Sunteți pe pagina 1din 8

SPECTROMETRIA DE FLUORESCENTĂ ATOMICĂ

Metoda a spectrometriei atomice de emisie

Spectometria de fluorescenţă atomică - spectrometria de emisie atomica.


- determinarea concentraţiei unui element chimic dintr-o probă, prin măsurarea
emisiei radiaţiei de fluorescenţă rezultată la trecerea unei radiaţii electromagnetice,
de o anumită lungime de undă, printr-un mediu ce conţine atomii probei.
Fluorescenţa se masoara la un unghi de 90° fata de sursa de excitare - reduce
la minim interferentele datorate luminii difuzate de sursa de excitare
Fluorescenţa atomică a fost descoperită şi aplicată în chimia analitică de
Winefordner în anul 1964. Unii atomi, atunci cand sunt iradiati cu o anumita λ , o
pot absorbi si se produce un fenomen prin care se emit radiatii de o alta λ =
fluorescenta
Avantaj metoda spectrometrica de fluorescenţa atomica -fond (background) f.f mic

Schema unui spectrometru de fluorescenţă atomică


Fuorescenţa atomică –metoda similara cu spectrometria de absorbţie atomică;
aceeaşi aparatură şi aceleaşi sisteme de producere a vaporilor atomici (flacăra sau
cuptorul electrotermic).
Deosebire -modul de plasare a sursei primare de radiaţii. Aceasta este plasată
faţă de axa optica “sistem de atomizare - monocromator – receptor” sub un unghi de
90°.
!! receptorul măsoară numai radiaţia de fluorescenţă emisă şi elimină radiaţia provenită de la sursa
primară de radiaţii!!.
La emisia radiaţiilor de fluorescenţă sunt implicate nivelele energetice
interioare ale atomilor.
Linii de rezonanţă -l inia de fluorescenţă care are aceeaşi lungime de undă cu a
radiaţia incidenta, numită linie de rezonanţa (linie de interes analitic)- fluorescenţa de
rezonanţă

Spectrometria de fluorescenţa atomică foloseste liniile de rezonanţă:


- tranziţiile corespunzătoare au cea mai mare probabilitate
- intensitate >
Semnalul analitic-intensitatea radiaţiei emise în fluorescenţa atomică IF
depinde de numarul de atomi No din stare energetică fundamentală dar şi de
intensitatea radiaţiei emise de sursa de excitare conform relaţiei:

(1)
unde:
K - o constantă ;
Io - intensitatea rdiaţiei emise de sursă;
No - numarul de atomi în stare fundamentală.
Surse de radiaţii – intensitate a radiaţiei emise destul de mare
Lampa cu catod cavitar de mare intensitate, lampa cu descărcare fară electrozi, lasser-ul
Surse de radiaţii – intensitate a radiaţiei emise destul de mare
Lampa cu catod cavitar de mare intensitate, lampa cu descărcare fară electrozi, lasser-ul

Lampa cu catod cavitar de mare intensitate


Lampa cu descărcare fară electrozi

Fluorescenţa atomică este o metodă folosită pentru determinarea unui mare


numar de elemente, aşa cum se observă din Tabelul 1. De asemenea, acesta prezintă
comparativ limitele de detecţie în spectrometria de absorbţie atomică, fluorescenţa
atomică şi emisia atomică in flacară.(flamforometrie).

Concluzie: fluorescenţa atomică - metodă de analiză, uneori mai


sensibilă decât SAA pentru elementele care au linii de rezonanţă situate in domeniul
UV, cum sunt de exemplu mercurul (cu linia de rezonanţă la 253,7 nm), cadmiul (cu
linia de rezonanţă la 228,8 nm), zincul (cu linia de rezonanţă la 213,8 nm).
Limita de detecţie se îmbunătăţeste dacă se folosesc sisteme de atomizare
electrotermice
Aplicaţii analitice Domenii specifice

Fluorescenţa atomică este o metodă de analiză a elementelor chimice aplicată în multe


domenii în controlul calităţii produselor din multe domenii de activitate (materiale de uz
electronic, industria chimică şi farmaceutică, industria alimentară, gelogie, etc.)
Aplicaţiile calitative si cantitative ale spectroscopiei de fluorescenţă in determinarea
medicamentelor

METODE SPECTRALE DE ANALIZA CU RAZE X


METODE ALE SPECTROMETRIEI DE RAZE X (“core-level spectroscopy”)

- metode care folosesc razele X


- metode larg utilizate in analiza compoziţiei chimice a suprafeţelor si in
caracterizarea structurii cristaline.
Domeniu spectral- Raze X : 10-2 – 102 Å; 10-1 – 10 nm

Metode directe de analiză cu raze X


Obtinerea spectrului de raze X
Spectru de raze X- obtinut cand se transmite atomilor unui element chimic o cantitate f.
mare de energie (de exemplu, sub formă de electroni, fotoni de raze X, particule alfa sau beta)
Emisia razelor X într-un atom, element chimic
Metode specifice folosirii razelor X:
- Fluorescenţa de raze X - determinare compozitie chimica
- Analiza cu microsonda electronică – analiza elemente chimice punctiforma
(portiuni f mici ) din diferite suprafete
- Difracţia cu razele X- metoda specifica analizei structurale a cristalelor
- Fotoni → XPS spectroscopie fotoelctronica
-

Fluorescenţa de raze X
- metoda spectrala nedestructiva de determinare a elemetelor chimice
Sursa de excitare a atomilor probei - fascicul primar de raze X emis de sursa de
radiatii in domeniul razelor X = tubul de raze X
Tubul de raze X - tub de sticlă vidat

Tubul de raze X
Componente tub de raze X:
- filament – catodul
- ţintă – anodul (W,Pt, Ag, Cr)
Principiul metodei

Filamentul tubului de raxe X→ incandescenţă → emisie flux electroni (energia cinetică a

electronilor: f. Mare) → accelerare flux electroni (10-100 KV) → bombardearea

anodului, ţintă (proba) → transfer energie sub formă de căldură → emisie de raze X

perpendicular faţă de direcţia de propagare a fluxului de electroni.


Degajare mare de căldură - anodul - circuit de răcire cu apă

Frecvenţa radiaţiei X emisă este corelată cu numarul atomic al elementului Z, după legea
lui Moseley, exprimată cu ajutorul relaţiei:
ν = a ⋅ (Z - σ)2
λ=c/ν
unde: a - constantă de proporţionalitate
σ - parametru care depinde de nivelul electronic către care se face tranziţia.
Z - numar atomic element chimic

Instrumentul spectral: spectrofotometru de fluorescenta de raxe X

Radiaţia X  proba  excitarea atomilor  emisie secundară de raze X = radiaţie de


fluorescenţă de raze X – colimată – dispersată- detectată – înregistrată  figura schemei generale a
fluorescentei de raze X!
Colimator special - foi paralele de molibden.
Sistem special de selectare raze X (“monocromator”)- corespunzator razelor X, cu λ in
domeniul 10-1 – 10 nm
- un singur cristal analizor (similar unei reţele de difracţie deosebit de sensibila din
domeniu vizibil sau ultraviolet). Distanţa interplanară d, a unui cristal analizaor e de ordinul de
mărime cu λ radiaţiei X, pt. satisfacerea relaţiei lui Bragg: kλ = 2d sin θ

Reflexia razelor X pe planuri cristaline


APLICATII ANALITICE ALE SPECTROMETRIEI DE FLUORESCENTĂ ATOMICĂ

Analize calitative şi cantitative pe baza spectrului de raze X emis de o probă plasată pe


anodul unui tub de raze X.
Avantaje – performante analitice mari
- LOD - ordinul 10-12 -10-14 g. (ppb, ppt)
- selectivitae mare (spectrul de raze X e un spectru “sarac” in linii)
- metoda de analiza nedestructiva
- spectrul de raxe X-spectru simplu!!!! Interferenta redusa !
- cantitate mica de proba
Dezavantaje ale spectrometriei de fluorescentă atomică :

- necesitatea vidarii tubului de raze X la efectuarea fiecărei analize;


- necesitatea demontarii anodului
Metodă de analiză pentru aplicatii speciale; analiza calitativa si cantitativa –
PUNCTIFORMA - a elementelor chimice. Analiza ambalajelor de utilizare speciala
Utilizare – aplicatii speciale. Nu este analiza de rutina
Tipuri de fluorescenta X:
- Analiza prin fluorescenta de raze X cu Energie Dispersiva
- Analiza prin fluorescenta de raze X cu Reflexie Totala
- EXAFS (extended X-ray absorption fine structure)
- XPS (X-ray Photoelectron Spectroscopy –) Spectroscopia de fotoelectroni de raze X
Microsonda electronică.
Analiza unei suprafeţe foarte mici din proba;
- analiza incluziuni proba cu φ ~ 1 μm, unde este focalizat fasciculul de electroni.
Bombardamentul cu electroni excită atomii, care emit spectrul caracteristic de raze X.
Eroare relativă er=1-2%
Analiza straturi foarte subţiri (1-2 μm ).

Electronii emişi de un filament de wolfram- acceleraţi între catod şi anod la un potential de


50 - 60 KW; fasciculul de electroni rezultat este focalizat pe suprafaţa probei cu ajutorul a două
lentile electromagnetice.
Mentiuni:
-intreg sistemul - vid înaintat
-focalizarea fluxului de electroni pe incluziunile din probă aflate-cu microscop obişnuit.
-incinta probei- vidată
Aplicatii practice
Microsonda electronică - analiza oricărui tip de probe: solide, lichide sau pulberi.
Ideal - probele de analizat să fie bune conducătoare de electricitate.
Pentru cele care nu conduc curentul electric (sticle, ceramice, compozite, ambalaje, etc.) -
depunere un filme conducător foarte subţire (C, Au, etc.)

Aaliza cu raxe X

ANSVSA - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentului


DGSA - Direcţia Generală Siguranţa Alimentelor
DSVSA - Direcţia Sanitară Veterinară şi Siguranţa Alimentelor
LSVSA - Laboratorul Sanitar Veterinar si Siguranţa Alimentelor
HACCP - Hazard Analysis. Critical Control Points. (Analiza riscurilor şi a punctelor critice de
control)

Control analitic pentru determinarea calitatii produselor alimentare prin analize


microbiologice, organoleptice, chimice, fizicochimice, fizice, biochimice,.

Metode de analiza a produselor alimentare pentru determinarea termenului de valabilitate