Sunteți pe pagina 1din 9

Curs 3 - SDIA (2018-2019)

INSTALAȚII DIN TREAPTA MECANICĂ A STAȚIILOR DE EPURARE


A APELOR UZATE (II)

DEZNISIPATOARE
Instalaţiile de deznisipare sunt plasate în treapta mecanică, după instalaţiile de sitare.
Deznisipatoarele sunt utilizate pentru separarea din apele uzate a particulelor de nisip cu
dimensiuni de 0,2 –1 mm, care pot produce uzarea prin abraziune a conductelor şi canalelor,
precum și deteriorări și înfundări ale echipamentelor mecanice.
Termenul general “nisip“ se refera la nisip, pietriș marunt, ciment, fragmente de oase, zat
de cafea, coji de ou și alte materiale granulare. Nisipul are în medie: diametrul 0,2 mm, viteză de
sedimentare 20 mm/s, densitate aparentă 800 kg/m3, umiditate 10-85%. Materialul depus în
deznisipatoare conţine pe lângă nisip şi mici cantităţi de substanţe organice (putrescibile) care îi
conferă acestuia un ridicat grad de nocivitate (constituie focare de infecţie). Deci nisipul nu poate
fi valorificat ca atare, ci numai după o curăţare prealabilă. În deznisipatoare, debitul de apă uzată
este mai mic decât la trecerea prin grătare, pentru a permite sedimentarea particulelor solide
grele pe fundul bazinului.
Clasificarea deznisipatoarelor
După direcția de curgere a apei în incintă, există:
- deznisipatoare orizontale longitudinale;
- deznisipatoare orizontale tangenţiale;
- deznisipatoare verticale.
După modul în care se realizează circulaţia apei în instalaţie, deznisipatoarele se
clasifică în:
- deznisipatoare cu curgere laminară gravitaţională a curentului de apă supus procesului;
- deznisipatoare cu antrenare laminară a curentului de apă supus procesului;
- deznisipatoare cu dirijarea curentului de apă supus procesului (curgere în curent
elicoidal).
După modul în care este evacuat nisipul depus în deznisipator, există următoarele
variante constructive:
- cu evacuare manuală a nisipului (rar întâlnite, în cazul unor staţii de epurare de mică
capacitate);
- cu evacuarea nisipului cu un hidroelevator;
- cu evacuarea nisipului prin pompare;
- cu evacuarea nisipului cu ajutorul unui elevator pneumatic.

Cele mai utilizate sunt deznisipatoarele orizontale longitudinale, cu curgere laminară


(gravitaţională sau forţată) şi cu evacuare mecanică sau hidraulică a nisipului sedimentat.
Acestea se construiesc în două variante: cu secţiune parabolică şi cu secţiune dreptunghiulară.
Deznisipatoarele orizontale longitudinale sunt canale lungi care au o cameră de acces, o
cameră de liniștire a curentului de apa, o cameră de sedimentare și o cameră de colectare a apei
deznisipate. În unele cazuri, primele două camere sunt comune. Se construiesc minim două
deznisipatoare în paralel, astfel încât în funcție de cantitatea de apă uzată furnizată sau de
eventualele defectiuni să se poată pune în folosință unul sau mai multe canale. Nisipul
sedimentat este îndepărtat și eliminat prin sisteme manuale, mecanice sau hidraulice, apoi este

1
Curs 3 - SDIA (2018-2019)

pompat într-un rezervor pentru a fi spălat, proces prin care se separă particulele de nămol de
granulele de nisip. Compușii organici sunt transportați înapoi printr-o rigolă în camera de
deznisipare sau în țevile de admisie.

Deznisipator orizontal cu curățire manuală


1 - grătar; 2 - bare de liniștire; 3 - stăvilar de
intrare; 4 -vane de golire; 5- stăvilar de ieșire;
6 - galerie de golire

Deznisipatoarele orizontale tangenţiale se bazează pe acţiunea forţei centrifuge asupra


particulelor de nisip și pietriș, care au greutatea specifică mai mare decât a apei. Fluxul de apă
uzată intră tangențial în deznisipator și este supus unui curent de agitare circular, care creează o
zonă de viteză scăzută în centrul camerei de deznisipare. Pietrișul și nisipul se depun
gravitational în zona conică inferioară, iar apa și alte solide rămân în mișcare circulară. Nisipul
depus pe fundul deznisipatorului este pompat într-o instalație de deshidratare, de unde este
colectat și trimis la depozitul de deșeuri sau este valorificat.

Secțiune prin deznisipatorul tangențial

2
Curs 3 - SDIA (2018-2019)

Deznisipatoarele verticale sunt cilindrice și se folosesc în locurile unde amplasarea unui


deznisipator orizontal ar necesita lucrări mari de terasamente şi numai pentru debite ce nu
depăşesc 100 l/s. Apa intră prin conducta centrală, de sus în jos, iar depunerea nisipului se face
gravitațional în camera inferioară de formă tronconică. Colectarea apei deznisipate se face în
rigola laterală de unde porneşte conducta de apă deznisipată. Nisipul depus este evacuat periodic
cu ajutorul aerului comprimat. Înclinarea radierului este de 45o, iar diametrul deznisipatorului
este de 6-8 m. Nisipul evacuat din deznisipator se poate utiliza după o prealabilă spălare ca
material de umplutură, pentru pavaje sau tencuieli.

Deznisipator vertical
1 -compartiment central de intrare a apei
uzate; 2 – rigolă de colectare apă
deznisipată;
3 – zonă de colectare pietriș și nisip;
4 – conductă de evacuare pietriș și nisip

SEPARATOARE DE GRĂSIMI
Sunt obiecte tehnologice ale staţiilor de epurare a apelor uzate în care sunt separate prin
flotaţie materiile grase sau emulsionate din apa supusă tratamentului.
Flotaţia este procesul de separare a unuia sau mai multor componente dintr-o suspensie
apoasă prin ataşarea acestora la un flux gazos de microbule, care parcurg apa şi apoi se
acumulează împreună cu componenţii extraşi sub formă de spumă la suprafaţa acesteia.
Flotaţia are loc în mai 4 etape: generarea bulelor de gaz şi deplasarea acestora prin faza lichidă,
formarea agregatelor bule-particule care aderă la acestea, ridicarea agregatelor bule-particule
aderate la suprafaţa lichidului şi formarea spumei trifazice (lichid-bule de aer-particule aderate).
După modul de generare a bulelor de gaz, in separatoarele de grăsimi flotatia se poate
realiza: cu aer insuflat, cu aer dizolvat, electrolitic.
Separatoarele de grăsimi cu aer insuflat (dispersat) sunt instalaţii utilizate în staţiile
de epurare mecano-biologice clasice, pentru separarea materiilor grase din apele uzate. Flotaţia
cu aer insulflat (dispersat) este un procedeu prin care aerul este introdus în apă prin difuzoare
poroase sau prin agitare mecanică, obţinându-se bule de 1–2 mm, care asigură o viteză
ascensională mare. Aerul comprimat este insuflat prin radierul bazinului în zona centrală,
separată de părţile laterale prin doi pereţi verticali, pentru a limita agitarea apei. În
compartimentul lateral, unde apa este liniştită, se produce sedimentarea particulelor uşoare.
Grăsimile acumulate la partea superioară sunt evacuate prin rigola de grăsimi într-un rezervor de
colectare, de unde sunt trimise la fermentare sau ardere. Apa uzată este evacuată cu debit mic
printr-o conductă de mare înclinație care pleacă de la partea inferioară a bazinului. Datorită
vitezei mari ce se realizează în această conductă sunt antrenate şi materiile solide depuse pe
radierul bazinului.

3
Curs 3 - SDIA (2018-2019)

Separator de grăsimi cu aer insuflat


(dispersat)
1 - pereți despărțitori longitudinali;
2 – zonă liniștită; 3 – perete
semiînnecat transversal; 4 – rigolă
colectare grăsimi; 5 – conductă de
mare pantă pentru evacuarea apei uzate

Separatoarele de grăsimi cu aer dizolvat sunt instalaţii moderne pentru separarea


materiilor grase din apele uzate și funcţionează pe principiul flotaţiei cu aer dizolvat. Flotaţia cu
aer dizolvat (DAF) se aplică apelor uzate pentru eliminarea suspensiilor solide greu separabile
sau neseparabile în mod natural prin decantare, precum grăsimile sau alte tipuri de impurităţi, cu
densitatea mai mică decât a apei. Separarea impurităţilor din apa uzată are loc într-un bazin de
flotație în care se introduce un amestec de apă şi aer dizolvat preparat într-o celulă de presurizare
prin injectarea aerului comprimat într-un curent de apă curată. Acest curent de apă se obţine prin
recircularea unei părţi din efluentul instalaţiei. Când amestecul de apă şi aer dizolvat ajunge în
apa uzată din bazinul de flotaţie, aflată în condiţii de presiune normale, aerul dizolvat se degajă
sub formă de bule fine care se ridică la suprafaţă. În timpul deplasării lor, bulele de aer
interacţionează şi aderă la impurităţile grase, formând agregate bule – particule. Datorită
densităţii mai mici decât a apei, aceste agregate urcă la suprafaţă, unde formează un strat de
spumă care se poate îndepărta prin diferite procedee.

Separator de grăsimi cu aer dizolvat


1 - bazin de flotaţie-decantare; 2 - cămin
de evacuare; 3 - pompă de recirculare;
4 - capsulă de presurizare; 5 - valvă de
destindere; 6 - compresor

Flotația electrolitică este cunoscută și sub numele de electroflotare. Bulele sunt produse
prin trecerea directă a unui curent între doi electrozi și prin generarea de oxigen și hidrogen într-
o soluție apoasă diluată. Bulele produse prin flotația electrolitică sunt mai mici în comparație cu
cele produse în flotația cu aer dispersat și flotaţia cu aer dizolvat. Astfel, acest proces este
favorabil pentru îndepărtarea flocoanelor fragile cu densitate scăzută, pentru tratarea efluenților,
îngroșarea nămolului și în instalații de epurare a apei de 10-20 m3/h.

4
Curs 3 - SDIA (2018-2019)

Echipamente pentru separarea materiilor grase în peliculă


Reziduurile petroliere sau materiile grase aflate sub formă de peliculă la suprafaţa apei
pot fi colectate cu dispozitive mecanice care se bazează pe proprietatea de adeziune diferenţiată a
apei şi materiilor grase sub formă de peliculă la suprafaţa organelor de separare. Organele de
colectare prin adeziune a materiilor grase sub formă de peliculă de la suprafața apei pot fi de tip
disc, tambur sau bandă continuă și sunt imersate în apa. Separatoarele cu baterii de discuri sunt
folosite pentru îndepărtarea peliculelor de petrol de pe apă (maree negre) și pot recupera petrolul
cu un conținut rezidual de apă de maxim 3%.
Separatorul cu disc este compus din mecanismul de antrenare (1) a discului (2) în mişcare
de rotaţie, răzuitorul (3) şi jgheabul de colectare a grăsimilor (4). Debitul de materii plutitoare
colectate prin adeziune depinde de proprietăţile materialului colectat (vâscozitate, densitate,
tensiune superficilă), si de propretatile organelor de colectare - geometria (diametru, grosime),
numărul, unghiul de contact cu apa pe care se formează pelicula, de grosimea peliculei, etc.

Separator cu discuri
1-mecanism pentru antrenarea discului
în mișcare de rotație; 2 – disc;
3 – răzuitor; 4 – jgheab de colectare
reziduuri

DECANTOARE PRIMARE
Sunt instalaţii care au rolul de a reţine particulele decantabile sau particulele aduse sub
formă decantabilă, cu dimensiuni sub 0,2 mm, care nu au fost reţinute în deznisipatoare. Aceste
particule numite nămol primar, se găsesc sub forma unor flocoane sau se află în suspensie în apă,
deoarece au densitate apropiată de densitatea apei.
În funcţie de treapta în care sunt plasate exista 3 variante:
- Decantoare primare
- Decantoare secundare
- Decantoare terțiare

5
Curs 3 - SDIA (2018-2019)

Clasificarea decantoarelor primare


După direcţia de curgere a curentului de apă uzată, decantoarele primare pot fi:
- orizontale (care pot fi longitudinale și radiale);
- verticale;
- înclinate.
În funcție de felul în care se evacuează nămolul sedimentat, decantoarele primare pot fi:
- cu evacuare manuală a nămolului (foarte rar întâlnite, în cazul unor staţii de epurare de mică
capacitate);
- cu evacuare gravitaţională a nămolului (decantoarele înclinate);
- cu evacuare mecanică a nămolului (prin raclare cu lame montate pe poduri rulante, pe sisteme
de lanţuri, pe poduri pivotante).

Decantoarele primare longitudinale sunt bazine cu secţiune dreptunghiulară, în care


fluxul de apă uzată brută intră cu debit mic pe la un capăt, pe durata parcurgerii lungimii
bazinului solidele decantabile din apa uzată se sedimentează pe radierul canalului, iar pe la
celălalt capăt apa limpezită este deversată într-o rigolă situată la oglinda apei, de unde este
evacuată spre treapta biologică. Podul rulant raclor se deplasează cu viteză mică pe radierul
înclinat al bazinului și dirijează solidele sedimentate (nămolul) către zona colectoare, de unde
nămolul este pompat periodic către fermentatoare pentru producerea de acizi grași volatili
necesari în tratarea biologică.

Decantor primar longitudinal cu


pod rulant raclor
1 - intrare apă uzată; 2 – pod
rulant raclor; 3 – evacuare apă
decantată; 4 – recuperare
materii plutitoare;
5 – evacuare nămol

O soluție similară este decantrul primar longitudinal la care sistemul de raclare a


nămolului este montat pe lanțuri care se deplasează foarte aproape de radierul înclinat, de unde
dirijează nămolul către zona de evacuare. Aceste decantoare primare au lungimea maximă de 90
m (optim 30-50 m), lățimea de 5-12 m (uzual 5-6 m), adâncimea de 1,5 – 2,5 m, iar panta
radierului este între 1:10 și 1:12 .

6
Curs 3 - SDIA (2018-2019)

Decantor primar longitudinal


cu sistem de racloare pe
lanțuri
1 - intrare apă uzată; 2 – lanț
cu racloare; 3 – evacuare apă
decantată; 4 – recuperare
materii plutitoare;
5 – evacuare nămol

Decantoarele primare radiale sunt construcţii cu formă circulară în plan. Curentul de


apă uzată brută pătrunde printr-o conductă centrală, de unde curge radial pe toate direcţiile spre
rigolă. Pe durata deplasării apei uzate, suspensiile se sedimentează pe radierul bazinului de unde
vor fi raclate, iar apa limpezită este deversată în rigola periferică situată la oglinda apei, de unde
este evacuată din instalaţie.

Decantor primar radial cu pod


raclor pentru nămol și materii
plutitoare
A – alimentare cu apă uzată;
B – raclor pentru materii
plutitoare;
C – jgheab pentru materii
plutitoare; D – raclor pentru
nămol;
E – evacuare nămol

La suprafața bazinului se află un pod raclor care se rotește cu viteză mică, pentru a nu
crea curenți perturbatori în apă. Podul raclor are la partea superioară un braţ metalic care
colectează materiile plutitoare din decantor şi le dirijează spre jgheabul de evacuare a materiilor
plutitoare. La partea inferioară, podul raclor are mai multe braţe de care sunt fixate palete
reglabile cu benzi de cauciuc care asigură un contact permanent cu radierul. Nămolul care se
depune pe radierul decantorului este răzuit şi împins de către podul raclor în zona centrală, spre
pâlnia de colectare, de unde este evacuat cu ajutorul unei pompe de nămol în bazinul de colectare
a nămolului.

7
Curs 3 - SDIA (2018-2019)

Decantor primar radial


1 - intrare apă uzată; 2 – pod raclor;
3 – zonă de floculare;
4 – evacuare apă decantată;
5 – evacuare nămol

La decantoarele primare verticale, apa intră prin tubul central prevăzut la partea de jos cu
un deflector pentru a asigura o repartiție uniformă, apoi parcurge decantorul în sens ascendent și
este evacuată lateral din rigola circulară printr-o conductă de evacuare. Substanţele decantabile
se depun în partea conică centrală din două motive:
- datorită inerţiei particulele mai grele îşi continuă traiectoria spre partea de jos chiar dacă
apa îşi schimbă traiectoria
- datorită vitezei foarte mici de deplasare ascensională a apei particulele mai grele cad spre
partea de jos a decantorului cu o viteză care trebuie să fie mai mare decât viteza
ascensională a apei

Decantor primar vertical


1- manta verticală;
2 –conductă de alimentare cu suspensie;
3 – evacuare sediment;
4 – rigolă pentru colectarea apelor decantate;
5 – conductă pentru evacuarea apei decantate

Decantoarele primare înclinate sunt instalații la care curgerea curentului de apă uzată
supus tratamentului se face ascensional la o anumită înclinare faţă de orizontală, asftfel încât
nămolul sedimentat să se scurgă gravitaţional pe radier către un rezervor de colectare. Acesta
este principiul de funcţionare al decantoarelor lamelare, care fiind construite pe verticală
necesită o suprafaţă de dispunere mult redusă faţă de decantoarele clasice.

8
Curs 3 - SDIA (2018-2019)

Decantor primar vertical lamelar