câmpurilor din structura unei molecule. Atomii, la rândul lor, alcătuiesc structura moleculei. Hidrogenul există datorită interacțiunii câmpurilor în structura moleculei de aminoacid. Moleculele de aminoacizi există datorită interacțiunii câmpurilor planetei, și așa mai departe.

Moleculele

câmpurilor planetei, și așa mai departe. Molecule le Figur a 4. Compar ație între H i

Figura 4. Comparație între Hidrogen și Oxigen.

PLASMA SCIENTIFIC JOURNAL GANS and NANO

și Ox i gen. PLASMA SCIENTIFIC JOURNAL GANS and NANO strat al Hidrogenului. Cel de-al 2-lea

strat al Hidrogenului. Cel de-al 2-lea strat al Oxigenului este mai mult sau mai puțin "acordat" cu stratul 32 al Hidrogenului. Cel de-al 3-lea strat al Oxigenulu este acordat cu stratul 48 al Hidrogenului, etc. Doar pentru straturile pe care Hidrogenul și Oxigenul le au în comun.

straturile pe care Hidrogenul și Oxigenul le au în comun. Figur a 6. Fre cvențele Straturilor

Figura 6. Frecvențele Straturilor Comune Hidrogenului și Oxigenului.

Putem repeta acest proces comparând Hidrogenul cu Azotul (14/1, 28/1, 42/1, 56/1, etc.) și Hidrogenul cu Carbonul (12/1, 24/1, 36/1, 48/1 etc.). Putem astfel compara Carbonul cu Azotul, Carbonul cu Oxigenul și Azotul cu Oxigenul.

Pentru a înțelege plasmele la nivel atomic, trebuie să analizăm plasmele la nivel molecular, din care atomii fac parte. Molecula de aminoacid este Hidrogen, Carbon, Azot și Oxigen. Numerele atomice asociate fiecărui element pot fi utilizate ca valori sau rapoarte de măsurare, comparativ cu Hidrogenul ca și linie de bază, sau ca și nivel de energie fundamental (1/1). Putem analiza interacțiunea fiecărui atom cu celălalt, apoi cum interacționează colectiv. Hidrogenul este 1/1, Carbonul este 12/1, Azotul este 14/1 și Oxigenul este 16/1. Carbonul cu Oxigenul este 12/16.

al

Oxigenului comparat cu cel al Hidrogenului este de 16/1, sau realtiv egal cu intensitatea câmpului celui de al 16-lea

Nivelul de energie

intensitatea câmpului celui de al 16-lea Nivelul de energie Figur a 5. Straturile Comune pentru H

Figura 5. Straturile Comune pentru Hidrogen și Oxigen.

39

PLASMA SCIENTIFIC JOURNAL GANS and NANO

PLASMA SCIENTIFIC JOURNAL GANS and NANO Figur a 7. Analiza Spectrală Parțială a Aminoacidului . Figura
PLASMA SCIENTIFIC JOURNAL GANS and NANO Figur a 7. Analiza Spectrală Parțială a Aminoacidului . Figura

Figura 7. Analiza Spectrală Parțială a Aminoacidului.

Figura 7 este o vedere parțială a semnăturii energetice a unei molecule de aminoacid. Valorile numerice sunt vârfuri de amplitudine datorate interacțiunii straturilor pe care Carbonul, Azotul și Oxigenul le au în comun cu Hidrogenul. Numerele 12, 14 și 16 reprezintă straturile fundamentale sau primare ale lui C, N și respectiv O; 24, 28 și 32 reprezintă interacțiunile celui de-al doilea strat sau rapoartele 2/1; 36, 42 și 48 reprezintă rapoartele 3/1 sau interacțiunile celui de-al treilea strat. Interacțiunile continuă, dar nu sunt vizibile în această figură. Această figură nu arată interacțiunea straturilor comune între N și C, N și O și C și O. Dar ele pot fi măsurate în același mod și fac parte din intensitatea generală a câmpului moleculei de aminoacid.

Măsurarea Elementelor Tabelului Periodic

Hidrogenul, Carbonul, Azotul și Oxigenul există datorită interacțiunii câmpurilor în structura moleculei de aminoacid. Fiecare atom din tabelul periodic există datorită interacțiunii câmpurilor în structura moleculei de aminoacid, și poate fi măsurat utilizând Hidrogenul ca element de bază sau nivel energetic fundamental.

Hidrogenul este 1/1. Deuteriul este 2/1, Tritiul este 3/1, Heliul este 4/1, Oxigenul este 16/1 și Fierul este 56/1. Această figură arată doar primul strat al fiecărui element, nu interacțiunile tuturor straturilor

al fiecărui element, nu interacțiunile tuturor straturilor F i g u r a 8 . S

Figura 8. Spectrul unor Elemente.

care ar apărea într-o analiză spectrală reală. Putem măsura interacțiunea oricărui element cu oricare alt element, strat cu strat, urmând procedurile prezentate.

Comportamentul oricăror două sau mai multe plasme, va fi determinat de cât de multe și care straturi se conectează. Dacă se leagă mai multe straturi, va exista un comportament diferit față de conectarea a mai puține straturi. Dacă există

același număr, dar conexiuni între straturi diferite,

va exista un comportament diferit. Figura 9

prezintă o moleculă cu doi atomi. Cei doi atomi sunt reprezentați de cercuri albastre și verzi. Straturile care au rate similare ale ritmului, vor genera râuri de energie care se extind dincolo de containerele lor, pentru a se conecta într-o poziție

echilibrată între ele. Râurile de energie curg înspre centru, ca și apa într-un canal. Peretele protector

este molecula reprezentată de cercurile maro.

Peretele protector este vortexul generat din centru, care se extinde până la inelul exterior. Cercurile maro reprezintă molecula generată de interacțiunea straturilor celor doi atomi care se conectează în centru. Numărul de straturi și care anume se conectează, determină structura stratului sau semnătura energetică a acelei molecule.

O moleculă

determinată de interacțiunea atomilor care se

are

o

semnătură

energetică

40

conectează într-o poziție echilibrată în structura ei. Fiecare atom este poziționat pe baza frecvenței ritmului, în raport cu miezul central al moleculei. Atomii fac parte din moleculă, fiind generați de acea moleculă. Hidrogenul, Carbonul, Azotul și Oxigenul sunt create prin interacțiunea câmpurilor din molecula de aminoacid din care fac parte.

Poziția straturilor sau semnătura energetică a unei molecule de aminoacid, este determinată de interacțiunea straturilor similare dintre fiecare element, conectate la o poziție echilibrată sau la un miez central. Putem cartografia semnăturile

PLASMA SCIENTIFIC JOURNAL GANS and NANO

semnăturile PLASMA SCIENTIFIC JOURNAL GANS and NANO energetice, măsura nivelurile relative de energie,

energetice, măsura nivelurile relative de energie, poziționarea, gradientul de curgere și direcțiile, precum și nivelele de masă, utilizând metodele descrise.

Concluzie

O condiție plasmatică care este lucrarea

Universului; "Aruncă tot tabelul periodic în

derizoriu. (

neutroni și nu avem acest lucru "[6]. Cu o nouă

Pentru că are electroni, protoni și

)

înțelegere a plasmei, elementele tabelului periodic

pot fi măsurate ca pachete energetice cu nivele

relative de energie.

ca pachete energetice cu nivele relative de energie. Figur a 9. Structurile M olecular e și

Figura 9. Structurile Moleculare și Atomice.

Referințe

[2] M. Keshe, “56th Knowledge Seekers Workshop,” 2 Apr 2015. [Online]. Available: https://www.youtube.com/watch?v=25REB4kC0uU&t=6138s.

[3] M. Keshe, “60th Knowledge Seekers Workshop,” 7 May 2015. [Online]. Available: https://youtu.be/prqJDClpRDU?t=1345.

[4] KF SSI, “5th Kids Knowledge Seekers Workshop,” 5 Nov 2014. [Online]. Available: https://youtu.be/oCzvqylpqFg?list=PLpCKWzA-bp9sc1DCsLxLJUZJIjRENESoF&t=1594.

[6] KF SSI, “7th Keshe Health Teaching Workshop,” 24 Oct 2014. [Online]. Available: https://www.youtube.com/watch?v=NXwXFuvls3U.

41