•••••

•••••
......
•••••
•••••
'

•••••
•••••
•••••
•••••
•• •• :w
• •• • •
• • • ••
•••••
•• •••
· . ...
•• • • •
• •• ••
'

• • • • •
·....
 TALL BUILDING STEEL STRUCTURES

ritia acestei lucrari a fost partial sustinuta de urmatoarele intreprinderi: PREFATA

1. S.C. tNTREPRINDEREA DE CONSTRUCfII SIDERURGICE
ing. D. Gaita
2. KEMPPI-OMNISUD ing. A. Campurean
3. S.C. $ANTIERUL 4 S.A. ing. I. Bozdoc
4. S.C. GENERAL CONSTRUCT S.A. ing. I. Mancea
5. C.M.B.-BOqA ing. I. Pricajan
6. S.C. CRISTICONS S.A. Dr. ing. I. Georgescu
7. S.C. IUAN S.A Dr. ing. T. Ciornocos
8. S.C. DECEBAL S.R.L. ing. I. Paunescu
9. S.C. RIPS SRL Dr. ing. V. Stoian
10. S.C. ARIVI SRL ing. L. Aritina
1 J. S.C. TIMCON S.A. ing. S. Ma~lI
12. S.C. CONSTRUCTIM S.A. ing. V. Marinescu
13. S.C. RECON D. Popescu
HUNEDOARA S.A.
Structura de rezistentd a unei cladiri multi-etajate poate fi
realizatd cu una dintre urmdtoarele solutii constructive: structura de
rezistentd dill beton-armat, structura de rezistentd din otel, cu unele
elemente compuse din otel-beton.
Deoarece.costul structurii de rezistentd nu reprezintd mal mult
'de 10% din costul total al cladirii multi-etajate, diferentele intre
diferitele solutii constructive fiind minimale, rezultd co.aIle criterii de
comparatie trebuie sa stea la baza alegerii soluiiei constructive
optimale.
Aceste considerente se referd In principal la urmdtoarele:
- siguranta mare fa efectul incdrcdrilor si III mod deosebit la cele
cu elect dinamic, actiunea vdntului .~ia cutremurelor de pdmdnt.
- greutate proprie edt mai redusd cu implicatii economice favo-
rabile asupra fundatiilor si asupra cheltuielilor transportului
si a cheltuielilor ridicate de manipularea materialelor pe
santier,
r - suprafete utile edt mal marl fa aceeasi suprafatd construitd,

- timp de executie edt mai redus, cu implicatii economicefavo-

rabile privind reducerea imobilizarii capitalului tnvestit,
- posibilitatea de recuperare a materialului in cazul cdnd cld-
direa nu mai satisface conditiile unei exploatari normale $i
trebuie demolatd.
Aceste criterii sunt In totalitate satisfacute de structurile exe-
cutate din otel si pentru unele elemente ale structuriide rezistentd, de
exemplu planseele, In solutie compusa otel-beton.
ISBN: 973-27-05744 In prezentarea metodelor de calcul si dimensionare. precum s! In
numeroasele exemple numerice aufost aplicate atst normele romdnesti
STAS edt si cele internationale EUROCODE. De altfel, aplicarea
normelor Europene 1IL1 ridicd probleme deosebite deoarecefilozofia
metodelor de calcul este aceeasi til cele doua pachete de norme, prin
EDITURA ACADEMIEI ROMANE introducerea metodelor la startle limitd ultime si starile limltd ale
R 76117, Bucuresti, 13 Septembrie nr. 13, sector 5 exploatdrii notmale.
 in cele 19 capitole ale cdrtii, sunt prezentate problemele {eo-
retice privind calculul si dimension area elementelor componente ale
structurii de rezistentd ale clddirilor inalte, cu multe etaje, precum si
problemele referiloare la soliqiile constructive. Notatiilefolosite sunt
cele din EUROCODE.
in prituul capitol, generalitdti, pe ldngd avantajele structurilor
metalice fatd de celelalte procedee de constructii, este prezentat un
scurf istoric al dezvoltdrii cladirilor inalte cu structura de rezistetua
executatd din otel.
ill capitolul doi .Bazele calculului si dimensionarii elementelor
structurilor din otel " sunt prezentate principiile metodelor de calcul,
startle limiui ultime si starile limita ale exploatarii normale precum si
date referitoare la evaluarea incdrcdrilor si a efectelor lor in calculul
clddiriior cu multe etaje.
Calitatile tndrcilor de otel utilizate la executarea structurilor de
rezistentd si earacteristicilefizico-mecanice si rezistentele de calcul
sunt prezentate in capitolul trei. in acest capitol sunt date tabele de
profile dublu T cu tdlpi late.foarte indicate in special pentru alcdtuirea
sectiunilor transversale ale stdlpilor, produse in strdindtate, cu
intentia de a sublinia necesitatea producerii lor si in tara noastrd si
pdnd atunci, de afurniza informatii de alcdtuire rationala a sectiunii
transversale in alternativa sudatd.
in capitolul patru sunt prezentate solutii de alcatuire in plan si
elevatie a structuri/or cu multe etaje cufoarte multe exemple concrete
de cladiri executate.
Diferitele tipuri de structuri multi-etajate, de asemenea cu
exemplificiiri concrete sunt prezentate in capitolul dnd.
in capitolele sase .~i$apte sunt prezentale cele douii metode de
calculla starile lilllita $i metodele de calcul al solicitiirilor prinlr-o
analizii globalii-e/asticii $i analiza globalii-plasticii. Dupii EURO-
CODE 3 sunt date valorile impel/ec{iulZilor globale ale structurii .}'i
impeliec{iunile elem enIe/or componente. De asemenea sunl prezentate
clasificiirile sec(iunilor transversale ale elementelor componenle ale
Slructurii de rezislen/a.
Calculul elastic de ordinull ,'ii de ordinulll al cadrelor cunoduri
rigide este prezentat in capitollll opt, iar ca/culul plastic in capitolul
Iloua.lvfetode/e de calcul sunt exemplijicate prin exemple l1umerice ~i
calcu! automat.
in capitolul zece sunl prezenlate sisteme contraviintuile cu
luarea in considerare a ejecle/or impeliec{iuniior ~i a efectui P -tJ.. in
6 7
afara de contravdnturile metalice sunt amplu discutate problemele
diafragmelor pline si a diafragmelor cu go/uri, ca sisteme de contra-
vdntuiri.
Sistemele cu noduri semi-rigide sunt prezentate in capitolul
unsprezece. Rezistentele diferitelor zone ale stdlpului nerigidizat,
rigiditatea la rotire, capacitatea la rotire a nodului de prindere
rigld-stdlp si valoarea momentului rezistent de calcul sunt prezentate
prin exemple numerice.
in capitolul doisprezece sunt prezentate calculele elementelor de
prindere si imbinare, suruburi si suduri.
Dimensionarea si alcdtuirea stdlpilor cadrelor multi-etajate sunt
prezentate in capitolul treisprezece. Verificarea stabiliuuii la efortul
axial de compresiune, stabilirea lungimii de flambaj, verificarile la
solicitari compuse (compresiune si incovoiere) sunt tratate atdt pentru
sectiunile unitare cat si pentru sectiunile compuse.
in capitolul patrusprezece sunt tratate problemele referitoare la
calculul, dimensionarea si alcdtuirea riglelor cadrelor.
Sunt prezentate verificdrile de rezistenta la incovoiere sl la
solicitdri compuse, verificdri la stabilitatea la deversare laterald,
verificdri la stabilitatea locald si verificdrile rigiditdtii. Toate aceste
probleme sun! prezentate atdt pentru sectiunile CLi inima plind, cat si
pentru sectiuni Ctl goluri in inimii si sectiuni ajurate cu goluri hexa-
gonale sau circulare. De asemenea sunt tratate, calculul si dimen-
sio~area, riglelOl' executate ca grinzi Cll ziibrele.
imbiniirile stalpilor $i prinderea stalpilor de fundalii sun( pre-
zen tate in capitollll cil1cisprezece.
in capitollli $aisprezece sunt prezentate diferitele solulii de
prindere riglii-stalp: prinderi articulate, prinderi rigide ~iprillderi
semi-rigide. Prinderile riglii-stalp sunt tratate atat cele executate cu
$uruburi cat ~icele sudate.
Verificarea Laobosealiiface obiectul capitollilui $aptesprezece.
Capito/ill optsprezece se referii la ca1culul ~i alciituirea ele-
mentelor de construc/ii executate in soiulie mixtii otel-beton. Sunt
prezentate ca/culttl plal1~eelor in solutie mixtii olel-beton, plac~
cutatii-placii din betoll, grinzi ale plan,'ieelor fn solufie compusa
otel-beton $i sla/pi fn solulie mixta o/el-beton.
Ultimu! capit~l, al Ilo11asprezecelea se referii la proteclia lafoc a
elementelor struct'llrii de rezistenla. Sunt prezentate soluJii de proteclie
prin izolarea termicii a elementelor metalice Cll materiale corespun-
 zdtoare, cat si sisteme de protectie prin vopsire cu vopsele si lacuri TABLA DE MATERII
ignifuge si intumescente.
Cartea este adresatd inginerilor constructori si arhitectilor care
lucreazd in cereetarea stiintificd, proiectare si executie, precum si
studetuilor din ultimii ani aifaculuuilor de constructii si arhitecturd.
Multumesc colegului Liviu Giideanu pentru prima citire a ma-
nuscrisului si doamnei Angela Misaras pentru executarea in tus a
figurilor.
Multumesc de asemenea, conducerii Editurii Academiei si in
special redactiei, precum si tuturor acelora din cadrul Societdtii
poligrafice HELICON care au partieipat la aceastd reusiui.
Capitolul 1. Generalitiiti , , ,..,...................... 17
Academician DAN MATEESCU
1.1. lntroducere ; . 17
1.2. Scurr istoric al cladirilor cu multe etaje , .. 22
Timisoara 20 Martie 1996 1.3. Notatii folosire : . 36

Capitolul 2. Bazele calculului lji dirnenslonarii elemcntelor structurii din otel 39

2.1. Gcneralirati 39
2.2. Metoda de calcul la stiirile limita 4{)
2.3. Actiunile care se exereitii asupra consrructiilor 42
2.4. Valorile normarc ~i de calcul ale intensitiitii Inciirciirilor permanente ~i utile 44
2.5. lnciireiiri date de ziipadii 51
2.6. Notiuni elementare din dinamica srructurilor 59
2.7. Tnciirciiri date de vant dupa STAS I()101120-90 ,.. 70
2.8. Actiunca vantului dupa EUROCODE 1-1993............................................................... 82
2.9. Actiunea seismieii ,................................................ 94
2.10. Calculul constructiilor la actiunea exploziilor 120

Capitolul 3. Matcriale 129

3.1. Oteluri folositc la executarea constructiilor metalice. Prod lise laminate la cald :....... 129
3.2. Rezistcnte de calcul 131
3.3. Conditii pentru analiza globala a strucrunii de rezisten{,ii 131
3.4. Energia de rupere (dupa EUROCODE 3) 132
3.5. Calitii{i de otel pentru suruburi ~i nituri ~i rezisrente de calcul 132
3.6. Materiale pentru sudare ,. 134
3.7. Tabele de profile eu tiilpi late 134
,. /

Capitolul 4. Alcatuirea in plan ~i eleva tic a cladirii cu multe ctaje 145

4.1. Generalirati 145

4.2. Solutii de alciituire 111 plan ~i clevatic 153

Capitolul S. Tipuri de strueturi ,..,..,................ 15H

5.1. Gcncralirati 151<

5.2. Sisternc cu cadre rigide transversale ~i longitudinale 162
5.3. Sisrernc ell cadre transversale rigide ~i cadre longitudinale ell articulatii 169
5.4. Sisteme eu cadre transversale eu noduri rigidc ~i articulatii 170

8 ~
 5.5. Structuri cu cadre transversale cu nod uri rigide ~i contravantuiri verticale transversale 17] Capitolul 9. Calculul plastic al cadrelor cu noduri rig ide .. 299
5.6. Structuri cu stalpi pendulari ~i contravantuirl verticale, transversale ~i longitudinale 183
5.7. Structuri cu nucleu central ~i stalpi metalici . 186 9.1. Generalitati
5.8. Structuri cu. forme tubulare . 200 9.2. Valeri le sol i~i;~~ii~~'~~~~.plasrifica '~~~'i'~'I~'~~";
ransversala ..dublu .. T··..···....··..··..···..····· 299
300
5.9. Cllidiri cu structurli celulara, (Bundled Tube) . 214 9.2.1. Valoarca fortei axiale de calcul c'are asigurd plasticizarea secfi~·~·ii..;~~~~~~;·~~·I~ ..a
5. J O. Aile sisteme . 216 barei din clasele de sectiune I ~i 2 .. 300
9.2.2. Valorile momentului de lncovoiere de calcul : 300
CapitoJul 6. Calculul structurilor la starile Iimita ultime .. 224 9.2.3. Valorilc fortci taietoare de calcul : 300
9.2.4. Solicitiiri compuse ::::::::::::::::::::::::::::::::: 301
6.1. Calculul solicitariler . 224
9.3. Metodc pentru calculul plastic al cadrelor ClI nod uri rigide . 302
6.1.1. Metode pentru determinarea solicitilrilor . 224
9.3.1. Metoda combinarii lanturilor einematice , ..
6'.1.1.1. Analiza globala elastica . 225 302
Exernplu numeric 9.1 .. 304
6.1.1.2. Analiza global a plastica .. 226
9.3.2. Mctoda echilibrarii III noduri a momentclor plastice :::::::::::::::::::::::::::: 310
6.1.1.3. Ipoteze de caleul .. 227
Exernplu numeric 9.2 , . 311
6.2. Tipuri de structuri .. 228
6.3. Structuri contravantuire . 230
Capitolul 10. Structuri contravantuite ~i diafragme . 31K
6.4. Efectul imperfectiunilor . 230
6.5. Irnperfectiunile globale ale structurii .. 231 10.1. Generalitatl . 31ll
6.6. Imperfectiuni la analiza sistemelor de contravantuiri . 233 10.2 'Contravantuiri verticale 319
10.2.1. Sisteme de cont~·~ft~~~;;i · ·· ·· · .
6.7. lmperfectiuni ale elernentelor
6.8. Stabilitatea globala a structurilor
..
..
235
235
10.2.2. Calculul contravantuirilor ~~~i~·~i~
· · · · 319
321
6.9. Clasificarea sectiunilor transversale . 236 10.2.3. Dctcrminarea eforturilor ~i climensi~;~~·~~·~··b~I:~i;;·
.. ~~·~·;;~~·~;;~~·il:ii
..~·~·1:;i;~'I'~': 324
6.9.1. Sectiunile din clasa 4, llitimile eficace , . 241 10.2.4. Calculu! deplasiirilor orizonrale ale nodurilor .. 324
6.10. Gruparea tnclirclirilor . 246 Exemplu numeric 10.1 . 326
10.2.5. Noduri ale contravantuirilor verticalc, Solutii constructive . 335
Capitolul 7. Calculul la starile limitii ale exploatarii normale .. 250 10.2.6. Solutii hibride. Cadre eu noduri rigidc lSidiagonale prinse excentrie .. 33ll
10.3. Diafragme pline . 344
7.1. Gruparile de actiuni dupa STAS 10 10 1I0A-77 .. 250 Exemplu numeric 1().2 . 347
7.2. Gruparile de actiuni dupa EUROCODE 3 . 250 10.3.1. Sisreme rara simetrie geometries .. 348
7.3. Verificarilc la starile Limita ale exploatarii normale . 251 10.3.2. Metoda grinzii inlocuiroare . 349
Exernplu numeric 10.3 . 353
Capitolul 8. Calculul cadrelor cu noduri rigidc . 254 10.3.3. Sisteme compuse diafragme-cadre . 360
10.4 Diafragme eu un ~ir de goluri ,., . 363
8.1. General itali .. 254
Exemplu numeric 10.4 , , . 372
8.2. Calculul clastic de ordinul I al cadrelor cu noduri rigide .. 257
8.2.1. Nccunoscute ~i reguli de semne .. 257
Capitolul 11. Cadre cu noduri scmi-rigide r: . 376
8.2.2. Relatii Intre momentele la capjlt de barn ~i deformatii, la bara dublu incastrata 259
8.2.3. Momentele de Incastrare din tncarcarea directa a riglelor cadrului .. 2PO I 1.1. Generalitari .. 376
8.2.4. Valorile finale ale momentelor de capat de barii .. 261 11.2. Zonele caractcristicc ale prinderii rigla-stiilp :::::::::::::::::::::::::: 3XI
8.2.5. Relatii intre momentul de capiit de bara ~i deformatii la bara Incastrata la 11.3. Dercrminarea valorilor caracteristiee ale nodului de prindere riglli-stalp In solutio
un capat ~i articulata la celalalt capat .. 261 sudata (EUROCODE 3) . 3112
8.2.6. Momente din incarcarea directa pe riglatncastrata in nodul i ~i articulata in 11.3.1. Rczisrenta zonei solicitata la intinderc ,.. 3112
nodul k .. 262 11.3.2. Rezisrcnja zonei solicitara la cornpresiunc : .. 3115
8.2.7. Valorile finale al mornentelor la cap at de bara .. 262 11.3.3. Rczisrenta zonci solicitata la forfecarc ,. 3H6
8.2.8. Scrierea ecuatiilor . 262 11.3.4. Rigidirarca la retire . 3X6
'8.2.9. Cadre cu nod uri fixe . 264 11.3.5. Capacitate" de retire a prinderii rigla-stillp . 3X7 ,
• 8.2.10. Cadre cu nod uri deplasabilc .. 266 J 1.3.6. Valoarca mornentului rezisrenr de calcul . 3H7
8.3. Caleulul elastic de ordinul II al cadrelor cu noduri rigide . 268 11.3.7. Metodc de vcrificare a cadrelor cu noduri serni-rigide conrravantuitc . 3XIl
8.3.1. Orinda dublu Incastratii .. 271 11.4. 0 alta metoda dc vcrificare .. 3X9
8.3.2. Orinda incastrata la' un capat ~i articulata la celalalt capat . 273 J 1.4.1. Gcncralitiiti . 3X9
8.4. Metoda matricelor de rigiditate .. 274 11.4.2. Calculul caractcristicilor nodurilor . 39()
Exemplu numeric 8.1 .. 282 1104.3. Calculul solicitarilor In rigle t'i stillpi . 395
Exemplu numeric 8.2 .. 294 11.4.4. Aplicarea mctodei de verificarc (Excmplu numcric) " . 397

10
Capitolul 12. Elemente de prindere ~i imbinarc 403 15.3. Verificarea imbinarii sud ate 489
15.4. Prinderea sHilpului de blocul de fundatie 489
12.1. Gcncralitiit] 403
12.2. Efortul capabil de ealeul al suruburilor 404 Exemplu numeric 15.1....... 503
12.2.1. Suruburi de inalta rezistenta in prinderi rezistente la lunecare 407 Exemplu numeric 15.2. 507
I? ?? Cate<>oriile de prinderi eu suruburi
_._._. 0 • 4O~ 15.5. Noduri ale contravantuirilor verticale 510
12.3. Efortul capabil de caIeul al niturilor 411
12.4. Rczisrenta de ealeul a sudurilor 412 Capitolul 16. Prinderea riglii-stalp 513
12.4.1. Prindcri cu suduri de colt 412
12.4.2. [mbinari cap la cap 414 16.1. Generalitati 513
16.2. Prinderi articulate 516
Capitolul 13. Stmpii cadrelor cladirilor cu multc niveluri 416 Exemplu numeric 16.1. 519
16.3. Prind~ri rigide 520
13.1. Gcneralitilti 416 16.3.1. Prindere rigla-stillp eu placa de capat ~i suruburi 520
13.2. Verificarca de rczistenta ~i stabilitate a stalpilor cadrelor multietajate..................... 418
Exemplu numeric 16.2. 526
13.2.1. Lungirni de fJabaj 418
13.2.2. Vcrificarea la efortul axial de eomprcsiune 422 Exemplu numeric 16.3. 529
13.2.3. Vcrificarea elementelor soliciratc la compresiune ~i incovoiere 430 Exemplu numeric 16.4. 531
13.2.3.1. Elemente eu sectiunea transversal a din clasele t ~i 2 430 16.3.2. Prinderea rigla-stalp prin intermediul unor profile T 532
13.2.3.2. Elemente eu sectiunca rransversala din clasa 3 430 Exemplu numeric 16.5. 534
13.2.3.3. Elemente eu sectiunea transversala din clasa 4............................. 431 16.3.3. Prinderea rigla-stalp cu doua placi orizontale ~i 0 placa verticala 536
Exemplu numeric 13.1. 432 )6.3.4. Prinderea rigla-sralp cu, doua corniere la nivelul tiilpilor riglei ~i Cll doua
13.2.4. Verificarea elemcntelor sol icitatc la cornpresiune ~i tncovoiere dupii
corniere pe inirna 537
STAS 10108/0-78 ....... :.................................................................................. 435
16.3.5. Prinderea rigidii rigla-stdlp prin trnpanare 538
13.2.4.1. Verificarea stabilitrl{ii barelor cu sectiune plinii 435
Exemplu numeric 13.2. 436 Exemplu numeric 16.6. 542
13.3. Vcrificarca de rezistenta ~i stabilitatc a stalpilor cu sectiune transversals compusii 437 16.3.6. Prinderea rigla-stlilp rigida prin sudarea directa a riglei pe talpa stalpului . 543
13.3.1 Gcneralitati 437 Exemplu numeric 16.7. 545
13.3.2. Momentul de inertie la ineovoiere 438 16.4. Prindere rigla-stillp semi-rigida 547
13.3.3. Eforturile In elementcle sectiunii transversale la mijloeul lungimii 439 16.4.1. Generalitati 547
13.4. Calculul placutelor de legaturd ~i verificarea prinderii lor la incovoiere ~i forfecare 440 16.4.2. Prindere rigla-stalp serni-rigida sudata 547
Exemplu numeric 16.8. 553
Capitolul 14. Aldituirea ~j dimensionarca riglclor cadrelor multictajate 44 t 16.4.3. Prindere rigla-stalp cu suruburi. Prindere serni-rigida ~i prindere rigidii 554
'14.1. Alegcrca sectiunilor 441 Exemplu numeric 16.9. 570
14.2. Verificarea la rezistenta a sectiunii transversale a riglelor cadrelor multietajate 443
14.2.1. Vcrificarca dupii STAS 10108/0-78 ·.... 443 Capitolul 17. Verificari la oboscala 577
14.2.2. Verificarea dupa EUROCODE 3 443
14.3. Verificarca la srabilitare a riglelor cadrelor multi-etajate 446 17.1. Generalitati 577
14.3.1. Verificarea dupa STAS 10108/()-78 · 446 17.2. Restrictii ~............................................................................................. 577
14.3.2. Vcrificarea stabilitatii dupii EUROCOD~ 3 · 448 17.3. Conditii cand verificarea la oboseala este obligatorie 578
14.3.3. Vcrificarea. stabiliratii locale a inimii riglei dupii EUROCODE 3 450 17.4. Definitii 579
14.3.4. lnteractiunea intre efortul de forfecarc, rnomentul de ineovoiere ~i fona axialii 455 17.5. Spectre de tepsiune 581
14.3.5. Rezistenta inimii riglei la forte transversale 457 17.6. Metode de verificarc la oboseala 582
14.4. Verificarca rigiditiilii riglelor cadrelor multi-etajate 458
17.6.1. Generalitati .... .'.................................................................................................. 582
Exernplu numeric 14.1. 458
17.6.2. Verificarea la oboseala bazata pe extensia de tensiune nominala 582
14.5. Grinzi ell goluri In inima 461
J 4.6. Profile ajuratc 465 17.6.3. Extensii de tensiune de forfecare 584
14.7. Grinzi cu goluri circulare 474 17.6.4. Combinatii de tensiuni normale ~i de forfecare 584
14.8. Riglc cxccutate ea grinzi Cll ziibrelc 476 17.6.5. Verificarea la oboseala bazata pe extensii de tensiuni geometrice 585
17.7. Rezisrenta la oboseala 586
17.7.1. General itali j!'t'\
Capitolul 15. 1mbinarilc stalpilor ~i prindcrilor de blocul de fundatii 4R4
17.7.2. Curbe de rezistenla 1a oboseala pentru tensiuni din forfecare...................... 588
15.1. Gencralirati 4!l4 17.7.3. Curbe de rezistenla la oboseala pentru sectiunilc desehise 589
15.2. Calculul imbinarii eu suruburi 4R6 17.7.4. Curbe modificate pentru rezistentele la oboseala 589

3
CapitoJul 18. Planscc, grinzi ~i stalpi in solutie mixtli otel-beton -: . 601 Capitolul 19. Verifiearea la foe a strueturilor metaliec
................................... , . 708
I8.t. Planseul ~i grinzilc planseului . 601 19.1. Generalitafi ..
18.2. Grinzile metal ice ale planseclor . 602 19.2. Clasele de rezistent.a la foe - . 708
IS.3. Materiale , . 604 , 19.3. Factorii care influenteaza dllrat;;·~~ ..~.~~·i·~;~~;~·:::·:· · :..·..·..· · ·· .. 711
IS.4. Pliici curate executatc din tabla subtirc . 606 I 19.3.1. Factorul de prom U/A . .. " . 7J2
. .

I
IX.4.I. Placa cutatii solicitata la tnciircari verticale . 608 19.3.2. Materiale de protectie .. 713
IX.4.2. Calculul placii curare solicitatii la Incovoiere .. 614
19.3.3. Modifidlri ale fact;rlll~l·i..~~·~;:~~;;··~;~ ..:::::::::: ..·..··..··..· · , .. 7J4
IX.4.3. Verificarea rigiditiitii .. 620
19.3.4. Continutul de apa al stratului protector ::.::::::::::::::::::: : .. 715
IX.4.4. Calculul pliicii curare solicitatii la tncovoiere ~i forfecare
18.4.5. Calculul pHicii cutate solicitatii la incovoiere ~i efort axial
..
.
621
622
I 19.3.5. Ipotezele de lndircarc .. 716

623 19.3 .6. Verificarea prin calcul ..a..rezisrcnje] ..suficienra ..;~·~~~ ·;· ·..·1..·..·..· . 717
IS.5. Pliici curare solicitare la forte care actioneaza In planul pliicii ; .
193 7 D' '. . ' a e emente or din otel 718
IX.5.I. Calculul pliicii . 625 . " unensronarca strarului de prorectie la foc . 1 I'
I . . . .. A t a e emente or din otel .. 723
Exemplu numeric IX.I .. 62X 9.4. Cresterea temperaruril 1) ill profilul metalic In intervalu] de timp !J.t .
I X.6. Planseul in solutie mixta otcl-beton .. 630 Exemplu numeric 19.1 ........ 724
. .
18.6.1. Generalitati . 630 Exemplu numeric 19.2. . '" '" . 727
18.6.2. Placa din beton armat a planseului .. 632
633
19.5. VcI~ificarea Cap~eitarii de rezjste~·t~·~ ..~i~~~·~~i~·;..;~ ..~~i~l·ti·~·~·i·;;~..~·t·~ ·i~~~;~
·l.. 727
IX.6.3. Calculul pliicii curate . acpllnea focului .. 'n, a
18.6.4. Vcrificarea grinzilor planseului in faza de executie .. 633 19.5.1. Generalita!i ::.::::::::::::: . 730
Exemplu numeric 18.2 .. 638 19.5.~: Calculu] armiiturilor suplimentare ~i·~~~
..otel-beton · · ·..
ale..placii .. 730
Exemplu numeric 18.3 . 639 19.6. Solutii constructive .. , . 730
18.7. Calculul planseului in solutie mix!":!otel-beton in stadiul limitii ultim
IS.7 .1. Gcneralitati ..
. 641
641
19.7. ~r~lectia I.a foc a elementelor structurij" ~~;~ii~~"
~~i~"
~'i'~~~~~' d~"~~p"~~i""':"j"'''':: 733
ignifuge ~1 mturnescente ............................. e ~I acun
. . 738
18.7.2. Calculul pliicii mixte otel-beton .. 644
I 8.7.3. Poansonarea . 654 Bibliografie
.................................................................................................................................
IS.S. Grinzi mixte otcl-bcton . 654 739
18.S.I. Gencralirari .. 654 Summary ...........................................................................
18.8.2. Sectiunea eficace a grinzii mixtc otel-beton .. 656 . . 745
18.8.3. Rigiditatea la incovoiere .. 657
18.8.4. Valoarea momentului capabil de caloul plastic Ml'lllII .. 657
18.X.5. Verificarea In stadiul lirnita de serviciu . 663
IX.X.6. Legiiturilc longitudinale dintre placa de beton t'i grinda din otel .. 665
Exernplu numeric IX.4 . 677
I!Ul.7. Calculul pliicii mixte: labia profilatii-beton , .. 681
Exemplu numeric 18.5 . 6HI
18.8.8. Grinda rnixtii a planseului (Excmplu numeric IS.6) . 684
18.9. Stalpi In solutie mixta otel-beton . 686
18.9.1. Generalitati .. 6H6
18.9.2. Metode generale de calcul . 6X7
IX.9.3. Efortul capabil al scctiunii transversale la incarcari axiale .. 688 c
/
IH.9.4. Rigiditatea elastica la Incovoiere a sectiunii transversale . 690
18.9.5. Lungimi de Ilambaj .. 690
IX.9.6. Efortul capabil al elementelor structurale solicirate la cornpresiune cen-
tricil, (Excmplu numeric 18.7) .. 691
18.9.7. Efortul capabil al scctiunii transversale solicitatii la compresiune :;;i Inco-
voicre uniaxiala : . 693
18.9.H. Compresiune ~i incovoiere biaxialii .. 695
18.9.9. Intcractiunea Cll efortul de forfccare .. 696
IH.9.IO. Axcle'neutre ~i momentele capabile plastice de ealclll pentrll diteva seqillni
transversale .. 697
Exemplll numeric IX.8 . 7()4
lA ~ __
 CAPITOLUL 1

(;l.:.l c.
.. ~a" r.l ;\ • t'r A'rt
•C "r\_ r\,

1.1. INTRODUCERE

Dezvoltarea rapid a a oraselor, fenornen aparut la inceputul secolului XX ~i

care se dcsfasoara astazi intr-un ritm accelerat, este justificata prin urmatoarele cauze:
- cresterea exponentiala a populatiei,
- tendinta de urbanizare a populatiei, fenomen care 50 constata In toate
tarile, dar mai ales In lill:ilc In curs de dezvoltare. In tara noastra, in anul
1968,39% din populatie traia In erase, iar in anul 1992 populatia urbana
a reprezentat 55% din totalul populatiei.
- cresterea cerintelor privind imbunatatirea conditiilor de con fort in locuinte
~i la locurile de munca.
Coordonand aceste tendinte de dezvoltare a oraselor cu imperioasa cerinta
de largirc a fondului funciar, se ajunge la singura solutie corecta, aparitia 1n
perimetrul actual al oraselor, a cladirilor cu multe etaje, In special pentru institutii
cu caracter adrninistrativ, comercial, ban car , socictati de asigurare, hotel uri ~i
ehiar pentru locuinte.
In conditiile tarilor putemic dezvoltate economic, aparitia cladirilor cu multe
nivele este rnotivata ~i printr-o excesiva concentrare a capitalurilor in industrie,
transporturi, cu mii de angajati ~i avand sediile In eentrele eomereiale importante.
Aceste dezvoltari urbane implica investitii dcosebit de mari justificate nu
numai de costul mare al cladirilor propriu-zise, dar ~i de costul Ioarte ridieat al
infrastructurii in sectorul alimentarii eu apa ~i canalizarii, sectorul termic ~i
electric, al transportului urban precum ~i pretul din ee In ce mai mare al terenului
de constructie.
Struetura de rezistcnta a cladirilor cu rnulte ctaje, poate sa fie executata din
beton-armat sau din otel. 0 solutio recent Iolosita In special la realizarea
planseelor In cladirile cu multe etajc cste solutia rnixta otel-beton.
In unele fari folosirea structurii de rezistenta din otel cste prepondercnta.
In afara de SUA unde majoritatea cladirilor ell multe etaje au schelet metalic ~i
In Anglia, astazi 60% din nurnarul cladirilor cu multe etaje au structura de
rezistenta executata din otel [1.1].

2 - Cliidiri tnaltc cu schclct din otel 17

Folosirea otclului la cxecutarea structurii de rezistenta are urmatoarelc justificari:
a) Din costul total aJ unei cladiri Cll multe etaje structurii de rezistenta
ii revine 8-13% Incat, chiar daca structura din beton-arrnat costa cu
1-2% mai putin, avantajeIe pe care structura metalica le are rata de cea
din beton, precurnpanesc In cornparatia tehnico-economica dintre cele
doua solutii de alcatuire constructive.
b) Prin introdueerea unor tehnologii de executie in atelier partial automa-
tizate eu conducere computerizata ~i apliearea pe santier a unor solutii
de montaj cu marc randament, pe langa reducerea manoperii pe tona de
produs ~i Irnbunatatirea calitatii, se obtine 0 reducere a termcnului de
dare In Iunctiune a investitiei. Aceasta reducere a duratei executiei, are
ca efect economic important reducerea dobanzii capitalului imobilizat In
investitie pana la darca ei In exploatare.
c) Prin tolcrantele foarte stranse cu care se executa confectia metalica,
montarea celorlaltc elemente componente ale cladirii: instalatii ~i mai
ales elementele dc inchidcre ale Iatadelor, pot fi prefabricate cu di-
mensiuni mari ~i rnontate CLl lh~urinta pe scheletul metalic Iiind eliminate
multe din operatiile costisitoare de corectare la fata locului a nepo-
trivirilor. In figura 1.1. este prezentata cvolutia In ore a montajului ele-
mentclor de fatada la un bloc cu 20 nivele executat la New York [1.2].
d) Constructiile cu structura de rezistenta din otel au 0 siguranta mare la..
Incardri dinamicc, seismice, fiind capabile sa inrnagazineze 0 mare
cantitate de energie datorita calitatilor de ductilitate ale otelului ~i a
imbinjirilor dintre elementele componente ale structurii, .
e) Structura de rezistenta din otel, datorita rezistentelor de calcul mult
superioare fata de cele admise la cea din beton-armat, are elementele
componente, stalpii ~i riglele cu dimensiuni ~i sectiuni mult mai red use,
ceea ce eonduce evident la 0 greutate a lor mult mai mica comparativ
eu a celor din beton-armat.

Reduccrca greutatii structurii din otel implies urrnatoarcle avantajc

tehnico-economice:
- cheltuicli de transport mai reduse;
chelruieli de manipulare a materialelor pe santier mult mai rruci;
o extensie a santierului mai redusa ~i cheltuicli de organizare de
santier mai mici;
reducerea greutatii structurii conduce la micsorarea eforturilor din Fig. Ll . Evolutia 111 ore a rnontajului la 0 cladire Inalta Ora 1400
actiunea seismica ~i la reducerea lncarcarilor pe Iundatii. Pe baza unui studiu comparativ intrc cele doua variante: structura din
J) Suprafetele utile la aceeasi suprafata construita ~i inaltimile utile, la otel ~i structura din beton-armat pcntru cladirea "World Trade Center"
acelasi volum construit sunt rnai mari In cazul cladirilor co structuri din din Bruxelles [1.3] s-au obtinut urrnatoarele rezultate:
otel fata de cele din beron-arrnat, deoarcce dimensiunile elementclor din suprafata utila la nivelul Iiecarui ctaj a fost cu 2% mai mare la srruc-
otel comparativ sunt mai reduse. Accste diferente sunt cu atat mai mari tura rnetalica, datorita dirnensiunilor mai reduse ale stalpilor In speciaJ
CLl cat, Inaltimea cladirii este mai mare. la ctajele infcrioare;
 - la aceeasi Inaltime a cladirii structura din otel a fost executata cu 26
etaje fa~a de 25 etaje la solutia din beton-arm at datorita Inaltimilor mai
mici ale riglelor ~i implicit ale planseelor. Deci, 0 crestere a suprafetei
utile de 4% prin etajul In plus.
g) Cladirea cu structura de rczistenta din otel, prin realizarea unor distante
mai mad Intrc stalpi ofera 0 mai mare f1exibilitate In impartirea ~i
eventual In modificarea interiorului cladirii. Aceasta calitate este impor-
tanta pentru cladirile de locuinte, dar mai ales pentru cele cu caracter
adrninistrativ, cornercial sau industrial. Transformarile in viata unei
cladiri privind eventualele dezvoltari, supraetajari, consolidari sunt mai
simple In cazul celor cu structuri de rezistcnta din otel. Un exernplu
concret [1.3] este prezcntat In figura 1.2. Cladirea construita la New
York de New York Times In 1904 (fig. 1.2 a) a fost preluata In 1964
de Intreprinderea .Allicd Chemical Corporation". Structura din otel dupa
60 de ani dovedindu-se irnpecabila (fig. 1.2 b), au fost inlaturate fatadele
greoaie ~i inlocuite cu fatadc noi, rnoderne.
h) Constructiile pc care Ie edificarn astazi I1U sunt eterne, Mai rnult dupa 0
anumita perioada de exploatare, In SUA aceasta perioada se considers
de 30-50 ani, cladirile In special cele care deservesc activitati comerciale
sau industriale, trebuiesc demolate ~i Inlocuite cu altele noi. In cazul
constructiilor metal ice terrnenul "demo late" valabil pentru cele cu
structura din beton-arrnat, trebuie inlocuit Cll .demontate'', Spre deosebire
de cele din beton-arrn at a carer demolare pe Hinga inconveniente
ecologice reclarna cheltuicl i ridieate, se estirneaza la eea 10% din
valoarea investitiei, cladirile cu schelet metalic nu numai eli nu implica
cheltuicli la demontarea schcletului, dar recuperarea In intregime a
otelului din structura cornpenseaza, sau, chiar Intrece volumul chel-
tuielilor ivite la demontarea aces tor cladiri.
o oarecare retinere privind folosirea otelului la realizarea structurilor de
rezistenta a cladirilor cu multe nivele se refera la slaba comportare a otclului la
temperaturi ridicate, ternperaturi care in cazul unui incendiu In spatii miei,
inchise, se poate produce, Acest pcricol , desigur, uu trebuie neglijat ~i este
necesar ca prin n\asuri constructive ~i dad este necesar ~i printr-o protectie
corespunzatoarc a structurii de rczistcnta a cladirii, acest peri co! sa fie lnlaturat.
Calculul la foe ~i solutiile de inlaturare a efectului unui incendiu sunt tratate In
capitolul 19.
In figura 1.3, pe baza unui studiu privind 69 ineendii ivite la patru tipuri
de cladiri executate din beton-arrnat, otel , lemn ~i otel-beton sunt prezentate
pierderile til FF/m2 la instalatii si srructura de rczistcnta [1.4].
Acest pericol de accidente grave de pierderi de viet. ornenesti ~i de pierderi
de materiale irnportante, 111 cazul unui incendiu exista la fel ~t in cazul cladirilor
Cll structuri din beton-arrnat , In ccea ce priveste siguranta persoanelor s-a
constatat, di 98% din victime sunt accidentate in prirnele minute de la izbucnirea
 2000 ® B- Structuri din beton Fig. 1.4. Turnul Babel
@
0- Structuri din o~el
1500
L- Structuri din lemn

M- Structuri mixte (otel

>.
- beton)
100

Pierderi 'in :

500 0 Instalatii
,

I?ZLa Cl ddire

23 14 14 18

Nurndrut accidentelor

Fig. 1.3. Studiu privind aparitia incendiilor
incendiului prin asfixiere cu gaze ~i fum, deci indiferent de marerialul folosit la
executarea cladirii trebuiesc luate rnasuri constructive de izolare a focarelor de
incendiu ~i de aerisire a cailor de evacuare.
1.2. SCURT ISTORIC AL CLADIRILOR CU MULTE ET AJE
~iWia In Gene.s~ cap. 11 pomeneste de hotararea fiilor lui Noe, ajunsi lIT
tara S~nean, de a zidi 0 cetate si un turn al carui varf sa atinga cerul, turn
. denurnit Babel (fig. 1.4). Aceasta relatare din biblie, subliniaza dorinta omului
de a ~Iadi In inaltime, de a-si dovedi maiestria ~i inteligenta fie ca este yorba
de a-s: dovedi atasamentul religios eonstruind catedrale, temple, geamii, fie di este
v~r?a de a-si arata puterca construind fortarete ~i castele medievale. Aceste reali-
zan rnonumentale rnentinute ~i protejate cu rnulta grija, reprezinta monumente
de cl~l.tura~i istorie ale intregii omeniri. Desi, omul timpurilor trecute nu dispunea
~e ~1.lloacc materiale ~i unelte perfectionate, aceste remarcabile realizari dovedesc
mtehgcnta tehnica, grija omului pentru frumos luat la Intrecere cu natura.
. Procesul de industrializare inceput In secoluI trecut avand drept consecinte
tendmtel~ ~e eo~~e?trar~ ale ?opulatiei in centre urbane ~i de comasare a fortei
de munca I~ .1lI1lt~tl.mal mal:l. a condus la aparitia unor cladiri Cll suprafete ~i
volume man implicit la aparitia cladirilor cu multe etaje.
Primele cladiri eu multe etaje sunt semnalate in Anglia, In industria textila.
Printre primele ~i deosebita ca indrazneala tehnica cste cladirea cu sapte nivele
din Salford-Manchester proiectata In anal 1801 de Boulton & Watt (inventatorul
masinii cu aburi). Structura era fermata din grinzi din fouta cu cca 3,0 m lun-
gime, sustinutc la treimile deschiderii prin stalpi exccutati de asemenea din fonta.
Cladirea avea 42 m lungime ~i 14 m latime [1.5].
o imbunaratire constructiva s-a produs in 1845 prin William Fairbairn, care
la cladirea unei rafinarii in locul stalpilor din fonta a introdus profile I din fier -
pudlat. In acclasi an au aparut ~iprofi1ele Zores, folosite la executarea planseelor
inlocuind grinzile din lemn.
O realizare deosebita, aparuHi, de asernenea 111 Europa, este cladirea peste
raul Marna In localitatea Noiscl-sur-Marne, proiectata In anul 1871 de Jules
Saulnier, pentru 0 fabrica de ciocolata [1.6]. Cladirea cu patru nivele este de fapt
un pod peste raul Marna, elementele de rezistenta ale structurii fiind grinzile eu
zabrele, care forrneaza peretii laterali ai cladirii (fig. 1.5). Aceasta idee a fost mai
tarziu reluata ~i aplicata la unele cladiri cu foarte multe nivele In S.U.A.
Patria cladirilor cu multe ~i cu foarte multe etaje este, insa, Statele Unite
ale Americii. Aici colonisti intrcprinziltori, eliberati de tarele traditiei, au cautat
sa-~i manifestc prosperitatea economics prin edilicarea unor constructii care sa
depaseasca prin inaltime ~i nurnarul etajelor pe cele din JUL
In anul 1871 un incendiu catastrofal a distrus In intregime centrul orasului
Chicago. La reeonstruirea orasului, care in acel timp concentra industria carnii
~i a cerealelor au fost folosite cladiri cu multe nivelc. Aceasta solutio de alcatuire
a fest impulsionata ~i de inventarea ascensorului de Elisha Graves Otis, instalat
ll~t-nn magazin de pe Brodway In anul 1857.
 r

Fig. 1.5. Cladire peste Marna

I
Fig. 1.6 a Leiter Building Fig. 1.6 b Home Insurance

In Chicago la inceputul perioadei de reconstructie cladirile cu multe etaje

au avut structura Iorrnata din ziduri exterioare din eadimida, plansee cu grinzi
din Icmn sau fonta, rezernate In interior pe stalpi din fonta. Remareabile sunt
cladirilc din aceasta pcrioada proicctate de William le Baron Jenney, fondatorul
scolii Chicago ~i anurne in 1879 "Leiter Building" (fig. 1.6 a) ~i In 1883 "Home
Insurance Building" (fig. 1.6 b), cladire eu 11 etaje, la care In peretii exteriori
din didimida au fast introdusi $i stalpi din Ionta, care impreuna cu grinzile din
fouta $i stalpii interiori formeaza un schelet mctalic [1.5].
Tot In accasta pcrioada a fost edificata In Chicago cladirea Monadnock (fig. 1.7)
proiectata de Burnham & Root. Cladirea are 16 ctaje, structura fiind In intregime
jin zidarie ~i a ramas pana In zilele noastre cea mai Inalta cladire din zidarie,
::u valoarea unui monument de arhitectura. Grosimea zidurilor la parter este de
i
l
:1-,5.m, rcspectand prevcderilc codului american din acea vrcme ea la cladirile cu
l2 nivele grosimea zidurilor exterioare sa rcprezinte 0,3 m3 pentru fieeare m2 de
suprafata a planseclor [l.7J.
Prima cladirc ell structura rnetalica a Iost bloeul Rand Me Nally cu 36 m
'n~Htime~i 9 etajc tcrrninat In 1889. Rccordul de Ina1time estc mai departe stabilit
n 1891 cu bloeul "Capital" cu 0 Inaltime de 85,5 ~i 20 etajc, ~i la care cfectul
fortelor orizontale din vant este preluat de contravantuiri verticale executate din
bare din otel rotund.
Dupa 1890 prin produeerea unor cantitati mari de laminate din otel de
Iuziune (Thomas sau Siemens - Martin), a aparut pe piata materialul ideal ceea
ce a permis sa poata fi exeeutate cladiri eu schelet din otel eu inaltimi din ee In
ce rnai rnari ~i cu consumuri relativ red use de material.
Dupa exemplul Chicago ~i la New York, In centrul comereial Manha.ttan,
eonditiile limitate de teren si ambitii de suprematie In Inal~imea cladirilor dintrc
cele doua erase, au condus 'la edificarca unor constructii cu inaltimi din ee In ce
mai mario Aceasta concurcnta a continuat pana In zilele noastre, rccordul de
iniiltime apartinand pc rand celor doua mari erase americane.
In anul 1899 este terminata "Park Row Building" prima cladire eu 0 loal-
time peste J 00 m, formats din doua turnuri jumclatc cu 118 In !I:altime ~i 29
ctaje, Urmcaza In 1913 turnul Woolworth proiectat de Cass Gilbert $1 mg. Gunwald
Aus, cu 244 m inaitimc ~i 60 nivelc ~i In 1931 eunoscuta cladirc "Empire Slate
Building". proiectata de AI Smith eu 381 m inaltime ~i 102 ctaje cladire , care
30 de ani a rnentinut rccordul de Ina1lime pcntru New York (rig. 1.8).
 a

Fig. 1.7. Cladirea Monadnock

In anul 1963 sunt date In exploatare ccle doua turnuri "World Trade Center"
cu 411 m Inaltime ~i 110 craje (fig. 1.9), proiectate de M. Yarnaski, E. Roth & Sons.
Structura de forma tubulara cste alcatuita din stalpi foarte apropiati (1,02 m) puternic
legati prin grinzi foarte rigide la fiecarc nivel.
In anul 1972 din nOll la Chicago este terrninata cladirea consortiului
comcrcial Sears (fig. 1.10) ell 442 m inaltime ~i 120 nivele. Cu lnaltimea antenei
de 40 m, aceasta cladire cu 482 lnaltime cste constructia eca mai inalta la ora
actuala.
In diagrama din Iigura 1.11 sunt aratatc schematic cclc cinci cladiri ccle
mai inaltc toate In Statele Unite ale Americii, iar in tabelul 1.1. sunt prezentate
cele zccc cladiri cele mai Inaite, astazi deja 111 exploatare, cele zece cladiri 111 Fig. 1Jl. Empire State Building
curs de executie ~i cele zecc cladiri mai tnalte I'll proiectare [l.8], situatia la
sfarsitul anului 1986.
•
Fig. 1.10. Scars Building

SOOm

400

300

200

JOHf.I HAIICDCl( FANDA~ OiL EMPIRE STATE WORLD TRADE SEARS

CENTER CHiCAGO CHICAGO NeW 'jORI< CElITER NEW YORK CHICAGO
337,00 343,00 381PO 411,00 442,00

Fig. 1.11. Cele cinci cladiri mai Inalte

Fig. 1.9. World Trade Center
 Tabclul 1.1. In acest tabel nu intra nici un oras european.
Dintre cladirile cele mai inalte construite In Europa prezentam:
Cliidiri In exploatare Iniil(ime m Orasul Anul
- Turnul Montparnasse din Paris, (figura 1.12), cu 1'naltimea de 210 m ~i
50 etaje, executat cu schelet metalic ~i nucleu din beton-armat,
I Sear Tower 443,5 Chicago 1974
- Messe Turm din Frankfurt pe Main, (figura 1.13) cu inaltimea de 256,5 m.
2 World Trade Center (Nord) 417,2 New York 1972
In Frankfurt la ora actuala se afla In faza avansata de executie cladirea cu schelet
3 World Trade Center (Sud) 415,4 New York 1973
metalic cu lnaltimea cea mai mare din Europa, 291,0 m.
Empire State Building 38 1,3 New York 1931
4 Cladiri cu 30-40 etaje pentru birouri ~i mai putin ca blocuri de locuit, sunt
• 346,5 . Chicago 1973
5 Amoco Corp. Building executate in ultimii 10-15 ani In multe erase europene, Paris, Londra, Frankfurt,
6 John Hancok Building 343,7 Chicago 1968 Milano, Moskova etc.
7 Chrysler - Building 319,0 New York 1930 La noi In tara, Iuainte de razboi, au fost executate cateva cladiri cu schelet
8 Texas Commerce Building 305,6 Houston 1981 din otel, dintre acestea citam:
Allied Bank Plaza 295,8 Houston 1983 - Palatul Telefoanelor, figura 1-14, cu 12 etaje, cu schelet din otel In
9
variants nituita, cladire executata In perioada 1935-37.
10 Columbia Seafirst Center 291,3 Seattle 1985
. - Blocul Adriatica, figura 1.15, cu structura metalica In varianta prinderi
cu suruburi.
Cliidiri In consrructie Yniiltime m Orasul Anul

I Bank of China 314,5 Hong Kong 1988

2 Overseas Union Bank 280,3 Singapore 1986

3 Liberty Place Building 256,2 Philadelphia 1987

4 City Spire Building 244,0 New York 1988

5 Rialto Center Building 242,2 Melbourne 1986

6 Momentum Place Building 240,0 Dalla~ 1987

7 Singapore Treasury Building 235,0 Singapore. 1986
8 Atlantic Center Building 235,0 Atlanta City 1987
9
10
Morgan Guaranty Bank
Raffcs City Hotel
228,8
226,0
New York
Singapore
1988
1986
'.
Cliidiri in fazii de proiccrare r niil(ime III Orasul

I Phoenix Tower 516,0 Phoenix

2 Television City Tower 509,4 New York
3 Melbourne 329 Melbourne

4 383 Madison Avenue 317,2 New York

5 Prudential - Tower 311,4 Chicago
6 Columbus Circle Building 274,5 New York
7 TV City Towers 259,3 New York
?~ ........
8 Republic Banc Center _.).),.) Dallas
9 Library Square Building 70 eraje Los Angeles
10 Indonesian World Trade Center 68 ctaje Djakarta Fig. 1.12. Turnul Monrparnasse
 Fig. 1.14. Palatul Telefoanelor

asa cum acest sector s-a dezvoltat ~i In tiirile est europene, Polonia, Cehoslovacia,
URSS. RDG.
o data cu dezvoltarea economics a tarii ~i aparitia liberei concurente pe
piata, acoperirca unor necesitati urgente de spatii pentru desfasurarea unor
Fig. J. J 3. Messe Turrn-Frankfurt activitat] economice, administrative, financiare, hotel, etc., vor conduce cu
siguranta Ja aparitia in perirnetrul oraselor noastre a cladirilor cu multe etaje eu
ncluS~VPa~.atduJ~dministrativ C.F.R., figura 1.16, are structura din otel sudata schelet din otel. '.
I pI In cnle de santier F'd' . j' ~ ~ ,
:<.' . ' , c a rrca a ost executata in pcrioada 19"7-1940 In Timisoara sunt In executie doua cladiri lnalte cu schelet metalic. In fi-
cste pnnrre puunelc cladiri metaJicc compler sudate. .J. gura 1.17 -este prczentat ansamblul structural al cladirilor din centrul Iinan-
Dupa 1945'
'b'l~ ..'.
'''1 .
restnctu e rrnpuse Iolosirii otelului in ccnstrucj.: nu a facut a
ciar-bancar, format din trei cladiri dintre care cca central are 12 etaje. Suprafata
,O $1 I a apantla SI ~ t tr~ I~' .
t , ITI rara noas a a c admlor cu rnulte etaje eu scheler din otel, totals construita 29267 mp metal In grinzi ~i stalpi 2359 t, arrnatura elastica
,2 183 t, beton 962 mc.
l ,..-_,:.~ _~_1, _
 Fig. 1.17. Ccntrul flnanciar bancar - Timisoara

•
Fig. 1.16. Palatul Administrativ C.F.R.
 1.3. NOTATII FOLOSITE w - modul de rezistenta
I, - moment de inertie la rasucire
1.3.1. COORDONATE, DEPLASAru, EFORTURl, TENSIUNI
~'I
- forta axiala plastid

x - axa longitudtnata a barei ~'I - moment de incovoiere plastid

y,z - axele transversale ale sectiunn, de regula ~.lz Wpl - modul de rezistenta plastics
u, v, w - deplasari in sensul axel or x, y, z. Vpl - forta taietoare plastica
N - efort axial
My., M, - moment de Incovoiere a = --W"I
W
- c
coeficient de lorma~

M; (Mr) - moment de rasucirc

- moment sectorial
- forte taietoare
1.3 .4. MARIMI CARE SE REFERA LA BARA
- tensiune normals
- tensiune tangentiala
- ecart de tensiune - lungime
- lungime de flambaj

1.3.2. MARIMI FIZICE ~I DE REZISTENTA Ir

A= ~ - coeficient de zveltete
I

E - modul de elasticitate
G - modul de forfecare, (elasticitate transversala)
AI) = 1t If = 92,9 - coeficient de zveltete de referinta

at - coeficient de dilatare termicii - A

A=- - coeficient de zveltete raportat
/t, - limita de curgere ~I)
[" - rezistenta de rupere la Intindere
R - rezistenra de calcul x - coeficient de reducere la flarnbaj .
v - coeficientul Poisson
- forta axiala critica, (forta Euler)
/

1.3.3. MARIMI CARACTERISTICE ALE SECTIUNII TRANSVERSALE - valoarea proprie a barei

A M,.,. valoarea momentului critic de instabilitate prin

- aria sectiunh transversale
deversare laterals
Ai - aria sectiunii inimii
i, (I",)
~r
Ir
-
-
-
grosimea inimii
liitimea tiilpii
grosimea talpii
- &'
Au = M"
"r
- coeficient de zveltete transformat la fncovoiere cu
devers arc laterals
S - moment static
I
.. XLT - coeficient de reducere In. cazul instabilitatii prin
- moment de inertie deversare laterala
5 ________~ L ~n
 1.3.5. MARrMI CARE SE REFERA L,L\ ACPUNI, CAPACITATI DE REzrsTENTA CAPITOLUL 2
COEFICIENTI PARTIALI DE SIGURANTA '

F - actiune In general aAZElE CAlCUlUlUI SI DII'J\ENSIONAREA

G - incarcarc permanents ElEN\EN'rElOR.SIRUCTURU DIN OPTEl #

Q - Incarcare lltilii
FA - Incarcare exceptionala
YF -- coeficient partial de siguranta al actiunilor
Yc; - coeficient de siguranta al tndirdirii permanente
Yo - coeficienr de siguranta al Incarcarii utile 2.1. GENERALITATI
'Po - coeficient de combinatie
1M - coeflcient de siguranta al materialului
k - folosit ca indice~ defineste valoarea norrnata a unei rnarimi, (lncar- Proieetarea constructiilor cste guvemata de nor me oficiale. In lucrare sunt
care, efort, tensiune) luate In considerare standardele romanesti
, referitoare la caIculul si
, dimensionarea
d - Iolosit ~a indice, defineste valoarea de calcul a unei marimi (incar- elementelor din otel [2.1], precum ~i normele internationale EUROCODE aprobate
care, efort, tensiune) , de CEN (Comite Europeen de Normalisation) [2.2], aceasta In ideea ca 111scurt timp
S" - valoarea de caIcul a unei solicitari ~i norrnele noastre vor fi aliniate la normele comunitatii europene.
Rei - valoarea de. ca!cul a capacitatii de rezistenta corespunzatoare solicitaril Prin normele de calcul si , de dimensionare se urrnareste:
,
E"es - efectul actiunilor destabilizatoare - sa se asigure structurii rezistenta, la nivel de siguranta corespunzator, In
E.'((Jh - efeetul actiunilor stabilizatoare Iunctie de irnportanta economica ~i sociala a constructiei,
- eu 0 probabilitate acceptabila ~i cu un cost minim, consrructia sa ramana
apta de a fi utilizata In scopul ~i pe durata de viata pentru care a Iost
conceputa,
- sa reziste la toate actiunile ~i influentele susceptibile de a se exercita pe
durata executiei ~i exploatarii constructiei,
- sa fie astfcl conceputa Incat 0 defectiune posibila cauzata de 0 explozie,
un soc sau 0 greseala umana sa ramana intr-un raport acceptabil rata de
cauza care a produs-o.
Defectiunile pot fi limitate sau evitate prin alegerea unui tip de structura
mai putin sensibila la perieolele potentiale, alegerea unei structuri care sa rcziste
~i In cazul elirninarii accidentale a unui element component.
Prin norrne sunt precizare metode mai mult sau mai putin complexe de
. ealeul ~i dimensionarea structurilor, metode eare cauta sa tina searna de abaterile
posibiJe ale cazului real fata de eel ideal, de incertitudinile, care pot sa intcrvina
prin abaterile unor date din proiect privind Incarcarile, calitatea materialului,
exactitatea calcului ~i tolerantclc de exccutie. Problema exactiratii calculelor, prin
Iolosirea tot mai frccventa a caleului automatizat capata 0 importanta deosebita,
deoarece punerea problemei estc mult mai abstractizata, iar controlul mai ales al
ordinului de marime al rezultatelor mult mai dificil. Foarte important este modul
cum a fost modelata Iizic ~i matcmatic structura, ori cat de exact ~i complet este
programul de calcul folosit. Rezultatelc sunt incorecte dacii structura a fost
~8
modelata gresit, dad sectiunile ~i rigiditatile elementelor care compun structura
sunt introduse cu valori care difera mult fata de cele finale. Mai mult decat in
trecut astazi sunt necesare metode de calcul aproximative ~i formule, care sa per-
mita stabilirea ordinului de marime a solicitarilor, care conditioneaza dirnensio-
narea, care sa permita 0 predirnensionare a elernentelor principale ale structurii
fumizand astfel date de intrare In programul de caleul mai apropiate de cele finale.
Amt incarcarile care actioneaza asupra constructiei cat ~i raspunsul structurii
caracterizat prin capacitatea de rezistenta sunt rnarimi aleatoare independente. Ele
sunt reprezentate in caleule prin valori normate, stabilite de norme ~i prin valori
de calcuI.
2.2. METODA DE CALCUL LA STARILE LIMITA
Calculul si dimensionarea structurilor de rezistenta din otel dupa STAS
10108/0-78 ~i dupa EUROCODE 1 ~i 3 se conduce cu metoda serni-probabilista
a starilor limita,
Prin starea limita se Intelege situatia in care 0 structura tn totalitate sau
partial devine inapta pentru utilizarea ei mai departe, inceteaza sa tndeplineasca
conditiile de exploatare legate de destinatia stabilita constructiei, implica aparitia
unor pericole pentru viata sau sanatatea oamenilor, implica pericolul de degradare
a unor bunuri materiale sau culturale depozitate in constructia respectiva. Statile
Iimita sunt asadar situatii de la care structura nu mai satisface exigentele de
performanta pentru care a fost conceputa,
Starile limita sunt grupate In doua categorii:
- starile lirnita ultime;
- starile limita ale exploatarii normale.
2:2.1. STARILE UMITA ULTIME
Corespund capacitatii portante maxime a structurii.
tn baza starii limit! ultime trebuie dovedita capacitatea elementelor com-
ponente ~i a structurii tn ansamblul ei, de a prelua cea mai defavorabila si proba-
iJiUi combinatie a tncarcarilor, care poate sa actioneze pe toata perioada de
existenta a constructiei, fua ca aparitia unor defecte grave sa duca la scoatesea
Iin lucru a structurii.
tn aceasta categorie sunt cuprinse unul dintre urmatoarele criterii:
a) Starea limitd ultima de rezistentd
Pe baza unui calcul elastic sau plastic al strucrurii, trebuie dovedit, di
'Iectul cornbinatiei cea mai defavorabila ~i probabila a tncarcarilor, este mai mic
sau eel m111t egal cu capacitatea de rezistenta minima a fiecarui element com-
ponent ~i al structurii In ansamblul ei. in aceasta verificare se VOl' {ua In con-
siderare efectul unor imperfectiuni geometrice ~i structurale. La determinarea
solicitarilor, daca este cazul se va lucra pe structura deformata, utilizand ealeulul
de ordinul II.
In eazul cand structura de rezistenta este calculata In stadiul plastic, veri-
ficarea capacitatii de rezistenta ultime se face pe baza transforrnarii strueturii
intr-un mecanism total sau Partial.
b) Starea limiui ultima de stabilitate: (Ilambaj prin incovoiere, flambaj prin
Incovoierc-rasucil'e, flambaj prin rasucire, voalare).
Trebuie dovedit eli efortul critic de instabilitate (Q), obtinut din cea mai
defavorabila ~i posibila cornbinatie de incarcari este inferior sau eel mult egal
cu capacitatea portanta minima a elernentului verificat, (stalp, grinda sau placa).
In determinarea efortului capabil minim se va lua In considerare ~i efectul unor
imperfectiuni geometrice ~i structurale.
c) Starea limitd ultima de pierdere a pozitiei (prin rasturnare, d.eplasare,
ridicare de pe reazeme).
Trebuie ararat ca efectul destabilizator al combinatiei cea mai defavorabila
~i ptobabila a incarcarilor este mai mic, sau eel mult egal cu efectul fortelor care
asigura stabilitatea pozitiei constructiei.
d) Starea limitd de oboseald
Criteriul de verificare la oboseala consta in a arata ca efectul unei tncarcari
variabile In timp ca intensitate ~i directie, suprapus peste efectul tncarcarllor
permanente estc mai mic sau eel mult egal eu capacitatea minima de rezistenta
la Incarcari repetate a elementului verificat.
e) Ruperea unor sectiuni critice
Trebuie dovedit eli solicitarile In unele sectiuni critice (prinderi, imhinari,
articulatii), din cornbinatia cea mai defavorabila si probabila a Incarcarilor nu
depasesc capacitatile de rezistenta minime ale aces tor sectiuni critice.
f) Aparitia unor defortnatii remanente excesive
Dcformatiile rnani care se del-volta 111 structura inainte de faza de mecanism
total sau partial reprezinta, de asernenea, 0 stare lirnita ultima.
41
 2.2.2. STARILE LIMITA ALE EXPI.;OA;'FA.Rn: NORMALE 2.3.2. CLASIFICARI

Statile ale exploatarii normale sunt legate de criterii, care asigura In

limita
1) dupa STAS 10101/0-75
conditii normalc de tncarcare 0 exploatare normals a constructiei.
Fenomene care pot sa duca la Intreruperea capacitatii de cxploatare norrnala Tabclul2.1
a constructiei sunt:
Categoria de Inciircare Simb. Caracterizare

a) Deformatii si deplasdri e/astice mari Permancnte P se apl ica tn mod continuu cu 0 intensitate practic
consranta in raport cu timpul

Deformatiile ~i deplasarile elastice nu influenteaza In mod important capa-

citatea de rezistenta a unui element sau a unei structuri. Influenta deformatiilor
Temporare T sc aplica in mod intermitent sau cu 0 intensitate variabilil
poate sa fie prinsa In calcule printr-un calcul de ordinul II. Aparitia unor defor- in raport cu timpul
matii peste anumite valori adrnise pot sa fie cauze de avarie a unor elemente
neportante ale constructiei, (pereti, ferestre, etc.) sau a unor instalatii.
Cvasipermanente C se aplica ell intensitiiti ridicate.pe durare lung! sau in mod
frecvent

b) Osci lati i ale structurii de rezistenta

Variabile V Intensitatea variaza scnsibil In raport Cll timpul, iar

Oscilatii ale structurii de rezistenta din actiunea dinamica a Incarcarilor, In incarearile pot lipsi total pe intervale lungi, de timp
special din actiunea vantului, produc senti mente neplacute de insecuritate
ocupantilor. Marimea acceleratiilor lirnita a oscilatiilor din Incovoiere In functie
de frecventa oscilatiilor este data In paragraful 5.1. Exceptionale E Intervin foarte rar, eu intensirati semnificative pc durata dc
exploatare a unei cladiri

2.3. ACTIUNILE CARE SE EXERCITA ASUPRA CONSTRUCTIILOR 2) dupa EUROCODE 1

a) in functie de variatia tncarcarilor In timp:
Problemele legate de valorile normate ale actiunilor, cocficientii actiunilor - de ex.: greutatca proprie a structurii ~i a echipa-
actiuni permanente (G)
mentelor fixe;
~i gruparilor de actiuni vor fi prezentate In paralel dupa norrnele STAS ~i
- actiuni variabile (Q) de ex.: incarcarile de exploatare, actiunea vantului
EUROCODE. I~

sau a zapezii.
- actiuni aceidentalc (A) de ex.: i'ncarcari din seism, explozii, socuri,
2.:U. DEFINITII b) In functie de variatia incarcari lor In spatiu:
- actiuni fixe, ca ex.: grcutatea proprie;
a) 0 actiune (F) estc:
- actiuni libere, putand avea dilerite dispozitii geometrice, ca ex.: Indircarile
- 0 fort a (0 incarcare) aplicata structurii (actiune directa) sau, mobile din exploatare, actiunea vantului, a zapezii etc.
- 0 deformatie impusa, (actiune indirecta) de exemplu efcctul tcmperaturii
e) clasificari suplimentarc sunt legate de raspunsul structurii de ex: actiunca
sau deplasarea difcrentiata a rcazernelor. statics si
, dinamicii a vantului.
42 43
 1.4. VALORILE NORMA'fE ~I DE CAl!CUL ALE IN'FENSITATU Tahelul 2.4.1 (continuarc)
iNCARCARILOR PERMANENTE ~I UrILE (VAR'IA,BILE) ,
0 I 2' 3 4 5

4. Birouri ~i alte indiperi de lucru

2.4.1. In STAS HH01l1-78 este stabilit modul de evaluare a Indirdirilor din institutii administrative, ~!iinti-
fice ~i de proiectare, siili de cIasii
permanente; precum ~i valorile normate ale interrsitatii acestor mearcari.
rata aparatura de laborator, !)ii1ide
In eazul dnd incarcarile permanente au un efeet favorabil asupra sigurantei lectura 2 Om) 3 (Jon 500
constructiilor, coeficienti] acestor incarcari In vederea determinarii Incarcarilor de
5.
'.
Laboratoare sau cabinets medi-
calcul vor fi subunitani.
calc, ~tii'ntifice, de Invat1imiint, de
In standard sunt date greutalile tehnice ale diferitelor materiale de calcul. Buciitariile cantinelor, etaje
constructii, precum ~j valorile norrnate ale Incarcarilor.permanente, curente, ale rchnice , conform conditiilor de
exploatare dar nu numai putin de 2 (')()O 3 000 SOO
diferitelor clemente de constructii: elemente din beton ~:i heron annat, izolatii
h,idf@fuge, termice ~i foniee, pardoseli ~i w@ret'i. 6.
- Balcoane, logii - cea mai defavo-
InSTAS 1010lf:g~75 ~i 1010112Al-78 sunt stabilite modul de evaluare a in- rabilii dintre ipoteze
a) incarcare distribuitii pe 0 bandji
cardil1ilor utile eurente, precurn ~i valorile normate ale acestor tncarcari '(tabelul 2.4.1).
de O,H m lii(ime in lungul ba-
lustradei 4 ()On - 500
Tal}elul 2.4.1 b~ Incarcare distribuita pe toatii .
suprafata 2 000 - SOO

tnciircari in 9.. Siilile cluburilor, sali de adun'iil'i,

incarciiri
siili de spectacole, sali de gim-
spatii de verticale ~i
nastica (sport) 4 O()O 4 OIX) I 000
NI'. acces, scari, orizontale pe'
err, Destinatia cHidirii sau incaperii Incaperi Observatii
vestibule balustrade -. 10. Siilile eomerciale ale magazinelor,
coridoare siili ale muzeelor ~i expozitiilor 40(){t) 4 000 I (i)OO

N/m? N/m2 Nlm2 15. Depozite de cii'rti, arhive libriirii,

() , conform inciircarllor maxirne da.r
I 2 3 4 5
1.
eel putin 5 000 4 000 I noo
Acoperisuri necirculabile eu pante
1,2,3,
a) > I : 20 ,
b) $ I : 20 ;
500 - - Observati i
750 - -
1. Inciirdirile indicate in tabel sunt raportate la suprafata orizontala a acoperisului
2. Acoperisuri cireulabile 2. Acoperisurile considerate CCl neoirculabile trebuie sa lndeplineasca una din urmatoarele
conditii:
a) utilizate in scopurl de odihna, , - scarile de eirculatie curente sa nu conduca la acoperis; .
I"
distract] i cu aglomerar] red use - srraturile superioare ale Invelitorii sa IlU permita 0 circulajie curentii pe acepens.
de oameni 2 000 3 000 3. La aeoperisuri !ji acoperisuri terase nu se iau simultan tn consideratie incarcarea cu zapadii
SOO 1,3
b) aglomerarl mari de oameni si lncarcarea udla.
fiind posibile 4, t~ciirGafea utilii pe coridoare si depcndinte poate fi luatii cu aceeasi valoare ca -in locuinte'l
4 On~) 4 ()O() I (Jon

3. Locuinre (i nclusiv coridoare ~i Valoarea Incatcarii se modifica d€ la 1500 N/m~ la 2000 N/m2 In cazul
dependinre), griidinife de copii, planseelor din clemente liniare.
crese, dorrnitoare comune, hote- . Valorile rrormate precizate In standard nu tin seama de:
luri , camere in sanatorii, spitale ~i
alte ins,titurii similare
I 500 ('l()()
efectele dinamice pwduse In timpul funqionarii unot lltilaje, sau la
3 SOl') 4
descarealiea unoI' obiecte gJ.7ele;
 - greutatea unor obiecte grele situate In Incaperile cladirilor de locuit, Pentru cateva lncarcar! curente, permanente ~i utile, in tabelul 2.4.2, sunt
social-culturale: sobe, case de bani etc.; date valorile maxime si minime ale coeficientilor 11.
- incarcarilc date de utilajele speciale ale cladirilor (vase de expansiune, Pentru 'incii.rcar~a data de zapada ~i actiunea vantului valoarea aces tor
rezervoare, ascensoare etc.); coeficienti, denumiti coeficienti partiali de siguranta ~i notati cu 'Y este data In
- greutatea peretilor despartitori. (2.5.2) ~i (2.7.4).
Inciirdirilc date de peretii despartitori neportanti, ill functie de greutatea lor pe TabeluI 2.4.2
metru liniar se poate considera ca 0 Incarcare uniform distribuita de 500 N/m2 .
pana fa 1500 N/m::!. . . /I

Tipul indirciirii
Stalpii de colt ~i cei curenti ai cladirii, care se afla la 0 distanta de ccl mult max min
50 em de benzile de circulatie trebuie verificati ~i la 0 forta orizontala aplicata
la 0 inaltime de 1,20 m fa~a de baza: Greutatea elementelor din beton ~i otcl 1,1 0,9
Greutatea clementelor din belen usor 1,2 0,9
- sHilpii de colt 550 kN; Greutatea elemcntelor de izolatic, egalizare 1,3 0,9
- stalpii curenti 250 kN.
Lnciirciiri pe plansee panii la 2 kN/m1 1,4 -
Reducerea Incarcarilor utile distribuite pe plansee se va opera astfeI: 2kN/m2 -5kN/m2 1,3 -
~ 5kN/m2 1,2 -
in calculul grinzilor principale corespunzatcare pozitiilor 3,4 ~,i5 din ta-
belul 2.4.1, avand 0 suprafata aferenta A care depa~e~te 18 m2, reducerea Vatiatia de temperatura exrerioara conform ST AS I() I() 1123A-7!l 1,2 0,6
se face prin i'nmultirea lncarcarii cu -coefioientul
3·
c. = 0,3 + JA cu A In m? (2.1)

- 'in calculul grinzilor principale corespunzaroare cazurile 9 ~i 10 din tabe- 2.4.2. EUROCODE I. Part. 2.1 valorile caracteristiee ale incarcarilor, uniform
lui 2.4.1 avand 0 suprafata aferenta de incarcare care depa~e~te 36 m2, repartizate qk ~i concentrate Qk sunt stabilite In functie de categoria lncapenlor.
reducerea tnciirciiri se face prin inrnultire cu coeficientul In cladirile pentru locuinte, birouri, spitale etc. incaperile sunt impartite In
cinci categorii.
~ = 0,5 +}; cu A 10 m 2 (2.2)
- Categoria A - lncaperi In cladiri rezidentiale
tn cazul elementelor portante verticale ~i fundatiilor corespunzatoare - tncaperi In spitale, hotele
cazurilor rnentionate 3,4 ~i 5, indiferent de suprafata de planseu aferenta, - Categoria B - birouri
t
reducerea incarcarii se face prin inmultirea cu coeficientul - Categoria C C, - incaperi cu mese (scoli, restaurante, siili de receptie)
C~ - incaperi cu scaune fixe (teatre, cinematografe, sali
de lectura)
11, = 0,3 + (~ (2.3)
vm C, - Incaperi care permit depJasarea libera a persoanelor
,
I
(spatii de expozitii), holul de acces In cladiri pu-
In care m~estc numarul planseelor deasupra sectiunii elementului care se
blice, hotele)
verifica. In numarul III nu intra acoperisul si planseele etajelor tehnicc.
C4 - tncaperi ln care au loe manifestari fizice (dans, girn-
- in cazul elerne ntel or"portante verticale ~i Iundatirlor corespunzatoarc ca-
nastica)
zurilor 9 ~i 10 din tabelul 2.4.1 coeficientul de reducere se deterrnina din: C-I - lncapcri cu aglornerari marl de persoane (sali de
(l,6 sport, de concert inclusiv spatiile de acces)
112 = O,-5 + I· (2.4) - Categoria D D, - incaperi cu capacitate de depozitare redusa
"111 D'1 - Indiperi eu capacitate de depozitarc mari, supcrrna-
In ST AS 10 IO1/01-77 sunt date valorile coeficientilor Il ai incarcarilor In gazinc
vederea determinarii Incarcarilor de calcul pentru veri'ficari la diferitcle stari - Categoria E incaper! cu posibilitate de depozirare Ioartc mare
limita.
(biblioteci).
461 ~ __ ~ ~ _
 2.4.2.1. Valorile actiunilor Tabclul 2.4.4

Tabclul 2.4.3 Cft Qk

Caregoria [kN/m2] [kN]
Categoria lIk Qk
[kN/m2] [KN] Categoria F 2,0 10
Categoria G 5,0 45
Categoria A - general 2,00 2,()O
sdlri 3,00 2,00
Pentru 0 axil cu latimea de 1,8 m cele doua forte concentrate Qk se repar-
balcoane 4,00 2,00 tizeaza fiecare pe 0 suprafata de 0,2 x 0,2 m, coeficientul a.=1,0.
Categoria 8 3,00 2,00
Categoria C. C1 3,00 4,O() 2.4.2.4. Incardiri pe acoperlsuri. tn functie de posibilitatile de acces pe
C2 4,00' 4,O() acoperis sunt prevazute trei categorii.
C~ 5,00 4,00 Categoria H - acoperisuri neaccesibile cu exceptia lu~rarilor de ~ntretinere.
C4 5,00 7,00 Categoria I - acoperisuri accesibile In cladiri cu 'incaperi in ;at~go~~ A - C:-
c.~ 5,00 4,O() Categoria K - accesibile serviciilor speciale, de exemplu mcarcan eu heli-
Caregoria D - DI 5,00 4,00 coptere.
D2 5;00 7,()0
Caregoria Ii Valorile incarcarilor pe acoperisuri sunt date In tabelul 2.4.5
6,(Jt) 7,00
Tabclul 2.4.5
(/k Qk
2.4.2.2. Factori de reducere a incarcarilor. La calculul elementelor ori- Categoria [kN/m2] [kN]
zontale ale structuriJor (plansee, grinzi), la evaluarea Incardirilor de calcul se
introduce un factor de reducere a" ~ care pentru incaperile din categoria A pana Categoria H tnclinatia ~ 20· 0,75 ],5
Ja E rezulta din relatia (2.5) lnclinatia > 20· 0 1,5
Categoria I < 2()· 3,0 1,5

(2.5)
In care: 2.4.2.5. Forte orizontale pe balustrade sunt date in tabelul 2.4.6

c= 5/7 ~i AI) = 10 rrr'; A - suprafata de Incarcare aferenta. Tabelul 2.4.6

- valoarea coeficicntului de combinare care se va Ina 'l'n = 0,7 pentru cate- lit
Caregoria
goriile A, B. C, E ~i F ~i 'l'n = 1,0 categoria D. [kN/m2]

La caIculul elementclor verticale (stalpi) factorul de reducere aB, pentru Categoria A 0,5
toate categoriile A-E rezulta din (2.6) Categoria B tii C1 1,0
Categoria C~, CJ, C4, ~i D 1,5
2 + (/I - 2) 'Vn Categoria C5 3,0
Un = n
S 1,0, (2.6)

cu: 11 - numarul etajelor de deasupra elementului verificat.

2.4.3. COMPARATIE INTRE BTAS lOWlIOA-7'1
2.4.2.3. Pentru garaje ~i trafic de vehicule sunt stabilite doua categorfl: 1010112AI-7S ~i EUROCODE 1-1993
privind bazele calculului structurilor ~i evaluarea actiunilor
Categoria F - garaje, spatii de parcare, cu vehicule cu greutate 30 kN ~i
nu maru I de locuri 8.
In ambele norrne calculul ~i dimensionarea structurilor din otel se conduce
Categoria G - garaje, parcare, zone de livrare a marfurilor, vehicuJe eu
greutate 30 kN ~i 160 kN. eu metoda semi-probabilists a starilor limita.
- Statile lirnita ultime
Valorile Incardirilor In garaje pentru categoriile F~i G sunt date In tabelul 2.4.4. - Starile lirnita ale exploatarii normale
·8
 A
0(, ) 0(2 In figura 2.4.2 sunt aratate variatiile factorului 11, respeetiv aD in functie
de numarul 11 al etajelor de deasupra nivelului eonsiderat. Se observa diferente
',0 c:AA 2. S b)fo2(2.2)
r""'"
r::::::: ~ - ~-
r-. I-
--=
---
./
F=
foarte mari de 15% intre aD ~i II J ~i peste 25% Intre an ~i 112. Aeeste diferente
trebuie reconsiderate eu atat mai mult eu cat la determinarea incarcarilor de ealcul

-
0)8
coeficientii partiali de siguranta pentru incarcarile utile dupa ST AS au valori
0)6 bc,d.1) oCA d.Sa) inferioare, vezi tabelul 2.4.2 fata de valoarea unica rQ = 1,5 dupa Eurocode.
In tabelul 2.4.7 sunt prezentate eomparativ valorile actiunilor utile, carac-
teristiee qk de pe planseele diferitelor tipuri de incaperi tinand seama ~i de
diferenta dintre coeficientii partiali de siguranta, mai mici dupa STAS; rezulta
A[ ca fata de Euroeode 1 incarcarile pe plansee sunt subevaluate eu circa 20-25%.
182022 26 30 3t. 3638 42 [.£j 9J 54 58 .
Tabelul 2.4.7
:
Fig. 2.4.1 Diagrama coeficientilor a STAS Euroeode
Poz. Poz. 10101I2AJ-
In privinta valorilor normate ale actiunilor permanente si utile nu sunt de STAS E.!. INCAPER[ -75 qk qk Q
semnalat diferente rnari. ' [kN/m2] [kN/m2] [kN]
.:
In EUROCODE ~ i'? afara de val?~-ea caracteristicii a incardirii utile qk k:N/m~
A

ca ~l In STAS, cste data ~l valoarea uner forte concentrate Qk pentru verificari locale. 3 A Locuinte, spitale, hotele 1,50 2,0 2,0
Aceste valori caractcristice se reduc pentru: scarl 3,00 3,00 2,0
4 B Birouri 2,00 3,00 2,0 I'
- elementele orizontale (grinzi) cu factorii dupa STAS a (21) N (2?) C) Slili cu mese: de clasa, restaurante etc. 2,0 3,0 4,0
dupa EUROCODE aA (2.5) J ',"""2 ._
5 C2 Sali cu scaune fixe teatre, cinematografe 2,0 3,0 4,0
- elemente vcrticale (stalpi), cu factorii C3 Sali care permit deplasarea libera 4,0 5,0 4,0
dupa STAS llJ (2.3), 112 (2.4) sali de expozitii
dupa EUROCODE aB (2.6). 9 C4 S1tli care permit activit1tti fizice gimnas-
Hea, dans 4,0 5,0 7,0
A In ~igllra 2.4.1 sunt prezentate variatiile factorului a dupa cele doua norme 10 D Magazine 4,0 5,0 4,0
tn. functie de suprafata de incarcare A [rrr'] aferenta elementului considerat. 5 A Balcoane pe 0 1lilime de 0,8 m In lungul 4,0 4,0 2,0
Difcrentele sunt minimale. balustradei
o(.a

1,o '21/'22
~\
25. INCARCARI DATE DE ZAPADA
0,7 5!\\ r,- -_
oCBL(2.6)

_\ ,<, I-- ---

I
25.1. EVALUAREA INCARCAruLOR (EXTRAS DIN STAS 10101/21-90)
0,5
r-, ~2(2.4 )
r-----.:.t--,..._ ) Actiunea zapezii se manifests prin sisteme de forte, distribuite, statice,
e ,~
1 (2.3)
r-- I- actionand asupra elementelor de constructie expuse.
Intensitatea normata a tncarcarii data de zapada p:
se deterrnina cu relatia:
c:
(2.6)

5 10
. in care:
gz - greutatea de referinta, care se stabileste avand in vedere harta de zonare
20 30 40 50 n
(ST AS 10 10 1121-90), din tabelul 2.5.1, pe suprafata orizontala a aco-
Fig. 2.4.2. Diagrama coetlciemilor 'I') ~i aD
perisului, eu perioada de revenire de 10 ani.
50
 Tabelul 2.5.1
Tabelul 2-.5.2 (continuare)
Zona g: [kN/m2) Zona hIll s. [kN/m2] hon & [kN/m2) hm g: [kN/m2)

A 0,90 E 700 1,50. I 200 2,40 2 000 4,XO 13 = 2h dar 3m < 13 < 1)5 m
B 1,20 E XOO 1,70 I 40O 2,X5 2 200 5,XO ~
C 1,50 E 90() 1,85 I 600 3,40 2 400 6,70 J h
D I,XO E I ()OO 2,00 I ROO 4,00 2 500 7,20 "',1'-+---..., Cz = 1

C.. - coeficientul prin care se tine seama de conditiile de expunere Cz2 = Czv + Cza
4
a constructiei;
C; = 0,8 - conditii normale; Cza

Tabclul 2.5.2 -~~

r-, - Cz2
cu respectarea condi~iilor :
Forma cc opar i s u t ul (
\ 13 Czv:=:; 2)5 h (h in [mJ ,gz in [kN/m2J
Nr. Scheme de incCircare Coefi c i ent ij CZi Czv !--=:-
7 gz

Czv :=:;4 pentru elemente dub I u

rezemate
~ 0<- CZl
J 0 <oC:=:; 30° 10
1. Czv" b pentru elemente in
30° <0< ~ 60° 60-0<:.
]f consol d
0
oC > 60 0 m1 sl m2 - coeficienti referitori 10 frac-
1111111111111111111 Czl tiunea
, din incorcarea cu zapa-
do miFato de vant de parti Ie

CZl se determine conform de cc op er is cu lungimile 11

2 c=:tJ Nr.l

Varianta

tutui CZl
de variatie,

se aplidi in cazul
IT a coeficien-

0,5 pentru
respectiv

cu valorile:
121

c coper is ur i cu ponte oC:=:;20°

I 111111111111111111111 CZl 0( >150
0,3 pentru ncoperi sur i cu pante ec >20°

II ~111111111'1 111111111:;
Czc - coeficient referitor la aglo-
l25Czl 075tzl
merarea pr o.dusii din 01 une-
carea zapezii
~
\
X, Cz = 1)0
daca oC :=:;15° - Cza=O

oC CZ2 CZ3 dccii ec 15° se considera co 50% din

30 -+0<: zopada de pe ponto cccperisut u l su-
3 o~ 30° 1,0 30
I I
~rc<
Czl perior adjacent denive lori; code pe
60-0(.
300< «, :=:;600 2,0
30 ncoper is u l inferior ~i se djstribu-
0( >60 0
0 2,0
ie trjunghiuli lor con form schi!ei.
Cz2
------i
S2__ ~ __
 Tabclul 2.5.2 (continuarc) Tabclul 2.5.3

Zonele din harta

Observatie: In cazul In care Sirnbolul
Starile lirnita ~i gruparile cocficicnr A,B,C,D E
13 > 12 va loa rea Cz de la marg inea de Incarciiri sigllnmla
ac operi ~ u lui cu deschi derea Coeficientii partiali de. siguranta
12 se det e r rmnji prin interpo-
Starile limita ultime de re-
lare intre valorile Cz1 ~i "
<T
OJ'
.... zisten!a t'i stabilitate. Gru- 'I: 'I - 0,4 C <>" ~ 0,3 'I a Yb - 0.4 ~ ~ 0,3 Yb
CZ2. din schema • pari fundamentale tJ e''Iz (! 'Iz

g
Starile limita ale exploatarii
norrnale, lncarcarlle totale Yo 'Ie; - 0,2 ~ ~ 0,3 't; 'IJ - 0,2 ~
0"
"
~ 0,3 'IJ
e Yz e 'I z
s: N de exploatare
s:
5.
Li mi tji r l :
Stiirile limlta ale exploatarii
3m < 12 ~ 15 m normale sub efecte de du-
rata, starile lirnitii ultime. YI Ye "/.r
:
CZ1 = 1 Gruparile speciale ell Incar-
cari zapada secundar
Cz2 si CZ3 se dat errninji conform

punctului 4. Starea limita de oboseala 'Y2 0 0,2

Cz1

Tabelul 2.5.4
C, = 0,6 - conditu deosebite, ca de ex. vant frecvent ~i intens, Inaltimea
constructiei ~ 10m; Clasa
-
Yu 'Y,. 'Y,. 'I,I 'Ie "(r
C; = 1,0 - conditii deosebite de adapostire, de ex. In mijlocul unei paduri, de irnportanta
Inaltimea It < 5 m;
C, = 1,1 - zone de acoperis prevazute cu captatoare solare; I 2,!lO 3,00 1,80 2,00 0,40 0,60
Czi - coeficientul prin care se tine seama de aglomerarea cu zapada II 2,50 2,70 1,60 1,80 0,35 0,55
pe suprafata constructiei expusa zapezii. In STAS 10101121-90 III 2,20 2,40 1,40 1,60 0,30 o ,SO
sunt date valorile coeficientului CZi pentru diferite forme ale IV 2,O() 2,20 1,20 1,40 0,25 0,45
acoperisului (tabelul 2.5.2). V I,SO 1 ,()O - - - -

2.5.2. COEFICIENTI PARTIALI DE SIGURANTA - starea lirnita ~i grupari de Jncardlri la care se face verificarea, conform I
STAS 101Ol/0A-77;. .
. ~ntensitatea de calcul a incarcarii date de zapada se obtine multiplicand - raportul dintre iodircarile gravitationale g" (incarcarea d~stri~uita echi-
intensitatea norrnata a acestei incarcari cu coeficientul partial de sigurantii y valenta, deterrninata pe baza intensitatilor normate, exclusiv zapada, care
Coeficientii partiali de siguranta y se stabilesc conform tabelelor 2.5.3 ~i intervin 10 grupari fundamcntale), ~i mcarcarea data de zapada;
2.5.:4, diferentiat in Iunctie de:
- clasa de importanta a structurii expuse deterrninata conform STAS
- zonele A, B, C, 0 ~i E (vezi harta); ._ 1010010-75.

54
 Tabelul z.s.s (continuarc)
Tabelul 2.s.s

Is=2h dor .
cu condit i a Sm<ls ~ 15m

.
Formo ccoperisutui
Scheme de Inccrc cre
Coeficien!ii
-
Czl ~ , )1-1 - 0)8

-
4 1 oC ~ 15° - jJ--s = 0
tit ~
oC> 15° p's rezulta din repartizoreo
0<. e~oC~30c 30° -c ec < 60° 0<.. ~ 60"
~ t ri unghiulara 0 50 % din greu-
J1~ ~~
~ )L1 0,8 0)8 (60-oC)/30 0,0
r- lfLl tatea zapezii pe ponte adincitCi
I 11111111111111111)1-1 Is cu t= 2 ~N 1m3
IT II I I I II II 0)5 fL 1
jJ..w=(b1~ b2)/2h~th/Sk

dor cu conditio
, 0,8 < )l-w <4 m

X;~ }A- 2 = }J-s +j-Lw

L_ t----',_
\ o <oC<15° 15°< 0(<30° 30'l<oC.<6(f0(>60<

)1-1 0,8 0,8 0,8(60-«:)13: 0,0

}l2<i1II III :I ""l I J11oC.2

)"L2 0,8 0,8 + 0,6'" -15)13:1,1(60-«:)130 0,0 2.5.3. EXTRAS DIN EUROCODE 1
~,sfl'L
j12<C2 Intensitatea normata a tncarcaril cu zapada S == p~ se determina cu relatia:
)lloCt 111111 I
0,,5jLlo(2 I 11111II (2.7)
.. In care:
/~~r'- Ili - este coeficientul aglornerarii cu zapadii;
0 < «: ~ 30° 30° < 0( < 60°
I
i---- --,_ S; - valoarea caracteristica a tncarcaru cu zapada pe suprafata orizontala
ji--1 0,8 0,8 (60 -cC)/30
In kN/m2, stabilita prin norme nationale (tabelul 2.5.1);
I
lllllUJlP jl1 )-1-3 0)8-0\80(/30 1)6 Ce - coeficientul prin care se tine seama de conditiile de expunere. Valoarca
I uzuala C(! = l,O;
G coeficient termic. Valoarea uzualii C, = 1,0.
TI/r--.....f01] ~3 /r.--...._ b ~ 15m
-- 13 = t:i
1 -

Tn tabelul 2.5.5 pentru cateva forme ale acoperisului sunt date schemcle de

- ,_ -~-
Is -15
- -
b,> 15m

2h/sI(
-- 13 -15m

dor cu conditio
irrcarcare cu zapada ~i relatiile pentru deterrninarea valorilor coeficientilor de
aglomerare,
b b )l3 Valorile coeficicntilor partiali de siguranta corespunzatori pentru zapada
'0 8 ~ f1.- 3 ~ 3
sunt date in cap. 6.
..
in tabelul 2.5.6 sunt date valorile densitatii 10 kN/mJ In Iunctie de tipul
zapezii.
 Tabelul 2.5.6
linii continui valorile coeficientilor Czi ~i prin linii intrerupte valorile coeficientilor
Densitatea J-Li' Se constata valori rnai mari Cll 25% a coeficientilor dupa STAS fata de
Ti p u I z dp ez lt [kN/m3) Eurocode 1.
ProaspatCi ')0
Tasata 2)0
Veehe 2,5 - 3)5 2.6. NOTIUNI ELEMENTARE DIN DINAMICA STRUCTURILOR

Urne d d 4p
2.6.1. GENERALITATI
2.5.4. COMPARATIA YNTRE NORMA STAS 10101121-90 SI EUROCODE 1-1993

Incardiriie din actiunea vantului, cutremure de paraant, explozii, soeuri, au

A 1. Fo~ulele pentru de~erminarea intensitatli normate a incarcsrii eu zapada asupra elementelor de constructii ~i constructiilor In ansamblul lor un efect
III cele doua norme (2.5.1) ~1(2.5.2) au 0 alcatuire asernanatoare cu diferente de dinamic. Datorita variatiei lor in timp incarcarile dinamice dau nastere la forte
notatii. De exemplu: ' mas ice al carer efect nu poate fi neglijat, Spre deosebire de statica constructiilor
la care 0 structura este deflnita ca un sistem format din elemente elastice, 1n
(2.8)
dinamica constructiilor 0 structufa se considers format~ din elemente elastice fara
2. In Eurocode In formu-la (2.8) intervine un al treilea factor C, - coeficient masa ~i din mase, astfel ea pe Hinga elementele elastice care sunt capabile sa
termic, pentru care se propune Insa ca valoare uzuala C[ 1. = inmagazineze energie potentiala, masele sunt capabile sa inmagazineze energie
. 3. V~loarea ~reuta~ii de referinta gz == S" se stabileste pe baza hartilor de cinetica. De aici 0 alta diferenta tntre calculul static elastic ~i eel dinamic,
zonare nationale (fig. 1 din STAS 10101/21-90. deoarece elementele elastiee in sistemul static prirnesc energie numai din fortele
4. In fig~ra ~..5.l ~unt adHate diferentele in evaluarea coeficientilor de exterioare, in calculul dinamic pot interveni schimburi de energie. Un astfel de
aglo~erare a zapezu dupa cele doua norme In functie de panta acoperisului: prin scbimb de energie este baza tuturor fenomenelor de vibratie. Aceasta conduce In
general la 0 reducere a energiei mecanice a sistemului prin transformari in alte
forme de encrgie (calorica sau de radiatii).
Czi )JLi Pentru a tine seama de efectul acestor fenornene in calculul constructiilor
trebuie ca pe langa elasticitate ~i mase a unui sistem dinamic sa se considere ~i
o a treia marirne ~i anume amortizarea .
.,
2.6.2. VIBRA"fn MECANICE LINIARE A SISTEMELOR CU UN GRAD
DE LIBERTATE [2.3] [2.4]

ec Fig. 2.5. L Diagrama coeficientilor
0~o~--~'5~O----~30T-O-----~~o----~ar~~- ~~i ~
,~--------------------------------------------------~---------------------
In figura 2.6.1 sunt aratate schematic sistemcle dinamice cele mai simple
ale unui oscilator eu masa punctuala m, constanta elastica K ~i coeficientul de
amortizare C.
Un astfel de sistem dinamic poate fi caracterizat printr-o singura marime a
deplasarii II, v sau 1V a masei 111, In raport cu sisternul de axe x, y sau z, sistcmul
fiind definit din aceasta cauza ca sistcm dinarnic cu un singur grad de libertate.
Dad In calcul se considera masa concentrata intr-un singur punct ~i pentru
definirca cornportarii dinamice sunt necesare cele trei componente ale deplasarii,
sistemul dinamic are trei grade de Iibertare §i are sase grade de libertate In cazul
di sunt ncccsare ~i cele trei rotiri.
 J"
kn

kj

@ © x. x
Fig. 2.6.1. Sistemul dinamic al unui oscilator punctual

1n cazul strueturilor eu muite nivele concentrand masele la nivelul fiecarui

planseu ~i daca sistemul ~i incarcarea sunt simetrice fata de axele de eoordonate,
sistemul are n grade de libertate, nurnar egal eu numarul etajelor (fig. 2.62).
Unit)
~m
kn
4-

® @
- ...
k'
J
-~
Fig. 2.6.2 Sisterne cu n grade de libertate
- ... Fig. 2.6.3. Tipuri de vibratii

_ m,
k, P1ltl
-

2.6.3. VIBRATIT MECANICE

In care:
Intr-un punet oarecare al sistemului dinamic, 0 forta sau 0 alta marime,
depIasare, viteza, acceleratie, pot fi exprimate printr-o relatie x (t) ill functie de x - este amplitudinea;
timp. Aceasta modificare nemonotona a unei rnarimi fizice intr-un interval de co = 2 niT - este frecventa circulars Il'I [lis];
timp poate sa fie considerata ea 0 vibratie. Diferitele tipuri de vibratii sunt aratate - cste pcrioada miscarii;
T
In figura 2.6 ..3. I _ cste frecventa (numarul de vibratii pe unitatea de tirnp) In
f=y
2.6.3.1. Vibratii armonice. In figurile 2.6.3 a ~i 2.6.3 b sunt aratate vibratii [HJ;
armonice definite prin ecuatia:
x (t) =x sin (oot + <p) (2.9)
- cste unghiul fazei initiate (I = 0).
t:l
DO
 Daca x (t) reprezinta 0 deplasare, viteza rezulta In concluzie ecuatia diferentiala a miscarii rezulta:
m.l~ + cy + ky- Wet) = O. (2.14)
x(t) = ~:. = x 00 cos (Wl. + <p) = X 00 sin (wt + <P + n12) (2.10)
in cazul W (t) = 0 se obtine ecuatia vibratiilor proprii amortizate.
~i 0 acceleratie
m.Y + C_l~ + ky = 0 (2.15)
X (I) = - X w2 (sin W( + <p)= x w2 (sin wt + <P + 1t) (2.11)
~i ecuatia vibratiilor proprii neamortizate
deci cele doua vibratii corespunzatoare vitezei ~i acceleratiei sunt defazate eu
nl2 respectiv 1t, fara de vibratia care reprezinta deplasare. mj; +ky = 0 (2.16)
Vibratiile arrnonice din (fig. 2.6.3 c, d) sunt definite prin ecuatia:
2.6.4.1. Vibratil proprii neamortizate. Ecuatia (2.16) se poate seric:
x (I) = x (I) sin (wt + <p) (2.12)
" k
V+-j'=O (2.17)
~i caracterizeaza 0 vibratie armonica crescatoare (3 c) ~i amortizata (3 d). • /1/'

eu solutiile:
2.6.3.2. Vibratii periodlce. 0 vibratie periodica poate fi definita ea 0
suprapunere a unui numar finit sau infinit de vibratii armoniee. Frecventa unei y = .11 eos wt
vibratii period ice este un multiplu tntreg fata de frecventa de baza.r = liT. )~= -.YW sin wt
o
vibratie periodiea poate fi definita printr-o serie Fourier de forma:
)! = -;Y w'l cos wt
x(t) = (~) + 2:
11=1
(all' cos n 000 t + bll sin 11 Wo I) (2.13) Introducand In ecuatia 2.l7 avem:
k
In care: - .J'; w2 cos WI + -11/ ~V cos wt = O.
Wo = 21tIT
Rezulta:
(2.18)
a() = -=-T? JT() x(t) dt /II

~i deci Irecventa circulara proprie neamortizata:

({II =t fT()x(t)
?
cos 17 Wo t dl
00 = ~-;;
{k In [llsec] (2.19)
=: fTo x(t)
('

?
b,! sin 17 wot dr.
'I
respectiv frecventa proprie neamortizata
In figura 2.6.3 e este schematizat efectul unei explozii ~i In figura 2.63 f
Ie = we In [H __1. (2.20)
tipuL unor vibratii corespunzatoare unor fenomene stohastice (aleatoare). -,
?it

Relatia (2.18) se poate modifica dad se introduce alungirea firului tncarcat

cu forta m.g
/II.g
2.6.4. SrSTEME CU UN SINGUR GRAD DE LIBERTATE 8.,. = =t:
"
ell:
Considcrand situatia prezcntata In figura 2.6.3a se poate serie: suma for- 002 :; -
k
= -g
m 15."
~elor exterioare egaJa cu:
se obtine:
Wet) - C_l~ - kv Ie = _I
2)(
GZ [H-l-
~s:: (2.21 )
~icare .conform legii Newton este egala cu:
In care 8s{ reprczinta sageata dupa directia _l' din incilrcarea co greutatca corpului
m . "
l' 111 miscare egala ell m.g.
 Daca este verba de 0 bar:' ~ vI·
" ~ . . a mcastrata a un eapat §i Iibera la celalalt
X~:~ ~tbar~i ~in~~or~~~!~a
barei (m.g).
;2/1)~'):
refera la clepla~area ~e orizontala a capului
p icata 10 acest pnnct §l egaJa cu greutatea total a a
Norand raportul dintre doua amplitudini
decrement logaritmic, se obtine:
conseeutive y, §1 J'2 cu 0, numit.

2rcD
(2.29)
2.6.4.2. Vibratii proprii amortizate. Cu solutiile:
y = )", e)J pentru valori D mici, se poate considera valoarea decrementului logaritmic

.v =.f A e}J o = 2 rt D . (2.30)

)~=j}A2e)J Valoarea 0 poate fi interpretata ca reducerea arnplitudinii vibratiei Lll'

ecuatia (2.15) se poate scrie: raportata fa amplitudinea y de 0 perioada ;~. De exemplu 8 = 0,02 reprezinta
reducerea eu 2% a amplitudinii pe 0 perioada de oscilatie,
A2 + C A + !... = 0
III m (2.22)
cu radacinile: 2.6.43. Vibralii proprii fortate en excitatie arrnonica. in ecuatia (2.14)
se introduce: ee
A==-_f_+ fC2 _ k
= L ~ cos (2.31)
2111 - V 41112 /11 • (2.23) Wet)
1=1
Wi t.

Vibratii se produc nu rna i atunci caned: Solutia ecuatiei diferentiale este forrnara din solutia omogena (2.25) ~i S0-
c 2 k lutia particulara:
4/112 - m < 0 (2.24) ,II = .Y sin (WI - <1» (2.32)
solutia ecuatiei diferentiale In acest caz va fi: in care deplasarea de faza <1> rezulta din:
c j = -o - 1

(J
(1)

y == y e-2m' .eiw., ta n <1> --:.._c-=- (2.33)

(2.25) rc (1)"
in care frecventa proprie amortizata: - ~
~i amplitudinea:

'IIi:«,
- 4,;2 I
I
~
Y = T
IV
(2.34)

=W
" 1- (
2 "kill
~J == W ~1 -
e
D2 (2.26)
eu W = We rezulta:
~ Iii
deci frecvenja pro .: .' . . n
1
. . plIe a ststemului amortlzat este rnai mica de f " cat ~ )1=-'-
. k 0
(2.35)
mu UJ neamoruzar. Pentru valori .. DO' 10 cazu srste-
n mici, < ,1"se poate considera weO = We
marimea XIII estc definita curba de rezonanta (fig. 2.6.4). In diagrarna ca abcisa este
Ccri) -? r;-k
'l/Km
- -
(2.27) censiderat raportul wl(;))" ~i ca ordonata factorul de majorare a amplitudinilor XIII'
tare rezulta din:
In cazul valorilor miei ale raportului 'wlwe (frecventa preprie a tfldirearii
c2 k fortate W fata de Irecventa proprie a sistcmului nearnortizat W,,), sistemul se com-
4m2 - ;; = 0, porta cvasistatic eu v = Wlk. Yn cazul apropierii celor doua frecvente creste
;i este detinita ca arnorti .. efectul dinamic In functie ~i de valoarea amortizarii. in cazul W = We apare
=
V

izare: I izare cntica eu perioada WeO 0 ~i factorul de amor- fenornenul de rezonanta. Tn cazul unor valori reduse ale amortizarii ampliludinea
maxima sc poate calcula din:
D=_£_=__£_
?r.:- c·ail (2.28)
- "kill
(.::, lax =: ~ pentru 0 < 1 (2.36)

, t_ "': ...... , ....1

 Xm Fig. 2.6.4. Unda de rezonanta ~i pentru un oscilator amortizat, se obtin In cazul unei excitatii neperiodice
200
oscilatiilc de raspuns.
In cazul oscilatorului neamortizat
100
l u(t) = _1-
IIIWo
f()
PCT.)sin OOo(t - T.) d r,
.
(2.40)

In cazul oscilatorului arnortizat

£l(t) = _1-
ntwo
f() PCT.) e-/)(~,,(I-T) sin oo,(t - T.)·d't.
t
(2.41)

Daca In relatia (2.41) se inlocuieste P (r) en 111 1ft, (l) corespunzatoare unei
miscari a terenului i,,,
(t) provocata de scism, ecuatia devine:
10
lI(t) = - -W, J'
()
(2.42)
e
Valorile maxime
I u (t) Imax = S" (2.43)
I u (t) Imnx = s, (2.44)
I li (t) Imax = Sa (2.45)
se numesc spectre de raspuns seismic.
Intre spectrele de raspuns este urmatoarea relatie de legatura:
0.7 0..8 0.9 ~.1 l.i 1.3 1.4 1.5 SII = 00 S" = (1)2 Sci
Forta de inertie maxima care actioneaza asupra oscilatorului cu masa
important este cazul constructiilor cu un decrement logaritmic foarte mic. De
concentrata la nivelul superior este:
exemplu, In cazul unei structuri foarte suple (cosuri de fum, turnuri de antene
etc.) cu valori pentru (2.46)
0,01 S; 8 S; 0,04 Energia consurnata de oscilator, numita encrgie de-disipare esre:
rezulta Ymax = 78 . Ys/ pana la 314 . Ys/'
E = .!.. mS2. (2.47)
'2 v

2.6.4.4. Vibratii proprii fortate eu excitatte ncperiodlca (spectru de

raspuns), Daca I'n integrala Duhamel
2.6.5. SISTEME CU MAl MULTE GRADE DE LIDERTATE
yet) = t x(t) h(t - r) dr (2.37)
2.6.5.1. Calculul simplificat al frecventelor proprii al cladirilor Cll mai
se introduc funcpile de greutate multe nivele. Pe baza unor masuratori elcctuate pc Ioarte multc cladiri, au fost
stabilitc urrnatoarelc relatii ernpirice privind Irecvcnta proprie:
h(l) = _1 - sin 00
0
t (2.38)
/1IWo 60 rn < H:5: 200 m
pentru un oscilator cu 0 singura masa neamortizat cu:
J',.j) = ° 4(~J·5 [Hz]
, H
(2.48)

h(t) = -' - e -/)w.., 1 . sin 00 l

(2.39) H > 200 rn 1:1) = 40
M [Hz ..
] (2.49)
mWe e

66
 In care:
2.65.2. Metoda Rayleigh. Frecventa proprie a unei structuri suple poate
(In] este matricea maselor;
fi calculata cu relatia
(K] cste matrieea rlgiditatilor:
H~· Yi (C] este matricea de arnortizare.
(250)
Cele 11 pulsatii proprii ale structurii Wi sunt radacinite reale ale ecuatiei
In care: caraeteristice a deterrninantulu!
Wi - este 0 Incarcare care poate sa aiba una din rcpartitiile aratate In fi- II [K] - w::! [m] II = O. (252)
gura 2.6.5;
Fiecarui mod propriu de vibratie <pj definit prin relatia (251) Ii corespunde
'vi - deplasarea punctului im sensul fortci Wi;
m, - masa structurii In nivclul i; o pulsatie proprie i

Repartitia triunghiulara (fig. 2.6.5 a) ca ~i tnciircarea cu 0 forta concentrata

[[K] - wHm]] {<p;} = O. (253)

(fig. 2.6.5 c) dau bune rezultate. Repartitia din Iigura 2.6.5 d corespunde variatiei Modul de vibratie constituie 0 baza de J1 vectori independenti de dcplasare {u}
pe J'naltime a presiunii vantului dupa norme. Rcpartitia aratata In figura 2.65 e It

reprezinta considerarea fortelor orizontale proportionate cu greutatea proprie a

structuri i.
{I/ } = f <p II ~ + 1 <p 12 . Y2 + ... 1 <p L~,= L I<p Y I = [<p] {Y}
I
i • j
(2.54)

Wi
eu Yj amplitudini, Iunctic de timp, ca c~ordQnate generalizate. Plccan~ de la
aceasta relatie, ccuatia (2.51) se poate sene:
[mJ [<p] {.h + [C] [<p] {Jl + [K] [<p] {Y} =- [111] {1} £th. (255)

Inmultind accasta ecuatie ell vectorul transpus al modului propriu i de

I vibratie {<p}i, rezulta:
I {<p}; . Un] [<p] {f} + {<p}{ . [C] [<p] {y} + {<p}; [K] [<p] {Y} =
I
= - {<p}; . [m] {l} . i~b' (256)
mi mi mi mi
E,Ii E,I: Eli E,Ii Avand in vedere proprietiitilc de ortogonalitate ale ~atricei de masa ~
matricei de rigiditate 111 raport Cll modurile proprii de vibratie
@ © (2.57
{<p};' [/11] [<pl, = O} pentru r "* s
(258)
Fig. 2.6.5. Moduri de repartitie a indircarii 11'1
{<p}~.' [k] [<pls = 0
. . . I' d dul propriu i I
toatc componenteie matncci {qi] cu excepua ce et e rno. ~. .
2.6.53. Structuri elastice eu mai multe grade de Iibertate (calculul exact produsele Cll matricea de masa ~i de rigi~itate YOI' dispare. Aceasta simpliflcare
f2.SI [2.6]). Analiza rnodala a unui sistem eu mai multe grade de libertate consta este valabila ~i pentrn termenul de aroornzare
In a considera sistemul de baza descompus intr-un sistern ell deplasari liniare, .
tndependente, fiecare cornponenta corcspunzand unui sistem ell un singur grad
{<p};' [C] [<pl, = 0 pentru r "*.s (2.59

de libertate. Raspunsul dinamie al sistemului estc obtinut CCl 0 combinatic liniara dadi se admire ca se poate exprima matricea de amortizare C ca 0 combinatie
a raspunsurilor sistemului de baza. liniara a matrieelor de masa ~i de rigiditate:
(2.60
Dad In ecuatia (2.14) se introduce: [C] = a . [/11] + b [k]
w(
t) ;:: - "
111 • U" (I) Tn final 5e obtine pentru modul propriu de vibratie i ecuatia:
corcspunzaroa-e unci miscari seisrnicc a tcrenului it" (I), pentru 0 structura ell 11 {<pJ{ [/11] {<pL' Y i + {<P}; [CJ {o}, Y j + {<P}J [A1 {rp}, Yj =
(2.61
grade de libertate, ecuatia dinarnica rczulta: =- {<p}{ [/11] [lJ . ii"
[/71] {ttl + [C] {II} + [K] {If} =- [m]"{l} . ith (251) 6
68
 c.ar_e.este d.~ i:apt eCt~atia dina.midi a unui oseuatoi simplu de mas a m*, de 2.7.2. DIRECTIA VANTULUI
rigiditate K<' ~I arnortizare C* impus la 0 acceleratie
,
iib't
*"
m, . ~ * I

+ C, . }j + K* . 1'; = -mt. ithi (2.62) Directia vantului se considera orozintala.

cu: In cazurile rand panta terenului depaseste 30% pe 0 distanta de minimum
mt= {cp}; [m] {CP}i (2.63) 100 01 ill jurul cladirii, directia vantului se considera paralela cu suprafata
Ci = {cp}; [C] {cp}; =2~ We . mt (2.64)
terenului. In raport cu constructia, directia vantului poate sa fie orisicare,

K; = {cp}; [K] {e}, = W/ m7 (2.65)

,,1 . n 2.7.3. FORTE APLICATE CONSTRUCPEI
"M = -"
117.,
{cp},! em] [1]· uh = y. lIh,.
I , (2:66)

Imparrind cu m,*ecllatia (2.62) devine: 2.73.1. Intensitatea normata a componentei normale Ia suprafata expusa r:
a Incarcm:ii din vant, considerata distribuita se determina cu relatia:
}~i+ 2 l;W; Yi + wl }j =- Yi Llhj (2.67)
cu Yi factorul de participare la modul de vibratie i.
J'J"/I = ~ . C"i . CIt (z) . g" (2.7.1)
In care:
Cele 17 ecuatii de tipul (2.67) permit determinarea coordonatelor gcneralizate
Y; pentru cele n moduri de vibratie ~i cu ecuatia (2.54) vectorul de deplasare {u} ~ - coeficient de rafala conform pct. 2.7.3.9;
at structurii In fiocare moment t. C"i - coeficicnt acrodinamic pe suprafata i conform pet. 2.7.3.7;
eli (z) - coeficient de variatie a presiunii III raport eu Inaltimea h deasupra
terenului liber, conform pet. 2.7.3.5;
g" - presiunca dinarnica de baza, stabilizata Ia inaltimea de 10 m
2.7. INCARCARI DATE DE VANT (DUPA STAS 10101120-90) deasupra terenului, conform pet. 2.7.3.4.
,. 2.73.2. lntensitatea norrnata a cornponentci tangentiale la suprafata expusa
2.7.1. Actiunea vantului se manifests prin forte exterioare, orientate in mod
preponderent normal la suprafata expusa, dar avand §i componente tangentialc
importante, III special pcntru clernentele de suprafata mare.
I p~ considerata distribuita, se determina cu rclatia:

(2.7.2)
Forjele aplicate din vanr sunt variabile In timp. Efcctul lor se considera ca In care:
suma a doua componente, statica si Iluctuanta.
cp - coeficient de frecare egai cu 0,025 cu exceptia cazurilor cand se fac
Actiunea fluctuanta a vantului se manifesta prin: dcterrninari speciale;
a) flu~~uatii ~.Ie presiunii dinamice, datorita variatiilor de viteza In jurul va- CIt - (11 med), conform pet. 2.7.3.5 In raport eu tnaltirnea medie deasupra
10m medii, care conduc Ia oscllatn ale constructiilor a carer directie terenului a suprafctei considerate.
predominanra cste apropiata de directia mediata a scurgerii aerul ui; la
acest mod de mani festare se verifica toate constructiilc sau parti ale 2.7.3.3. Fortele aplicatc constructiilor pot fi luate In considerare ~i prin
acestora conform prevcdcruor de 1£1pet. 2.7.3, sau Anexa A, iar actiunea rezultantele lor, sau prin raportarea la unitatea de lungime a axei acestora. Inten-
se considers variabila conform STAS IOIOl/OA-77' , .
' siratea l1'0nl1ata a rczultantci incarcari P;' se detcrmina ell relatia:
b) ap~rjtia de forte altcrnante, normalc pe cIireqia mediaUi a scurgerii aertl- (2.7.3)
lUI datorita degajiirii alternative de vartejuri 111 jurui obstacolelor de
forma cil indrica sall apropiata de acestea, iar actiunea se considcra In care:
exceptionaUi, conform STAS 10101IOA-77; C1 - cocricient aerodinal11ic al rczultantei conform 2.7.3.8;
c) gencrarea de oseilatii i!1tretinute, fenomene de galopare; la acest mod sc AI - aria proiectici pc pianlll perpendicular directiei vantlilui a suprafefci
verifica strllctllriie care sutera deplasari mari datorita aqiunii vantului. aferente rezlIltantei considerate.

71
 2.7.3.4. ?r~siunea dinamica de baza stabilizata la J'naltimea de 10 m TipJI amplasarnente din orase, zone ell masive forestiere, obstacole eu
deasupra terenului plat, deschis, se calculeaza cu relatia: Inal~imi peste 10 m

g,,=~
p.vi
(2.7.4) C" (z) = 0,65 (~) J44 ~ 0,65. (2.7.7)
ill care:
Tip III amplasamente In ccntrul oraselor mari cu majoritatea cladirilor peste
p - densitatea aerului In tone pe nr': 30 m
).CIf>
V2m - viteza medic, mediata pe doua minute cu 0 perioada de revcnirc de
10 ani, In mls; Cit (z) = 0,30 ( J
~) ~ 0,30. (2.7.8)

cu p = 1,225 . 10-
3
• prcsiunca dinarnica de baza stabilizata se calculeaza eu: Pentru cele trei tipuri de amplasamente valorilor coeficientul e" (z) pot fi
p2 luate direct din tabelul 2.7.2.
g - i- -
2m
1630
(kN1
m.2) (2.7.5)
Tabclul 2.7.2
In functie de amplasamentul constructiei avand III vedere harti de zonare inal{imea z deasupra tcrenului In III
(~TAS 10101/20-90) presiunea dinarnica stabilizata la l'nal!imea de 10 m rczulta TipuL de amplasa-
10 2() 40 60 xo 100 150 20() 350
dIn tabeJuJ 2.7.1. ment
e" (z)
Tabelul 2.7.1 L I ,00 1,25 1,55 1,75 1,95 2,10 2,40 2,60 3, I0
II (l,G5 o ,9() 1,20 1,45 1,65 I,XO 2,15 2,45 3,10

Zona Altirudinea
Vitcza mediara pe Presiunea dinamica de bazii stabilizata la III o ,30 0,50 0,75 0,95 , 1,20 1,35 I,XO 2,15 3, I °
doua minute [m/s] Iniil!imea de f() m deasupra tercnului [kN/m~]

A XOO 22 2.73.6. Influenta conditiilor de microrelief ~i de mediu construit. Standardul

0,30
B XOO 26 0,42 prescrie reduecri ale presiunii de baza In cazul amplasamentelor adapostite ~i
C XOO 30 0,55 majorari 'in cazul celor cxpuse. Pentru constructiile asezate pe bulevarde largi,
In piete, 111colturile strazilor unde se poate produce accelerarea curentului de aer
D Z.one ell condirii deoscbitc pcntru care se cer date din partea Institutului de Meteorotoalc nu se ia ill considerarc efectul adapostirii.
::;1 Hidrologic 0

2.73.7. Coeficientul aerodinarnic CII;' Valorile coeficientului C sunt date

ii
II;
lCXJO 25 O.4n
120() 111 STAS 111 tabclul 3 In functic de profilul contructiei ~i scheme de tncarcare ell
27 0,45
14()O 32
vant. Valorilor pozitive ale cocficientului Clli Ie coresptind presiuni ~i 111acest
0,65
E 1600 31< caz se asociaza Cll C; (z), iar cclor negative, suctiuni, ~i care se asociaza co C'I
(),90
IllO() 42 (h med.) (tabelul 2.7.3).
I ,I0
2()()() 46 1,3()
Din tabclul 3 din STAS au fest retinute nurnai situatiile care intcrvin In
2200 49 1,50 cazul cladirilor cu multe ctaje.
24()() 52 1,70 Pentru diferitc forme de alcatuire In plan ale cladirilcr, sunt date 111 fi-
gura 2.7.1, dupa recornandarca CECM no 52, rnodul de repartizare a presiunilor I
~i sectiunilor pc peretii cxteriori. .
. 2? ~:~. Variatia eu inaltimea a presiunii dina mice de bazii. fn vcderea
deternllnam coeficientului C" (z) . consi idera trci tipuri de amplasamcntc:
.; se V •• •
2.73.8. Efectc Iluctuantc ale \'Iantului. Cladirilc ell multe nivele a carer
Inal~ime nu depasestc 40 m ~i pcrioada proprie fundarnentalf este sub I s sunt
Tip T amplasamcnrc dcschise (carnpii, maluri , zone consrruite cu Inaltimi
rnai miei de 10 m incadrate In catcgoria C I ~i cocficicntul cle rafala ~ are valoarea 1.6.
U2
Cliidirile cu multc nivclc ClI I'nallimca mai mare de 40 m :;;i c~rc all 0 p~-I
Ch(-)- -r -
( J 3_
10 >
_1,0. (2.7.6)
rioada proprio fundarncntala mai marc de I s sunt 111 categoria C2. In catcgona
C3 sunt cuprinse constructi i spccialc de tipul antene, turnuri de telcviziunc etc.

73
 Tabclul 2.7.3
Valori Ie coeticientului aerodinamic Cn;
Valorile coeticientului aeroliinamic Cni TabcluI 2.7.3 (continuarc)
Profi 1ul constructiei si scheme Ilndlcatii pentru definirea coeficientului cn~~i folosirec

,
Nr. crt. de Indircari date 'de vont
2
sc;hemelor
3
Nr. crf.
Profi Iul constructiej si scheme ~ndlca!ii pentru definirea coeficientului
de incarcari date 'de vont schemelor .
cn~~i fo'losirec

Q) sUfrafete verticolt
tilor libe;i:
ptre- 0" 1
a) sur.~fet~
].

v~rt;col@ (1" ptrf!-

3

1 ' -tx~S@ 10M;;;; vantu/ui t- 0,8 tilor libel" :

-lie fUn bOtoii vontu/ui - 0,6 1 • -~" J>ata;j vantului ~ 0,8
b) sur;:fete verticale IOU ,ncl;- - ~. bOtoii vontulu; - 0,6
ncrl cu ';'ox. 1S· fa to de ver: b) &.lrjete vertical. IOU ,ncll-
tica/a ale conttructfnor tU...a1 ncrl eu mox. 15· fdta de v.r:
mult@ .iruri tie Iu':"'inotoore ticala ale COfIftruct{'lor tu "'ell
,j sflctiuni complicate (dcrco multe ~jnlrj de lu':"'inutoore
~u co;e:c.und ~chemelor din ¥ sactiuni Complicdte (dcrco
tabel) i r ddtele experimen- ou ca;eacnd ~chemelor din
tale lip.e,c)' bfbel) i r dcjtele exper;men-
- @xtrert'litoti s/ ridicaturi des- tdle lip.esc)'
partitoore' cite suer-afete; ; - e;ctre,.,; tot; Ii ridicatur; des-
- expuse i.atoij vcmtului. + 0,7 ~rtitoore' cite sverafetei ;
- neexpuae hotai; vantulul - 0,6 .:.expuse batai; vantului . + 0,7
-suf'rafete jntermedid~' _neexpu8~ hotaii v~tulul - 0)5
- e;l,use batoil "Sntului + 0,5 -suprafete IOtermedldre'
-n )tfuse beta;j vontu/ui - 0,5 - el<puse batail vSntu(ui.
-nL!eJl.pust! bataii. vontulul - 0,5
-cs

2 h 11 I 2 11 I 1
oC 0,0 0,5 \hO ~2..l.0 0,0
oC 0.5 10 a:2,O
cnl cn,
0° 0,0 -0,6 -0,7 -Q,8 0° -0,6 -0,8
0,0 -0,7
200 +0,2 -0,4 -0,7 -0,8 +0,2 - 0)1. -0,7 - Qj_6
200
Directia vdntului
40" +0,1. +0,3 -~ - 0,4 1.00 +0,1. +0,3 -0,2 -0,1.
Direc!ia vdntului
600 +0,8 + 0,8 +0,8 +0,8 500 +0,8 + 0,8 ~Os8 +0,8
Cn1~ en]

N:+O,~J:i~ .r, ~ J1 0,0 0,5

h1 II
1,0 I ;;.2,0
N1+0,5
~
6j
....
t~Jr nl/1
~ cn) .1 0,0 I ,0,5 I 1,0 I ;;..20
I...n'
Plan
Cn3 -0,1. - 0,1. - 0,5 - 0,8 Plan
Cn3 -0,1. -0,1. I - 0,5 -0,8

m
c: h,/1 ,..,
u c:
u
nl/l
+ 0,8
.a
bll ~O)5 I 1,0 I ~2,O +0,8 bit ~0>5 I 1)0 ~&O
.... ..;;1 - 0,4
cn3
-0,5 -0,5
.A:I

",1 - 0,1.
cn3
-0.5 -0,5
..L.L
:;;:.2 - 0)5 - 0,5 -0,5 , _l_
:;;:.2 -0)5 - 0>5 -0,5
cn3
cn'3
Coeficientul Cngse refera 10 toate con- Coeficientul Cn3se refera la toate ~on-
structiile inchise cu forma dreptunghiu - structiile inchise cu forma dreptunghiu-
lara in plan. lara in plan.

74
7:
 0
Fig. 2.7.2. Variatia coeficien-
rului de amplificare ~ (e) 5,0
no !: b,(hO
t> .....
4,0

3,0
V
II'

2..,0
/

1~0
E.
0,05 0,10 0,15 0,20

- fractiunca de amortizare critica, care III absenta unor date mai

---
~O)8
£1 -
precise, pentru constructiile inalte cu structuri din otel se
poate Iua no = 0,010;
coeficient ce se detcrrnina eu relatia:

1', . vI) (2 min)

£, = 1200 (2.7.11)

Fig. 2.7.1 Reparrizarca presiunilor pcntru diferitc forme de alcatuire in plan a cladirilor ~ - perioada proprie fundamentala de oscilatie a structurii con-
siderate;
in cazul cladirilor din categoria C2 componentele statics ~i Iluctuanta ale Vo (2 min) - viteza de calcul a vantului, (vitcza mediata pe doua minute,
vantului se iau In considerare 11l1prcuna iar coeficientul de rafala 13 se detcrmina In [m/s] deterrninata eu relatia:
eu relatia:
(2.7.9) Vo (2 min) = .[y; . V2m [m/s] (2.7.12)
In care:
- coeficientul partial de siguranta pentru actiunea \(aliltului,
1..1. - - factor de turbulenta ce se detcrrnina din tabelul ,_. 7 4 , ~In f llnc,le
(?O)
determinat conform pet. 2.7.4.
de ti pul de amplasarnent (2.7.3.6) ~i Z = Z(), unde cste Z, - viteza rnediata pe doua minute Cll perioada de revenire de 10
tnaltimea deasupra terenului a centrului incarcilri: date de vant; v~ III

13 (e) - coeficient de amplifieare a efectului fluctuatiilor reprezentat grafic ani, In mls determinata conform pet. 2.7.3.4.
In figura 2.7.2 se determina cu relatia:
Observant. Perioada proprie T, se considera pentru elementul care oscileaza
() 475
13 (e) = _,_ £0.63 + 1 - 1 44 EO.76 (2.7.10) sub actiunea vantului, (constructia In ansamblu sau 0 parte a ei), iar coeficientul
110' "
de .rafala stabilit se aplica solicitarilor, deforrnatiilor sau deplasarilor care
TahcIul 2.7.4 corespund modului propriu pentru care s-a deterrninat perioada h
Valorile Iactorului de turbulenjji f1. «(I)

Iniil!imea deasupra tercnului Zi,

Tipul de amplasarncnt 10 20 -10 61l I()() J()() 350 2.7.4. COEFICIENTU PARTIALI DE SIGURANTA
Factor de turbulcnta ).l (z)

l ().60 0,55 O,4X 0.46 0.42 O,3X 0.35

II O,XX 0.75 n,65 (),60 ().54 0,46 (),-10 Coeficientii partiali de siguranta multiplica intcnsitatea norrnata a tncarcari:
III 1,62 1,29' 1,02 0,90 0.76 ().60 0.50 date de vant, (deterrninata conform 2.7.3) In vedcrea obtinerii intensitatilor de
cal cuI ale acestei incarcari.
6 ,.,,..,
 2.7.5. METODA ANALITICA DE EVALUARE A EFECTELOR ACfIUNll
2.7.4.1. Coeficienti i partiali de siguranta se stabilesc conform tabelelor 2.7.5 VANTULUI
~i 2.7.6 difcrentiat In functie de:
- zonele A, B, C, D, E; +-.7.5.1. Cornponentele actiunii vant111ui. Actiunea vantului asupra construe-
- starea limita ~i gruparea de incarcari la care se face verificarea conform
tiilor se deterrnina ca sum a a componentelor statica ~i fluctuanta. Componenta
STAS 101Ol/OA-77; statica corespunde presiunii dinarnice de baza stabilizate (2.7.3), luand In
- clasa de importanta a structurii expuse, dcterminata conform STAS 1010010-75;
considerare coeficientul de rafala ~ = J.
- categoria constructiilor conform pet. 2.7.3.9. . Efectul fluctuant, man ifestat prin oscilati i ale constructiei , a carer dircctic
predominanta cstc apropiata de dircctia mediata a scurgerii aerului, se evalueaza
Tabclul 2.7.5
prin forte de inertie care so detcrrnina separat pentru diferitele mod uri proprii de
Sirnbolul oscilatie.
Zonclc STAS Fig. I
Starile limifii ~i grupiirilc de l11ciircari
cocficient Pentru sisteme dinamice eu numar finit de grade de libcrtate, forta de inertie
partial de normata corespunzatoare gradului de libertate k ~i modului propriu de oscilatic
A, B,C D,E
siguranrri
r, PI:. se determina eu rclatia:
Sliirile limila ultirne de rczistenta ~i stabilitare sub
actiunca gruparilor fundarnentale 'V,: 'VII 'YI>
P,::. = /1l k • W,:; (kN) (2.7.13)
In care:
Stiirile lirnita ale cxploatiiri i norrnale sub cfectul Ink =
masa corespunzatoare gradului de libertate k, In tone;
indirciirilor totale de exploararc III 'Y, 'Y<I
W"kr _ acceleratia 'normata corespunzatoare gradului de libertate k ?i mo-
Starile Iimitii ale exploatiirii norrnalc sub efecte de
dului propriu r, In m/s'2, determinata de relatia:
duratii 'YI 'Vc "1;' (2.7.14)
Sliirile limitii ultime sub actiunea grupiirilor spccialc In
W"kr -- Q
PI'
·8kr .g V

care actiunea vantului joaca un 1'01secundar In care:

~r - coeficient dinamic, corespunzator modului propriu r, dcterminat con-
Starea limita ultima de oboseala 'Y2 () 0,2
form (2.6.5.2);
9kr factor de forma proprie, determinat conform (2.6.5.3);
-

Tabclul 2.7.6 gl' _ presiunea dinamica de baza stabilita In kN/m::!, determinata conform
pet. 3.4.
Clasa de
I Fclul consrructici import. a 'YII 'YII 'Y,' 'VI' 'Y" "I; 2.7.52. Cocficientul dinarnic, ~r = ~r (e.) care se detcrmina eu relatia 2.7.10
constr.
pentru e, din (2.7.1 5)
Ccnstructii curcnte putin sensibi lc la I 1,60 I.~O 1,..10 1.60 0,40 ().60 Tr ,vII (2 min) (2.7.lS)
actiunea viintului catcgoria C I II 1,4() 1,60 1.20 I AU 0,35 0,55 f. = tl' = 12(lO
111 1,20 1 AO I ,00 1,20 0,30 (),50 In care:
I .
IV 1,05 1,25 O,!!5 1,05 0,25 (l,45
T,. - perioada proprie de ordinul r a structurii considerate, I
V 0,90 1.I0 - - - -
secunde;
Constructii sensibile 1<1actiunca vantului I 2.00 2,21) 1.50 1,70 0,40 (),60 VI) (2 min.) - viteza de calcul a vantului, In rn/s, dcterminata ell rclatia (2.7.12
categoria C2 ~i C3 II 1,75 1,95 1.30 1,50 0,35 (l.SS
Din diagrama prezcntata In Figura 2.7.2 rezulta valoarca coeficientului dina
III UO 1,70 I ,I () U() 030 II50
IV 1,30 I ,50 0.90 1,1() 0.25 0,45 mic In functic de £ pentru 11 = 0,01 oorespunzator structurilor metal ice.

2.7.5.3. Factorul de forma proprie 9kr SC obtinc eu relatia:

.. :.~.4.2. Tn cazul clerncntelor usoare, (clemente de inchidcre etc.) la care 8 = I'
k,.
• /)
,. (2.7.16
sollcltanle sunt determinate practic nurnai din actiunea vantului, valorilc din ta- kr L J11 k •V k,.
?

belul 2.7.6 se sporesc Cll 50%.

'7

178
 cere: 2.7.6. COMPUNEREA EFECTELOR
p,. - Iactorul de participare care pentru consttuctiile inalte se admire a
f dercrminat pentru modul fundamental cu relatia simplificata PI: Efectele totale ale cornponcntei statice ~i ale componentei fluctuante sc
(2.7.17)
determine cu relatia:
(2.7.17) N" = N" (."1) ± N" 1fT)
(2.7.18)
Vkr deplasari corespunzatoare modului r dupa gradul de libertatc k;
- In care:
Ak - aria expusa In rrr', aferenta gradului de libertate k;
N' - un efect de 0 anurnira natura (efort, deplasare etc.);
Clk - coelicicntul din tabelul 2.7.3 corespunzator ariei, afercnt gradului
de libertate k; N'ltl) - comporicnta statica a efectului respcctiv;
Cit (Zk) - cocficientul Cit (2.7.3.5) corespunzator cotei Zk a centruJui ariei Ak; H' (IT) - componenta Iluctuanta a efectului respectiv, care se dctcrrnina cu
Ilk - factor de turbulenta (tabelul 2.7.4) corespunzator cotei Zk; relatia:
v - coefieicnt care se refera la corelatia spatiala a rafalelor de vant.
Valorile cocficientului se iau din tabelul 2.7.7 ~i tabelul 2.7.8 (2.7.19)
pentru cljidiri cxtinse In plan. In care:
N:.' sunt cornponentele fluctuanre ale efectului
respectiv, corespunzatoare
Tabclul 2.7.7
modurilor proprii determinate pe baza fortelor P'" obpnute Cll relatia
lniiltime<l constructiei In metri (2.7.13). '
£, 45 GO 12() 200 300 450
Coeficientul v
0,05 0,70 0,65 0,60 0,55 0,45 - 2.7.7. VERIFICAREA LA REZONANT~ A CONSTRUCTIILOR,.~-,·
0,10 - 0,75 0,65 0,60 0,50 OAO
0,20 - - 0,75 0,70 0,60 0,50
Constructiile de forma cilindrica sc verifies la rezonanta separat pcntru
diferitele moduri proprii r, In cazul cand sunt indeplinire conditiile:
Tabclul 2.7.8
I~)(2 min)
Inal!imea cliidirii 10 merri 2 s v",..,. s 25 [mls] (2.7.20)
Raportul Tnrrc
- lungimca !5i £, 30 40 50 90 120 In care:
'InaJrimea eliidirii
Coefieientul v Vn (2 min.) - din relatia (2.7.12)
V<TJ viteza critica a vantului corespunzatoare
- modului propriu r,
Il,O1 0,57 0,54 0,52 0,46 0,42
o.s 1),05 0,53 O,4X
deterrninara Cll rclatia:
0,46 O,3X 0,35
(), 1() 0,53 0\49 0,47 0,40 (),36
)1"".1'
---cI (2.7.21)
Tr·S"
0,01 0,53 0,49 0,47 (lAO 0,36 d - diametrul constructici;
, o ,oS 0,47 0,42 0,40 0,33 n,30 T,. - pcrioada proprio de ordinul r a constructici;
Sir - numarul Strouhal, pcntru constructii circularc egal co 0,2.
0,01 0,47 0,43 0,41 0,33 (),30
2 () ,OS o AD 0,36 0,34 0,27 0,24 Fortele aerodinamice, distribuite pc unitatca de lungime Pj;" )'n punctelc k
• dupa modurile r sc dctcrmina ell rclatia:
0,01 0,43 0,39 0,37 0,29 0,26 p<r)
kr
= p<O)
r
I'
_k_ (2.7.22)
3 (),05 1l,36 032 030 0,24 0,21 V
III'

__ ~ __ ~~~~ --=--_ _L __'o - Cliidid InallC ell schclct din otcl RI

 in care:
In care:
Vkr - deplasarile dupa gradele de libertate r, corespunzatoare modului pro-
vr".{ - este valoarea de baza a vitezei vantului determinata la 0 iualtime de
priu r;
10 m In functie de rugozitatea terenului;
VII,. - deplasarea Ia varf (k = II) corespunzatoare mod ului propriu r;
p,.(O) - arnplitudinca intensitatii la nivelul extremitatii libere care se deter- Cd;r - este factorul de directie;
mina ell relatia: Clem - estc factorul ternperaturii;
Call - cste Iactorul de altitudine.
P(O)
r
= C.g
." cr :r
-d (2.7.23)
Cei trei cocficienti in celc rnai multe norme nationale se iau egali cu unitatea.
c:., == 0,25 eoeficientul fortei transversale in anexa A sunt date vitezele de referinta in tarile comunitatii europene:

(2.7.24)

2.8.2. PRESIUNEA VANTULUI PE SUPRAFETE

Efectele rezonantei Nr) (cforturi, deplasari) se deterrnina Cll relatia:

(2.7.25)
a) Presiunea exterioara
in care:
NIS) - efectul Iortelor Pk~r) aplicate static; w,. = q,.eI x Co (Zo) x Cpe (2.8.2)
o = 25 no, dccrcmentul logaritmic cu flo = 0,010. cu:
In cazul rezonantci, efecteIe N ale actiunii vantului (eforturi, deplasari etc.) Co (Z) - coeficientul de expunere in functie de teren ~i inaltimca (z) fata
se deterrnina eu relatia: de baza;
- coeficientul presiunii exterioare conform (2.8.4.5).
(2.7.26)
in care: b) presiunea intcrioara
Nr) - efectul rezonantei, conform rclatiei
Ncr) = I ]II<"'/) I + I N~l) I - efectul total al actiunii vantului, in planul de (2.8.3)
scurgere a acrului (componentcle statics ~i dinarnica) corespunzand
C,,; - coeficientul presiunii interioare conform (2.8.:1:..5).
unei prcsiuni dinamice de baza egala cu g(.,..r.
c) prcsiune neta rezulta din insumarea presiunilor exterioare ~i interioare.

In figura 2.8.1 sunt prezentate cele doua situatii cand presiunea interioara
2.8. ACflUNEA VANTULUl, DUllA EUROCODE 1-1993 este pozitiva sau negativa.

2.8.1. PRESIUNEA DE REFERINTA qrcr

_---
Presiunea de referinta rezulta din w w Presiune interioora

p = 1,25 kg/rn ' (2.8.1)

--. negotiva

--
----
_,_

fig. l.X.I. Prcsiune exterioara ~i interioara

82
 2.8.3.3. CoeficientuL fortei vantulul. Pentru definirea coeficientului fortei
2.8.3. FORTELE DIN VANT
vantului Ce (z) este necesara stabilirea valorii maximalc a vitezei caracteristice a

2.8.3.1. Forte1e de presiune. Fortele din vant care acnoncaza asupra vantalui VIII (r) din rclatia:
structurii ~i asupra elementelor cornponente pot fl determinate pe doua cai: Vm (z) = C, (z) C, (z) vrl!/ (2.8.7)

- ea valoare minima a fortei globale F HI; In care:

- ca suma a presiunilor pe suprafejele constructiei ~i a elementelor corn- C, (z) - este coeficientul de rugozitate
ponente F"", si care nu estc sensibila la raspunsul dinamic al structurii C, (z) - este coeficientul topografic
(Cd $; 1 2).' .
a) Coeficientul de rugozitate C,. (z) este In functie de clasa de rugozirate a
a) Porta globala F",
terenului 8i de lnaltimea z deasupra nivelului z· = 0.
(2.8.4) Val~area coeficientului C; (z) este definita prin:
- pentru Zmi" < Z < 200 m
(2.8.5) C, (z) XI' x In (zizo); = (2.8.8),
In care:
- pentru z < ZlIIill
Zj este Inaltimca centrului de greutate a .supraferci Aj;
-
(2.8.9)
Cr - coeficientul Iortei corespunzatoare suprafetei Ai;
Ai - suprafata corespunzatoarc. ill eare: ,
c) Efectul torsiunii este luat 111 considerare prin exccntricitatea e (fig. 2.8.2), Kr - factor de teren;
eu e = bl1O; b este Hitimea perpendiculara pe directia vantului.
)

2m;" - inaltimea minima.

b
Valorile acestor parametri stint c1ate in tabelul 2.8.2 ~i depind de categoria
terenului.

.-r.-._. Fig. 2J<.2. Efccrul torsiunii Categoria terenului

Tabclul 2.8.2

K,.
Zo
(111)
Zmitt

[m]
e
j
I Malul rnarii sau a unei ape eu 0 lalime de eel
• O,J 7 0,01 2 0,13
~ W putin 5 km

II Zona rurala cu cladiri ~i arbori izolati 0,19 - O.OS 4 0,26

2.8.3.2. Forte tangentiale din frecare, La constructiile la care suprafete
mari sunt sup use unor forte de frecare din vant, acestea rezulta din: m Zona urbana sau zona foresticra 0,22 o ,30 R 0,37

(2.8.6)
-
IV Zona urbana la care eel putin 15'% din supra-
in care:
fata consrruitii sunt cladiri Cll inlll!imi care
Au' - este suprafata miiturata de vant: 0,24 I ,00 16 0,46
depiiscsc IS m
Cu'_ estc coeficientul de frccarc ~i care rezulta din tabelul 2.8.1 In functie
de starea suprafetei.
topografic
b) Cocficientul
TClhclul 2.8.1
In conformitatc cu notatiile din Iigura 2.8.3 ~i 2.8.4 valorile coeftcientului
Suprafata ell' topografic C, rezulta:
pentru <1> < 0,05 C ,-- I
Nctcda (otel, sticlll, bcton lis)
Rugoasa (boron rugos)
Foartc rugoasii (striata, ncrvurara)
O.()J
0.02
0,04
pentru 0,05 < <1> < 0,3 cu L,. = L C, = 1 + 2 .'1<1>
pentru <1> > 0,3 ell Lc == RlO,3 C, == l + 0,6 s
(2.8.10)
}
-.
84 n
 In care':
<p = HIL
x - este distanta amplasamentului fata de creasta dealului;
z - este Ina1timea amplasamentului fata de baza;
s - rezulta din diagramele din figura 2.8.2 ~i 2.83 In functie de zlLc ~i x/L,
~ellr---~-,---r--.---.-~--~~
e) Coefieientul de expunere C" (z)
2,2 r--r----t---t---::I:::;::::::o-+---j.. d--h~1
Coeficientul de expunerc C" (z) depinde de rugozitatea terenului, de topo-
1,5M-I---::~=-j::~F::::i:==h~~ grafie, de inaltimea deasupra bazei, de turbulenta ~i este definita prin relatia:
1)0j-t---~r.t~~~r---~~~--~~~~~
C" (z) = C? (z) x C; (z) [1 + Zgl; (z)] (2.8.11)
In care:
g - factor de vltcza
I" (z) - intensiratea turbulentei, rezulta din
K
I ( ) r (2.8.12)
" Z = C,. (z) X cl (z )

cu: g = 3,5 relatia (2.8.11) devine:

Fig. 2.X.3. Coeficienrul topografic

C" (z) = C,~'(z) x C/ (z) [1 + C
r
(z~':~, (Z)]" (2.8.13)

Pentru un teren plat cu C, (z) = 1 In diagrarna din (fig. 2.8.5) este data
variatia coeficientului de cxpunere C(' (z) In functie de tna1timea Z In [m] pentru
cele patru eategorii de teren.

z[mJ

Z/LC
2,0 _,/'
-,/'';7
v'/ "/
~//
I Aviz,
spea 01

/'l v/
200
1,5
100 TV
1,0 v
50
)i/ff/V
0,5 / / V / .
20 / // /
/ / /
0,2 10 / / /

0,1 ·xl Lc 5
I /
/
/

- 2,0--",5--1,0--0,5-
'.
0-0,5-1,0-1,5-2)0-2,5- 2 Iv Ce (z ,

o 2 3 4 5
Fig. 2.X.4. Cocficicntul lopografic' Fig. 2.X.S. Varialia cocficicntului de expunere C" (z)
 2.8.4. CALCULUL CONSTRUCrIILOR DIN ACT[UN~A VANTtJLUl rig. 2.X.7. Valoarca frecven-
lei "11111 l(m] J...= l/b
100
r-, <,
a. Calculul constructiei din actiunea vanrului poate sa fie oondus cu 0
70
'I'.. I
<,
'" '"
metoda simpla care poate sa fie aplicata unei structuri care nu este susceptibila Structure
50 r-, ~-
unei excitatii dinamice. Efectul dinamic al actiunii vantului este prins printr-un
40
<,
<,
r-, ~lexlblla -
factor dinamic Cd a carui valoare depinde de tipul structurii (otel, beton, structure
30 <, r-, ~
rnixta), de Inaltimca §i de Hitimea cladirii. St ructuru H. I ,,~..Cb
Aceasta metoda poate sa fie aplicata la calcul unor cladiri cu 0 i'naltime 20 ~rigida
"'-..0{ ~ '" ""
rnai mica de 200 m. Valoarea cocficientului dinamic CII pentru cladirile
structura din otel rezulta din diagrarna din figura 2.8.6.
cu 15

10
Rl'~ <,
0,1 0,2 G,3 OJ. 0,5 0,7 1 2 3 4 5 7 10
'2m [Hz1
z Im I incare:
200
v d - este dimcnsiunea In plan a cladirii in directia eonsiderata a oscilatiilor
V :,/

150 ~:) \~ .............

VV t> (in directia vantului)

10~.
9
V
./
./
»: /'
./
~V
"
,~
:/
V

<0~
V ./
H - Inaltimea
Cu 0
totala a constructiei.
buna aproximatie distingerea Intre structurile rigide ~i cele flexibile
8 se poate face folosind
diagrarna din figura 2.8.8.
7 /' c, Q! /
0""""""" v - /' V Frecvcnta proprie In moduL r de oscilatie la Incovoiere a unei structuri
60
5n .,/ o:?/ tnalte, de masa ~i inertie constante pe tnaltime, se obtine cu relatia:
»:
g;!
/' <0~ /
40 /' ./ /'
/' / 11--
Ie -- (2.8.15)
,/ ~ f- r - mH4
30 / it
~~ f-f-

v'"
/ / In care:
20
v
-: v E - este modulul de elastieitate in [N/m2];
I - este momentul
/ de inertie at sectiunii transversale In [rn"];

5 1
/ 20 30
I
40 50 60 7000 00 100
blmJ
H - este inaitimea
III -

A. -
stcucturii In [m];
masa pc unitatea de lungirne In [kg/rn];
coeficient care pentru sisternul bata incastrata
celalalt, rezulta din figura 2.8.9. tn figura
la un capat ~ilibera la
sunt date ~i pozitiile
Fig. 2.S.6. Variatia coeficicntului dinamic Cd rnodurilor de oscilatiit si
, deforrnatiile
, modale.

b. Calculul structurii trebuie condus cu 0 metoda mai dezvoltata In cazul d

d
structurilor susceptibile de a avea sub actiunca vanrului excitatii dinamice. 10
I I I1
Aceasta susceptibilitate se datoreste fenomenelor de rezonanta care pot sa apara Structura
5JJ
intre oscilatiile structurii, In special la constructiile Ilexibile, ~i rafalele de vant. W
~
.......
.....r--.. fleiibi,Q I
fn [5.7] este definita ca structura flexibila dad! frecventa proprie a primului r--r-.
2,0
mod de oscilatic la incovoierc 11 J estc inferioara fata de 11/illl' sau dad! i'niHtimea r-....
Strl£turo N~o~
cladiri i depaseste 100 m (Norma CECM mai acoperitoare ca Eurocode I).
Valoarca .frccventei lI/im este data In diagrama din figura 2.8.7, 111 functie
1,0
I- ttd~I IT
de i'naltimea I ~i pentru deferite valori A.. 0,50,1 0,2 0,5 1..0 2fJ 5,,0 10
Valoarea Irccventoi proprii a primului mod de oscilatie la incovoiorc II)
~Db~Db~Db
pcntru structurile din otel poatc sa fic dcterminata aproximativ Cll relatia:
d d d
11
I
;: Jd
0,1 H
In [Hz] (2.8.14) Fig. 2.X.X. Diagrama care caractcrizeaza tipul ~trUClllrii

O(
88
 b) La cladirile la care inaltirnea este mai mare dedit la~mea b, JnSa mai
0868 mica dedit 2 b. se considera 0 portiune Inferloara cu 0 inaltime z, b ~i =
portiunea de dcasupra ell Z" = h (fig. VUO b).
0723 e) La cladirile la care In~iI~imea h depaseste de doua ori Hitimea b, se
considera:

o 500
CI) 0 portiune inferioara cu ina1timea z; = b;
C2) 0 portiune superioara cu TnaItimea b ~i cu inaitimea de referinta z; = 11;
C3) portiunea intermediara intre portiunea inferioara ~i cea supcrioara,
0279 tmparIita In ra~ii, pentru fiecare ra~ie Inaltimea de calcul z, = Z (fig. 2.8.10 c).

2.8.4.2. Coeticientul de presiune exterioara CfI~' Valorile coeficicntului de

presiune exterioara, In functie de diferite zone ale cladirii (fig. 2.8.11) sunt date
111 tabelul atasat figurii, In functie de valoarea raportului dlh .
Relatia dintre Cpt" (presiunea exterioara pc L m:) ~i Cpe'()' presiunea pe 0
r~1 r_2 r_3 r _4 r_5 r >5 suprafata de 10 m2 cste prezentata In fig. 2.8.12.

A=3,52 ~- 22)4 .A-61,7 A= 121,0 1fJ2

.A= 200,0 I2r-l) 2.8.4.3. Coeficientul de presiune interioara Cpi' Valorile coeficientului
presiunii interioare depind de valoarea raportului Jl dintre deschiderile din peretele
d
Fig. 2.X.9. Valorile coeficientilor ).,

2.8.4.1. Inaipmea de refertnta. Pentru cladirile in plan de forma drept-

.
e/5
e

unghiulara, InaJtimea de referinta rezulta din figura 2.8.10. o E

a) La cladirile la care Inaltimea este mai midi dedit latimea b, se considers

z; = II (fig. 2.8.10 a):
h > 2b
.a
A B C ..
~
Ai- 8 LC
B'"
r
e = b sau 2h

b < h <2 b
_1~ Ql
N
d/h
Zona Cpe 10
~1

Cpe 1 Cpel0
Tabelul

~ 4

Cpel

A - 1,00 - , ,30 -1)0 -1,3

8, B~ -0,80 -1)00 -0)8 - 1)0

C - 0)5 -0,5

0 + 0)80 +1)00 + 0,6 t1,OO

E ;- 0)3 -0,3

Fig. 2.X.IO. Ina1lil11i de referinta Fig. 2.X.11. Valorile cocficientului de presiune exterioara C,,"
 Domeniul in care trebuie.sc
Cpe verificate condi\iile de
instabilitate aeroelas-

Cpet

o
I
I
_+ -- - --- - - --:-- -
2 3 4 5 7 8
--=-----
A[rrfJ
tica

200
hem]
r-,
f'..t-.,

yl'<
V/ ~
A ~~

VA
if'
/
~

/~ ~
/ 7 100
1..1

1(1

opus .Val1~L1111i. ~i d!o peretii la~e~':li \para-leli cu directia vantului), fapi de 3- Oomeniul in core
1:/ I~~'
desclu,denle dID. e~1 ~atru pereu. In diagrarna din fig. 2.8.13 este prezentata
dependenta presrurn Cpi de valoarea raportului p.
h

V
l/ W ~
sunt satisfacut e
con di t ill e de stabi-
litate' cerostot icd
2n_
b
"-
0,80
Cpi
10 ~
~ 1 b Crn ]

50 100

1\ \
5

Fig. 2.R.14. Conditii pcntru verificarca la actiunca rafalelor de vttnt

oso \ - efecte de fluturare;

- efectc de divergenta;

0,2.5
~
~
., Fig. 2.lU 3. Valorilc coeficien-
_ efecte de interferenta de galopare.
In Figura 2.8.14 sunt prezentate conditiile rcferitoare la dimensiunile geo-
mctrice: Uitime b, lungimc d ~i Inliltime hale cladirii pentru care se impun

0,0-
1\ tului de presiune intcrioarii C .
'"
vcrificari rcferitoare la actiunca rafaleJor de vant de instabilitate aeroelastica ~i
efeete dinamice de interlerente.

'\ Structurilc care nu satisfac conditiile precizate in diagrama din fig. 2.8.13.
trebuic vcrificate la excitatii1e date de rafalele de vant ~i la alte efecte aero-

-0, 25
\ elastice.

" Viteza critica a vantului rezulta din relatia:

-0,,.-v,
"no
o 0,1 0,2 0,3 0,4 0>5 0,6 0,7 0,8
\
D.9 ')0
jL

in care:
Vor --
b
-_!_' '/l ..

S,
(2.8.16)

~D b _ cste latirnca scctiunii transversale. Pentru scqiunile circulare b

11(i- cstc Irecvcnta
d:
naturalii a modului i de vibratic. Pentru cladirile cu
=
multe nivele se poate Ilia:
2.8.5. EFEeTE DlNAMICE sr DE INSTABILITATE 46 (2.8.17)
I1U - H [Hz)
dina I.n ca~udl structurilor zvelte poate intcrveni unul din urrnatoarcle fenomcne
mice ~l c instabilitate: cu H, in1.Htimea structurii 111 [Jill].
S, _ cste l1umarul Strouhal. Valoarea S,. In Iuoctie de raportul dlb rczulta
- efeetul raJalelor de vant:
din diagrama din fig. 2.8.15.
- efecte de galopare; ,
93
92
 St
015
2.9.1. GENERALIT A111

Ambele norme contin prcscriptii referitoare la bazele calculului, dimen-

sionarii ~i executiei cladirilor cxccutate In zone seismice §i care printr-un nivel
de protectie corespunzator asigura:
- sa fie aparate vietile oamenilor;
- pagubele sa fie limitate;
- instalatiile importante sa ramana in stare de functionare ~i dupa cutremur.
Nivelul de asigurare trebuie sa fie orientat spre urmarile posibile ale unci
o 234 567 8 9 1) cedari ~i trebuie sa ia in considerare atat capacitatca de rezistenta, cat ~i capa-
citatea de utilizare a structurii dupa cutremur.
Fig. 2.X.IS. Valoarea numiirului Strouhal Acest nivel de protectic antiscismica se diferentiaza prin coeficientul a, In
functie de importanta, constructici (tab 2 9 1)
Ymax Ymax
Tubelul 2.9.1

Clasa de impol'tantii a cliidirii a

N

I Constructii de irnportanta vitalii pentru societate a ciiror functionalitate In

timpul :;;i irnediat dupii cutrcrnur rrcbuic sa fie asiguratii integral 1,4
I
I u Consrructii de importantil dcosebita in care sc impune limitarea avariilor
Fig. 2.X.16. Lungirnca L;
I dupa cutremur 1,2

- III Constructii de irnportanta normalii I.(l

Vm·L 1 IV Consrructii dc importanta redusf (l.X

b
Capacitatca de rczistenta, cxprimata prin starea limita ultima de rezistcnta,
implica conditiile ca structura sa fie astfeJ calculata, dimensionata ~i executata
Relatia (2.8.16) trchuic sa respecte conditia: Incat sa reziste Ja actiunca seismica fiidi cedari locale sau globale ~i sa-~i mentina
capacitatea de rezistcnta ~i dupa cutrcmur.
V"r> 1,25 VIII. u (2.8.18) Capacitarca de utilizarc implies conditiile ca structura I'll ansamblu, elcmen-
cu Vm din relatia (2.8.7) cordata cu lungimea L; asa cum rezulta din Iigura 2.8.16 .. tele d€ rezistenta dh ~j celc ncportante sa tic astfel proiectate rncat eventuale defccte
ivite dupa cutrcmur sa
nu impicdice exploatarea consrructiei In continuare.

2.9. ACTIUNEA SEISMICA

2.9.2. CONDITII PENTRU CAPACITATEA DE REZISTENTA

,Sunt prezc~~a~~ succint, In paralel , normativul romanesc P. 100-92 [2. 8]

~i nor rna COB1Ul11tatll curopcne Eurocode 8 [2. 9]. Structura In ansarnblul ci ~i partile componentc, sub actiunca solicitarilor
Prezenrarca sc rclerii la problcmele generale privind proiectarea antiscismica determinate 10 ipotcza de Incarcari exccptionale, trebuie sa
aiba 0 rezistcnta ~i
a c?nstruqiilor, ell sublinicrca prcvedcrilQl.:..,specifice constructiilor ell structuri de o ductilitare suficicnta. La vcrificarilc de rczistenta, daca este neccsar, se VOl' lua
rezrstcnra din otcl. . . In considerare efectcle de ordinul 1I asupra solicitarilor.

94
 Trebuie aratat ca atat Iundatiile , cat si terenul de Iundatie pot prelua calcul este obligatorie In toate cazurile. Ca metode specifice In aceasta grupa A
solicitarile transrnise de structura, fiira aparitia unor deforrnatii remanente. sunt Incadrate:
Trebuie dovedita capacitatea de rezistenta, si , tenacitatea structurii si I'n. - metoda statica liniara, la care model area actiunii seismice se face prin
domeniul posteLastic al actiunii seismice, ceea ce este prins I'n caleule prin coefi-
forte conventionale;
cientul '\jf, (In E.C.8 prin q = 1/'\jf), coeficient care tine seama de disiparea de
energie prin comportarea ductila a materialului ~i a structurii de rezistenta. - metoda dinarnica liniara, la care model area actiunii seismiee se face prin
Trebuie verificata ~i siguranta rasturnarii, al unecarii ~i ridicarea de pe aeeelerograme.
reazemc a structurii considcrata ca un corp rigid. La ambele rnetode model area structurii poate sa fie plana sau spatiala.
In grupa de metode B sunt tncadrate urmaroarele metode de calcul, bazate
.~ pe proprietatile neliniare de deforrnare ale elementelor structurii:
2.9.3. PRINCIPII Dt PROIECTARE ANTISEISMICA
- metoda statics neliniara, la care model area actiunii seismice se face prin
forte conventionale;
Proiectarca antiseismica a constructiilor trebuie sa satisfaca urrnatoarelc
eonditii: - metoda dinamica neliniara, la care modelarea actiunii seisrnice se face
prin accelograme.
- conformarea genera Hi Iavorabila a constructiei prin alegerca, atat 1'0 plan
orizontal cat ~i 1'n elevatie, a unor forme dit mai simple; La ambele metode modelarea structurii poate sa fie plana sau spatiala.

- asigurarea unei rigiditati suficicnte 1£1deplasitri orizontale, in masura sa

limiteze la valori adrnisibile atat deplasatile absolute dit si ccle relative, 2.9.5. GRUPA A DE METODE DE CALCUL ANT1SEISMlC
intre douii nivele consecutive;

- obtinerea unui mecanism structural favorabil de disipare a cnergici sub 2.9.5.1. Determinarea incarcarilor orizontale seismice echivalente.
actiuni seismice de intensitate ridicara; Incarcarile orizontale seismice eehivalente se stabilese pentru fiecare mod propriu
- pentru redueerea oscilatiilor din torsiune, pe cat posibil, elementele com- de vibratie eu relatia:
poncnte ale structurii sa fie asezate simetric si sa tie evitate modificarilc (2.9.1)
bruste ale rigiditatii ~i rczistentei pe inaltimea cladirii; in care:
- constructiile trebuie Iundate pe un teren ale carui calitiiti nu difcra local (2.9.2)
~i la aceeasi adancirne, fiind evitate sisteme de Iundare diferite la acceasi C;> este coeficientul seismic gLobal corespunzator modului de vibratie r;
constructie; G - este rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura;
- sunt necesarc cercerari ale terenului de fundatie pentru determinarea In a. - este coefieientul de irnportanta a constructiei In functie de clasa de
adancirne a tipului terenului ~i a unei eveutuale instabilitat: legate de importanta (tabelul 2.9.1)
alunccari sau de lichefiere. k$ - este coeficientul care reprezinta raportul dintre acceleratia maxima
eorespunzatoare zonei amplasamentului, considerata en 0 perioada
medic de revenire la 50 de ani ~i acceleratia gravitatiei. In functie de
2.9.4. METODE DE PROIECTARE ANTISEISMICA A CONSTRUCTIILOR zonele seismice valorile coeficientului k; rezulta din rabelul 2.9.2.

Tahclul 2.9.2
In normativul P.IOO-92 sunt prezentatc doua categorii de rnctode de calcul
antiseismic, A ~i B. Zona seismica A B C D E F

in grupa de mctodc A, calculul structurii se conduce In dorncniul liniar

ks 0,32 0.25 D,2!l 0,16 D,12 () ,OX
pcntru toate Incarciirilc din ipoteza de lncarcari exceptionalc. Aceastii metoda de

96 __________________________ ---" 7 - Cladiri lnalte ClI scheler din ojel 91

 Br - este un eoefieient de amplilieare dinamica tn moduJ r de vibratie, in Tabelul 2.9.3
functic de compozitia spectral a a miscarii seismiee In amplasament.
Valoarca coeficientului Br se detcrrnina Tn Iunctie de perioadele de
oscilatii proprii 1;. ale constructiilor ~ide conditiile seismice ale zonei ca- Valorile coeficientilor: q_ dupe. EC 8
racterizate prin perioadele de colt (fig. 2.9.1) ~irelatiile (2.93) sau (2.9.4). 9 ~ dupe. P 100-92

Br = 2,5 pentru r, s t; (2.9.3)

Br = 2,5 - ('0. - Tc) > 1 pentru T,. > T(" (2.9.4)
Structura de rezistenta ,

t~r 1. Cadre rig ide cG u

1.50 ;..'----roo;~-ro::--- ...... --,,",1,20
oCu
~
---;z- "V 1 , 10
1

Trls)
do~Q.
energie
2_eontravontuiri cu Rrinderi centrnte
0.1 15 2.2 2.5 3 2.1. iJ;agonale solicitnte la intindere
Fig. 2.9.1. Diagramar- t;

'If - este lin coefieient de rcducere a cfectelor actiunii seisrnicc tinand

0,25
searna de ductilitatea structurii, de capacitatea de redistribuire a
eforturilor precum ~i de efeetele de amortizare a vibratiilor altcle decat
cele asociatc structurii de rezistcnta -,
Valorile coeficientului 'If, dupa B.C.3 q = 1/'1', sunt date In tabelul 2.9.3 In .zone de disipare de energie= numai diagonale intinse
functic de diferitelc tipuri de structuri de rezistcnta care intervin 111 cladirile Cll 2.2. Structura in V
multe nivele.

t.r - este un eoeficient de echivalenta Intrc sisternul real si un sistem Cll un

grad de Iibertate corcspunzator modului de vibratic r, 'in cazul par-
ticular al oscilatiilor plane. Valoarea coeficientului t.,. rezulta din relatia
(2.9'.5)

£,. = (2.9.5) 2.3 Structura

,
in ~
-

In care:
Ukr - este componenta dupii gradul de lihertate k a vcctorului propriu de
ordinul r.
Ok - este rezultanta incarcatilor gravitationale lit nivelul k

G =! o..
k=1

98 tin
 Tabelul 2.9.3
Incadrarea Tn clasele ae ducti Iitgte (continuare)
Tabelul 2.9.3 (continuare)
Beton
I-E_u_r....,.o_c..,.o,...d_e_B_-IP100-92
-pentru clasa de ductilitate 0 CL cel.putin C.16
regular' gulon-
structura de rezf stent ,d ate tate -pentru clasa de duetilit~te OCM si OCH eel putin C.~
mare mijlocie

3, ContravQntuiri cu diagonale puse excentric

DCL DCM DCH

Caraderi stiei
- 50Gu c(.,
cC.1 q_:4 oCu 0,20
~6% ~9% ~ 12Ofo
Alungirea la rupere ~u

~1,2 > ',25 ~,,30

Raportul fu / fy

- <";25 <.1,'5
Raportul f;.et/ fy nom
duale
f y, et - defo~mat lo reee .

==
H~ + ,

Cadre rigide cu zone de disipare de energie

<;:(:>n~ravantuiricu diagonale intinse
disi ' ate de ener ie ,
ll.=5oCu
oe1 q_='4 oCu0(,
2.9.5.2. Indircarea seismica la nivel k. [ncarcarea seisrnica care actioneaza
la nivelul K pe direetia gradului de libcrtate corespunzator
sc determina

In care:
cu relatia (2.9.6).
modului de vibratie r.

(2.9.6)

(2.9.7)
5, Solutii mixte
Cadru rigid din otel sl saibe din beton armat
1- unde:
(fig. 2.9,10) " , 1lkr - este coeficientul de distributie a forte1or seismice eorespunzatoare
nivelului k ~j modului de vibratie r, Valoarea eoeficientului rezulta
din relatia (2.9.8),

! Gk . Uk,.
(2.9,R)
!
k=I
1lkl' = Uk/,
=dac~ cadrul ~~n otel preia ~ 0,65 din forta seismicd , 5 4
da~a ~Qlba diri beton armat preic > 65°/. d' f t~ k=1
selsmlch ° In or ,0
~pentru clasa de ductilitate L ',0 ia
',5 Valorile SJ..r se pot obtine si prin distribllirea rezultantei S,. (relat 2.9.1)
-pentru cia sa de ductilitate M 2,5 2,0
-pentru clasa de ductilitate H 3,5 3,0 eu relatia (2.9.9)
6 Structuri Tn' forma de nucleu din ~aibe din beton (2.9.9
armat

n
-clasa de ductilitate L 1,5 1,0
-clasa de ductilitate M 2,0 1,5
-clasa de ductilitate H 2,5 ~O Eforturilc ~i deplasarile se calculeaza separat pcntru ficcarc mod propriu
"

vibratie r.
1
Illf)
 2.9.7. INCARCARILE SEISMICE VERTICALE
In cazul analizei separate a oscilatiilor Inrr-un singur plan, ~ste suJficienta
considerarea primelor trei moduri proprii. lndirciirile scismice verticale se obtin prin 10~1lltirea Inca.:·carile gravita-
Efortul total de calcul N intr-o scctiune a unui clement se dctermina eu tionale de calcul ale elerncntelor respective cu coeficientul C" dat In tabelul 2.9.4.
relatia: 11 <

(2.9.10) Tabclul 2.9.4

Inc~rcarea sau cfortul care se modificii C,.

Tipul elcruentului
2.9.5.3. Metoda de calcul dinarnic liniar permite determinarea acce-
Brortul axial al elemcntului ± ks
lcratiilor de la fiecare nivel al constructiei, prin integrarea mrmerica a sistemului Elcrnente ell efnrturi ax ialc prepon-
tic ccuatii de calcul dinarnic, ple.£and de la c?_acceler£_grama_ de excitatie dcrcnte
caracteristica zonei In care este edificata constructia. Forta taietoare provenita din incardlrile
Grinzi de cadre ell forte taietoare mari
~ravitationale In sectiunile din vccina-
\ '" . ± 1,5 k.<
tatea SIalpi lor
2.9.6. GRUPA B DE METODE DE CALCDL ANTISEISMfC ± 1,5 k"
Incarcartle concentrate
. _AL CONSTRUCJIIt.biz . . JJ .. I' I Grinzi ClI Indircari concentrate mari

1'111'11 Porta taietoare la rezemare pc staIpi

Plansee dalji rezemate pc stalpi, ± 2,0 k;
(pentru verifiearc la strapungerc)
grinz]
Mctodele din grupa B de caleul antiseismic se bazeaza pe considerarea
Ineiirearea gravita!ionala talala ± I,S k"
proprietatilor de deformare neliniara a srructurii. Pentru cutremurul de proiectare Console ell deschideri mari
definit prin k; corcspunzator zonei scismice de caleul, SUIlt evaluate dcformatiile
post-elastice In elementele structurii prin evidentierea degradarilor de rigiditate
~i capacitatii de rezistenta.
? 9 8 INCARCARI SEISMICE PENTRU ELEMENTE C~RE NU FAC PAR'(E DIN
In varianta cea rnai perfectionata, metoda dinarnica neliniara da raspunsul - .. '. STRUCTURA DE REZISTENTA
seismic la fiecare pas de timp, la excitatia seismica reprezentata prin accele-
l'ograme. .
Aceasta metoda se recornanda a fi aplicata 10 cazul constructiilor de mare elerncnte care nu fac parte din
Determinarea lncarcarilor seismice pentru
irnportanta.
structura de rezistenta. se obtin cu relatia:
Metoda de calcul static ncliniara consta intr-un calcul biografic considerand (2.9.11)
incarcarile gravitationale constante, iar lncarcarile orizontale aplicate static ~i
moncton creseatoare, distribuite dupa rnai multe legi posibile, care vor avea In In care:
vedere ponderi diferite ale modurilor proprii de vibratie. C(J) - coeficientul seismic global (tabelul ::~.5). .,
Metoda evidenjiaza pentru aceasta ipoteza de incarcare succcsiunea formarii G - areutatea gl'av'itationala a elementllllll considerat
articulatiilor plastice, deplasarile capabile ale structurii $i Iortelor orizontale • a.(J) _ clasa de importanta a cladirii _
asociate. " . 'ezinta imoortanta secllndara
Echipatnentele si instalatiilc neportante ~I care pI - If . d . " ta- ell
. '. '. - .:fi 'a I fOl'ta eterrmua
Avand 10 vedere principiul suprapunerii efectelor, ceea ce ar implica LIn ~i sunt ancorate de'structura de rezistcnta, sc yen IC a 0
caleul 10 domeniul elastic In analiza ncliniara a structurii se considers asa cum relatia:
(2.~.l2)
s-a spus mai sus, efectul celorlalte Incarcari constant $1 cunoscut, siagura
incarcare variabila fiind cea seisrnica. Aceasta se reduce la a introduce In ".. tc. car prezinta importanta
Prinderilc echipamentelor lOstal~tJtl~r_neportat~ e :_are ,_ .. , 'lIlui de
programul de ealcul geometria structllrii ~i caracteristicile sectionale ale
ridicata se verifica la 0 'incarcare SClsmlca deter~U1nata pc baza spectl
clcmentelor tomponente, tinand seama de crectul Incarcarilor care actioneaza
calcul de etaj, sau a coe[icientului dinamic de etaJ.
aSllpra structurii Inainte de aparitia cutremurului.
10
102
 Tabclul 29.5
Pig. 2.9.3. Excentricirati pentru actiunea se-
Tipul elementului
c.. Direcria de actiune a Incarcilri ismidi
seismice S(.
Pereti nestructurali
/i., normal pe suprafara elerncnrulu]
Parapere, peren In consolii
3k.,. normal pe suprafaja elemcnrutu;
Tavan suspendat
k .• normal pe sliprafa{a elcmcntuln]
Omamente interioare ~i exterioare,
turnulcte t'i cosuri de fum de Iniillime
In care:
redusil el - este excentricitatea centrului rnaselor M In raport cu eentrul de rigi-
4k_. orice d irectie
ditate R
Comi~e ~i alte console de importan{a
red usa. ~ezervo(lre amplasare pe
e'], - este excentricitatea aditionala conventionala fata de pozitia initiala M.
constructic
2,5 k; orice directie Prill aceasta excentricitatc sc tine seama de caracterul nesincron al miscarii
seismice.
Pentru e2 se vor adopta urrnatoarele valori, In functie de cea mai mare
2.9.9 . .EFECJ1UL DE T0RSlUNE dintre dimensiunile In plan ale constructiei B.
e2 = 0,05 B la constructii curente cu 0 distributie ordonata in plan a ele-
Atat In norrnarivul P.lOO-92 cat i h Ee A • mentelor;
condi,tiile de regularitate efect I t ~ ~Il " 8 ill cazul structunlor care respccta
. (, U orslUnu poate fi pr . e2 = 0,075 B la consrructii avand I'll plan 0 destributie a elernentelor de
aproxunartv de evaluare pe baza . 110S pnntr-un proccdeu rezistenta defavorabila din punctul de vedere al preluarii torsiunii (de
-
urmatoarele eondi~ii: • unul model structural
. pi daca
an, aca sunt respectate
ex., structuri Cll pereti verticali concentrati Irur-un nucleu).
- centrele de rigiditate de la diferitele' . . Cu valoarea excentricitatii e deterrninata fa~a de ccntrul de rigiditate R. sc
aceeasl verticala; nivelun sunt situate aproximativ pe
aplica rezultantele lncarcarii seisrnicc dupa cele doua directii de rezistenta x ~i y
- eent:relc maselor la diferite craie nu . ~i Ia 45° fata de aceste directii (fig. 2.9.3).
dar si ele sunr asezare ap . J '. corespun? ell ccntrele de ngiditate, in cazul constructiilor eu Inaltirne mare (peste 5 etaje) si eu forme speciale
P roximanv pe aceeasj verncata.
s=::

unctul de aplicatic al rezultant . A - _.. • •

la care el > 0,1 B, se recomanda pentru luarca in considerare a efectului torsiunii
nivel, se aHa fata de centrul d . idita meare~1I selsmlee orizontalc la fiecare un calcul spatial.
. e rig: rtate R (fig. 2.9.2 a ~i b) la distanta e

(2.9.13) . (
2.9.10. PRELUAREA EFECTULUI YNCARCARILOR SEISMICE

Sk
1 M R'
Elementele care prciau cfcctul IndirearilQr seismice, trebuie dirnensionatc
dupa unul din urmatoarele concepte:
-~ aJ Preluarea efectului lncarcarilor seismice nidi disipare de energie. Soli-
!'!1T
-,j. . 1 l
citarile sent determinate cu considerarea cornportarii clastiee a materialului, fara
B
I
• a tine seama de cornportarea rcalil neliniara. Factorul de comportare se ia q = 1.
B
@ r'---
, b) Preluarca efcctului incarcarilor seisrnice eu disipare de energle. Dimeo-
sionarea elcmcntclor structurii care prciau efectul incarcarii seisrnice , ia 10
Fin ? 9? Ex' I····
considerare depasirca domcniului clastic, Incat diagrama tncarcare-detorrnatic
e- - .• -. CCIl I'IClla[1 pcnlrll stabilirea efectclor tOIsiunii generate
)4 conduce fa Iormarea de histerezis eu disipare de energie. Aceste elemenle Sllnt
co nsiderate zone de disipare de energ.ie; §i in calcule se ia tn censiderare pJ'jn dues prin L'1€Gvoicue -C~Glid. Valearea CG~[ici(\l1tului de: @:is:j:war~ q, este data 111
acceptarea -enui f<aet:er"de €ompQrtalie (/' > 1. Ipetezele de 'fncfuJdiri exceptionale tabelul 2.9.:3' p0Z. ..J. I I
au fest p~e~eil;f:fltein capitolul 5.
2.. $is(f,r,i~(le cOlllr~valltuiri ttr7iHaga7iClTele centraie. -:::.:
I
-2.9.11. 'TIPURI DE STRUCTURI '2.1. Cu diagooal'e. llil cruce (fig. 2.9.5 .illAi d iagonale 'S01.i~jtate la intindere
r: (fig. 2.9.5 b ~i"~.).-.- : - - -
2.9.11.1. Preltlarea efec~qlpj ip9{!~d~riiseismite rara disipare de energie. •
ZOBele,_cte_ disipAl:y< se prodlu~,-1~1- _m;incipal, in ~iag@m:ale1e: solicirate la
In Ga:eul ae@s-tHi ~<;)FlG@f'lt;lIe(\)alG{>]I_"nt:H:;€.-face
nici 0 deosebire.intre diferitele tipuri intindere. Valoarea e0efi~ientuluj (j, este @ata to tabelul 2.9;$"
. I
de structuri, efeote-Ie histeretice fiind neglijate.
~".9.6). Efectul inCaTGlffll seismiee oeste preluat
2.2. CllJ;diagonale lID.V (fig ......
2.9.11.2. Pfeluarea efectelor indirdirii selsmice cu disipare de energie. atat de diagonalele sclieitate la intindere, cat ~i de eele sol'icitate Lacompresiune.
1. SHsreme il1 eadre. care fa iJu:areari orizontale reaciianeaza In principal prin. Valoarea coeficientului q este data In tabelnl 2.9.3.
ineavoiere (jig. 2.9.4). 1.3. Sisterne de contravantuiri cu dlagonale in k (fig. 2.9.9) sistemul nu disi-
Zonele de disipar:e de energie Ia aceste sisteme se produe 10 rigle ea arti- pe.a.za e1~efgie (q = 1), deoarece modul de prindere al diagonalelon pe sta~p presu-
o~ilatij plastiee in apropierea prinderii rigHi-st~Hp~i disiparea de energie se pro- pnne apm·i~ia rnecanismului de cedare en articulatii plastiee pe strup (ta:lJe1ul2.9.3).
... .

I!I

QI
C-
d
.et,
III QI
i:I C\

41 t,
-,:, c::.

<:
.. 41

v
Fig. 2.9.4. Structura in cadre
rigide

IA _/_
~k( r-,
___ I
=:.:.:J_

)';'7- ,;""" 7;:d:,' ~~ :,;: ~ 7) ~

0) b) ( )
b
lID ')
Pi g. 2.9.7. Strtlctu ra eu Fig. 2.~.R. eOllliraVflnwiti cu diagonale
Fig. 2.9.5. Srruetura ell djag~'rllale sQlici:tate 1<1infindere prinsc excenrric
dial?(.1llale In K
 4. Sisteme duale.
CJ Sisternele duale formate din cadre rig ide ~i contravantuiri verticale eu

= CJ +
diagonale solicitate la intindere, prinse centric sau ex centric (fig. 2.9.9). Valorile
coeficientului q sun! date 1'n tabelul 2.9.3.

CJ 5. Sisteme mixte (fig. 2.9.10).

I Structurile mixte sunt formate din cadre rigide din otel ~i saibe verticale
din beton-armat. A~a cum rezulta din tabclul 2.9.3, valoarea coeficientului de
comportare, de disipare, depinde de procentul eare revine din lncarcarea seisrnica
Fig. 2.9.9. Structuri duale saibei din beton-armat.

3. Sisteme de contravdntuir! cu diagonalele prinse excentric (fig. 2.9.8). 6. Sisteme informa de nucleu (fig. 2.9.11).

Ex~~n~icitiitile prind~riloJ: trebuic astfel stabilite, incat sa se produca In rigle A§a cum rezulta din tabelul 2.9.3 pentru T> T, [s], valoarea factorului de
zone de disipare de energie pnn incovoiere ciclica sau forfecare ciclica. Accste comportare q depinde de c1asa de ductilitate In care esre incadrata §aiba din
beton-armat.
Valoarea faetorului de cornportare, q de disipare de enetgie la uncle sisterne
Zone de disipare de (poz. 1, 4 ~i 5'), poate fi majorata eu raportul ai/a, (Jig. 1.§i.l2) IU care:
energie in rigle.
a, - este factorul cu care trebuie amplificata incaroarea seismica, pentru
Zone de disipare de aparitia In structura a primei articulatii plastice;
energif in rosturi. all - este factorul eu care trcbuie amplificata iucarcarea seismica, pentru ca
Fig. 2.9.1!J. Structuri mixtc
sistemul sa devina mecanism.

z~ne de disi~~'~ de encrgic, trebuie sa se produca inainte ca In diagonale sa fie Fig. 2.9.12. Diagrama p - 8
atl~s~ capacitatile de rezistcnta sau compresiune. Valoarea coeficientului q esrc
data 111 tabelul 2.9.3.

Daca valorile Iactorilor de rnajorare a incarcarii seismice nu sunt determi-

nate prin calcule, pentru raportul «J«, se pot considera urmatoarele valori limita:

Fig. 2.9.11. Strucruri cu nuclcu din diafraeme din Zon a plasticil

e. N
bcron-armur
/ La stalpi comprimati, Cll N
1'/
< 0,1, valoarea «J«, este limitara la 1,60.
108 1(\0
 Tabclul 2.9.6 2.9.l2. CRITGRII DE DlMENSIONARE

Sectiuni
, si
, Distri butia tensi unilor Zonele structurii In care este disipata energia prin aparitia unor fenomenc
Clasa Clasa Clasa
Conditi; de margine (compresiune pozit ivd ) A 8 C histeretice, datorita unor deforrnatii plastice sau voalari locale, nu trebuie sa
comprornita stabilitatea general a a structurii. In aceste zone trebuie verificate, atat
Sectiune tubutorc
dreptunghiularQ conditiile de rezistenta, cat ~i cele de ductilitate. Conditiile de ductilitate pot fi
Compresi une
b considerate satisfacutc, daca sunt respectate regulile constructive prezentate In

..f jl +
33 e 37£ '41 E
continuare.

~;uno:'u-
~ ~
Pentru ca mecanismele plastice ciclice sa se produca In zonele definite ca
zone de disipare a cnergiei , dimensionarea elementelor din celelalte zone ale
Compresiune structurii, prinderile ~i zonele de disipare, trebuie sa fie dimension ate pcntru
2 2
50 2• c 70 E. 85t
capacitati de rezistenta sporite.

lnima profilelor 1
lrrirnc sou talpile profile- ~f . J.r;---.-.... oc::::aJl 2.9.13. REGULI CONSTRUCTIVE DE ALCATUIRE A ELEMENTELOR
lor sudate p;t;reQ
~ynS~l,lnllor
epartizarea
t,nsiLlnilor
66' e 78 e 90£
STRUCTURII
b b as Ice e nst ice

RH ~ com:esiun~
33 s 39 £ 41 t- 2.9.13.1. Elemente solicitate la compresiune. 0 ductilitate suficienta este
asigurata prin respectarea raportului hit (latimea fata: de grosimea pcretelui)

go ~
Incovoiere cu compresi une
Reportlzoreo
tensiuni lor
plastice

~ Joe! ~
Repartizarea
tensiunilor
elastice

(J~ <:::::::tJf
«r
33 E
tA. :JE _£_e
Q/:.
(tabelul 2.9.6).
In cazul zonelor de disiparc eu Iactorul q ~ 2, valorile raportului bit se iau
din tabelul 2.9.6.
Dad factorul de disipare q dcpaseste valoarea 2, conform incadrarii In
clasele A, B, C, precizate In tabelul 2.9.7, valorile raportului bit pentru clemente
I3;:rtiunile exterioore ale
1iiIpiior ale profile lor
tubulare suoote
., + I 9E- 10 t 12 £
solicitate la compresiune sunt date In tabelul 2.9.6.
Compresiune
Incovoierecu ceb Tabclul 2.9.7
9 10 12
~~I compresiune
I + Fll -;zE ~E. -;;cE
Factorul q clasa sectiunii
Incovoiere cu compresiune

1: i-C
lall'li ale profilelor I
9 ~b
± ~
-Compresiune
U-
P---.._ ~
()
9
tA.:.r.;;
10
E ce{:;F.
12
d:.1{:;:E.
(/<6
'1<4
(/<2
A
B
C

I-
20 E. 22 e. 26 E. 2.9.13.2. Prinderi. Prinderilc zonelor de disipare de energie de restul

;J;~
Tn general
I +
.D.
I structurii, trebuie dimensionatc Cll rezistente sponte pentru ca dcformatiilc ptastice
sa S~ produca In zonele de disiparc. Pentru acesre rezistente sporite ca valoare
maxima, se poatc considera valoarca lirnitei de curgere.
Prinderilc zonelor de disipare de rcstul structurii ell irnbinar! sudatc cap la
fy 235 275 355
e =V235/fy cap, sunt considerate cil asigura 0 rezistenta suficienta.
E. 1 0.92 0.81 Prinderilc eu suduri de colt sau Cll suruburi trebuie sa verifice lllTI1atoarca
rclatie:
(2.9.14)

110 111
 Prinderile dintre rigJe ~l stalpi trebuie sa aiba un moment capabil superior
In care: fata de ruomentul capabil plastic aJ riglei.
R" - este capacitatea de rezistenta a prinderii dupa cap. 12;
R/.i' - este capacitatea de rezistenta plastid a elernentului, calculata cu va- 2.9.14.1. Riglele cadrelor. Sectiunea transversals a rig~~l?r u:_ebuies~ ai~1i
loarea minima a limitei de curgere. asigurata stabilitatea la deversarc laterala ~i 0 capacitate suticienta de retire 10
Prinderile cu suruburi care lucreaza la forfecare, trebuie astfel calculate tncat articulatiile plastice. .',. , ," w, '.

capacitatea de rezistenta la forfecare sa depaseasca capacitatea de rezistenta la Capacitatea de rotire in artlculat111~ plastice al~ 0 s~flclenta eom~~~t~e
hister~tica daca valorile solicitarilor N ~I V respecta unnatoarele conditii re-
presiune diametrala (presiune pe gaura).
strictive:
~<1 (2.9.17)
2.9.133. Elemente solicitate la tntindere. Conditiile de duetilitate sunt
MI'l -
considerate satisfacute daca:
(2.9.15) .J!_ ~ 0,1 (2,9.18)
NI,I
cu:
N"Rd = 0,9 A (,,j,,/Ym
17 s 113 (2.9.19)
~'IRr1 = A '/y / Y~fO
Conditia (2.9.15) poate fi scrisa ~i sub forma in care:
_ sunt solicitarile din sectiune, determinate cu luarea
0,9 A II"J A ~ (.J;J Ym) I (/,,1 YMP) (2.9.16) N~i M
In considerate a tactorului de comportare q
_ sunt valorile capacitatilor plastice din forte axiale ~i
2.9.13.4. ~aibe realizate prin plansee ~i contravantuiri orizontale. Saibele mornente de incovoiere;
calizate prin plansee ~i contravantuiriie orizontale, trebuie dimensionate cu su- _ este vaJoarea fortei taietoare din Indircarile verticale,
iciente rezerve de rezistenta pentru a fi capabile sa transmita efeetul ihcarcarilor care intervin in ipoteza de lncarcari exceptionalc;
eismice diferitelor elemente ale structurii de rezistenta (cadre, contravantuiri
M 1111 + MilA _ este forta taitoare deterrninata In functie de valorile mo-
erticale sau diafragme), care preiau aceste (ncareari ~i le transmit fundatiilor. VAl = L mentelor de la eele doua capete ale riglei A ~i Bell:
Aceasta conditie se considera satisfacuta daca fortele care intervin tn aceste
erificari de rezistenta ale saibelor ~ioontravantuirilor orizontale sunt amplificate
u Iactorul 0'. = 1,SQ.
MRAd = min (MpA, MCA);
Urmatoarele conditii trebuie 1n plus verificate: MRBd = min (~'B' MCB);
- Saibele orizontale trebuie arm ate dupa doua directii ~i armaturile trebuie 7n care:
ancorate In grinzile de margine; - sunt momenteJe plastice ale riglelor;
MPAl' I M/1 B I (> , •

- pot fi folosite ~i placi prefabricate care trebuie sa fie de asemenea ar- M,CArl, iVICB"
l,( . I - sunt momentele plastice ale pnndenlor;
, .'
mate dupa doua directii ~i prinse de grinzile de margine; L - cste distanta dintre A - B (deschiderea riglei);
V I - capacitatea de rezistenta la forfecare a riglei conform cap. 14.
- dad planseul este 0 placa cu nervuri, trebuie prevazuta 0 armare supli- lie , ,

mentara perpendiculara pe directia nervurilor, avand eel putin 4 bare cu in diagrama prezentata In figura 2.9.13 sunt prezentatc aceste conditii restnctive.
(2) 8 mm pe rnetru de placa.
2.9.14.2. Stalpii cadrelor. La verificarca sectiunii tra~s~ersale.a s~al~ilor
cadrului rigid, trebuie luata I'll ~onsid~rarc cea ,mai defa:orabil.a ~ombll~at~ rntre
2.9.14. STRUCTURI IN CADRE elortul axial si mornentele de IOCOVOIereM; ~l M, conform eapitolullll L.
Verificarea prindcrii stalpului de fundatie, se va face la un moment, care
La structurile in cadre rigide, articulatiile pJastice trebuie sa apara In rigle rczulta din rclatia (2,9.20).
(2.9.20)
nu In stalpi. Aceasta conditie nu ramane vaJabilii pcntru scctiunea de la baza
lpului ~i pentru nodul superior al stalplllui de la ultimul nivel.
113
l{ - Cllidiriinallc CII schclet din ol_el_- __ ~ ~~----~-
~
 Prinderile dintre rigle ~l stalpi trebuie sa aiba un moment capabil superior
In care:
fata de mornentul capabil plastic al riglei.
Rtf - este capacitatea de rezistenta a prinderii dupa cap. 12;
Rf.;' - este capacitatea de rezistenta plastid a elernentului, calculata cu va- 2.9.14.1. Riglele cadrelor. Sectiunea transversala a riglelor trebuie sa aiba
loarea minima a limitei de curgere. asigurata stabilitatea la devers are laterals ~i 0 capacitate suficienta de rotire in
Prinderile eu suruburi care lucreaza la forfecare, trebuie astfel calculate Ineat articnlatiile plastice.
capacitatea de rezistenta la forfecare sa depaseasca capacitatea de rezistenta la Capacitatea de rotire In articulatiile plastice are 0 suficienta cornportare
presiune diarnetrala (presiune pe gaura). histeretica dad valorile solicitarilor N ~i V respecta urmatoarele conditii re-
strictive:
2.9.13.3. Elemente solicitate la intindere. Conditiile de ductilitate sunt ~<l (2.9.17)
M -
considerate satisfacute daca: pi

(2.9.15)
: s 0,1 (2.9.18)
pi
cu:
NuRd = 0,9 A f!tilll"{M2
Il
s 1/3 (2.9.19)
N,JlRd = A .h / 'YMO
Conditia (2.9.15) poate fi scrisa ~i sub forma In care:
N~iM _ sunt solicitarile din sectiune, determinate Cll luarea
0,9 A,,('/I A ~ <f;.lYM2) 1 (f,,!'YMO) (2.9.16)
In considerare a factorului de cornportare q
_ sunt valorile capacitatilor plastice din forte axialc ~i
2.9.13.4. Saibe realizate prin plansee ~i conrravantuiri orizontale. Saibele
momente de incovoiere;
realizate prin plansee ~i contravantuirile orizontale, trebuie dimensionate cu su-
_ este valoarea Iortei taietoarc din tncarcarile verticalc,
ficiente rezerve de rezistenta, pentru a fi capabile sa transmita efectul incarcarilor
care intcrvin in ipoteza de incarcari exceptionale;
seismice diferitelor elemente ale structutii de rezistenta (cadre, contravantuiri
verticale sau diafragme), care preiau aceste incarcari ~i le transmit fundatiilor. MilA + Iv! III! _ este forta taitoare determinata In functie de valorile mo-
L
Aceasta conditio se considera satisfacuta dad fortele care intervin in aceste mentelor de la cele dona capetc ale riglei A ~i B cu:
verificari de rezistenta ale saibelor ~i contravantuirilor orizontale sunt amplificate
cu factorul a. = 1,50. MRAti = min (MpA, MeA);
Urrnatoarele conditii trebuie in plus verificate: MII8d = min (M,J8, McB);
- Saibele orizontale trebuie armate dupa dona directii ~i armaturile trebuie
In care:
ancorate In grinzile de margine;
MpA<I, M,'B<It - sunt momentele plastice ale rigleJor;
- pot fi folosite ~i placi prefabricate care trebuie sa fie de asemenea ar- Mcs«. Me8d, - sunt momentelc plastice ale prinderilor;
mate dupa doua directii ~i prinse de grinzile de margine; L - este distanta dintre A - B (deschidcrea riglei);
- dad planseul este 0 placa cu nervuri, trebuie prevazuta 0 armare supli- V"d - capacitatea de rezistenta la forfecare a riglei conform cap. 14.
montara perpendiculara pc directia nervurilor, avand eel putin 4 bare cu In diagrama prezentata In figura 2.9.13 sunt prezentate aceste conditii restrictive.
o 8 nun pe metru de placa.
, 2.9.14.2. Stalpii cadrelor. La verificarea sectiunii transversale.a s~aI~ilor
cadrului rigid, trebuie luata III considcrare cea rnai defavorabila combl~atle rntre
2.9.14. STRUCTURI IN CADRE cfortul axial ~i momentcle de lucovoiere M_,. ~i M, conform capitolului 13.
Verificarea prinderii stalpului de fundatie, se va face la un moment, care
La structurile In cadre rigide, articulatiile plastice trebuie sa apara In rigle rezulta din rclatia (2.9.20).
i nu in stalpi., Accasta conditie nu rarnane valabila pcntru scctiunca de la baza (2.9.20)
talpului ~i pentru nodul superior al stalpului de la ultimul nivel.
x- Cliidiri lnalre ell schelet din OleI 113
 Fig. 2.9.13. Diagrarna
M 1 Mpd

Fig. 2.9.14. Srructura cu noduri rigide, Cli diagonale solicitate ca tntinderc

Diagonalele contravantuirii trebuie sa fie astfel amplasate In fiecare nivel

~i directie (fig. 2.9.14), Incat structura sa aiba capacitati de incarcare-deformare
NI Npd cat rnai apropiate.
Aceasta conditie cste respcctata dad se verifies conditia
At - [
---<as
A+ + A_- - ,
(2.9.22)
1/3
In care:
A+ ~i A- reprezinta proicctiile orizontale ale sectiunilor diagonalelor
V IVpd
In care: sol icitatc la intindere In cazul sensului pozitiv, respectiv, negativ al
Illcarcarii (fig. 2.9.15).
Me" - este valoarea momentului din Incarcarile verticale, luate In con-
siderare In ipoteza de Indirdiri exceptionale;
Me.' - estc mornentul din efectul lncsrcarii seisrnice; A· COS «1
a. - coeficient de rnajorare care se va Ilia 1,2. Forta taietoare din stalp V
trebuie lirnitata III functia de valoarea capacitatii plastice la forfecare
V,III prin cond itia:
/ s 113. (2.9.21)
/111
Fig. 2.9.15. Proiectiilc orizonrale ale scctiunilor diagonalclor
• Cll exeeptia panoului de inima dint:re prinderile riglelor pentru care se admire:
v Coeficientul de zveltete redus 1 al diagonalelor trebuie sa satisfaca conditia:
j/ s 1,0. (2.9.21)
/111
A ~ 1,50 . (2.9.23)
. fmb.i.narile stalpilor trebuie dirnensionate astfel Ineat capacitatea de rezistcnta
a prinderii sa dcpaseasca capacitatea de rezistenta a clerncntelor Imbinate. Efortul axial N din diagonal a solicitata la Intiudcre este limitat prin capa-
citatea de rezistenta plastid N,,/ .
: ~L (2.9.24)
2.9.15. STRVCTURI CONTRAVANTUITE CU DIAGONALELE CENTRATE "I
iN NODURI In cazul sistemelor In V, diagonalclc cornprimatc VOl' Ii dimensionate con-
form capitolului 13.
Structurile contravantuitc cu diagonalele centratc In noduri trcbuie dirnen- La dimensionarca riglelor nu se va tine seama de rezcrnarea centrala prin
sionate astfel, incat diagonalele solicitate la intindcre sa se deforrneze plastic, nodul de prindere al diagonalclor.
inainte ca ill riglc ~isIal pi sa
apara Ienomene de instabilitate (Ilambaj, devers are Riglele ~istalpii ell forte axiale N trebuic sa satisfaca conditia de rezisrcnta:
latcrala, voalarc). .
N; ~ a. . 1,2 N (2.9.25)
114
I 1"
 in care: Fig. 2.9.16. Diagrama conditiilor
N - esre efortul axial din rigHi sau stalp; consrrucri ve I a d imens ionarea
NJldi riglclor
U=--
Ni
- este valoarea minima a raportului dintrc capacitatea de re-
zistenta ~ltli ~i eforturile din diagonalele respective N;, deter-
minat pentru Iiecare nivel;
N" - este cfortul capabil de calcul ill rigla sau stalp.
Prinderea stalpului de fundatic va fi verifieata cu relatia 2.9.20.

2.9.16. STRUCTURI CONTRAVANTUITE CU DIAGONALELE PRINSE

EXCENTRIC iN NODURI

Structurile contravantuite cu diagonalele prinse excentric 1'n noduri, disi-

peaza energie prin mecanisme de Incovoiere plastica sau forfecare plastica.
Regulile prezcntate III continuare asigura ca deforrnatiile plastice In articulatiile
plastice sau I'n zonele de deforrnare plastica se produc inainte de cedarea
celorlalte clemente ale structurii de rezistcnta.
1110 NI Npd
2.9.16.1. Verificarea rlglelor. Pentru riglele la care encrgia este disipata
In articulatiile plastice sunt valabile relatiile de interdependenta (2.9.17,18 si 19).
Pentru riglele la care energia este disipata in zonele de forfecare plastica,
sunt valabile urmatoarele relatii de intcrdependenta, reprezentate ~i In diagrama
din figura 2.9.16.
v
II s 1,0 (2.9.26)
Jld
VI Vpd
: s 0,70 (2.9.27)
/111
2.9.17. STRUCTURI DUALE
: s 0,10. (2.9.28)
1'" In cazul structurilor duale, compuse din cadre rigide ~i contravantuiri
. 2.9.16.2. Verificarea stalpilor
~i diagonalelor, Sectiunile stalpilor ~i verticale, care lucreaza In aceeasi directie, efectul incarcarilor orizontalc se
diagonalelor structurii contravantuite trcbuie verificate la cea mai defavorabila repartizeaza pe cele doua structuri, proportional ell rigiditatile lor elastice ....
cornbinatie dintre forta axiala N ~i momentul de incovoiere M. CadreJe rizide si contravantuirile verticaJe trebuie sa satisfaca conditiile
I:> ,

N" (M, V) = U . 1,2 N (2.9.29) specificate In subeapitolul 2.9.14 ~i 2.9.15.

In care:
N" - cste efortul axial capabil de calcul al stalpl1lui sau al diagonalei; 2.9.18. STRUCTURT MIXTE
N - este efortul axial de cornpresiune In stalp sau diaaonala:

0. = min [V:'~'.M,;~']este cea rnai mica valoare a ra;rlUIUi' dintre capa- Structurilc mixte sunt alcatuite din cadre rigide din otel ~i diafragme din
beton-armat,
citatea de rezistcnta plastid la forfecare ~i Iorta taietoare Vi sau Pentru cadrclc din otel sunt valabile relatiile date III subcapitolul 2.9.14.
valoarea minima a raportului dintre momentul de incovoiere plastic Diafrazmelc pline sal! cu goluri din bcton-arrnat, VOl' f verificate conform
~i rnornentul de incovoierc M; Valorile acestor rapoarte VOl' Ii prescriptiunilor spccifice constructiilor din beton-armat. Vezi si refcririle date In
determinate pentru toate riglclc contravantuirii. subcapitolul 2.9.1 1.2.
116 117
 2.9.19. In lucrarea [2.10] sunt prezentate comparativ, normele ~n vigoare, 2.9.19.3. - Canada (National Building Code of Canada)
de calcul aI constructiilor, la efectul Incarearii seismiee, In cateva tari.
F = C (Z, I, S, K, T) W = Z . I .S . K (l,IlS W (2.9.35)
Vi
2.9.19.1. Fortele orizontale din seism ~i distrfbutia lor. Solicitarile
seismiee prevazute In diferitele nonne sunt reprezentate prin: In care:
2 = 1,0, 0,5, 0,25
F = C (Z,I, K, 1) W = L Ji (2.9.30) / = 1,3, 1,0
Ji = k, (Z, I, S, K, 1) ~ (2.9.31) S = 1,5, 1,0
K = 1,33, 1,0,0,8,0,67
in care: Ii - valabila reIalia (2.9.33)
F - reprezinta suma fortelor de forfecare din seism aplicata la baza
cladirii; 2.9.19.4. - Noua Zeelanda (NZSS 1900) (New Zeeland Standard Model
Ji - reprezinta fortele seismiee orizontale aplieate la nivelul i; Building Law)
C - eoefieientul seismic de forfeeare, de baza, In functie de Z, I, S, K ~i F = C (Z, /, 1) W. (2.9.36)
T;
k/ - este coeficientul seismic lateral eorespunzator nivelului i In functie de Pentru cladiri irnportante:
~L~K~~ . C = 0,16 pentru eazul T < 0,44 [s]
W - este indirearea verticala totala considerata In calculul seismic;
~ - este partea din incarcarea -verticala corespunzatoare nivelului i; C = 0,08 pentru cazul T> 1,20 [s]
2 - este coeficientul seismic al zonei; pentru intervalul 0,44 < T < 1,20 se interpoleaza liniar
I - este coeficientul de importanta al constructiei;
S - este coeficient al terenului, starea ~i natura solului; 2 = 1,0, 0,75, 0,50
K - este coeficientul structurii ~i depinde de tipul structurii, capacitatea de Pentru cladiri obisnuite:
amortizare, ductulitatea ~i capacitatea de absortie a energiei de catre
constructie; C = 0,12 pentru cazul T < 0,44 [s]
T - perioada proprie a constructiei, dupa directia eutremurului. C = 0,06 pentru cazul T> 1,20 = [s]
In cadrul diferitelor tan, relatiile de tipul 2.9.30 ~i 2.9.31, sunt urmatoarele: pentru intervalul 0,44 < T < 1,20 se interpoleaza liniar

2.9.19.2. - S.U.A., (Uniform Building Code) 2 = 1,0, 0,83, 0,5

F = C (2. K, T)W = 2·K ?Jj W (2.9.32)

Ji ~i F dupa codul SUA, din relatiile 2.9.33 ~i 2.9.34.
Pentru constructii suple se va lua It = 0,1 F.
in care: Este adrnisa si analiza dinarnica a structurilor. Valorile maximc ale fortelor
2 = 1,0, 0,5, 0,25 taietoarc si ale m~mentelor de rastumare nu trebuie sa fie mai mid decat 0%
K = 1,33, 1,0,0,8,0,67 din valori'le determinate prin analiza statica,

f, = (F - f) w, . h.
I I
(2.9.33) 2.9.19.5. - Japonia
I ! IV -h
x x .Ii = k, (2, S, K) Wi
unde:
x=(
.' .
./; = 2 (S, ~10,2 W; pcntru ° < H S 16 III (2.9.37)

(2.9.34) .Ii = 2 (S, K) (0,2 + t.) Wi pcntru H> 16 m (2.9.38)

11=1
Z = 1,0, 0,9, 0,6
In care pentru constructii suple se ia: It 0,15 F. =
T - este perioada fundamentala In [s]. (S, K) = 0,6,0,8, 1,0, 1,5
110
11~8 -- -- --~-----------~--------~-----------------
 Dar cu conditia: Z (S, K) 2:: 0,5. _ irnpulsul de presiune ir:t faza de cempresare, raportat pe 1m2 al suprafetei
Pentru.A se introduce valoarea 0,0 I pentru fiecare 4,0 m deasupra I'naltimii Irontului
de 16,0 m.
Relatiile prczentate mai sus sunt valabile pentru cladiri ell Inaltimea maxima i;:; 4 vc: 11l·[MPa.s/rn2} (2.10.3)
de 45 m. Pentru cladir! cu I'niHtimi mai mari este prevazut un calcul dinamic pe
b) In cazul exploziei unci mcarcaturi TNT la nivelul solului
baza unor aceelerograme corespunzatoare zonei.

IJ.Pr ;:; 0,1

VC
R (2.10.4)

2.10. CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA EXPLOZIlLOR 1: ;:;

+
1 7 . 10-3
'
VC .JR (2.10.5)

i = 6,3
if2i
-R- (2.10.6)
2.10.1. UNDE DE ~OC IN AER SI ACTIUNEA ASUPRA OBST:\~OLELOR In care:
C - este masa incarcarurii TNT In kg.
Undele de detonatie provocate de 0 explozie, sub forma de unde de soc, R - este distanta In metri fata de centruL exploziei,
actioneaza asupra constructiilor ca Incarcari dinamice de mare intensitate ~i de Pentru alte substante explozive care practic pot interveni, incarcatura explo-
foarte scurta durata. zrva 9 se inmulteste cu coeficientul (J.. care de exernplu pentru Ammonite are
Actiunea undelor de soc asupra constructiilor depinde de locul de producere valorile 0,8-1,2, pentru Hexogen 1,4.
a exploziei, In aer sau la nivelul solului. Subpresiunea maxima ~i durata fazei de subpresiune, 1)1cazul exploziei 'In
Unda de ~ot consta intr-o faza de suprapresiune, care reprezinta 0 crestere aer ~i la nivelul solului, pentru 0 suprapresiune:
brusca a presiunii atmosferice ~i care este In general hotaratoare pentru efectul
IJ.PF ~ 0,4 MPa
distructiv, urmata de 0 faza de expansiune, care se rnanifesta ca 0 subpresiune
(fig. 2.10.1) [2.11]. este:
Parametrii principali ai undei de soc raspandita In aer, plecand de la centrul IJ.p_ = 0,0.3 R v: (2.10.7)
exploziei, rezulta din urmatoarele relatii:
a) Supraprcsiunea la frontul undei de soc In (MPa) tn cazul unci explozii r. = 0,16 VC In [s). (2.10.8)
10 aer a unei incarcaeuri TNT: . Modificarea 'in tirnp a suprapresiunii IJ.PF. (curba 1 In figura 2.10.2) la un

IJ.Pr ;:; 0,084

VC +
R 0,27
if2i
fi2 + 0,7
c
R3 (2.10.1)
timp oarecare I este redata de relatia:

- durata fazei de suprapresiune In (s)

Sp (t) ;:; IJ.p[-" (1 - :+ J °
cu < I < 1:+ (2.10.9)

In eare:
~+ ;:; 1,5.10-3 0JE.JR [s] (2.10.2) .
II ;:; 1. (2.10.10)
p

PoL-+-----~----~------~~~
~-~~~----~~~-~--~~ t

1201 --
Fig. 2.10.1. Faze ale undci de ~oc
~ --
Fig. 2.10.2. Modificarea tn timp

--
11 suprapresiunii

~
0

-- __
._
t
 Fig. 2.10.5. Variatia presiunil pe peretele din spate
Relatia (2.10.9) poate fi inlocuita prin relatia liniara, curba 2 In (fig. 2.10.2):

!:-.P (l) = Sp ,.' (1 - {3) (2.1 0 .11)

In care 8 reprezinta durata efectiva a undei de soc si care rezulta din cgalarca
relatiilor (2.10.9) ~i (2.10.11): ' ,
e= 21:+
(2.10.12)
/I + I
Dad rimpul pentru atingerea deplasarilor rnaxime ale constructiei este mult
mai rnic decat durata fazei de suprapresiune 1:+, variatia presiunii !:-.~(I) se poate
Presiunea pc frontul obstacolului la Inceputul seurgerii stationare a undei
eonsidera tangenta la curba (2.10.9) In tirnpul 1= 0, (dreapta 3 In figura 2.10.2)
si tirnpul e rezulta: de soc este:
1 (2.10.15)
8 =- 1: .. (2.10.13)
" T
eu:
Iamom€mtul caad unda de presiune actioneaza asupra unui obstacol fix, se !:-. = 2,5 6.p;"
(2.10.16)
produce 0 rcflectie a undei ~i In acclasi timp unda inconjoara obstacolul (fig. 2.10.3). », 6.p,.. + 0,72'

In m~me~tul reflectiei presiunea pe obstacol creste la valoarea !:-.JJr~f si scade apoi

Presiunea maxima pe peretii laterali, acoperis ~i peretele din spate (opus
pe mas lira ee unda lnconjoara obstaoolul la valoarea !:-.Pllms' Aceasra variatie este
prczentata 'In diagrarna din figura 2.10.4. directiei de propagare a undei de soc), poate [j luata egala eu !:-.PF.
Variatia presiunii pe peretele din spate este adHata In diagrarna din fi-
. :"aloarea maxima a presiunii reflectate!:-.Prt!.(pe lin perete asezat normal pe
gura 2.10.5. Intervalul Isei, - trllck reprezinta timpul in care este atinsa presiunea
directia de propagare a undei rczulta din:
maxima pe peretele din spate.
Mp~
tlp ref = 2!:-.p,., + __
6.p,;
...J.:__
+ 0,72
(2.10.14) Timpul (veil = 1IDF.
Pentru lrlld' se va lua eea mai mica valoare dintre

l = -4H sau l = 2b
ruck D,: ruck D,;
cu:
1, H ~i b din figura 2.10.3.
DF - viteza de propagate a undei de soc se ia egala eu:

DF = 340 ~1 + 8,3 tsp, In [m/s].

c) Efortul total pe constructic rezulta ca diferenta dintre fortcle care acrioneaza
pe frontul ~i spatele obiectului.
Fig. 2.10.3. Actiunca undei de soc asupra obicctului
p

2.10.2. CALCULUL STRUCtURILQR YN DOMENlUL ELASTIC

Sub actiunea 1ncardirilor dinarnice de scurta durata se considers structura

tumst. inlocuita printr-un sistcm cu un singur grad de libertate, iar forma de oscilatie
Fig. 2.10.4. Variatia prcsiunii pe perercle frontal se asearnana cu deformatia sub incarcarea statica.

22
 Ecuatia diferentiala a (:ni~earii consrructiei este de forma: pet) p (t) pet)
..
m . W + L(W) =]J (l) . _[J(M) (2.10.17)
In care:

- W (M, I) cste deplasarea punctului ill care se considers concentrata

rnasa inertiaJa M la timpul t; t
-L (W) esrc operator diferential care contine derivate dupa coor-
donate spatiale;
-p (l) =P ../(/) este IllcareallCa eu valoarea maxima p a incarcarii dina- a) b) c)
mice din figura 2.10.6; Fig. 2.10.6. Cclc trei cazuri de lncarcarc In cazul exploziilor
- Jj (lvl), fCt) sunt Iunctii care descriu variatia incarcarii pe suprafata
constructici: Sunt date functiilc de limp T (r) ~j expresiile coeficientilor dinamiei K'IIII
-In este rnasa distribuita. pentru eele trei cazuri de Incarcare care intervin In cazul incarcarilor din explozii
(fig. 2.10.6). .
Expresia deplasarii dinarnice a rnodelului are forma:

W (M, l) =P . F (M) . T (t); (2.10.18)

2.10.2.1. Pentru schema de incarcare din figura 2.10.6 a

- F (M), In functie de coordonatele

sub incarcarca statica Ii (N.l).
spatiale, reda deformatiile constructiei
p (I) = {p (I - ~} 0 s t :::;8} (2.10.22)
I 0; 1 > 8
Initial se determina functia F (M) ca solutio a ecuatiei diferentiale.
I
e - eos sin wI

care sarisface conditiilc de margine

L (F) = _[J
impuse
(1\1[)
structurii.
(2.10.19) T (I) =
{
1 -
A sin W (I -
WI

e)
+ ~:
+B cos w(l-8);t>8
0~L~8
} (2.10.23)

Functia T (I) descrie variatia In timp a deplasarilor constructiei ~i prin eu:

I - cos we sin we
aceasta ~i a eforturilor. Aplicand metoda Bubnov-Galerkin rezulta urrnatoarea A = sin we - we ; B = - cos w8 + --e-
co
ecuatie diferentiala pentru functia T (l).
arc tan we)
T (l) + w:! T (I) = w:! I (t) (2.10.20) = {(
2 1 - we pentru
.
(w9) > 2,33 }

eu co - pulsatia circulara proprie oscilatiilor libere pentru forma Intai de defor-

k
dm
-
I J 4 sin"
we
- + (we - sin we)2; (we) < 2,33
(2.10.24)

matie (identice cu forma deformatiilor statice din.fl (Nf)). we 2

Pulsatia to cste definita prin formula: pentru (co, e) > 200 Kdill = 2.
Variatia coeficientului dinamic este pre zentata In figura 2.10.7.
2
J .Ii (M) . F (M)· dM
w = ] (2.10.21)
II/ F2 (M)· dM 2,0
.....
Kan ./
Daca T (t) se calculcaza din ccuatia (2.10.20) se pot deterrnina deforrnatiile
censtruetioi
Cll ajutorul
la un moment oarccare W (M, f) din eeuatia (2.10.18) $i eforturile,
deformatiilor deja cunoscute, ell formule din rnecanica constructiilor.
1,5
~:t", -&
Daca expresia co ~i variatia In tirnp a deforrnariilor este cornplicara, cfcctul 1,0 II
dinarnic asupra eforturitor ~i deplasarilor se poate obtine prin multiplicarea
valorilor din incarcarca sratics ell Iunctia de timp T (I).
r
Valoarca maxima a Iunctiei de limp T (I) se numesre coeficicnt dinarnic.
Functia de timp T (I) depindc de tipul incarcarii si de proprietatilc dinamicc ale
Fig. 2.10.7. Variatia cocficicntului dinarnic. _..
constructiei (co, m). o
schema (/ 1 100 wiT 200
J24
 Ecuatia diferentialii a mi~dlrii consrructiei este de forma: pet) pet) pet)
..
m . W + L (W) =p (t) . .iJ(M) (2.10.17)
10 care:
- W (M, f) cste deplasarea puoctului 10 care se considera concentrata
rnasa inertiala M la timpuI t; t
-L (W) esre operator diferential care contine derivate dupa coor-
donate spatiale;
-p (I) = P ../(/) este inciircarea eu valoarea maxima p a incarcarii dina- Q) b) c)
mice din figura 2.10.6; Fig. 2.10.6. Celc trei cazuri de inciircarc in cazul exploziilor
- Ji (M), j(t) sunt functii care descriu variatia incarcarii pe suprafata
constructici: Sunt date functiilc de limp T (r) ~i expresiile coeficientilor dinamici K,1I1l
-1'1'l este masa distribuita. pentru cele trei cazuri de incarcare care intcrvin In cazul incarcarilor din explozii
(fig. 2.10.6).
Exprcsia deplasarii dinarnice a modelului are forma:

W (M, l) =P . F (M) . T (t); (2.lOJ8)

2.10.2.1. Pentru schema de incarcare din figura 2.10.6 a

- F (M), In functie de coordonatele spatiale, recta deforrnatiile constructiei

sub incarcarca statics ii (!yJ).
p (I) = {p (1 - ~} 0 s t s 8} (2.10.22)
I 0; I > 8
Initial se determina functia F (M) ca solutie a ecuatiei diferentiale.
sin wi
I
e - eos Wi + ~;
L (F) =T.
care sarisface conditiilc de margine impuse structurii.
(1\11) (2.10.19) T (1) =
{
1 -
A sin U) (I - 8) + B cos w (t - 8); t > 8
o S l S 8
} (2.10.23)

Functia T (t) dcscrie variatia In tirnp a deplasarilor constructiei ~i prin eu:

I - cos we sin we
aeeasta ~i a eforturilor. Aplicand metoda Bubnov-Galerkin rezulra urrnatoarea A = sin we - we ; B = - cos cu8+ ~
ecuatie diferentiala pentru functia T (t).
arc tan we)
T (t) + cue! T (I) = cu2 f (t) (2.10.20)
2 1- we pentru (w9) > 2,33 }
= {( .
ell co - pulsatia circulara proprie oscilatiilor libere pentru forma Intai de defor-
k
tim
-
I I 4 sin"
we
- + (we - sin (8)2; (we) < 2,33
(2.10.24)

matie (identiee ell forma deformatiilor statice din.li (Nf)). we 2

Pulsatia to cste definita prin formula: pentru (cu, 8) > 200 K"ill = 2.
Variatia coefieientului dinamic este pre zenrata 1n figura 2.10.7.
J .Ii (M) . P (M)· dM
w =
2

m
J p2 (M)· dM (2.10.21)
2,0
.....
Kdn ./
Daca T (t) se calculcaza din ccuatia (2.10.20) se pot determina deformatiilc
censtruetici la un moment oarccare W (M, t) dia ecuatia (2.10.18) $i eforturile,
ell aisrorul deforrnatiilor deja cunoscute, ell Iormule din rnecanica cousrructiilor.
1,5
~:t", -&
,

Dad expresia U) ~i variatia In tirnp a deformatiilor este complicata, clcctul 1,0

dinamic asupra eforturilor ~i deplasarilor se poate obtine prin multiplicarca
valorilor din incarcarca statics eLi Iunctia de timp T (l). I
Valoarea maxima a Iunctici de rirnp T (I) se nurnesre coeficicnt dinamic.
os
Functia de timp T (1) dcpinde de tipul Indircarii ~i de proprietatilc dinarnicc ale Fig. 2.10.7. Variatia coeficicntului dinarnic, _..
constructiei (co, /11). o
schema a 1 100 wiT 200
124
 2.10.2.2. Pentru schema de inciir~re din figura 2.10.6 b 2.10.2.3. Pentru schema de lncarcare din figura 2.10.6 c
1
p (1 - ~I) ; 0 ~ t ~ 81 P - 0 ~ t ~ 81

P (t) = PI (1 - 9 8s 8 I ~2
1
} 1 I ~ (2.10.25)
P (l) p(;_f~B'} 9,SIS9 (2.LO.28)

o t > e o t > 8

cu: 1 sin (j)/

----

=
(:)1
1 - --
1 _(l)~1 (l
+ - + -
I) sin w (1 8I)
sin WI
--;e; 81 s 8
({ sin WI
T (I)
(:)2 w(:), we2
- -
, ~ I

1 - -8 - cos WI + -_- 8 -< { -< 8 I A cos w (t - 8) + B sin w (I - e) > 8

T (l) = (I - / ~, B,) + a, Sin:' (I - 9,) - a, cos W (I - 9,); 9, < 1 < 9 (2.10.29)

A cos W (I - 8) + B sin W (l - 8) 1 > 8 cu:
sin w(:)

cu: (2.10.26)
al = sin wei - - __
1 - cos wei
--'- + ~
W(:)I we2 B =- _1- + (_1- + _1_) cos w8
w(:)2 we, we2 2
cos we
---we, .
. w91
a2 = cos wei - SIn ~
wei
Coeficientul dinamic rezulta ca cea mai mare valoare din (2.10.29).
A = 01 sin w81 - 02 cos w82
A
B =- w9 + 01 COS w82 + 02 sin we2•
2
(2.10.30)
Coeficientul dinamic KdilJ - cca mai marc valoare din (2.10.26):

K·dlll-- ?
-
(1 - arc tan
-.
wei J (2.10.27)
2,0
~ ~~ ~200
J
a.J ./J"'-.....
wei Kdin
If}. ~~ ~1L~l -
dinamic pentru I'ncar-
Variatia coeficientului 1,6 1
- -6-2
carea din (:2..10.25) ~i pentru PI = 0,5 este pre-
2,0 1,7
I '{"X'~ ~ &1) 200

Kdin /tV '\ ~

zentata I'n figura 2.10.8.
1,6 -: ·1,6
1,5
If 1~=5"- ~
1,7 I v ~~
1,6 I 1-'
r\ - 1,4
1,5 I a. 1,3 f ~=1 i~
1/+ I ~= D,Sp
1,2 I ~
1,3
I ~1 1&51
1,1 II
1,2
~ 1 10
II
1,1 I I o 2 3 4 5 6 7 8 cJ~ 10 0 D,2 0,4 0,6 cJB,
Fig. 2.10.9. Variaria coeficicntului dinarnic , schema c
Fig. 2.IO.X. Variatia cocficicntului dinarnic, schema b 1,0 0
2 3 W6;/2Jl5
127
126
 Valoarea coeficientutut dinarnic pentru diferite ra v '

diagrama prczentata In fi ura ? 109 ' ~,poarte e:!/el rezuJta din

I .: ~, , g -'" La 0 scara mal mare este aratata' variatia CAPITOLUL 3
= we
A

va 0111 coeficientuln] k.lin mtre wei 0 ~ to si pentm valori A... "

EforturiJe i d • "J f . I mtre zero S1 unu.
s . f~I erormatu
.', e male In diferite sectiuni
t"
ale s....uct U[lJ
.:
se 0 b/
un pnn'
uprapunerca e ectului stanc al incarcari! dinamice cu intensitatea It' I'
, Iici 1 di . ' p mll Ip rear
~u ~oe IClcnt~ inamrc, ell efcctul incarcarii statice q (grcutatea permanenra , N\;.YfHd AtE
incarcarea utila). a ~l

(2.10.31 )

(2.10.32)

3.1. OTELURI FOLOSITE LA EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE

PRODUSE LAMINATE LA CALD

La executarea constructiilor metal ice se folosesc produse finite, laminate la

cald, din otel carbon ~i otel aliat, care indeplinesc conditiile prevazute In STAS
500/1-89 ~i In standardele de produs dupa cern urrneaza:
- Otel de uz general pentru constructii, rnarcile OL 37, OL 44 ~i OL 52,
conform ST AS 500/2-80;
- .Otel cu granulatie fina pentru constructii sudate marcile OCS 44, OCS·
52,OCS 55 ~i OCS 58 conform STAS 9021115-89;
- Otel rezistent la coroziune produsa de agenti atrnosferici, marcile RCA
37, RCA 52 ~i RCB 52 conform ST AS 500/3-80;
- Benzi din otel laminate la cald, conform STAS 908-90;
- Benzi din otet laminate la rece, conform STAS 1945-90, pentru produ-
cerea profilelor cu pereti subtiri formate la rece.
Marca otelului este definita printr-un sistem de notatii care indica:
- Domeniul de utilizare a otelului precizat printr-un simbol literar de exem-
plu: OL, OLT, OT, OLC;
- Rezistenta minima de rupere la tractiune exprirnata In dal-I/mm";
- Clasa de calitate notata cu cifre de la 1 la 4, indica compozitia chimica
pe otel lichid ~i caracteristicile mecanice ~i tehnologice garantate la
livrarea otelului astfel:
- clasa de calitare 1 garanteaza compozitia chirnica, caracteristicile meca-
nice de rczistenta (limita de curgere, rezistenta minima de rupere la
tractiune, alungirea relativa la rupere) ~i tchnologice (indoirca la rece);
- clasa de calitate 2 garanteaza conditiile prevazute la clasa de calitate 1
~i In plus energia de rupere KY la temperatura de + 20°C;
- clasa de calitate 3 garanteaza conditiile prevazute la c1asa de cali tate 1
~i III plus energia de ruperc (KV) la temperatura de 0 °C;
- clasa de calitate 4, se refera numai la produse, table ~i platbande,
garanteaza conditiile prevazute la clasa de calitate 1 ~i In plus energia
128 de rupcrc (KV) la temperatura -20°C.
 Simbolul clasci de calitate 4 se cornpleteaza cu:
3.2. REZISTENTE DE CALCUL
4.1 pentru garantarea energiei de rupere la -300C-
4.II pentru garantarea energiei de ruperc la -40 oC.
Gradul de dezoxidare a otelului se noteaza cu: Valorile rezistentelor de calcul Rtf pentru marcile de otel din tabelul 3.1 sunt .
n - otel necalmat; date In tabelul 3.3. Rezistentele de calcul sunt obtinute din impartirea valorii
S - otel semicalmat; lirnitei de curgere cu coeficientul partial de siguranta "'{II, coeficient supraunitar
k - otel calmar; care acopera variatiile probabile ale rezistentei normate f" precum ~j abaterile
kf - otcl calmat suplirnentar. dirnensionale ale sectiunii elementelor structurii conform tolerantelor adrnise la
livrarea produsclor laminate .
.In tab.elul 3:1 s.u~t date, pentru diferitele marci de otel prod usc In tara,
-:alonle rezistentei millime de rupere la tractiune /" $i ale lirnitei de curgere j,
Dupa EUROCODE 3 acest coeficient are 0 valoare unica "'{II 1,1 =
indiferent de marca otelului .
tar In tabelul 3.2 sunt date aceleasi caracteristici mecanice dupa EUROCODE :3
pentru rnarci de otel comparabile Cll marcile romanesti. .I Tabclul 3.3'

Tabelul3.1 Rezistente de calcul R ~i Rf [N/mm2)

Limita de curgcre .1;. ~i rezistenta la rupere .{" N I mm2 R Rf
grosimea Marca otelului '1M grosimea I rnrn grosirnea I rnm
Marca otelului i s 16 rnm 16 < f < 40 mm I ~ 16 rnm 16<1~4() I ~ 1,6111m 16</~40
:1
./;. N/mm2 '/;, N/mm2 /;. N/mm1 III N/mm2 OLT 35 1 ,I () 210 200 125 120
OL 34 210 340 200 OL 37, RCA 37 1,10 220 220 130 120
340
OLT 35 220 350 OLT 45 1,1() 240 230 145 140
210 350
OL 37, RCA 37 240 370 230 OL 44, OCS 44 1,12 260 250 155 150
370
OLT 45 260 450 250 OL 52, OCS 52
450
OL44 2RO 440 RCA 52 1,15 315 300 190 I!lO
270 440
OCS 44 285 440 OCS 55 1,20 360 340 215 210
275 440
OL 52 350 520 34() OCS 58 1,20 390 370 245 220
520
RCA 52, RCB 52 355 52!) 345 520
OCS 52 355 520 335 520
OCS 55 420 55() 410 550
OCS 58 460 580 450 3.3. CONDITJI PENTRU ANALIZA GLOBALI\ A STRUCTURII
5110
DE REZISTENTA
Tabelu13.2

Limita de curgere si rezistenta la rupere N I mm2 Pentru a putea folosi la calculul structurii de rezistenta calculul tn stadiuJ
grosirnea plastic (v. cap. 6) otelul pus In opera trebuie sa satisfaca urrnatoarele conditii
Marca
( ~ 40 mm 40 < ( < 100 rnm= sup1 imentare:
otelului
./;. N/mm2 _/;, N/mm2 /;. N/mm2 .I,~N/mm2 a) raportul dintre rezistenta minima de rupere la tractiune ;;, ~i valoarea
EN I()025
minima a limitci de curgere ./;. trcbuie sii res pecte conditia /" / /;. ~ 1, 2;
Fe 360 235 360 215 34()
Fe 430 275 430 255 410
b) alungirca la ruperc pc 0 1ungimc intre repere de 5,65 ..JAn, unde An este aria
Fe 510 355 510 335 490 scctiunii transversale initiale a epruvctci, nu trebuie sa fie mai mica dedit 15%;
PI' EN 10113
Fe E 275 275 39()
c) diagrama tensiunc-deforrnatic specifica o - s, trebuie sa arate defor- ca
255 37()
Fe E 355· 355 maria ultima £", corcspunzatoare rczistentei rninime la tractiune ;;, reprc-
490 335 470
zinIa eel putin de 20 ori deformatia ~\' corespunzatoare lirnitci de curgere f,..
'". table ~J produse plate, grosimca < 63 rnrn
Otelurilc prezentate In ceJe doua tabcle 3.1 ~13.2 satisfac conditiile de mai sus.
 Tabclul 3.5.
3.4. ENERGIA DE RUPERE (DUPA EUROCODE 3)
Clase de calitatc pcntru suruburi

Materialul pUS In opera trebuie sa aiba 0 energie de rupere suficienta pentru Clasa 4.6* 4.8 5.6* 5.8 6.6* 6.8 8.8* 10.9*
a putea fi evitata 0 rupere fragila la cea mai joasa temperatura susceptibila de a
se produce In viata constructiei. In anexa C (EUROCODE 3) este data 0 metoda I, (Nlmm2) 240 320 300 400 360 480 640 900
de caJcul la rupere fragila. . );, (Nlmm2) 40() 400 500 500 600 600 800 1000
in cazul constructiilor sudate sau nesudate, supuse la incarcari statice sau
- la Incarcari repetate, dar nu cu caracter dinamic, nu este necesara verificarea prin * cuprinse lSiin STAS IOI08/(}-78.
calcul la rupere fragila a elementelor structurii de rezistenta dad sunt satisfacute
conditiile specificate In tabelul 3.4. In functie de cea mai joasa temperatura de din otel de calitate norma Hi ~i 8.8 ~i 10.9 din otel de calitate foarte ridicata sunt
serviciu, de calitatea materialului ~i de faptul dad elementul este sau nu sudat ~i dad prevazute ~i In ST AS. .
este solicitat la compresiune sau intindere, din tabelul 3.4 din EUROCODE 3 rezulta Yn tabelul 3.6 sunt date valorile rezistentelor de calcul In functia de cate-
grosimea maxima a peretilor care alcatuiesc sectiunea transversal a a elementului. zoria surubului si
e>, , de natura solicitarilor. In tabelul 3.7 sunt date valorile rezis-
tentelor de calcul referitoare la presiunea diametrala In cazul cand se produce 0
Tabelul3.4 lunecare in Irnbinare ~i se realizeaza contactul dintre tija cilindrica a surubului
Grosimile maximale ale clcmentelor structurii solicitate static fara refer'inte ~i peretele gaurii.
- Ja anexa C
Valorile rezistentelor adrnisibile In cazul imbinarilor Cll nituri sunt date in
Grosimi maxime In (rnrn) penrru cea mai joasa temperatura
tabelul 3.8. Niturile pentru constructiile metalice executate din OL 37 vor fi
Marca ~i calitatea de serviciu
executate din marca OL 34, iar pentru constructiile executate din OL 44 ~i OL 52
otelului o °C -10 °C -20°C
vor fi executate din marci de otel care au calitati bune la refulare ~i care asigura
Conditii de serviciu SI S2 SI S2 SI S2
calitati mecanice apropiate de acelea ale pieselor care se asarnbleaza.
Fe 360 8 150 41 108 30 74 22
Fe 360 C 250 110 250 75 187 53
Fe 360 D 250
Tabelul3.6
on 250 250 212 250 150
N
s- Fe
Fe
430
430
8
C
90
250
26 63 19 45 14 Rezistente de calcul pentru suruburi [Nlmm2]
63 150 45 123 33
Z
UJ Fe 430 D 250 150 250 127 250 84 Rezistenta de calcul [Nlmm2]
:IS
Fe 510 B 40 12 29 9 21 6
E
0 Fe 510 C 106 29 73 21 52 16
Forfecare ~i
z Tntindere In Presiune diarnetralii la
Fe 510 D 250 73 177 52 150 38 Categoria surubului Solicitare 5Q:; rija suruburi constructii din
Fe 510 DD 250 128 250 85 250 59 "0 'u ~ din clasa
.0
E -="
o ):tS

--
C")

Fe E 275 KG 250 250 250 192 250 i50 CI)

0-
U~ 4,6 5,6 6,6 OL 37 OL 44 OL 52
0
- Fe E 275 KT 250 250 25() 250 250 250
-
z
UJ
Fe E 355 KG 250 128 250 85 250 59 Grosolane, semipre- Forfecare R-'l 0,6 130 160 180 - -
Fe E 355 KT 25() 250 250 cise, precise, intro-
a 250 250 150
duse in gaud
Presiunea
SI - sau fiil'a sududi diametralli RSJI 1,6 - - - 340 40n 480
- sudat ~isolicitat la intindere Obisnuite
- sau cornprimar lntindere In tija R; 0,8 17() 210 240 - - - !

eu tiji! preci sa In Forfecare R/S n,8 170 21D 240 - - -

gauri cu eel mult
3.5. CALI'fATI DE OTEL P}~NTRU ~URUBURI ~I NITURI ~I REZISTENTE 0,3 mm mai marl Presiune
DE CALCUL dedit diarnetrul ~u- diarnetralji RSJI 2,0 - - - 420 500 600
rubului Intindere in tija R'<, 0,8 17n 210 240 - - -
Pentru suruburi , rondcle ~i piulite sunt folosite c1aseJe de calitate ale
otelurilor cu limitele de curgere j; si 'rezistenta de rupere la tractiune date In Buloane de ancoraj Intincere In tijli R,- 0,7 150 180 2JO - - -
tabelul 3.5. Clasele de calitate rnarcate In tabel cu asterisc respectiv 4.6, 5.6 ~i 6.6
133
 -
I
Tabclul3.7 Tabelul3.9
Rezistcnte de ealcul pentru sur uburi [Nlmm2]
Rezlstentc de calcul pentru sud uri
Coefi- de calcul penrru constructii din
Solicitarea Simbol cient fala
Rezistcnja
[Nlmm2]
Rczistenta de calcul pentru suduri
la clemente din otel marca [Nlmm2J
l
de R 5Ct:
OL 37 OL 44 OL 52 OCS 55 OCS ss Tipul
Solicitarea "0 "<:; ~
V)
<"> r--
V)
"'<t "'<t ('I
II,
V)
:>0
V)
Prcsiune Imbinari] .D ~"'O M V V)

diametrala pentru
E 8 )~..
uJ!
S -l ~
0
-l
0
....l
CI)
U
CI)
U
CI) 0 0 0 0 0
I
cazul verificarii
specialc RJI 3 630 Cap la cap Comprcsiune R"c I,Q 200 210 230 250 300 340 370
750 900 1000 uno
Inrindere
Tabclul3.8 a) Suduri execurate
Rezistcnte de calcul pentru nit uri [Nlmm2] automat, semiautornat R"' 1,0 200 210 230 250 300 340 370
eu vcrificari ned is-
tructive
Rezistenja de calcul [Nlmm2] I
Categoria surubului
Coefi-
Forfccare ~i
Intindere In tty
Presiune diamcrrala
111 consrrucrii din:
b) Suduri exeeutate
manual sau serniau-
I
Simbol cient fata
pentru nituri din: tomat R" O,R 160 170 IRO 200 240 2110
de R 300
(Nlmm2] [Nlmm2]
Forfccare 0,6 120 130 140 150 IHO 210 220
R.r
OL 34 OL 44 OL 37 OL 44 OL 52
Colt Forfeeare RJ 0,7 140 150 160 170 210 240 260
Forfecare Rl (l,X
Presiune diamerrala RIt
170 220 - - -
I' 2,0 - - 420 SOO ""-6(JO Rezistenta de calcul penrru profile ~i table cu f:::; 16 mm
Inrindcre In tije R; 0,4 7() 100 - -
Cap la eap Cornpresiune R," 1,0 210 220 240 260 315 360 390

-
Inrindere
a) Suduri executate
3.6. MATERIALE PENTRU SUDARE automat, semiauto- R' 1,0 210 220 240 260 315 360 390
mat, manual Cll veri-
fidiri nedistructive
. Materialele pentru sudare, eleetrozi si sarme , vor fi astfel alese incat mate-
TI.alul depus prin sudare, dupa racire, sa ;iba eel p utin rezistentele mecanice ale b) fara verificari ne-
pieselor care sunt asamblate prin sudare. In tabel ul 3.9 sunt date valorile rezis- distructive R' os 170 175 190 210 250 290 310

ten~elor d~ ealcul pentru sud uri to functie de tipu I imbinarii, felul solicitarii 190 215 235
~i Forfecare Rf 0,6 125 130 145 155
cahtatea picselor Imbinate. "
. la un contur rclativ acelasi, seara sectiunilor diferind prin grosimea diferita a
inirnii ~i talpilor profilului.
3.7. TAUELE DE PROFILE cu T ALPI LATE Evidentierea unui profil sc face prin latura In rnrn a conturului ~i greutatea
lui pe metru liniar.
De excmplu pentru dimensiunea laturii conturului de 400 sunt prevazute 16
In Anexa A sunt date rabele eu diferitele tipu ri de profile ell talpi late dupa profile HD ell sectiuni de la 238 crrr' la 948 ern? (ANEXA - A8).
lorm~ DIN ~i EUROCODE. Pentru scctiunile stal pilor cladirilor ell mulre etaje
unt mteresante profilele Tip I HD ~i IPBS la care prineipiul tipizarii plead' de

34
135
 bl -

~ ,
..
f/)
.c
Profil I
y_._. "-f--y STAS 565-71
~ I- ~DIN 1025 - 63

r. -, 74"(.

1%
Di mcnsiuni
--
~
IIIIIl

Aria
Supr.
fnCClvoicrc fala de a.~ii
)'-1' z-z
e
0-
It b I s r II
Cl112
Masa
G
lat.
U t; W,. t, ,. W- i:.
S,.
cm
"~1'
'1' ['" W'll,!' W"I: AI

kg/Ill 1112/111 Cli14 en? CI11 cn~4 cn;3 em em" el11~ emf) cur cnr' cm2
8 !!O 42 5,77 :1,9 2.3 7,6 5.9 0.30 77,8 19,5 3,20 6,3 3,00 0.91 I I ,4 (;,t!4 O,!!7 !lll 22.8 5.3 2,li5
I() 100 50 6.<'i4 4.5 2,7 10.6 8,3 0,37 171 34,2 4,01 12.2 4,XX 1.07 19,9 8.57 1,60 2611 39.8 X.7 3.119
12 120 58 7.52 5.1 3.1 14.2 I 1.2 0,44 328 54,7 4,!l1 2 1,5 7,41 1.23 3 1,8 10.3 2.7 I 685 63,(1 13.3 5,33
14 140 M 8.40 5.7 3,4 IX.3 14.4 0,50 573 81,9 5.40 36.2 10,71 1.40 47,7 12,0 4,32 1540 95.4 19,3 1i,99
16 I()O 74 9.28 1i.3 3.8 22.!l 17,9 O,lJ7 935 117 (l.40 54.7 14,8 1.55 Ml.O 13,7 6.57 3140 136.0 26.8 8,88
18 IXO 82 IO.If, 6.9 4.1 27.9 21,9 0,64 1450 161 7.20 K 1.3 19.8 1.7 I 93.4 IS,S 9,58 5920 l!lfi.X 36,1 11,0
20 200 9() 11.0.1 7,5 4,5 33,5 26,3 0.71 2140 214 X.OO 117 26,0 1.87 125 17,2 13,5 10520 250 47.1 1:1,3
22 220 911 11.92 X.I 4,9 39.6 31.1 0.77 3060 27ll !l,SO 162 33.1 2,02 1(;2 IX.9 18.6 17760 324 liO.4 15,X
24 240 IOIi 12.XO X.7 5.2 46.1 31i,2 0,84 4250 354 9,59 221 41.7 2,20 206 20.6 25.0 2X730 412 76.0 IX.6
26 2(10 113 13.77 9.4 5.(; 53.4 41.9 0,91 574(:) 442 10,40 288 55,0 2.32 257 22,3 33.5 44070 514 93,0 21.11
28 2110 119 14M 10.1 1i,I 61.1 48.0 0,97 7590 542 11,10 364 f>I,2 2.45 316 24,0 44.2 645XO 632 I I 1.(; 25.2
30 :100 125 15.82 IO.S 6.5 1i9.1 54,2 1.03 9!lOO 653 11.90 451 72,2 2.56 381 25.7 56.8 91X50 762 131.4 2lL9
32 320 131 16.92 I 1.5 fi.9 77.8 61,1 1.09 12510 782 12.70 555 84.7 2.67 457 27.4 72.5 128800 914 155.3 az .X
34 340 137 IlUO 12.2 7.3 86.7 6X,O 1,15 I 570() 923 13.50 674 9X.4 2.80 540 29.1 90.4 178300 1080 183.0 37.0
36 3liO 143 19,1)5 13,0 7.X 97.1 76,2 1.21 19C\1O 1090 14.20 !lIM 114.0 2.90 6n 30.7 115 240100 1356 208,4 4 1,7
40 400 155 21.10 14.4 !l.6 IIX,O 92.4 1.33 29210 1460 15.70 1160 149.0 3.13 K57 34.1 17() 419600 1714 272,0 51.9
45 4S0 170 24.30 16.2 9.7 147.0 115.0 1.4X 45850 2040 17.70 1730 203 3.43 1200 31L3 267 791100 2400 377.5 65.2
50 SOO IX5 27,00 IM.O IIHr 179.0 141,n 1,63 68740 2750 19.60 2480 26X 3.72 1620 42.4 402 1403000 3240 498.2 XU.3

~ £" - --- ~ __..,-- ----,: ~ -

I

ANEXA - A2

b II
,
. ~~
r

"
f/) .<: I PE
t+: r' ._._y DIN 1025-65
s, EURONORM 19 - 57

Iz

Dimcnsiuni 111111
Supr.
lncovoicrc rala de ax~
Prof'il
II !J
Aria Masa lat. y-y z-z S,. Sy !r- ',. W"", Will: Ai
I
PE
I ,I' I'

"
el112
G
kg/Ill
U
1112/m
t;
em"
W,.
em
', (I'
CI11
t:
CI1;4
W-
CIll-)
i:
<':111 0.; Ill)
el11
el11
4
ern" , cur' cur CI11-
,
XO !lO 4(\ 5.2 3.X 5 7,fi 6.0 0,33 X() 20 3.24 X.5 3M 1,05 II,(; (;.90 0.70 ; II X 23,2 5.7 2,(\4
100 100 55 5.7 4.1 7 10,3 X,I O,4() 171 34,2 4,07 15.9 5,79 1,24 19.7 X.(;X 1.21 351 39,4 9.0 3,67
120 120 64 1i.3 4,4 7 13.2 10,4 0.47 31K 53.0 4,90 27.7 K,(\5 1,45 30.4 10,50 1.74 890 60,K 13,4 4.72
140 140 73 (\.9 4.7 7 1(\.4 12,9 0.55 541 77,3 5,74 44.9 12,3 1,65 44,2 12,30 2.45 Ino ilK.4 1l).O 5,93
1(\0 I(\() 82 7.4 5,0 l) 20,1 IS.X 0,62 1169 109 6,58 68.3 16,7 1,84 61,9 14,00 3.62 3960 123.9 25.7 7.26
180 IXO 93 1l,O 5,3 9 23.9 IS,X 0,70 1320 146 7,42 101 22.2 2.0S X3,2 15,80 4.KI 7430 161i,4, 38.3 K.69
200 200 100 1\.5 5.(; 12 28,5 22.4 0,77 1940 194 8.2(\ 142 2X,5 2,24 110 17,(lO 7,01 12~90 220 43.X 10.2
220 220 110 9,2 5.9 12 :13,4 26.2 O,X5 2'770 252 9,11 205 :n,3 2,53 143 19,40 9,10 2267() 2X6 57.4 11.9
240 240 120 9.8 6.2 15 39.1 30.7 0.92 3890 3'24 9,97 2114 47.3 2.69 lID '21,20 12.90 37390 366 72.5 13.7
270 270 135 10,2 6.6 15 45.9 36,1 1,04 5790 429 I I .20 420 62.2 3.02 242 23.90 16.00 705S0 4114 95,5 16.5
30() 300 ISO 10.7 7.1 15 53.11 42,2 1.11i X360, 5X7 12,50 604 XO.5 3.35 314 2(;.(;0 20.20 I 259(JO 628 123.8 19.8
330 330 160 11.5 7.5 III ()2.6 49,1 1,25 11770 713 13.7 ?Xl! 9X,5 3.55 402 29.30 2X.30 199100 8IJ4 151.4 23,0
36() 360 170 12.7 K.O IK 72,7 57,1 1.35 16270 904 15.1) 1040 123.0 3.79 510 31.90 37.50 313600 1020 IXX,Ii zs.s
..,_ 400 400 IXO 13,5 8.6 21 84.5 66.3 1.47 23130 1160 1(;.5 1320 14f>.0 3.95 ()54 35.40 51.30 490000 )30X 225,2 32.1
!.;.) 450 450 190 14.(\ 9,4 21 98.X 77.6 1.61 33740 1500 18.5 16KO 176.0 4.12 851 39.70 67,20 79100() 1702 272.4 39.5
-....]
SOO 500 200 16.0 10.2 21 116,0 90.7 1.74 48200 1930 20.4 2140 214.0 4.31 1100 43,90 K9,60 1249000 2200 331.7 47.7
550 550 ~IO 17.2 II.I 24 134.0 10(1.0 1,88 67120 2440 22,3 2670 254.0 4.45 1390 4l!.20 124.00 18X4000 ~7110 394.7 57.2
 ANEXA- A3

L b z

~ p.
..
y_._ ._ Ch
HE-A
'---y "" DIN 1025
s
1- - EURONORM 53-62 (HE-A)

Dimcnsiuni 111111
fncovoicrc fala de axil
Prol'i I Supr y-y
j'IE-A IHI_
z-z
Aria Masa
r 1'131
!J b I .1' I'
II G U I,. W,. ir ,. W. i:
S ..-
, cm
s," II' I", W,,(,. W",: Ai
cm2 kg/Ill m2/m clilJ cui· cm CU~4 cm) cm J
' cm cm() )
CIll CII],l <':l1r'\ cnr
100 96 100 !! 5 12 21.2 1(\.7 0.51\ 349 12.X 4.06 134 26.X 2.51 41.5 X.4 5.3
120 114 120 X :i 12 25.3 19.9 0.67 25XO X3 42 4.0
606 106 4.89 231 3X.5 3.(12 59.7 10.1
140 133 140 R.5 5.5 12 3104 24.7 0.79 6.0 6470 119 59 4.9
1030 155 5.73 3X9 55.6 3.52 X6.7 11.9
160 152 160 9 6 15 3X.X 30.4 0.91 X.2 IS060 173 X7 6.4
1(\70 220 6.57 616 76,9 3.9H 123 13.(\ 12.3
IXO 171 IXO 9.5 (l 15 45.3 35.5 1.02 31410 246 120 X ,0
2510 294 7.45 925 103 4.52 162 15,5
200 IYO 200 10 6.5 IX 53.X 42.3 1.14 14.9 60120 324 ISS 9.1
3690 389 lU8 134(). 134 4,98 215 17.2
240 230 240 12 7.5 21 76.X 60.3 1.37 21.1 IOSOOO 430 21n 11.0
7760 675 10.1 2770 231 6.00 372 20.9
260 250 26() 12.5 7 :5 24 tl6.X 68.2 lAX 41.X 3'28500 744 34K 15.4
10450 In6 11.0 3670 2H2 6.50 460 22.7
300 290 300 14 X.5 27 112 XX.3 1.72 52.7 515400 9~() 425 16.9
111260 12liO 12.7 6310 421 7.49 691 26.4
340 330 300 16.5 9.5 27 133 115.6 12000()0 13K4 634 22.3
106 1.79 27690 16110 14,4 7440 496 7.46 925
3(\0 350 300 17.5 10 29.\1 129 11124000 IX50 749 28.3
27 143 112 I.K3 33090 1890 15.2 7890 526
400 390 300 19 7.43 1040 31.7 149 2177000 20KO 796 31,S
II 27 159 125 1,91 45070 2310 16,8 8560
450 571 7.34 12XO 35.2 190 2942000 2560 X64 38,7
440 300 21 11.5 27 In 14!) 2.0 I (\37.20 2900 IX.9 9470 631 7.29 1010 39,(\ 245
500 490 JOO 23 12 27 198 15~ 2..11 41411000 3220 -,)511 45.7
86970 3550 21,0 10370 091 7.24 1970 44.1 310
600 590 300' 25 Is 27 226 In 5043000 3940 1051 53.3
2.31 14120(J 4790 25.0 11270 751 7,05 2680 52.X 399
70() (\9() 30U 27 14.5 27 21\(J 204 X 97800() 53(\0 1147 70,2
2.50 215300 624() 28.1l 121S(J XI2 (1,X4 3520
!lOO 7')(J 3(JO 28 15 3(J 28(\ 224 61.2 515 I3350()()O 7()40 124X 92.2
2.70 30340U 76BO 32.6 12640 1143 0.65 4350 (\9,X 59\)
1000 990 :lOO 31 16.5 30 347 272 11l29(J(J0087()O 130 I 110.1
3.10 553XOO 11190 40.0 14000 934 6.35 6410 X6.4 X24 32070000 12X20 1457 153.1

ANEXA- A4

b z

f't ~f"
HE-B
r+ _
,J
_._ I-'_'-Y
.t;;

DIN 1025-63
s,
_".
EURONORM 53-62 (HE-B)
to-

Dimcnxiuni mm lncovoicrc fa[a de axil

!'rofi I Supr. y-y z-z
IPA ~ria A Masa lat. Sy '\:1" 1]- I., W/lir W/lI: Ai
h b I .1' I' )

IHE·13 Clll- G U 1,- W,- i.l· I: W. i: cm ,

kg/Ill m2/m clilJ cn? CIIl em) cm CI11' em" em" c nr em' Clll-

100 1(10 100 II) 6 12 26.H 20,4 (l.57 450 90 4.16 167 33.5 2,53 52.1 8,6 9.3 3380 1(J4 51,7 4.1l
120 120 120 11 6,5 12 34.0 26,7 0.(\9 X(J4 144 5.04 31S 52.9 3.06 X2.6 IU.5 13.\) 941() 165 SO.2 6.4
140 14U 14() 12 7 12 43.0 33.7 o.s I 1510 210 5.90 550 78.5 3.58 1.23 12.3 20.1 224110 246 119 X ,I
160 160 160 1:- X 15 54.3 47.6 (l.n 2490 31 I 6.7X Xll9 III 4.05 177 14.1 31.3 47940 354 168 10.7
IllO IX(J txO 14 X.5 15 65.3 51.2 1.04 3830 426 7.66 1360 151 4.57 241 15.9 42.3 93750 482 229 12,9
200 200 200 15 9 IX n.1 (\1.3 1.15 5700 570 8.54 2000 200 5.07 321 17.7 59.5 171100 642 303 15.3
240 240 240 17 10 21 106 X3.2 1.3!! 11260 9311 10,3 3920 327 6,OX 527 21.4 103 486900 1054 495 20.6
260 260 26() 17.5 II) 2(\ 116 93.0 1.50 14920 1150 11.2 5130 395 (\,58 641 23.3 124 75370() 1282 597 22,5
30U 300 300 19 II 27 149 117 1.73 2517!) 16XI) 13.0 85<10 571 7.58 934 26.') 186 I(\llllOOO IX(\8 X62 28.8
34() 340 300 21,5 12 27 171 134 I.lll 36660 21(iO 14.<1 9690 64(\ 7.53 1200 30A 25ll 2454HOO 2400 973 35,6
3(\0 360 300 22.5 12.5 27 181 142 I.X5 43190 2400 15.5 IOl40 67(\ 7.49 1340. 32.2 293 2Il1DOO() 26110 1025 39.4
400 4(JO 300 24 13.5 27 198 15.;' 1.93 57680 2XXO 17.1 IOS20 721 7.40 1620 35.7 357 3X 17000 3240 I09C\ 47.5
45() 450 3()O 26 14 '27 2111 171 2.03 79890 3550 19.1 11720 ?XI 7.33 1990 40,1 442 52580()0 39XO 1190 55.7
500 500 300 211 14.5 27 239 187 2.12 107200 4290 21.2 12620 X42 7.27 2410 44.5 540 70lXOOO 4X20 1284 64.4
600 600 30(J 30 15.5 '27 270 212 2.32 171000 5700 25.,2 13530 902 7.0X 3210 53.2 669 10970000 64'20 13112 83.7
700 700 300 32 17 27 306 241 2.52 256900 7340 29,0 14440 903 6.117 4160 61.7 1133 1606000() X32() 14X7 10X.1
80() XOO 300 33 17.5 30 354 262 2.71 35910() 89110 32.1l 14900 994 1i.(\85110 70.'2 9411 21X40000 10220 1541 121l.4
1000 1000 :100 36 19 30 400 314 3,11 644700 12K90 40.1 1(\280 1090 6,3l! 7430 8(\.!! I:2Ci() 370400()O 141160 1704 176,3
-
~
o ANEXA- A5
Z
L
" t

~" ..f'
I PEO, I PEV
y_. _
J
_ ._ r-'_'-Y ... Din programul de laminare
s, Thyssen Stahl AG & Peiner
1---- I--
Salzgitter AG
,
z

Dimcnsiun! m
f ncovoicrc fa!ii tic axii
Profit Supr.
r PEO Aria Masa lat.
)'-:1' z-z
II !J I s r S ... '~~r /1'
rPEV II G U I,. W .. 1'0 W/lI.1' WIll: A,
i.l" I: W" i:
cm2 kg/m m2/m cln4 cni' CIl1 em" cm"' CI11 cm' (;111
IXO
em" emfl CII1' cm·1 cm2
IX2 92 9 6 9 27.1 21.3 0.70 1510 165 7.45 117 25.5 2.0X 94.6 15.9
200 202 102 9.5 6.2 12 32.1 25.1 0.78 6.11 8740 1119 39.5 9.8
2210 219 8.32 169 33,3 2.30 125 17,7
220 222 112 10.2 6.6 12 37.4 29.4 O,I!6 3130 9.5 15570 250 51.2 11.3
2112 9.16 240 42,8 2,53 161 19,5 12.3
240 242 122 IO.l!. 7,0 15 43,7 34.3 U,93 26790 322 66.2 13.3
4370 361 IU,O 329 53.9 2,74 205 21.3
270 274 136 12.2 7.5 15 17,3 436XO 410 lD.2 15.4
53.8 42,3 I.OS 695() 507 I1,4 514 75.5 3.04
30() 304 152 12.7 S.O 15 2X7 24.2 25.0 8764() 574 111i.3 111.7
62.8 49.3 1.17 9990 (\58 12.6 746 9X .3 3.45
330 334 1(\2 13.5 8,5 IX 372 26.9 31.2 157700 744 151.1 22.3
72.6 57,0 1.27 139'10 833 13,8 960 . 119 3,64
3(\0 364 172 14.7 9.2 18 471 29.5 42.3 245700 942 1l!2.7 26.1
X4.1 66.0 1.37 19050 1050 15,1 1250 145
40() 404 IX2 15,5 9.7 21 3.86 593 32,1 56.0 380300 1186 224,5
96.4 75.7 1,411 26750 1320 16,7 1560 172 30.!l
450 456 192 17.6 11.0 21 4.03 751 35,6 73.4 587600 1502
r r s.o 92.4 1.62 40920 1790 18,7 209(). 217 4,21 I02()
265.5 36.2
500 5()(i 2()2 19,0 12,0 21 40,0 109 997600 2040 337.1 46.3
137.0 I07.() 1.76 57780 2280 20,6 2(i20 26()
550 556 212 20,2 12.7 24 4.38 1310 442 144 I5480()0 2(i20 4()4,5
15(>,0 123.0 1.!l9 79160 2X50 22,5 3220 304 56.1
(\O() (iIO 224 24.0 15,0 24 4,55 1630 4X,5 IXll 230200() 32(\0 474,7
197,0 154.0 2,05 111>300 3880 24.5 4520 404 65.5
40U 40X IX2 17.5 1O,(i 21 4.79 2240 52,9 319 3X60()()O 44X() 633,7
107.0 84.0 1.49 30140 14110 16.8 1770 194 K4.3
450 460 194 19.6.12.4 21 4.04 1>41 35.11 99,4 670300 loXI JOO.:l
132,0 104.0 ).64 46200 2010 18,7. 39.5
500 24()0 247 4,26 1150 40,2 150 1156000
514 2()4 23.0 14.2 21 lo4,(J 12~.O 1,78 7U720 2300 3115.0 52,2
275() 20.8 3270 321 4,47 15110 44,6 244
550 566 216 25,2 17,1 24 202.0 159,0 1.92 1()2300 19(iIOOO 3160 502,2 66,4
362() 22.5 4260 395 4.60 2100
sou 61X 2211 2K,() IX.() 24 234.0 184.0 2.(H! 1416()O 45X()
411,7 3X2 3095000 420() 627,0 XX,I
24.6 5570 4X9
. 4.111> 2M!) 53.2 514 481300() 5320 773.3 J() 1.1

ANEXA- A6
.
"
Z
,
"r .. f'
HE-M
y-' _
II .__ _'_'-y
... EURONORM 53-62
.IPBv - DIN 1025
.....
s" I--

Dimcnsiuni 111 III Incovolcrc fata de <lxil

Prori! Supr , y-y z-z
HE·M Aria Masa lat. S ... s.. /7' I", Willy 1'1'/11: Ai
(IPBv) " " I s r
A
cm2
G
kg/m
U
1112/111
I,.
Cli14
W,.
cui·l cm
i_.. t.
CI1~4 em)
W. i:
<:111 CU!" <:111 CI11~ cmfi
cm" cmJ Clll2

IO() 120 106 20 12 12 53.2 41.8 (),62 1140 190 4,63 39·9 75.3 2,74 I 18 9.7 (\X,4 9930 236 115 9.6
120 140 12(i 21 12,5 12 M.4 52,1 0.74 2020 2!!8 5,51 703 112 3.25 175 11.5 91.9 24790 350 171 12.2
140 I(iO 146 22 13 12 XO.t')63.2 O,1l6 3290 411 6,39 1140 157 3.77 247 13.3 120 543:10 594 239 15,1
160 I!lO 166 23 14 15 97.1 76,2 0.97 5100 566 7.25 1760 212 4.36 337 15.1 163 I0810() 674 31n .111.7
IXO 200 1116 24 14.5 15 113 XX.9 1.09 7480 748 8.13 25XO 277 4.77 442 16,9 204 199300 XII4 423 22.0
200 220 206 25 15 18 131 103 1.20 10640 967 9.00 3650 354 5,27 568 18.7 260 346300 1136 540 25.5
240 270 24t! 32 18 21 200 157 1.46 24290 1800· 11,0 XI50 657 6.39 1060 22,9 629 1152000 2120 I()O(.)37.1
260 290 2Ml 32,5 18 24 22() 172 1,57 31310 2160 11.9 10450 ?xo 6.90 1260 24.X 721 1728000 2520 1185 40.5
300 340 310 39 21 27 '303 23X 1,83 59200 34XO 14,0 I94()0 1250 !I.OO 2()4() 29.0 1410 4386000 40110 1909 55.0
340 377 309 40 21 27 316 248 1.90 76370 4050 15,6 19710 12XO 7,90 2360 32.4 1510 5511400(} 4721i 1941 ti2,3
36!) 395 30X 40 21 27 31<) 250 1.93 K4870 4300 16.3 19520 1270 7.83 249() 34.0 1510 6137()()() 4980 1932 66.1
400 432 307 40 21 27 326 256 2.00 104100 4X20 17.9 19330 1260 7.70 2790 37.4 1520 7410000 55XO 1924 73.9
450 47X )07 40 21 27 335 263 2.10 131500 S500 19,8 19340 12(iO 7,5<) 3170 41.5 1530 9251000 (\340 1929 X3,6
SOO 524 306 40 2I 27 344 270 2,18 161900 61KO 21.7 19150 1250 7.46 3550 45.7 1540 111900()0 710lJ 1932 93,2
(i()O 620 30S 4() :2 I 27 364 285 2.37 237400 7660 25,6 I897() 1240 7.22 4390 54.1 1570 15910000 8no 1920 113.3
700 716 304 40 21 27 3H3 301 2,56 329300 9200 29.3 IX800 1240 7.01 5270 62.5 1590 214()OOO() 10540 1917 134,0
~OO ·K14 303 40 2I 30 404 317 2.75 442(i00 IOR70 33,1 1X(\)O 1230 (\.79 6240 70.9 1(\50 27780000 124XO 1916 154.1
1000 1008 302 40 21 30 444 349 3.13 722300 14330 40.3 i8460 1220 (\.45 X2XO 87.2 1700 430 IOOO() 16560 1925 194.8
 b I"

Y-'-
" 1-.
<h

I':::" Iz
~
_._._y
.r.
I Profil HD
Profile care nu sunt cup rinse In
seria normalizata HE
DIN 1080

Dimcnsiuni 111111 lncovotcrc falii de axa

Prnfil Supr. y ....
.)' Z-1
HD Aria Masa lat.
" b I .I" r
A G U t; W,. i", t, W. i:
S,. ,\')'
'r "0 "'"I!' Will: Ai
cml kg/Ill 1ll2/1ll cliJ~ cl1i"' CIll CI1;4 c m'·l CI11"
el11 (;111 C 111~ em" cllr' J (;1112
elll
210 x IIX ~~7 213 211 17 In 151 IIX 1.27 14010 Ilxi 9.64 451X 424 5.47 0%,0 2n,11 341 :10 4924M! 1399 <'>48 30.8
210 x UX ::!4521(; 32 2() 10 175 13X 1.:10 I<ill
50 1370 9.1\0538X 499 5.54 1121.X 20.50 52013 00%20 1643 765 36.2
210 x 161 255 219 :17 23 10 20S 161 1.32 ,20640 1019 10,0 6497 593 5,04 XXI 23.42 II12.94 823470 17(>2 911 41.0
210 x 19X 271 22-1 45 27.5 10 252 1911 1.31 27510 2030 1().4 8463 7S6 5.79 1255 21.92 1486 1076372 251(l 1133 49.8
210 x 2-19 291 231 55 34.5 10 317 249 1.42 37790 2597 10.9 11360 984 5.9X 1644 22.99 2810 I5733()O 32811 1521 62.4
:!6(Jx 191 297 2(17 3(> ::!2 13 243 191 1.60 35210 2371 12.0 11440 857 6,86 1401 25.12 495 1944939 2802 1310 49.5
200 x 21Y 307 27(J 41 25 13 27Y 219 1.62 42(l20 2731l 12.:1 134XO 999 6.95 1(i38 25.65 12(\9 2325Xlfo :l27(\ IS]O 5(;.2
260 x 252 319 273 47 2X 13 321 252 1.65 50770 3183 12,(\ 15980 1171 7,0(\ 1930 26.31 2504 2947X97 3X(iO 1795 63
260 x 2XX 331 277 53 32 13 367 211X 1.6X 60630 3663 12,<) 18X40 1360 7,16 2251 29.1i0 2995 30273~4 4502 205S 72
2M x 329 345 2111 60 3(\ 13 420 32Y 1.72 73080 4236 3,2 222!W 15R6 7.29 2(\38 27,7() 4396 4505:559' 527(\ 2450 xI
310 x 21n 3(15 322 44 27 15 :;60 283 1.94 78590 4306 4,X 24530 1524 8.25 2546 30.X7 2010 630(\946 5092 2331 74.11
310 x 313 374 325 4X.5 29.5 15 399 313 1.96 X97()O 4797 s.o 27X10 1712 8,35 2Xfil 31.35 2715 706<,)444 5723 2(\22 X 1,7
310 x 343 382 3'2~ 52.5 32.5 15 431i 343 1.99 I()04(l0 5255 5.2 30960 1888 8.42 3162 31.75 34XI !D80703 6324 2897 90
310 x :\75 391 330 57 3(> 15 478 375 2.00 112700 57(;3 5.4 34260 2070 X.47 349\1 32.21 4505 9521346 (;999 3193 99.7
310 x 415 403 ]34 (\3 38 15 528 415 2.04 130100 6456 5.7 39260 2351 8.62 3955 32.9() 6074 I 1306457 7909 3614 IOS,3
310 x 454 415 331i (\9 40.5 15 578 454 2.07 14XIOO 7139 0.0 43790 2606 8.71 4389 33,74 7972 12905433 I<77X 400X 112,2
310 x SO() 427 340 75 45 15 (\37 500 2.10 161<700 7901 6.3 49350 2903 8,g I 4933 34.20. 104()4 1521X5()9 91l(i54475 124.6
3M) x 134 ~5() 3nX IX I 1,5 15 171 134 2.14 41490 2331 5.6 14\)<iO 813 9.35 1222 33.95 159 336761<4 2444 1229 36,8
3M x Itll-i
3()O 370 20 12 I.~ ISIl 14X 2.15 4657() 2587 5.7 11i890 913 9.47 1427 32,64 216 41<79572 2853 13XI 3X,4
3(>()x 102 31\4 371 22 13 15 207 1(\'2 2,16 51!l2(J2847 18730 1010
5,8 9.52 1517 32.81i 287 5475016 3154 I52::! 41,6
3(\0 x 179 368 372 24 15 15 228 179 2.17 574110 3124 5.9 206()O I lOX Y.50 1743 32.98 379 609t8()1 3485 1078 48
3(i0 x 1% 372 374 26 1<1.5 15 249 196 2.18 (\3300 3403 5,9 22680 1213 9.54 1908 33.17 411(\ 6784<170 31117 1840 52.8

.r ,~
ANEXA- A8
b II
.I

"
<h
.r. I Profil HD
_._._y
Y-'-I-' Profile care nu sunt cuprinse In
I':::: - seria normalizata HE

Iz
Duncnxluni 111111 lncovoicrc falii de axii
Prllnl Supr , y ....
y z....z
HO
" b I s r Aria Mas:
A G
lat.
U ',. 4
W,. i). ,. W.
'\
i:
S,. ,\',1' lr

cm4
i; W,,,,, W/lI; Ai

cm kg/Il 1112/111 Cln elli~ em cn~4 em cm cur' CIll em" cur' cm2
CI11>

400 x IX7 3(\8 391 24 15 15 238 1117 2.24 60180 3271 15.9 23920 1224 IO.n 1771 33.98 396,4 7073708 IlIS2 483542
400 x 210 375 394 27.5 17.5 15 275 216 2,27 708tO 377(\ 16,1 2X050 1424 10.1 2122 33.3X 603.4 X462910 2159 4~4 3
56
400 x 237 3111 395 30,S Ill,S15 3()2 237 2.211 79710 4184 16.2 31350 15!!7 I(),2 2363 33.73 K 14.7 \)(\21791 2407 4726
59.2
40() x 2(\2 3X7 397 3:1.5 20,5 15 334 262 2.30 119420 4621 16.4 34%0 1761 10,2 21i2!! 34.02 IOK7 10914000 2073 5250
65.6
4()()x 2Xt! 393 3Y9 .1().523 15 367 2~8 2,31 99620 5()70 I(l,5 3X680 1939 10.3 2894 34.42 1420 12185684 2948 57X8
'73.6
400 x 314 400 400 40 24,5 15 400 314 2.33 111300 5564 16,7 42710 2136 I(),3 320~ 34,6Y I!!04 13X240(j0 6417
324t1 n,4
4()O x '347 407 404 43.5 27.5 15 441 347 2.35 124600 (\125 16,K 47870 2370 10;4 3561 34.99 2939 15791775 3(\10 887122
4()1)x 31D 410 4()6 4X 30 15 4X8 383 2,37 141400 6797 17.0 53(\20 2041 10.5 3985 35.48 32!!I ISI2(i()7~ 4225 7970
96
400 x 422 42=, -109 52.5 ~~
.1_l 15 537 422 2.39 159400 7503 17.2 5997() 2932 10,6 4337 36.7(\ 4329 207(i(iX46 !!67:l 447!l 105.6
400 x 463 435 41~ 57.5
35.5115
5X9 463 2.42 180300 8281! 17.5 67150 3260 10.7 5202 34.65 5605 23877132 1040-1 49XI 113.6
4UO x SOl) 445 416 6~.5 39.5 15 MX 509 2.45 203200 9130 17.7. 75170 3614 IO.X 5493 36.9\1 7428 27429105 I09t16 5533 126.4
400 x 55l 455 41X 67.5 42.515 70~ 551 2,47 226100 9936 17.9 X2380 3942 IO.X 6011 37.61 1\933 30684593 I:!023 1i()41 131i
400 x 59~ 41i5 421 72.5 H.5 15 755 593 2,SO 250400 10770 IX.2 90410 4295 10.9 6574 38.0X I1(\3(\ 3472SK09 13149 n5ll3 142.4
400 x 63-1 475 42:1 77.S 47 15 808 634 2,52 27560() n soo Is.s 98050 4630 II.n 7132 38.<'4 14234 38617049 14264 ·7110 150.4
400 x (\71\ 4X4 4"'", X2 -50.5 15 K64 67!l 2,55 3()1100 12440 11U I06XOO 5000 11.1 7(\99 39.11 170(\9 429117119
5563 11,2 8611 39.93 22326
15398 7(;XO 161.(\
1400 x 744 4YY 431 XlJ.5 S4,5 .15 <)48 744 2.59 343900 13780 19.11119900 50000982 17221 8550 174.4
I
iHL IOOOAA 97()400 21 16,5 30 329 25X 3.40 504400 10400 39.2 22450 1123 X.2(\ 5772 X7.3X 385.9 4958(\936 11545 1743 153.1
HL IO()() A 99040U 31 1(\.530 409 321 3.50 690400 14070 41.3 33120 1656 9.00 7706 89.67 933.4 76026962 15532 2543 153.1
HL WOO B 1000i400 36 19 30 472 371 3.51 1112100 16240 41.5 3H480 1924 9.03 I)(BO 119.93 1456 8921241<1 IS060 29M 176.3
~ HL WOO M lOOK 402 40 ~I 30 524 412 3.54 909800 11l()5041.7 43410 21(\() 9.10 11164 R 1.49 203(\ l(l1455974 2232K 3334 194.9
:>.
..J 1-1 x I()()OAA <)70450 21 IK 30 364 2K6 3M 561600 115HO 39,3 31%0 1420 9.37 0466 8(\,H5 45X 711HJ885R 129:11 2201 167
H x 1000 A 992 450 3: III 30 463 363 3,70 799800 16130 41,6 48670 21(\3 10,3 8894 1>9,93 1163 111974400 177117 3315 167
H x 1000 \3 IOOU 450 36 19 30 509 399 3.71 897400 17950 42.0 5!i120 2444 10.4 9SY8 90.67 1(\12 127023147 197<,)53729 176
H x loon M IOO~ 453 II!) 21 30 505 565 3,73 1005400 19950 42.2 62070 2740 10.5 11075 90.n 2219 145175747 22149 4207 195
 -
b II

"
VI
r+»: r'
I~
" ~

Iz
f-._._y
.l!
I PB-S
Profile care nu sunt cup rinse in
seria normalizata HE

Dimcnsiuni 111111 Incovoicrc I'atli de axil

Profil Supr. )1_:.)' z-e
Aria Masa lat. .\:,.
HD
" " I
,1·\ r
A G U
cIll2 kgfm rn2fm
I,.
c m"
WI'
cni~
(.,
CI11
I.
cn~4
W.
Clll~'
i:
em
S,'

CIIl·1 CIl1
Ir
em"
I.,

cm6
W/"-,.
em,1
Wp/:

CI11·1
Ai

CIIl-
,
36() 380 22.5 14 27 221 174 2.16 53~~O 2990 15.6 20600 1000 9.6S 1660 31.4 374 5f160000 3320 1640 44.1
363 3f12 24 14.1127 236 IX5 2.17 5tlO60 3100 15,7 22320 1170 9,72 Ino 32.5 448 6406000 3560 1768 46.6
IPBS 371 385 28 17.1 27 276 216 2.20 69450 3745 15,9 26660 13110 9.83 21 to 32.9 697 7!!33000 4220 2098 5:1.9
360f31.l0 379 387 32 19.4 27 :115 247 2.22 81260 4290 16,1 30950 1600 9.91 2440 33,3 1020 930S0(}O 48!!O 242(\ 61,1
3X7 3x9 3(\ 21,7 27 355 27!l 2.24 93060 4X40 16,3 35370 182(J 9,99 2770 33.!! '1440 101180000 .5540 27(\1 (\!! ,3
395 392 40 24 27 395 310 2.26 106900 5410 16,4 40220 2050 10,10 3130 34,2 1970 12650000 62(\(j 3119 75.6
IPBS 490 348 23 12 27 220 172 2.30 99030 4040 2 1.2 16170 929 II,58 2230 44,4 349 880S0()O 44(\0 1409 53,3
50(J/350 , 5(10 3S0 28 14,5 27 2(\7 209 2.32 122800 4910 21.4 20030 IISO 8.67 2740 44.9 613 111400(JO 5480 17311 64.4
524 357 4U 21 27 385 302 2.39 11.!5900 7090 21.9 30390 1700 g.~8 4040 46.0 176(J I776t)()OO 80BO 2598 93.2
IPBS 590 34X 25 13 27 250 197 2.49 160400 5440 25,3 17580 1010 8.38 3010 5:U 449 1401000() 6U20 1537 70.2
I'iOO/350 (\00 35() ao 15.5 27 :lOO 235 2,52 195400 6510 25.5 21470 1230 8,46 3X4U 53.7 759 I74100()() 7680 uno 83.7
(\20 355 4() 21 27 405 318 2.57 271100 !!750 25,9 29890 1680 8,63 4970 54.6 Ino 250800i)() 9940 2:;XO 113.4
fPBS 69() 378 27 I 14.5 27 303 23X 2.81 2616()0 7590 29.4 24330 1290 8.97 4210 62.1 618 267100()() 8420 1962 92.2
7()Of380 700 380 32 !7 27 351! 2l!1 2.!b 3140()O K970 29.6 29300 1540 9,05 5020 62.6 IO.I() 32(\500()O 10040 235(\ 108.1
71(\ 384 4() 21 27 447 351 2,X7 402500 1124() 30,0 37R20 1970 9.20 (\350 63.4 193() 43130000 12700 :lO19 133.6
IPBS 990 39X 31 16.5 30 408 320 3.4!l 693600 14010 41.2 32630 1640 8,95 7870 !l8.1 1020 74890000 15740 2518 153,1
1000/400 I()O()4(1) 36 19 30 472 371 3.51 KI2100 I624() 41.4 3K480 Ino 9.03 91(\0 XX,6 1570 X9210000 18320 29M 176.3
IOOl{402 40 21 :;0 524 411 3.5'3 909ROO IK050 41,(\ 434 io 216() 9,10 10220 l!9,()2130 I0150000() 20440 21()
:r:'I:I4

s:
0..

o
~
o
»
"'0
=t
o
r-
c
r-
~
 Fig. 4.3. Solutii de disrributie a stalpilor

II 1
l Lx

L
Q Q ZQ 30

L1x L1y
LX ~ 0,25 LY < 0,25 L 1 + L2
L .( 0,25

Fig. 4.1. Situati] In plan

In cazurile In care din considerente functionale sau de estetica a fatadelor nx 0

apar unele neregularitati sub forma unor intranduri. (fig. 4.1) dimensiunile acestora
nu trebuie sa depaseasca 1/4 din dimensiunea totala a cladirii pe directia res-
pectiva [4.1].
. tn cazul unor alcatuiri nercgulate in plan, acestea trebuie irnpartite in forme
regulate cornpacte, prin introduccrea unor rosturi antiseismice (fig. 4.2) astfel ca
sa fie evitate coliziunile dintre corpuri cand aces tea ar oscila defazat.
Deoarece In costul total al cladirii costul fatadelor reprezinta 0 pozitie Ioarte
importanta, fara a contraveni conditiilor de con fort ~i siguranta este de urmarit
ca forma in plan a cladirii sa aiba un perimetru cat mai redus. Pe de alta parte
trebuie asigurata luminarea ~i aerisirea natural a a incaperilor ~i pe cat posibil ~i
a scarilor, precum ~i un acces cat mai direct la casa scarilor ~i a ascensoarelor
(fig. 4.3). Reducerea distantelor dintre stalpii sirurilor interioare ~i la nivele supe-
rioare, este indicata in cazul unor cladiri pentru birouri ~i chiar pentru locuinte
in vederea obtinerii unei mai mari flexibilitati In folosirea ~i impartirea spatiului .
Distantele dintre stalpii sirurilor exterioare precum ~i pozitia stalpilor fata
de peretii de inchidere, trebuie eoordonate eu sistemul de realizare al fatadelor.
In figura 4.4 sunt aratate eele cinei pozitii ale stalpilor structurii fata de peretii
exteriori. In cazul stalpilor asezati In interior sau in exterior la 0 anumita distanta
fata de perete, alcatuirea fatadei este independenta de stalpii scheletului metalic

J ! i
din oricare punct al cladirii.
Prin planurilc de arhitectura trebuie sa se realizeze un spatiu util maxim,
prin reducerea coridoarelor inutile, prin concentrarea intr-un punet sau mai multe, Interior
in cazul cladirilor foarte extinse, a spatiilor sccundare, scari, ascensoare etc. fJI
In plan orizontal pozitia stalpilor trebuie sa fie dit mai regulata atat In sens
transversal Giit ~i longitudinal, astfel ca deschiderile riglelor transversale ~i longi-
tudinale sa fie cat mai uniforrne. La cladirile la care la parter sunt amplasate
spatii comerciale, stalpii din sirurilc interioare VOl' putea Ii plasati la distante mai
mari unuI de alrul cu un pas dublu sau triplu fata de stalpii din sirurile exterioare .
, fJ
t lnteri or
D

I
J ! I nter.i or
l
4 c ~
Inreri (lr
Gil

L...- --'
I Fig. 4.2. Rosturi antiscisrnice
J • l Interior
Fa
Fig. 4.4. Pozitia sralpilor rala de
pcrcti i exteriori
 Fig. 4.5. Cliidire eu nucleu central
{I
2 3
4 5 6 7 10 11
A
(
o compact, simplu, cu lin grad mare de sirnetrie;
h - pentru reducerea maxima a efectului torsiunii in cazul incarcarii seismice,
de rezistenta. Alcatuirea fatadei este direct legata de stalpii scheletului cand stalpii
se ami. in spatele, In fata ~i· mai ales in planul peretelui exterior.
Casa scarilor ~i ascensoarelor ~i In eazul cladirilor eu caracter administrativ
~i a grupurilor sanitare se realizeaza prin eoncentrarea lor intr-un nucleu (fig. 4.5 a)
sau In cazul cladirilor foartc extinse 111 doua nuclee, eventual cuplate intr-un nucleu
central alungit (fig. 4.5 b). Pcretii acestor nuclee sunt diafragme verticale execu-
tate din beton-armat (fig. 4.6 a) sau contravantuiri metal ice (fig. 4.6 b). Acestc
elernente verticale alaturi de cadrele metalice ale structurii, asigura stabil itatea
spatiala a structurii ~i rigiditatca ei la actiunea fortelor orizontale din vant ~i seism.
Rigiditatca planscelor, In planul lor, este foarte mare In comparatie cu rigi-
ditatea elementelor verticale ale strueturii de rezistenta, astfel di planseele asigura
L48
0----0
B ( o A B c o
a b
Fig. 4.6. Cliidire cu diafragme verticale sau contravantuiri
comportarea spatiala a ansamblului. Din aeest motiv golurile in plansee trebuie
sa fie cat mai mici ~i prin amplasamentul lor sa nu dauneze continuitatii saibei .
orizontale. In general suprafata golurilor nu trebuie sa depaseasca 15% din supra-
fata planseului.
In elevatie forma cladirii eu multe nivele, folosind cunoscuta butada Ford,
poate sa fie oricare cu conditia sa reprezinte pe cat posibil 0 prisrna regulata.
Pentru reducerea efectului defavorabil al actiunii seismice se recornanda
respectarea urmatoarelor principii [4.2]:
- structura de rezistenta a cladirii impreuna eu fundatia sa fonneze un bloc
axa distributici maselor trebuie sa corespunda, pe cat posibil, cu axa
riziditatilor
o , elementclor In sectiune orizontala. Aceasta corespondents a
celor doua axe trebuie realizata pe toata lnaltimea cladirii;
- Inaltimea cladirii ml trebuie sa fie prea mare In raport ell dimensiunile
a
ei In sectiune orizontala, Pentru cladirile cu pan la 20 etaje se reco-
manda rapoarte H/B de ordinul 2 pana la max. 4;
- la cladirile situate In zonele scismice de caleul A, B ~iC se recornanda
ca dirnensiunilc In plan sa nu depaseasca de regula 40 m pentru a evita
~fectele ncfavorabilc ale excitatiei asincrone a bazei structurii [4.1].
Dad prin planul de arhitectura sunt prevazute reduceri ale sectiunii trans-
versale pe inaltirnea cladirii aces tea trcbuie realizate pe liniile elementelor
 Reducerile pe Iniiltimc, care se refera numai la 0 fatada (fig. 4.8 a), surna
lor nu trebuie sa depaseasca In total 30% din Uitimea de la baza cladirii ~i pe
1-2 etaje 10%. In cazul rcducerilor sirnetrice ale latimii (fig. 4.8 b) acestea pe
1-2 nivele nu pot depas: 20% din liitimea de la baza cladirii.
Inaltimea cladirii, respectiv numarul etajelor, rezulta din irnpartirea supra-
::x: ::x: fetei totale a planseelor prescrisa prin terna, la suprafata unui etaj dad aceasta
este constanta pc IniHtimca constructiei ~i tinand seama de reducerile de latime,
@ @ dad aces tea sunt prevazute prin planurile de arhitectura.
ui;
-fL - ~~
In diagrama prezentata In figura 4.9 este aratata variatia costului elcmentelor
~

11
f-'.-
::x: structurii In functie de numarul etajelor, iar In diagrarna din Iigura 4.l0 este
Vl

--'~ ;;-
1-':"'"
aratata variatia costului total al cladirii de asemenea, In functie de numarul
L L etajelor. Din analiza diferitelor costuri, pentru conditiile americane, luand In coo-
f T

1.1+L2 <:
l """ Costull pe S9.Ft( 0.0929m2)
10
Fig. 4.7. uttimilc maxime ale cladirii fata de latimea soclului

9
portante ale cladirii. Rezernarile stalpilor pe grinzi se admit numai In cazul
stalpilor care transmit efectul lncarcarilor din 1-2 etaje .. 8
Reducerile de la baza cladirilor, realizate pe linia elementelor portante pot
sa rnearga pana la 50% din Iiitimea L a cladirii (fig. 4.7 a), dad Ina1timea 7
soclului nu depaseste 15% din inaltimea H a cladirii ~i maximum 20%, daca'
i'nalfimea soclului este mai mare (fig. 4.7 b). La nivelul superior al soclului Fig. 4.9. Costuri tn functie de numarul erajclor:
elementelor de rezistenta trebuie sa preia eel putin .75% din fortele de forfecare Ar - proiecrure, Str-structura, A+C- instalatii sanitate, A =ascen-
care, comparativ, ar actiona la acest nivel la 0 cladire ell aceleasi dimensiuni scare, B - lnstalatii electrice, f+C - lnstalatii inciilzire, ven- 5
dar fara soclu.' ..' iilatie, Ang i.. antreprenorul general
~An.9
4
-..--
14 I 14
13 1 13 3
12 1 I 12 I
11 1 I 11 1 2
10 1 I 10 I L12 - L14
9 I I 9 1 ----<0,10
L 12
8 8
7 L 12 - L14 7
::x:
8 L12
<0,10 @ s 40 50
10 20 30
9 5
Costulln I pe S9. Ft (0.0929 )
10 L \- L14
11 L < 0.30
4
3
90
12 2
1 1
80
L L
1

10 20 30 40 50
Fig. 4.8. Rcduccrea pc TnaJ(ime a latimii cliidirii Fig. 4.10. Costul total in functic de numiirul erajelor
...
 \
siderare ~i costul terenului de constructie, rezulta ca cea mai avantajoasa solutie 4.2. SOLUrll DE ALCATUffiE IN PLAN ~I ELEVATIE
pentru cladirile de Iocuinte, sunt cladirile cu 20 etaje [4.3].
fn tabelul 4.1 este prezentat rezultatul unui studiu tehnico-econornic privind
construirea unor cladiri Cll multc eraje pentru locuinte, In [unctie de costul In continuare sunt prezcntate alcatuirile In plan ~i elevatie a unor cladiri
terenului de constructie pe rrr', inclusiv sistemul optional de parcare auto [4.4]. cu multe etaje cu structura de rezistenta din otel.

Tabclul4.1

Pretul terenului Numiirul optimal Sistemul optimal

DM/m2 de etaje de pare are ®

208 7 loeuri de pare are

,
243 7 locuri de pare are
-
280 .1
7 garaj subsol
357 8 garaj subsol Fig. 4.11. Planul orizontal al cladirii @ Q)
"P.alatul Administrativ C.F.R."
515 9 garaj subsol
730
@
10 garaj subsol
904 II garaj subsol
1190
1294
13
14
garaj subsol
garaj subsol r· n
1515 15 garaj subsol @ CD ®
1740 16 garaj subsol
1970 17 garaj subsol
2260 18 garaj subsol fn figura 4.11 este ararat planul orizontal al Palatului Administrativ CFR.
2570 19 Cladirea este fermata din urmatoarele corpuri separate prin rosturi: un corp frontal
garaj subsol
cu 12 etaje Impartit In 3 blocuri, doua corpuri laterale cu 9 etaje, un corp cu 4
2940 20 garaj subsol
etaje ~i un al cincilea corp cu 2 nivele. In elevatie structura de rezistenta a celor
patru corpuri este alcatuita din cadre cu nod uri rigide, cu trei deschideri. Corpul
al cincilea, interior, este format din parter, care serveste drept garaj ~i la nivelul
In consideratiile tehnico-economice comparative intre diferitele solutii de
superior 0 sala a ghiseelor acoperita cu ferme cu zabrele [4.5].
alcatuire, trebuie avut In vedere, ca desi cladirile nu sunt eterne , sunt totusi
Cladirea cunoscuta sub numele Drei Scheibenhaus, astazi a firmei Thyssen,
obiecte de indelungata necesitate si ca In decursul existentei lor trebuie sa sa-
fosta a firmei Phenix, fabricant de tevi din otel, din care cauza stalpii sunt
tisfaca uncle modificari justificate prin pretenjiile de irnbunatatire a conditiilor
executati din tevi, este prezentata In figura 4.12. Structura are trei deschideri In
de locuit, in cazul cladirilor rezidentiale, sau de lucru, In cazul cladirilor ell
regiunea de mijloc, cafe sc reduc Ja doua ~j la una In regiunile de capat.
caracter eomercial-administrativ.
Prinderea riglelor de stalpi este articulata. Pentru preluarea fortelor orizontale,
In cornparatiile tehnico-econornice a cliferitelor variante trebuie avute III sunt prevazute patru dialragme in peretii Irontali si dOLla contravantuiri verticale
vedere ~i eventualele costuri cauzate de Inlaturarca unor defecte ivite, In special continue pe dona deschideri III scns transversal ~i doua contravantuiri verticale
in urma unor cutrernure de pamant la structura de rezistenta, la instalatii ~i longitudinale. Inaltimea celei mai lnalte aripi este de 95,0 m [4.6].
elernentele neportante ale cladirii , De asernenea asa cum s-a spus In aceste Cu un plan orizontal ascrnanator este prezentata cladirea Facultatii de
comparatii 'tehnico-econornicc, trebuie luat in considerare costul dernolarii cladirii Electrotehnica a Scolii
, . Politehnicc Superioare din Delft (fig. 4.13). Structura are
§i eventualele recupcrari ~i valorificari ale materialelor recuperate. In regiunea de mijloc cadre transversale cu trei deschideri, iar spre capete cu
 7 doua, Cadrele transversale sunt executate cu noduri rigide si ele impreuna cu cele
cinci pcrechi de diafragme verticalc asigura transmiterea la fundatii a efectului
fortelor orizontale, transversale care actioncaza pe suprafetele laterale ale cladirii.

-
In sens longitudinal fortele orizontale care actioneaza pe fetele frontale sunt
preluate de nurnarul mare de stalpi in sens longitudinal ~i de 0 diafragrna
verticals care formeaza perctele caselor ascensoarelor. Cladirea are 22 etajele. La
toate etajelc ~i pe ambele parti ale cladirii sunr previizute, in afara peretilor
exteriori, galerii longitudinale pe toata lungimea cladirii In care sunt amplasate
conducte ~i instalatii, care asigura desfasurarca activitatii In laboratoare [4.6].
In figura 4.14 este aratat planul orizontal al cladirii societatii UniLever din
Hamburg. Structura cste dezvoltata In trei ramuri, ficcarc Iorrnata din cadre
transversale cu doua dcschideri ~i care sunt legate intr-un nucleu central de forma
i_; unui triunghi echilateral. Peretii acestui nuclcu sunt diafragrne din beton-armat.
"II
In interiorul nucleului sunt amplasate trei scari de siguranta, case de ascensoare
"""1 ~i grup sanitar. Cladirea are 90,6 m inaltime deasupra terenului [4.7].
-t
-
'""If
U
////// //// ////// //

CIL
Fig. 4.12. Planul orizonral al cladirii Fig. 4.13. Planul orizontal al Univcrsitat] rehnice din
"Thyssen".DUsscldorf Delft-Olanda
Fig. 4.14. Planul orizontal al c1iidirii .,Unilcver"·Hambllrg

Fig. 4.15. Planul orizontal al cladirii .,Union
Square' Seattle USA
In ultimii In SUA mai multc cladiri tnalte In solutio
ani au fost edificate
mixta otel-beton [4.8]. Elcmentele principale, care preiau efectul fortelor
orizontale ~i In mare masura ~i efectul fortelor verticalc, sunt stalpii executati din
tuburi din otel umplute la santier cu beton de calitate foarte ridicata ~i lara alte
arrnaturi suplimentare.· .
In figura 4.15 este prezentat planul orizontal al cladirii 'Union~Square cu 58
etaje, din orasul Seattle. Structura de rezistenta este fermata din patru stalpi
principali, tubulari, asezati In colturile samburclui central, stalpi de asemenea
tubulari cu diametri mai mici, asezati In peretii exteriori ~i plansee ~i grinzi to ate
In solutie mixta otel-beton.
Stalpii principali sunt cxecutati din tuburi din otcl eu diametrul de 3,0 m
~i grosirne de perete variabil, urnpluti la rata locului cu beton de calitate
supcrioara, cu rezistenta de I 000-1 300 kg/ern". Pentru oodurile de prindere ale
grinzilor de stalpi suot prevazute placi verticale care In functie de marimea
solicitarilor, patrund in interiorul stalpuLui sau chiar il strapung. Stalpii centrali

ill preiau 40% din cfcctul incarcarii verticale. Pentru limitarea oscilatiilor din
actiunea vantului, stalpii din peretii exteriori, la nivelul etajului 35 sunt Iixati de
riglele planseului cu dispozitive de amortizare vasco-elastice .
......... Proiectul intocmit in cadrul biroului de ingineri Skiling Ward-Magnusson
2 Barkshire- din Seattle, s-a dovedit deosebit de economic, consumul de otel nu a
3
2 dcpasit 58 kg/mp.

\\
II '\
.& / 3
Acelasi colectiv
tnalte ridicate deasemenea
de proiectanti
In orasul Seatle.
a intocmit proiectele pentru alte doua cladiri

Cladirea Pacific First Center (fig. 4.16), eu 44 de nivele are deasemenea

JH \ :JL,- scheletul de rezistenta format din 8 stalpi tubulari, eu diametrul de 2,3 m urnpluti
"\
-,
r /
eu beton de calitate superioara, cu rezistenta de 1 300 kg/em? asezati pe laturile
mai lungi ale nucleului central. Stalpii din pcretii exteriori de asemenea tub uri
\:."
i: J2<...N1-,::..
.'. t-
- umplute eu beton, cu diamctri mai mici ~i planseelc ~i grinzile toate 'in solutio
mixta otel-beton.
Cladirea Gateway Tower (fig. 4.17), cu 62 etaje, are structura de rezistenta
~ ~IX1 1-1. ~
~ 1 fermata din patru stalpi principali, exccutati din tuburi din otel Cll diametru de
~
~ l><><1X1X
~
~
l-
V
t::: b ~
2,75 m, umpluti eu beton de calitatea 770 kg/ern", stalpi de asemenea tubulari,
asezati in peretii extcriori, stalpi interiori executati din profile dublu T, impreuna
~. .....
~ ~ 1-119~ I cu planscele ~i grinzile planseului , toate In solutio mixta, formeaza ~estul
lK1 -1 structurii. Cei patru stalpi principali, atat In fetele exterioare cat
~i In interior sunt
)'jI5L
.fif'}Z[
-- lcgati Tntrc ei ell contravantuiri verticale , pe toata Inaltimea
sisternul diagonalelor se extinde pe zece oivele.
cladirii Ja care

/ '\
Alte sisterne de rezolvare in plan ~i elevatie a cladirilor cu multc oivele
./
11 sunt prezentate In capitolul 5.
Il
I-1r
W

ig. 4.16. Planul orizontal al cliidirii "Pacific Fig. 4.17. Planul orizontal al cliidirii "Galcwey
First Center" Seattle Tower'" - Seattle

157
 langa 0 siguranta deplina, in functie de destinatia cladirii trebuie sa asigure
CAPITOLUL 5 conditii bune de viata ~i confort celor care locuiesc sau lucreaza In cladire.
Deplasarile orizontale din actiunea vantului depind de rigiditatea la Inco-
voiere a structurii. Acestc deplasari, dupa practica americana nu trebuie sa
depascasca 11400-1/600 din iniiltimea cladirii, De asemcnea, frecventa proprie a
'flPURl DE S'fRUCrURl
structurii trebuic sa fie mult diferita de frecventa rafalelor de vant, pentru a fi
evitate fenorncne de rezonanta; de asernenea, trebuie sa fie diferita de dorneniul
critic al Irecventelor proprii a celor mai multe organe ale omului, aflate intre 0,5
~i 3,0 Hz.
Stabilirea unor criterii privind gradul de suportabilitate fiziologica ~i
psihologica de catre om a unor vibratii ale cladirii este dificila ea depinzand de
5.1. GENERALIT ATI individ, de pozitia ~i locul oeupat de persoana respectiva In interiorul cladirii,'
de directia ~i durata vibratiei. Acceleratia, modificarea acceleratiei ~i a free-
vcntelor oscilatiilor sunt principalele cauze care crceaza situatia dezagreabila
Sistemul static al structurii de rezistenta al unei cladiri eu multe etaje simtitii de om ill timpul unor vibratii ale cladirii. F. K. Chang [5.1] extrapoland
rcprezinta 1'n toate altemativele de alcatuire un sistem spatial, capabil sa preia ~i rezultatele experimentale obtinutc in intcrvalul 1950-1970 privind criterii de
sa transrnita fundatiilor efectul incarcarilor verticale, greutatea proprie, incarcarea confort uman In cazul unor vibratii eu 0 frecvcnta superioara de 1 Hz, pentru
utila ~i efectul fortelor orizontale care actioneaza asupra cladirii din actiunea frecvente mult mai mici, asa cum se intaluesc in realitate In cladirile cu multe
.
vanrului si Incarcarea seisrnica. . craje, a facut propunerea aratatii in diagrama din figura 5.1. Cu ajutorul aeestei
Efcctul de lucru spatial al structurii este asigurat atat prin caracterul lega- diagrarnc, In functie de arnplitudinea vibratiei din actiunea dinamica a vantului
turilor dintre elernentele componente, stalpi ~i rigle ~i eventuale contravantuiri ~i de perioada de vibratie a cladirii , se po ate stabili pentru un caz coneret gradul
verticalc metalice sau sub forma unor diafragme din beton-armat, cat ~i prin de confort uman. Domeniul I eu 0 acceleratie sub 0,005 g reprezinta 0 situatie
planseele fiecarui etaj care forrneaza saibe orizontale I'n structura spatiala ~i care de vibratie nesesizabila, iar intre 0,005 ~i 0,015 g un regim receptibil, dar Inca.
au 0 rigiditate mare In planul lor. acceptabil.
Alegerea tipului structurii de rezistenta a cladirii cu multe etaje depinde In
principal de:
- forma In plan a cladirii; • AIm]
- functionalitatea cladirii (imobil rezidential, birouri, hotel, spital, scoala, 0.35
cladire industriala etc.);

-...
- marimea ~i natura tncarcarilor; ._ 0.30
- raportul intre inaltirnca ~i liitimea cea mai mica a cladirii, HIE min;
-:- raportul dintre deschideri In sens transversal si longitudinal; ~ .0.25 r-~L_
u
lit
- tipul Inchiderilor extcrioarc ale cladirii; o
- conditii de fundare; ~ 0.20
- sisternele de instalatii (ascensoare, instalatii elcctrice, de .apa ~i canalizare,
.:
~
de incalzire ~i aer conditionat etc.); .=
.- 015
.
Q.
- considerente referitoare la tehnologia de executie ~i mai ales la tehnologia E .
0.10
4(
de montaj;
- considerente cconornice.
0.05
In legatura cu acest ultim aspect, In comparatia tehnico-econornica dintre
diferitele variante posibile de rcalizare a structurii unci cladiri cu multc ctajc 6' 1012s
trcbuie avut In vedere, asa cum s-a spus si In capitolul I ca, costul structurii de Puioadll oscillltiei proprii
Fig. 5.1. Conditii de con fort
rezistenta nu reprezinta mai mult de 8-13% din costul total ~i ea structura pe
159
 Fig. 5.2. Conditii limita de conforr

..,
2
0
~ -
....
0 0
.....
0
0

'"
0 0
r--
0
..:>
0
VI
0
~ 0
'" .'"
0
-
0

0.5,.....
.iC 1I II
0.2
~ L~~ ~~
rI
f"""-.. V· rD
0.1 ~ eD: .~ iI;~ J
-
II
~l
0.05
'lIfIc ?i/ I ~ ~ CD

0.02
.....!1.J
'll
.... ilif
:J... ~
.,'
.)0. ::z::

"I:;(.,(.,
I
po"
0.01
n [Hz )
0.005
Ol Q5 1
i I
5 10 50 100
n
Aplicand diagrama pentru cazul cladirii Empire Stale la un vant de 117,33
mis, eu 0 deplasare de 0,165 m ~i 0 vibratie fata de pozitia deformata de ± 0,091
m, introducand In diagrarna ca ordonata amplitudinea vibratiei din actiunea
l:...:J
to
dinamica a vantului ~i ea abscisa perioada de vibratie proprie a cladirii de 8,3 s, II

punctul In diagrama se afiii in apropierea curbei 0,005 g deei In domeniul

neperceptibil. -
(I)

::z::

In recornandarile C.E.C.M. referitoare la caleulul efectelor vantului asupra

constructiilor [5.2] sunt definite conditiile limita de confort prin diagrama pre-
zentata In figura 5.2 In care ca ordonata este introdusa acceleratia rnJs2, iar ca
abscisa frecvcnta In Hz. Sunt definite patru domenii: neperceptibil, dificil per-
ceptibil-admisibil, perceptibil-tolerabll, jenant-inadrnisibil.
Sistemul static al structurii de rezistenta a cladirii eu multe etaje poate ave a
una din urrnatoarele alcatuiri:

- sistem 111 cadre rigide transversale ~i longitudinale; ~

II
- sistern _Incadre rigide transversale ~i cadre longitudinale contravantuite;
- sistem In cadre rigide ~i contravanturi transversale ~i longitudinale; -
CD

::z::
- sistem Cll nucleu ~istiilpi;
- sistem cu nuclcu ~i tiranti;
- sistern tubular ~i tubular multiplu; . ,
- alte solutii de alcatuire a sistemului static al structurii de rezisfenta.

In figura 5.3 sunt prezentate sistemele statice folosite pentru structurile de N

rCl.istenta ale cadrelor Cll multe ctajc In functic de 11111111h111

etajclor, preCU111~i II

valoarea raportului HIB. -

CD

::z::

Sisternul OJ - structura de rczistenta din cadre rigidc transversale ~i longi-

tudinale poate Ii folosita la cladiri cu 20-25 nivele;
 Sistcrnele 0, I]] ~i [iJ - structura de rezistenra din cadre rigide cu con-
travantuiri verticale intr-un panou pe toata inaJ-
timea cladirii ~i cu extinderi In unelc panouri
alaturate. Acest sistem poate fi folosit la cladiri
CI1 Inaitimi foartc mari cu pana la 70-80 etaje.

Contravantuirile verticale vor fi amplasate In

planul peretilor frontali ~i in caw I unor cladiri
mai extinse ~i In planul unor cadre transversale
intermediare. Contravantuiri verticale vor fi
amplasate ~i In planul longitudinal, eel putin 1'n
:;--,.. ~ ~
sirurile de stalpi exteriori;
" ~ 1 11
7J ~ 12 7J
~ ..?!~
11
,,;.
~13 ~·t· 12 J:!~
1
Sistemul [II - structura de rezistenta de forma tubulara alca- b. ©
tuita din stalpi asezati In peretii exteriori la
distante mici unul de altul ~i legati la nivelul
fiecarui etaj cu grinzi foarte rigide. In interiorul
tubului, stalpi pentru sustinerea grinzilor plan-
seelor;
Sistemul @] - structura fermata din contravantuiri verticale
asezate In peretii exteriori pe toata IniUtimea ~i Fig. 5.4. Cadre transversale ~i longitudinale
liitimea cladirii. In interior, stalpi pentru susti-
nerea planseelor (Hancock-Center);
Sistemul [I] - structura de rezistenta de forma tub in tub alca- ~b)7' .,. b.li" i>7 .Ii" ~ J7 ~ )7' .,.
tuita din stalpi In perctii exteriori la distante " ~b)'7'
mici unul de altul, legati la fiecare nivel cu rigle @
foarte rigide. Al doilea tub format dintr-un
nucleu central cu stalpi metaJici (World Trade eu lungime mare, structura poate fi impartita tn tronsoane, prin introducerea unor
Center) sau diafragme din beton-armat; rosturi de tasare sau seismice.
Legaturile dintre rigle ~i stalpi sunt incastrari capabile sa transrnita tn nod
Sistemul l]] - structura fermata din eelule legate pe InaJtime efectul fortelor verticale, taietoare ~i momentele de incovoiere de la rigla la stalp.
intre ele (Sears Tower). Sistemul poate fi com- Daca momentul rezistent de calcul al prinderii rigla-stalp Mild depaseste cu eel
pletat eu contravantuirl verticale asezate In putin 20% momentul plastic de calcul al riglei prinsa in nod ~)IRd nodul se poate
peretii exteriori ai cladirii. considera rigid si nu este neccsara verificarea capacitatii de rotatie a nodului.
Structura de rezistenta este In acest caz cadru eu noduri rigide. Dad momentul
rczistent de calcul- a'l prinderii rigla-stalp Mild este inferior rata de momentul
plastic de ealcul al rigici ~1I11c1' nodul se va eonsidera semi rigid. Structura de
5.2. SISTEME CV CADRE RIGIDE TI~ANSVERSALE SI LONGITVDINALE rezistenta este 111 acest caz cadru cu noduri semi rigide. Capacitatea de rezistent~
a prinderii rigla-stalp nu trebuie sa fie Insa inferioara rata de cea necesara
transrniterii solicitarilor de ealcul In nod.
Structura este alcatuita din rigle ~i stalpi eare irnpreuna forrneaza cadre In cazul unui cadru transversal cu mai multe deschideri, cand una din
:ransversale ~i Iongitudinale. desehideri este mult mai midi dedit celelalte (fig. 5.4 e), prinderea In nod a riglei
Cadrul transversal po ate sii aiba 0 deschidere, doua sau mai multe 111 functic eli desehiderea mai mica poatc fi articulata. 0 prindere rigla-stalp poate fi
de planul orizontal al cladirii (fig. 5.4), iar cadrul longitudinal, pe fiecare sir de considcrata articulatie cand momentul rezistent de calcul al prinderii Mild nu
talpi , este continuu pe toata lungimea cladirii (Iig. 5.4 d). In cazul unor ~Hidiri depaseste 0,25% di~ momentul plastic de calcul al riglci prinsa In articulatie, eu

conditia sa posede 0 capacitate suficienta la rotatie ~i capacitatea de rezistenta a
prinderii rigla-stalp sa nu fie inferioara fa~a de cea necesara transmiterii solici-
tarilor de cal cui In nod.
Prinderea stalpilor de fundatie in cazul cadrului transversal poate sa fie
mcastrata (fig. 5.4 a ~ic) sau articulata (fig. 5.4 b). Solutia de prindcre articulata
. ~i 0 incarcare din actiunea vantului de 1,0 kN/m2 (fig. 5.5). In consumul de otel,
".
x
ate avantajul ca asupra blocului de fundatie se trans mite numai 0 reactiune
vcrticala ~i 0 reactiune orizontala tn schimb momentul de tncovoiere din
tronsonul inferior al stalpului este mai mare dedit eel corespunzator solutiei
, '
stalpului prins de fundatie prin Incastrare.
In cazul cadrului longitudinal prinderea stalpului de fundatie se co~sidera
de obicei articulata (fig. 5.4 d), deoarece rigiditatea la incovoiere a sectiunii
st~Hpului in afara planului cadrului transversal este mai mica.
In [5.3] este prezentat un studiu In care a fost analizata alcatuirea construe-
tiva a unci cladiri cu noua nivele in sase variante de sistem ~i au fost determinate
2
consumul de otel in kg/rrr' pentru incarcare verticala totala (g + p) de 6 kN/m
determinant in doua variante de executie: din St 37 ~i St 44 este cuprinsa ~i
greutatea grinzilor longitudinale de legatura dintre cadrele transversale asezate la
o distanta de 4,0 m unul de altul.
Consumul minim a fost obtinut tn cazul cadrului cu trei desehideri de cate
6,0 m Iiecare, iar eel maxim evident in cazul cadrului cu 0 singura deschiderc
de 18,0 m. 0 solutie cu un consum relativ redus a fost determinat pentru cadrul

~ 6,0
-I....

~ 6,O,.l
-
6,0 f
-I.... -'-

7,'5 1b,o.~ 7,5 1l' 9,0 9,0

-,l
cu. deschiderea de 12,0 m ~i console de 3,0 m.
Sistemul cadre cu noduri rigide este foarte mult folosit ca structura de
Ol37 - 12,0 kgl m - 12,8 kglm3 -14)1 kg/m3 rezistenta a, cladirilor cu pana la 20 nivele (vezi fig, 5.3).
Ol44 -10,2, kg I ITi 3
-",' kgl m3 - 13)5 kg/m3 Dintre aceste cladiri prezcntarn:
-'jo--
a) Palatul administrativ CFR Bucuresti. Cladirea este fermata din: un bloe
frontal cu 12 nivele cu 0 lungime de 110 m, doua blocuri laterale Cll 9
nivele ~i un bloc eu trci nivele. Toate aceste blocuri au ca structura de
rezistenta cadre transversale cu trei deschideri, cu noduri rigide (fig. 5.6).
0 Ca 0 particularitate, structura rnetalica este sudata, incJusiv imbinarile In
~
,.., noduri executate la santier. CaiculcLe statice au fost Intocmite de autorul
0" acestei carti, verifiearea din partea Adrninistratiei CFR fiind facuta de
04-
x ing. T. Revici. Proiectul structurii metalice si executarea confectiei
'" metal ice au fost realizate la Uzinele .Resita. intregul proiect a fost avizat
de biroul de studii al lntreprinderii Arcos din Bruxelles. in figura 5.6 este
/

prezentat ~i un nod al cadrului transversal. Sectiunea stalpului este

-' I<- -+-
18,0
- l3,01_L-

'I
12,0
-f-
3,0 " 6,0. 6,0 6,0
fermata din doua profile U distantate astlel ca intre ele sa intre profilul
dublu I Cll care este realizata rigla cadrului. Incastrarea in nod se reali-
zeaza cu pcne metalice, care se introduc la montaj intre rigla ~i cele doua
Ol37 18)1 kg/m3 13,0 kglm3 15,0 kg/m3
placi sudate pe stalp la nivelul superior ~i a treia sudata pe stalp la
Ol44 16,5 kgl m3' 12)2 kg/m3 + 2,0 kgl m2 cablu
nivelul inferior. Pe a patra placa grinda se asaza ~i se prinde provizoriu
Ol44 16,0 grinzi cu zCibrele de stalp eu doua suruburi prin intermediul unci corniere care apoi se
indeparteaza. Pcnele sunt sudate de placi ~i de rigla. In functie de
Fig. 5.5. Consurnul de orcl kg/rrr' pentru diferitc sisterne
 +49 CO
"- ~ Fig,.5.7. Cladire de locuit
eu doua etaje, in Londra

Pene

I"/h 'l'h I"/,.

'// '7 '7

'//. '/ Z //- V.7. '7:

'/./. V/. V./. V/.'l/. r/,

~//. '/ Z '/ '/ '/

V/,r77 '/ '/ r//' 'l

W, 7/ Z '// 'i 7-
,./. '/ ,/. '/ ,'./. /,
, ,~
"
~~ 1/7. //, '// V/ 7/
, 41 t 3.66 6.30
;0:10-
166 11- 3.66 "
~ d M/d'
NAY" rN ~~ ~$ ~,,/. / ,:-.

~R/2. 'R/2
se modifies In cazul unui moment de Ineastrare pozitiv. Deoarece forta
taietoare In rigHi intre placile sudate pe eele doua fete ale stalpului este
( foarte marc T = R12 + Mid (M negativ) inima riglci este Tntarita eu placi
Rest de tasare sudate pe ambele par!i. Grinzile longitudinale sunt de asemenea su-
date de stalpi la santier, prin doua placi orizontale ~i printr-o placa
V frontala.
Suprafata utila totala este 40 000 m", iar corisumul de otel OL 37 a fost
de 4 800 tone.
b) 0 cladire de locuit a unei familii In Londra. Exemplul subliniaza ca ~i
~
9Q.~m
.. pentru cladirile cu putine nivele scheletul de rczistenta din otel este 0
solutie corespunzatoare [5.4]. Cladirea eu parter ~i doua ctaje are In plan
dimensiunile 11,27 m x 6,5 ill ~i 0 Inaltime deasupra terenului de 7,51 m.
Inaltimea etajelor este de 2,57 m eu 0 tnaltime utila de 2,44 la parter ~i
primul nivel ~i 2,34 m la etajul 2 (fig. 5.7). Structura de rezistenta este
fermata din 4 cadre transversale cu 0 singura deschidcrc (5.7 c) ~i 2
cadre longitudinale eu trei deschideri (fig. 5.7 d). Toate Tmbinarile sunt
20,Om
sudate. Suprafata utila totala este 187 m2, volumul construit 550 m:l.
1 Consumul total de otel 7 600 kg ceea ce revine la 13,8 kg/rrr'.

Fig. 5.6. Palatul Administrativ CFR, astazi Minisrerul Transporturilor In Iigura 5.8 este prezentata structura de rezistenta a unei bibl ioteci In Paris.
Proiect: M. Lods, P. Depondt, H. Beauclaire, H. Malizar, statica ~i executia K.
:aportlll .Mld ~i R12, (M fiind momentul de Incastrare pozitiv sau negativ Vilenko [5.4].
10 Iunctie ~e combinatia de Inciirciiri ~i R reactiunea riglei), In cazul Cladirea are subsolul pe doua nivele, parter ~i noua etaje. La primul nivcl
morncntului negativ VOl' lucra placa inferioara din stanga si cea din al subsolului sunt amplasate garaje ~i la al doilea depozitul de ciirti pentru
dreapta de sus dad Mid> RI2 sau eea de jos dad Mid < R!2. Situatia 500 000 vol ume.
67
 5.3. SISTEME CU CADRE TRANSVERSALE RIGIDE SI CADRE
-- LONGITUDINALE CU ARTICULATll

Rigiditatea relativ redusa a sectiunii stalpilor in afara de planul cadrului

transversal, face necesara prinderea riglelor longitudinale de stalpi cu articulatii
r-:
pentru a descarca sectiunea stalpului de momentele de incovoiere. care ar solicita
'"
N
I(
sectiunea rata de axa de inertie minima. Aceasta solutie constructiva este ~i in
'" avantajul montajului, prinderea articulata fiind mult mai simpla ~i mai user de
executat dccat cea incastrata.
~o. f--
~
~1, ~6~X7~9~OO~ ~~ L~__~3~x7~5~OO~
__ ~~

Q) ETAJ NORMAL b) PREDEFORMAREA @ ©

CD SALA DE LECTURi
RIGLELOR

ill eiROURi

Fig. 5.R. Cladirea unei biblioteci la Paris

In plan cladirea mascara 47,81 x 24,05 m. Inaltimca parterului este 4,03 m,

Fig. 5.9. Sistcrne de contravantuiri
utila 3,77 ~i a etajelor 2,97 (utila de 2,56 m).
Structura de rezistenta este fermata din eadre eu nod uri rigide dupa ambele
c
directii. Planseele cu fnearcari utile de pana la 600 kg/m? sunt realizate In
structura mixta otel-beron. Conluerarea dintre plaea din beton de 14 em grosime b b bIb I b (

~i riglelc cadrelor longitudinale ~i transversale este asigurata cu conectori sudati.

o economie importanta in consumul de otel la executarca riglelor, estimata pana •
la 45%, s-a obtinut prin pretensionarea riglelor inainte de turnarea betonului.
-
v
.: r:
Aceasta pretensionare s-a realizat prin predeformarea riglelor eu ajutorul unor I
/
popi extensibili (fig. 5.8 b).
Suprafata bruta totala este de 15 805 m2 un velum total de 47 725 nr'.
Consumul total de materiale: 600 tone otel In structura, 2 162 rrr' beton ~i 128
tone otel in armatura betonului.
Pcntru protcctia anti foe, stalpii interiori ~i riglele .au fost protejatc eu un - -
b b b b b b
strat de mortar pe baza de azbest-cirnent. I

168 169
 Pentru asigurarea stabilitatii longitudinale a strueturii sunt necesare insa
contravantuiri verticale metaJice, dispuse in anumite panouri in sirurile de stalpi.
Fortele orizontale JongitudinaJe, care actioneaza asupra cladirii din actiunea
vantului ~i seism se repartizeaza pe contravantuirile verticale proportional eu ,
rigiditatea lor la incovoierc. Sistemul contravantuirilor verticale poate sa fie ~
alcatuit din diagonale lncrucisate ..sistem in V sau alte sistcme cu zabrele stabile
In planul lor (fig. 5.9 a, b, c).
Prin concentrarca efectului fortclor orizontale, longitudinale asupra
contravantuirilor verticale, cforturile axiale ~i reactiunile stalpilor care fac parte
din aceste contravantuiri vor fi diferite de cele din ceilalti stalpi,
'J') _" ~ 17 /7' ~ // ~ ~n17~ l7 ~
in functie de schema in plan a cladirii, contravantuirile verticale longitu-
dinale pot fi asezate In panourile de capat in planul sirurilor de stalpi exteriori
"~ l ~ n ~
l2 l1 17' l2

(fig. 5.9 d), iar dad lungimea cladirii este mare si In panouri intermediarc @
(fig. 5.9 e). In planul sirurilor de stalpi interiori plasarea contravantuirilor
verticale nu va trebui sa deranjeze functionalitatea cladirii. Contravantuiri ver-
ticale pot fi, de exempJu asezate In sirul stalpilor interiori in panouri ale casei
scarilor sau ascensoarelor. Stabilitatea In afara cadrului transversal al stalpilor care
nu fac parte din contravantuirile verticale, este asigurata prin rigle care leaga
acesti stalpi de cei contravantuiti precum ~i prin legaturile lor cu planseele de la
fiecare nivel al cladirii.
Fig. 5.10. Cadre independente pe fiecare etaj

5.4. SISTEME CU CADRE TRANSVERSALE CU NODURI RIGIOE

~I ARTICULATII
L
-(
b L
f
'b
~
l L
#{
b
'1
L b l
II

o varianta de alcatuire a schemei statice a cadrului transversal este aceea

de a limita efectul de cadru la nivelul fiecarui etaj prin legarea articulata a
stalpului etajului superior In nodul rigid al cadrului inferior (fig. 5.10). In aeest
caz sc transmit de la etaj numai forte verticale ~i orizontalc nu ~i momente de
incovoiere.
Ca ~i In cazul prezentat in subcapitolul 5.2 schema statics a eadrului
transversal se poate referi la un cadru cu 0 singura deschidere (fig. 5.10 a), eu .
doua deschideri (fig. 5.10 b) sau cu trei deschideri, la care riglele din panoul
central cu deschidere mai mica, sunt prinse In 110d cu articulatii (fig. 5.10 c).
Cadrul longitudinal po ate fi realizat ell articulatii, irnplicand prezenta contra-
vantuirilor verticale ca ~i 10 cazul prezentat in subcapitolul 5.3 (fig. 5.10 d).
Introducerea articulatiilor 10 schema sratica a eadrului transversal rnicsorcaza
rigiditarca de ansamblu a structurii. Aceasta solutie TIU permite executarea stalpilor
continui pe mai multc ctaje, ceca ce ar fi in avantajul executiei. 10 schimb cadrul
unui ctaj poate fi tratat eu un prefabricat ~i dad dimensiunile se Incadreaza in
posibilitatile de transport, operatia de montaj la inaltime se simplifies §i se reduce
@
numai la fixarea stalpului in articulatia de la baza stalpului. Pentru i'niiltimi relat~v
mici, 4-5 nivele, aceasta solutie poate deveni competitiva economic. Solutia
permite edificarea cladirii In etape.
5.5. STRUCTURI CU CADRE TRANSVERSALE CU NODURI RIGIDE
$1 CONTRA VANTUIRI VERTICALE TRANSVERSALE
Riaiditatea structurii metalice po ate fi scnsibil mariti! ~i deformatiile
orizontale din actiunea fortelor orizontale (vant ~i seism), micsorate, dad in
structura cu nOd'uri rigide sunt introduse, In anurnite sectiuni ale cladirii,
contravantuiri sau diafragme verticale .
.Dad cladirea 10 plan orizontal are forma unui dreptunghi alungit (fig. 5.11~
contravantuirile vcrticale VOl" 1'i plasate in unele sectiuni paralele cu latura mal
1'71
 V"-/"- V"-
- r-.
I
I
1/,\ /"- /'\ r-.
I I /"- r-.

'r
I
/"- /"-
. 1 /'\ r-. /"-
/'\ /"'.. r-.
KD /'\
/'\
/"-
/"-
/"-
/"-
/. ~ /'\ /". V"-
I
I
IV if I /'\ /"- /"- r<: I/,,-
I
I
I
- l _J
: /'\
/'\
/"-
/"-
/"-
1/,\
/". /_'-.. V\
II IV IV V VI VII VIII IX X r-. L""" V"-
Fig. 5.11. Sisrerne de contravflntuiri
L"-. r-. I/,,-
["". /"- /'\
r<; v"-. V'\
mi~a a dreptunghiului. ~n cazul ca riglele longitudinale sunt prinse de s~lpi prin
/'-. v"- V'\
/"- v"- I/,,-
articulatii pentru stabilizarea structurii In sens longitudinal sunt necesare con- A V" 1/,\
tra"al~thliri verticale longitudinale (vezi subcapitolul 5.3).
/,\ V'\. V'\
In sc~hema ~tatic~ a cad~ului transversal contravantuirile verticale pOL fi @ @ © @
~mpIas~tc mtr~o s~ngura deschidere (In figura 5.11 cazul cadrelor VI si VI1) sao
Fig. 5.13. Sisterne de contravanruri rranversale
In doua ..des~hldveriv(~azul. cadrelor I ~i XI), ceea ce mareste evident rigiditatea
structurii la mcarcan orizoutale.
planuI orizontal se apropie de un patrat ~i la care In afara de contravantuiri .
in Iigura 5'.12 este prezentata cladirea A la care forma In planul orizontal
este aceea a unui dreptunghi alungit ~i la care au fost introduse numai contra- verticale transversale au fost introduse ~i contravantuiri vertieale longitudinale.
viintuiri verticale In planul cadrelor transversale ~i cladirea B a carei forma In o cficienta marita a efectului favorabil al contravantuirilor executate pe
o singura deschidere a cadrului transversal se obtine daca la un nivel superior
(fig. 5.13 b) ~i eventual ~i la un nivel inferior (fig. 5.13 c), sistemul contra-
....-: vantuirii se extinde ~i pe deschiderile alaturate ale cadrului transversal. De ase-
V menea 0 irnportanta crestere a rigiditatii la Incarcari orizontale rezulta atunci cand
V- V contravantuirile verticale montate in doua panouri ale cadrului transversal sunt
A I V
I........
r legate intre ele la unul sau doua nivele (fig. 5.13 d).
I Efectul Iavorabil al contravantuirilor verticale amplasate in planul cadrului
I
~ transversal rigid, a fost studiat In cadrul unei teme de cercetare elaborata In
__ colaborare cu Centrul de Calcul al Institutului de Studii ~i Proiectare In domeniul
energetic ISPE - Filiala Timisoara.
- ~ Dimensiunile cadrului: transversal, incarcarile, sectiunile ~i momentele de
inertie ale elementelor cornponcnte ale structurii sunt red ate III figura 5.l4 a.
B

~~
V
:T
I

-
V Au Iost studiate urrnatoarcle variante de alcatuire

Varianta A: Stalpii incastrati In Iundatii,

Varianta B: Stalpii Incastrati In fundatii,
In nod prin articulatii;
Varianta C: StiiJpii articulati In Iundatii,
a structurii (fig. 5.14 b):

toate riglele incastrate In noduri;

riglele din panoul central prinse

toate rigleLe incastrate In noduri;

Varianta D: Stalpii articula]i In fundatii, riglele din panoul central prinse
Fig. 5.12. Dispozitia in plan a contravflntuirilor
In nod prin articulatii.
 Toate aceste patru varianre au fost studiatc In sase subvariante. si aceasra ~i ell 0 legatura La nivelul superior tn panoul central (E 5) ~i ell doua
lcgaturi In panoul superior ~i intr-un panou inferior (E 6).
Varianta 0: Cadrultransversal;
Rezultatele acestui studiu sunt date In diagrama prezentata In figura 5.14 c.
Varianta 1: 0 legatura In panoul superior central;
Varianta 2: Legaturi In cele trei panouri superioare;

1 1
Varianta 3: Legaturi In cele trei panouri la doua nivele;
Varianta
Varianta
Varianta
4:
5:
Contravantuire verticala in panoul central;
Idem Cll legaturi In panoul superior;
6: Idem ell legaturi la doua nivele.
11111 A
f
A fest de asemenea studiata ~i varianta E de alcatuirc eu doua contra-

1 11 11 11 1
vantuiri vertiealc In panourile de margine ale eadrului transversal (varianta E 4)

Rigle 6m. Rigle 3m Stllpi

( D
I 4, ~ I..ar/t,ri.
- IAem 7crrf I/Aari-Jn
10KN q .. 16 KN/m
'-1<-
IA

-
20KN q.24KNfaI 9800/69 1450130

--
20KN q.24KNIm

20K N . q'24KNhn
12500178

moona
1450/30

1450130
60(10/80

--
20KN

20KN
q·24KNIm

q~24KNlm
12500na

300001118.
1450/30

1450/30

--
20l(N

151<N
qt24KN/m

q.241(N/m
-
..
E
..0
~
•
300001118

300001118
1450130

1450/30
15000/620

~
Ao
!r ,,~
A1
J

E4 E5 E6

-15KN
q·24KNkn ....
C>

tri
30000/118 1450130
V"- V\1/"- V"- 1\V'\. I./'\.. 1/\ IA v'\. '\/"'.

-- V\ f\
'<
15KN
q.24KN/m ,.,
.... 300001118· 1450/30 26000/150
,/\ /\
1\' '\ 1\
qs24KN/m
15KN 30000/118 1450130
1\ 1\ r

- q·24KWm
'\ '\ f
15KN 30000lf18 1450/30
V'\ V'\
V'\A V'\ f\
f\ "
1/\ ""
-15KN q-24KNlm

,
3000on18

300001118
1450/30

1450/30
.
60 ooon 00 17'\
1/\
11\
,
I/'
v
v
,. ~~
.
7- .-' ...... If\ l7\ II'
l 6.00 L3.00 ~ 6.00
1 , ) ,100 ~
" I.
~ ~ lll' V" ~ A J
II'
A2 A3 A4 AS A6

Fig. 5.1-1- (/ Fig. 5.14. b

 7 Asa cum rezulta din diagrarna numai structurile de la A3 ~i B3 In sus ~i
0 Fig. 5.14. Studiu privind eficienta contravantuirilor
a -schema de cal cui b - sisteme de contravantuiri
~ , D4 In sus satisfac conditia de rigiditate minima 8 $ H /400.
C4 si

-----~\
6 c - rezultate
\ Efectul Iortelor orizontale trebuie repartizat atat pe cadrele contravantuite
(
5 dit ~i pc cele neconrravantuite. Considerand planseele ell 0 rigiditate infinit de
<,
8 mare In planul lor, rczulta ca deplasarile nodurilor la ficcare nivel sunt identice,
4
-, ~
atar la cadrele transversale contravantuite, cat ~i la cele neconrravantuite. Din
accasta conditio se deterrnina coeficientii de repartitie ai incarcarii orizontale pe
3

12
r-, ...___ [\ cele doua tipuri de cadre transversale. De exernplu pentru cazul prezentat In
figura 5.15 la care doua cadre transversale sunt contravantuite, iar cinei necontra-
m 1,\ '\ y

vantuite, pentru determinarea coeficicntilor de repartitie ai Incarcarii UI pe cele

11
HI~00
\\ doua cadre eontravantuite ~i U2 pe cele cinci necontravantuite se poate scrie.
\
10 Ul 81 == U~ 82 (5.1 )

9 2 UI + 5 U2 = H, (5.2)

rezultand:
8
°2 (5.3)
U1 = H,
7 202 + 501

6 UI = H, °1 (5.4)
202 + 501

5 ~ In care:

~
81 - este sageata din forta H = 1 actionand la nivelul superior al cadrului
4 E
contravantuit;

3 1\ \
8~ - este sageata din forta H = 1 actionand la nivelul superior al cadrului
necontravantuit.
2 -, Aceasta metoda de determinare a coeficientilor de repartitie U este de regula
suficienta. Un calcul mai exact se poate face deterrninand pentru tntreaga
em Fig. 5.14 c
o 2 3 4 5 6 incarcare deplasarile la fiecare nivel ~i punand conditiile (5.1) ~j (5.2) pentru
ficcare nivel 111 parte (fig. 5.15 b).
Se remarca urmatoarele concluzii: Dad rigleLe longitudinale sunt prinse de stalpi eu articulatii, contravantuirile
- efectul favorabil al prinderii stalpilor de fundatii prin incastrari (A ~i B' vertieale montate In panourile de capat din planul stalpilor din sirurile exterioarc
fata de C ~i D); (notate en 2 In figura 5.15), preiau impreuna efectul Incarcari i orizontale
- efectul favorabil al unor legaturi in cele trei panouri ale cadrului transver- longitudinale HL.
sal la un nivel si mai ales la doua niveluri; Daca constructia nu are axe de simetrie In plan orizontal (fig. 5'.16) din
- efeetul deosebit de favorabil al unei contravantuiri verticale pe toata in~H- incarcarea orizontala H,_ In afara de deplasari dupa axa x ~i din tncarcarca
timea cadrului transversal ~i de asemenea a unor legaturi In unul sau orizontala H, dupa axa .1', intervin ~j rotiri atunei cand centrul rigiditatilor nu se
dona panouri alaturate:
ana pe linia rezultantei fortelor longitudinale HI- respectiv a Iortelor transversale
- asa cum era de asteptat, introdueerea contravantuirilor verticale in doua
HI> in cazul actiunii vantului, sau cand centrul rigiditatilor nu corespunde cu
p~nouri ale cadrului transversal ~i In plus ~i legaturile la unul sau doua
ruvele, conduce la cresterea foarte mare a rigiditatii. centrul masclor In cazul incarcani seismice.
 1 Ht
Hc:1
r-o-t
I I ~ I I • , I
I
I

I
I
,I

,
I

,
.J::.

2 3 4 5 6 7

H1-
H1-
H1-
I H1-- Fig. 5.16. Repartizarea efectului fortelor orizontale
H1
_

, ~'LH1--
,
I H1-
H1- ,,,
I
I
Pozitia centrului rigiditatilor in sistemul de axe X, y, rezulta din:

I
2: I .x ,

, I H1-
H1- I
XS =
I I x,
.1'/ I (5.5)

,,
H1- I
H1_ I

H1- 2: I .vi' Y;
(5.6)
Y; =
H1-
.H1 -
I I
Yj

H1_ in care:
;,
" " IXi - este momentul de inertie fata de axa x al contravantuirii paralela cu
axa y.
I,,; - estc momentul de inertie fata de axa y al contravantuirii paralela cu
axa x.

Din tncarcarea orizontala H, rezulta:

1. Din incovoiere fata de axa x VOl" fi active contravantuirile verticale para-

lelc cu axa y marc ate cu lime plina 'In figura 5.16.

f f t , Fiecarei contravantuiri verticale 'Ii revine:

l ' HI'. . = H, = I
I
Xi

I
(5.7)
Fig. 5.15. Repertizarca "
efectului fortclor orizontalc
x,
 2. Din rasucirea
(fig. 5.16, b) rezulta:
saibei rigide eu unghiuI <p, fatii de centrul rigidiratilor

8.., = <p. Xi =
!-IS .113
-3-,-;"_i .. -/- (5.8)
1 .a-: ~ &
I
I
,
x,

!-IS .113 ,~
8. =<p.y. =_x.._,_ (5.9) 2 If\ ~~ & I
.1, I 3£./

In care H~ respectiv H;~ reprezinta fortcle care se nasc In contravantuirile

Y,
I
vcrticale paralele ell axax respecriv y datorita .rotirii ell unghiul <p Ia nivelul /
superior al contravantuirilor. Ccntravantuirilc sunt considerate ca bare incastrate I
In fundatii ~i libere la nivelul superior, cu Inaltimea h; Xi ~i .vi sunt distantele
masurate intre contravantuirile transversale respectiv longitudinale si centruJ de /
rasucire S (fig. 5.16 b). i
M .'
= H -e I I
= L Hs Y,
·x. I
+ L n- ·Y. Xi I
(S.lO) /
~i din relatiile (S.8) ~i (5.9) / ,
/
f
/ J
cu 2 17'1 \ ,.."'; /1\
/
(5.11) ~
/ L

SC obtin incarcarile pe cele doua tipuri de contravantuiri verticaJe: H;~ pe ceJe

transversale ~i H.;, pe cele longitudinaJe din momentul HI . e..
., / L
/ L
L

/ . x. 3 ~ / L
H> = H .e Xi!
(S.12)
I
Y, I I L / . X 2 + L' .Y 2
5.~
4-+ I
r»
Ll .J.
L
I
x( I .v, I

.u ac "'s I ::l~
l~
Cl
I.

'" . Yi
H·' =H·e ., 2. (S .13)
Xi I J L 1\", . x; + L lv, . Yi @ W'\ I . J I I 11 V~
Incarcarile orizontale H;: pe contravantuirile transversale paralele ell axa
.J I 1
.l' se insumcaza evident cu Incarcarile care rcvin direct din HI aeestor contra-
vantuiri din relatia (S.7). x » M lX x lX 1)\ xr ~D< 1)( ~
X xl- lX X XX
~....1. 16 ~
Din insuruarea celor doua efeete din Iorta orizontala HI pentru contra- x 'lI I2S. 2S. ~.,.lXX 1)(
vantuirile vcrtieale paralcle eu axa y rezulta .. x x ... ~
1
x ~I lX~ h= 1-

H = H .,
It
+ H I ·e I
.1', V , V,.);2 + V, .112.
. (S.14) ,
I
~ x, L .t, I L y,. ~ J Fig. 5.17. Cladirea ,.Toronto
N'\/ I 1 1 I I 11 ~
Dominion Ccnter-plan :;;i
In mod analog se determina ~i incarcarile pe cclc doua tipuri de contra-
elcvatie
vantuiri din forta orizontala HI,.·
 in figura 5.17 este prezentata In plan ~i elevatie structura unei cladiri pentru
birouri din cadruJ Toronto-Dominion-Center 0 realizare ampla la care a participat
In calitate de consultant cunoscutul arhiteet Mies van der Rohe [5.5].
CentruI, situat Intr-un cartier cornercial al orasului Canadian Toronto se
extinde pe 0 suprafata de 2,25 ha cu faetorul de fol~sire a terenuJui aprobat de
C = 12. Programul prevede construirea unei suprafete brute de 290 000 m2,
@
repartizata In doua turnuri, unul Toronto-Dominion-Bank cu 56 de etaje ~i al
doilea Royal-Trust eu 46 de nivele.
Ambele cladiri au aceeasi schema statica: cadre cu nod uri rigide cu
contravantuiri verticale ~i longitudinale. Fiecare cladire are travei structurate cu
9,15 x 1220 dispusc pe trei randuri In sectiune transversala. Celulele din randul
central (fig. 5.17 b) sunt separate Intre eJe prin contravantuiri verticale metal ice
pe roata Inaltimea cladirii.
TurnuJ Toronto-Dominion-Bank (fig. 5.17) are lungimea 8 x 9,15 ~i Hitimea
3 x 12,2, iar turnul Royal Trust are lungimea 7 x 9,15 ~i aceeasi Hifime 36,6 m.
Inaltimea de etaj este de 3,65 m cu 0 lnaltime Iibera de 2,75 m. In spatiul de
90 em de sub plansee sunt amplasate elemente de instalatii. In celulele 9,15 x 12,20
din randul central sunt amplasate: ascensoare, scarile de siguranta, grupuri sa-
nitare etc. In randurile de margine ~i In cele doua regiuni frontale la fiecare nivel,
suprafetele sunt destinate birourilor care pot fi impartite In incaperi cu dimensiuni
un multiplu de 1,52 (9,15/6).
Contravantuirile verticale sunt dezvoltate ~i in panourile alaturate la nivelul
celor trei etaje tehnice. Sistemul contravantuirii devine de sase ori static
nedeterminat ceea ce are ca efect 0 reducere importanta a momentelor de Inco-
voiere preluate de contravantuiri (fig. 5.17 c) cat ~i a deplasarilor orizontale. Fata
de contravantuirea simpla prin extinderea contravantuirii la cele trei nivele, la un
vant cu 0 viteza de 160 kmlh, deplasarile orizontale s-au redus la jumatate.
Planseele au fost executate In solutie mixta otel-beton cu tabla cutata cu
h = 76 mm ~i t = 1,25 mm ~i 0 placa din beton cu grosimea de 6,3 cm. Pentru
portiunile ocupate cu birouri incarcarea utila s-a considerat de 365 kg/rrr'.
Consumul total de otel al turnului cu 56 etaje, inaltimea de 224,5 m s-a ridicat
la 33500 tone. Fig. 5.18. Sisteme extinse pe un etaj sau douii etaje

In afara de contravantuirile verticale transversale ~i longitudinale In pre-

luarea efectului fortei H, respectiv HL se poate tine .seama ~i de conlucrarea cu
cadrele transversale ~i longitudinale ale structurii.
In conforrnitate cu normele de calcul la Incarcari seismice P.lOO - 92,
calculul prezentat mai sus intervine ~i In cazul structurilor cu axe de simetrie,
deoa:rece In functie de dimensiunile In planul orizontal al cladirii se admite 0
desce~trare a eentrului maselor fata de centrul rigiditatilor.
In functie de raportul dintre distanta dintre stalpii contravantuirii
lnaltimea etajului, planul contravantuirii verticale poate sa fie egal pe fiecare etaj
(fig. 5.18 a) sau pe doua etaje (fig. 5.18 b).
In cazulca panoul contravantuirii corespunde cu fiecare etaj, dar distanta
dintre stalpii contravantum; este mare In raport cu Inaltimea etajului, diagonalele
contravantuinj pot fi montate cu descentrari (fig. 5.18 c).
182
Sistemul de Impartire interioara al grinzilor cu zabrele care forrneaza
contravantuirile verticale trebuie astfel ales ca In panourile contravantuite sa poata
fi amplasate eventuale goluri pentru ferestre ~i usi,
5.6. STRUCTURI CU STALPI PENDULARI ~I CONTRAVANTUIRI
~i
VERTICALE TRANSVERSALE ~I LONGITUDINALE
Sistemul cu stalpi pendulari la care riglele atat cele transversale ca~ ~i ce.le
longitudinale sunt prinse de stalpi cu articulatii, este un sistem spatial instabil.
Pentru asigurarea srabilitatii spatialc a structurii sistemul trebuie completat cu
183
 contravantlliri verticale rnetalice sau diafragme din beton-armat prin care sc
3- 3 1- 1
transmit fundatiilor efectul incarcarilor orizontale din actiunea vantului ~i incar-
carea seismica (fig. 5.19).
Riglele transversale, ca ~i cele longitudinale, transmit stalpilor in articulatii
reactillni verticale , care dau nastere la forte axiale in stalpi ~i momente de
incovoiere datorate excentricitatii prinderilor.
Marimea excentricitatilor se va lua asa eum estc ararat in figura 5.20.
h (5.15)
«. :: - + 100mm
2
d (5.16)
ey = 2 + 100 rom.

Stabilitatea stalpilor care nu fac parte din contravantllirile vcrticale, transver-

2-2 sale ~i longitudinale este asigurata prin planseele de la fiecare nivel al cladirii,

..
.....

I
N
r-:
care sunt legate la fieeare nivel atat de stalpii contravantuiti cat ~i de cci necon-
travantlliti. Deoarece prin aceste Iegaturi nodurile stalpilor necontravantuiti sunt
obligate sa urrnareasca din actiunea fortelor orizontale, acelcasi deplasari ca ~i
nodurilor stalpilor contravantuiti. In stalpi VOl' apare mornente de incovoiere
I suplimeotare MSIII' :: p . ~ in care Peste forta axiala din stalpi ~i ~ dcplasarea
r
. orizontala transversals sau longitudinala a nivelului respectiv.

- ,.3
Contravantuirile verticale sunt grinzi cu zabrele stabile static In planul lor,
3~~I- iar=din punet de vedere static console tncastrate In fundatii.
I In cazul sistemelor In plan simetrice ~i cand pozitia panourilor contra-
I
III
.. -~
vantuite respecta simetria structurii, repartizarea fortei totale orizontale pe familia
de cootravantuiri paralele cu directia fortei orizontale se [ace proportional eu
~ e ® <tJ ~ 6 ~~ 8 ~D ~~ ~D rigiditatile In sectiune orizontala a contravantuirilor
I.

Fig. 5.19. Sisteme cu stfllpi pcndulari

H., = H Lt.' /. .
I
(5.17)

Pentru exernplul aratat In figura 5.19 Iorta orizontala transversal a H, va fi

t
-~ - preluata de cele trei contravantuiri transversale din planul sUUpilor 1, 6 ~i 11, iar
1 forta orizontala longitudinala HI- va fi preluata de contravantuirile verticale
t longitudinalc situate In ~irurile de stalpi I, II ~i Ill. Mornentele de inci tie In
II
sectiune orizontala ale contravantulrilor verticale, in functic de sistemul de
0
I
0
...... I I impartire interioara pot fi calculate asirniland grinda ClI zabrele eu 0 placa cu

.-JI 'OJ
l grosimea t [5.6].
x I r -F' \ o alta sol utie estc aceea de a defini rigiditatea unci contravanluiri prin
I I marimea sagetii la varf dintr-o forta orizontala H::: I kN. In accst caz repar-
l,
[I h - " tizarea fortei rezultante din vant dupa directia transvcrsala, respectiv longitudinala,
1
pe ficcare contravantuire se va face cu rclatia:
I ~+100
~ (5.18)
_J
.-
-+y Fig. S.20. Prinderca excentridi
a grinzilor longitudinalc
j__85
 Daca centrul rigiditatilor .contravsnrutnlor verticale transversale ~i longitu-
dinale nu corespunde cu centrul maselor In cazul incarcari! scism ice, sau nu se
afia pe rezultanta actiunii vantului dupa directie transversal a sau longitudinala, ca ~i
In cazul discutat In subcapitolul 5.5 intervine ~i un moment de rasucire care se
repartizeaza pe cele doua tipuri de coruravantuiri conform relatiilor (5.12) ~i (5.13).
Sisternul cu stalpi pendulari ~i contravantuiri verticale transversale ~i longi-
tudinale are 0 rigiditate la forte orizontale mai redusa, rigiditatea fiind deterrninata
de nurnarul ~i rigiditatea la forte orizontale a contravantulrilor. Solutia are avan-
taje In privinta executiei ~i mai ales a lucrarilor de montaj, executia nodurilor
fiind mult sirnplificata. Solutia se recomanda pentru cladiri cu pana la zece etaje.
Ir-

5.7. STRUCTURI CD NUCLEU CENTRAL ~I STALPI METALICI (J}-I'

Cladirile cu nueleu central ~i stalpi metalici, au In elevatie forma de turn

~j In sectiune orizontala sunt de forma patrata, dreptunghiulara sau circulara.
Structura de rezistenta este alcatuita dintr-un nueleu, de regula central,
format 'din diafragme de beton-arrnat sau contravantuiri verticale metaliee ~i stalpi
~i rigle metalice dupa eele doua directii. Legaturile riglelor de nueleul central ~i
de stalpii metalici sunt articulatii. Stabilitatea cladirii este asigurata de rigiditatea
foarte mare a nueleului la forte orizontale ~i de asemenea de rigiditatea mare a
planseelor eare formeaza la fiecare nivel al cladirii saibe rigide.
In figura 5.21 sunt aratate mai multe variante ale structurii cu nueleu central
~i stalpi metalici [5.7] [5.8].

Varianta a - Stalpii metaliei executati continuu pe toata IniHtimea cladirii

sunt legati la fiecare nivel prin rigleJe planseului de nueleul
central ~i prinsi de fundatii prin articulatii. Riglele planseului
sunt prinse atat de nueleul central cat ~i de stalpi, de ase-
menea prin articulatii. Efectul incarcarii verticale este trans-
mis fundatiilor partial prin stalpi ~i partial prin diafragmele
sau contravantuirile care formeaza nueleul central. In cazul
sectiunii parrate cu latura nucJeului a ~i a cliidirii 3 a, prin
stdlpii peri metra Ii va fi transrnis fundatiilor 5 a'2 . 11· q, iar
prin nucleu 4 a2 • 11 • q (cu 11 numarul etajelor iar q
incarcarea verticala pe rn"). o
Varianta b - Pentru a obtinc un parter degajaf stalpii perimetrali se opresc
la nivelul 1 ~isunt rczcrnati pe un gratar de grinzi fixate de
nueleu la acest nive!. Efectul incarcarii verticale cste transmis
fundatiei In totalitate prin nueleu.

186
 Varianta c - Ca ~i In cazul variantei b parterul cste degajat de stalpii peri-
metraIi. Stalpii sunt agatati de un gratar de grinzi, montat in
varlul nucleului , I'ncat dcvin tiranti, Efectul Incarcarii verti-
cale este transmis in intregime prin nucleul central. Eforturile
I'll stalpii tiranti cresc spre varful cladirii si au valorile ma-
ximc In nodurile de fix are de gratarul superior de grinzi.

Varianta cI - Este 0 cornbinatie intre solutiile de alcatuire a structurii

aratate 111 variantele a ~i c. Stalpii sunt fixati 111 Iundatii, dar
SUl1t prinsi ~i de gratarul de grinzi montat in varful nucleului

central. Datorita acestei duble legaturi, stalpii de la nivelcle

inferioare transmit fundatiilor eforturi de compresiune, iar cei
de la nivelele superioare lucreaza ca tiranti ~i transmit efectul
incarcarilor vcrticale prin gratarul de grinzi ~i nucleul central
Iundatiilor. Sisternul static fiind static nedeterrninat stalpii
metalici participa ~i la preluarea intr-o oarecare masura a
efectului fortelor orizontale, reducand valoarea rnomcntelor
de incovoiere pre!uate de nucleul central.

Varianta e - La fiecare nivel structura este fermata dintr-un gratar de

grinzi fixate pe nucleul central. Pcntru ca aceste grinzi sa nu
se intersecteze pozitia lor alterneaza pe 0 parte ~i alta a
nuclcului de la nivel la nivel. Peretii de Inchidere sunt inde-
pendenti de struetura de rezistenta ~i sunt fixati de aceasta,

Varianta f - Pentru majorarea rigiditatii la lncovoiere a grinzilor planseelor

acestea sunt legate tntre ele pc doua nivele forrnand un
sistem de grinzi Vierendeel. Golurile din sistemul Vierendeel
sunt coordonate ca pozitie ~i dimensiuni de necesitatile de
circulatie la nivelul respectiv. Ca $i la alternativa e pozitia
grinzilor Vierendeel In consola alterneaza pe 0 parte ~i alta
a nucleului, iar structura peretilor de lnchidere nu face parte
din structura de rezistenta.

Cladiri cu multe etaje avand structura de rezistenta nucleul central cu stalpi

metalici, variants a, sunt foarte rnulte executate In ultimii ani.
Dintre acestea prezentam:
- Cladirea de birouri pentru parlarnentari, exccutata la Bonn (fig. 5.22).
Cladirca cu forma dreptunghiulara In plan eu laturile 48 x 33 m ~i
nucleul executat din diafragrne verticale din beton-arrnat cu dimensiunile
30,8 x 8,3 m.
 ]-
de ~aiba pe 0 liitime de 1,0 m s-a realizat 0 supra-betonare a rostului dintre
1 I C>
IJ\
...:
prefabricate.
Pentru a crea spatiu eu latime mat mare, de la nivelul 18 In sus, linia stal-
]- pilor interiori a fost deplasata spre nucleu eu 3,75 m ceea ee a impus introducerea
C> la aeest nivel a unui dispozitiv care sa transmita reactiunile aces tor stalpi pe
IJ\

~!~ r--

e
,_
IJ\
stalpii de la etajele inferioare. Pentru a crea ~ispatii cu lniiltime dubla In aceasta
regiune, deasupra etajului 18 au fost eliminate planseele din doua In doua nivele.
Fundatia nucleului a fost realizata ca un bloc eu dimensiunile 31,0 x 13,5
m tnalt de 3,0 m, iar fundatiile stalpilor au fost executare ea 0 grinda, eu latimea
de 2,0 m ~i i'naltimea de asernenea de 3,0.
XIIXIIX
.-
Sageata la varf In cazul vantului maxim este de 20 mm.
0
Consurnul de matcriale: beton 18 200 rrr', otel rotund 1 200 t, otel In

..
,_-
IJ\

structura metalica 4 200 t.

.-
o cladire ell nucleu central ~i stalpii periferici din otel prinsi de nucleu eu
e grinzi ale planseelor este bloeul turn Maine Montparnasse din Paris eu 210 m
IJ\
r--
'inaltime ~i 57 etaje (fig. 5.24) [5.10]. Turnul 'in plan orizontal de forma unei
I- elipse eu capetele tesite are dimensiunile 39 x 62 m, iar nucleul 16 x 37,30 m.
e
..,.,
In interiorul nucleului sunt amplasate baterii de ascensoare, scari de siguranta,
grupuri sanitare etc. Cele 55 ctaje curente reprezinta a suprafata de 110 000 m1.
I l 7,50 L 7,50 L
'1.
7,50 l
...:
1-1.- Doua etaje la nivelele 15 ~i 42 sunt etaje tehnice.
~ 7.50 1 .. if ,

Fig. 5.22 b. Cliidirea In constructic

Cladirea are 30 etaje ~i 0 i'naltime deasupra terenului de 109,0 m [5.9];

proiectant Prof. E. Biermann. Stalpii In peretii laterali sunt asezati la 0 distanta
Jc 3,75 m unul de altul. Pe cele doua laturi de 63,0 m ~i pe cele trei etaje
inferioare, stalpii sunt asezati la distante duble, 7,30 m, sustinerea stalpilor
intermediari fiind rezolvata eu grinzi eheson eu 0 Inaltime de 2,0 m. Deoareee
rucleul este asezat descentrat In sectiune transversala (fig. 5.22 b) a fost introdus
rn sir de stalpi interiori, astfel ca grinzile planseelor sa aiba dcsehiderea de 7,5 m.
)Ian~ecle au fost executate din placi prefabricate din beton-arrnat asezate pe
alpa grinzilor (fig. 5.23). Pentru asigurarea unei bune continuitati ~i a efectului
4 '.5

ETAj (URENT

Fig. 5.24. Blocul turn Montparnasse

Fig. 5.23. Planseu din prefabricate
 Stalpii rnetalici au dimensiunile 0,45 x 0,45 m eu sectiuni alcatuite din tabla
cu grosimi de la 10 mm la 100 mm ~i sunt executati din otel E 36. Imbinarile
de santier sunt sudate.
Grinzile metal ice ale planseelor sunt prinse cu articulatii atat de nucleu cat
~i de stalpi. Planseele sunt executate din table cutate capabile sa preia efectul
tncarcarilor ~i sunt acoperite cu dale din beton care asigura transmiterea efectului
fortelor orizontale nucleului.
Cladirea are un subsol cu sase nivele, ceea ce asigura conditii de parcare
J pentru 2 000 de masini. La etajul 56 este instaJat un restaurant panoramic, iar
~ acoperisul cladirii permite aterizarea helicopterelor.
Greutatea totala a turnului este de 380 000 tone din care constructia
rnetalica reprezinta 6 000 tone.
o varianta de structnra cu nucleu central ~i stalpi metalici este cladirea
centrului comercial Bakrashof din Amstelveen (OJanda) (fig. 5.25) [5.11].

tiE 26004

. IPH 40
Fig. 5.26. Detalii constructive:
(/ a - Rezemarea slillpi-ior pe constructia subsolului
b - Rczcrnarea grinzilor pc nucleul central

-- - ®
1 I'
II
I

r-----'
.1
II.
: .. ~
I lI
I I
I I

7.20 f.
1
7.20 -.1
7,20
I
I
L _j
I
I

II A-A
Fig. 5.25. Cladirea Ccntrului Comcrcial .•Bakrashof"
1 ()~
Cladirea in plan orizontal are sectiune patrata eu latura de 21.,0 m ~i un nucleu Fig. 5.28. Cliidirea "Povazska
Bystrica" - sectiune orizontalii
central co latura de 7,20 m. In elevatie, un subsol, parter ~i 12 etaje ~i 0 inal!ime
de 47,60 ill deasupra terenului. Grinzile planseelor
, sunt fixate cu articulatii, atat
de stalpi cat ~i de nucleu (fig. 5.26 b). Rezemarea stalpului se face prin
interrnediul unei grinzi I PN 40 montara in peretele subsolului (fig. 5.26 a). In
fiecare fatada este prevazuta pe toata inal~imea cladirii un paoou plin in care este
amplasata 0 contravantuire verticala care rmbunatateste conditiile de stabilitate a
peretilor In planul lor.
o solujie originala a structurii de. rezistenta este cea folosita la cladirea
pentru birouri Knigts of Columbus din New Haven (SUA) [5.12].
Structura cu inaltimea de 97,6 ill ~i 23 etaje este alcatuita din patru turnuri
cilindrice executate din beton-armat post comprimat, asezate in colturile patratului
{ii un nucleu central fermat din doua corp uri separate (fig. 5.27). Pe cele patru
turnuri se reazema grinzile principale cu deschiderea de 24,38 m situate in
exteriorul cladiri! la 1,52 m distanta de perejii exteriori. Pe aceste grinzi
principale ~i pe nucleul central se reazema grinzile planseului.
Cu exceptia prirtcipalelor trei nivele independente de cele patru turnuri ~i
cu perejii exteriori mai retrasi fata de fatadele cladirii, structura de rezistenta nu
are alti stalpi metalici.

In nucleul central sunt amplasate 15ascensoare, iar In interiorul celor patru

turnuri sunt amplasate scarile de siguranta, grupuri sanitare, instalatii etc. Fortele
orizontale din actiunea vantului ~i seism sunt preluate de cele patru turnuri ~i
nucleul central, repartizarea pe aceste elemente verticale facandu-se proportional
cu rigiditatile lor la incovoiere.
Din varianta de alcatuire c sunt prezentate dona exemple. 0 prima cladire
relativ scunda cu J:naltimea de 54,0 m eu 16 etaje dintre care 13 sunt suspendate
este eonstruita in Povazska Bystrica (Slovacia) [5.13]. Nusleul central are
dimensiunile 6 x 12,0. In figura 5.28 este aratata pozitia ceior 12 tiranti §i distri-
butia grinzilor planseelor. Grosimea peretilor din beton-armat ai nueleului este
de 50 em. In varful nucleului este montat un eadru metalic, puternic ancorat In
peretli nucleului , cu cate doua console metal ice pe fiecare latura. Pe consolele
de pe laturile mai mari ale nucleului sunt prinsi care doi tiranti. Pe laturile mai
mici de fiecare consolii este prins un tirant. in figura 5.29 este prezentata 0
sectiune verticals prin cladire.
La acest tip de cladiri 0 problema importanta se refera la conrrasagetile etl
care trebuie montate grinzile planseului In sectiunile Lor de prindere de tiranti.
o 5 10 15 20m
Deoarece eforturile de intindere In tiranti scad spre baza turnului, iar eforturile
de compresiune In nucleu cresc spre baza, deformatiile lor se produc In aceeasi
Fig. 5.27. Cladirea pentru birouri .Knigts of Columbus" - SUA masura ~i pentru a evita inclinarea planseelor de. la nivelele superioare spre
 +-5652 Fig. 5.29. Cladirea .Povazska
~ exterior, iar de la nivelele inferioare spre interior, grinzile trebuie montate cu
---.fS4oo Bystrica" - sectiune verticala
+;9.04 contrasageti, astfcl ca de cxemplu pentru incarcarea permanents plus jumatate din
valoarea tncarcarii utile, grinzile de la toate nivelele sa fie orizontale.
Daca luam ca exemplu un tum in plan orizontal de forma patrata eu latura
~
3 a ~j nucleul de asemenea de forma patrata cu latura a, asa cum s-a ararat,
=
tncarcarea totala de la fiecare nivel Q 9 . q02 se repartizeaza 5/9 Q pe tiranti
..(J) ~i 4/9 Q pe nucleu. Diagramele de eforturi axiale In tiranti ~i in nucleu sunt
aratate III figura 5.30. La fiecare nivel alungirile tirantilor, respectiv scurtarilor
t-10.70
~ turnului VOl' putea fi calculate cu relatiile: .
0
I I \ tOOO N,' II N/I" II
I I I (J) T It I qv I 'J °ili/'{//Il == fl. A, ·Eo ' OJ nucleu = A E
nc . :'"
I I I IT
tn care:
n, A, - sunt numarul ~i sectiunea tirantilor;
E'I> E" - modulele de elasticitate ale otelului respectiv bctonului;
h - inaltimea de etaj;
Alit. - sectiunea de beton a nucleului.
Acest cal cui este evident valabil numai In cazul unei incarcari totale a
cladirii cu sarcina q.
in figura 5.31 este prezentata cladirea unei societati de asigurare din Londra
[5.14].
Cladirea are 0 tnaltime de 118 m deasupra terenului ~i 27 de etaje. tn
sectiune orizontala are forma patratii Cll laturile 37,8 m. Nucleul executat din
beton-arrnat, in sectiunc orizontala de forma dreptunghiulara are dimensiunile de
0 15,24 x 22,86. In interiorul nucleului sunt amplasate zece ascensoare, doua scari
00
.-
.-
de siguranta, grupuri sanitare etc .
Pentru reducerea efectului alungirii tirantilor ~i rcducerea sectiunii lor s-a
introdus 0 sustinere interrnediara a tirantilor la nivelul etajului 14. In figura 5.32
este aratata schema statics a structurii ~i distributia grinziLor planseului. Tirantii
SURtexecutati din benzi de otel cu latimea de 228 mm si grosimea de 19 rnrn
pana la 51 mm In sectiunile de prindere de sistemul de ancorare. La nivelul
superior ~i la eel intermcdiar sunt amplasate cadre metal ice puternice, de care
sunt ancorati tirantii.
tn lungul laturilor mai mari ale nucleului tirantii sunt prinsi de 0 grinda cu
inirna plina (fig. 5.33) fixata in capatul unei console fermata dintr-o diagonala
37.50 intinsa ~i ancorata de nuclcu ~i 0 bara cornprimata rezcrnata pc peretelc nucleului
In lungul laturilor rnai mici ale nucleului, In capatul a doua console, se reazema
Fig. 5.30. Distributia [ortelor pe tiranti Fig. 5.31. Cliidirc birouri la Londra o grinds ell zabrele (fig. 5.34), tirantii fiind prinsi de talpa inferioara a acestci
~i nuclcu
grinzi.
 •
Fig. 5.32. Sectiune verticall! Fig. 5.33. Consola pentru fixarea tirantilor
la nivelul superior

-
I-
U"1
~ ,....
co
-..,
0
('<
U"1 l- t- Fig. 5.34. Grinda cu zabrcle pentru fixarea tirantilor la nivel intcrmediar
N r-:
m
1-1-

~- Structura de rezistenta a cladirii este fermata din nucleul central in colturile

I
l
_
115,24
37,80
caruia sunt arnplasati stalpi metalici cu sectiune chesonata 700 x 700 mm.
Grinzilc principale ale planseului, care doua perechi pentru fiecare nivel sunt
@ @ executate ca grinzi simple rezernate, fixate pe stalpii de colt respeetiv nueleul
din beton-arrnat ~i avand pe 0 parte ~i alta console de 9,40 m. Directia aeestor
grinzi principale se schimba de la etaj la 'etaj, astfel di se evita 0 intersectare a
Solutii idcntice sunt aplicate ~i pentru nodurile de fixarc interrnediare ale lor. Aceste grinzi principale sunt executate ca grinzi eu inima plina eu inll1time
tirantilor. variabila, avand 0 inllltime de 1235 mm in regiunea nucleului care sc reduce la
Suprafata total a construita este de 51 500 m2, iar cea utilji 25 600 m'. 480 mm la varful consolei.
Greutatea structurii meta lice 2 540 tone. Deoarece din efectul consolelor puternic tncarcate din plansee talpa
Din varianta de alcatuire a structurii e este prezentata cladirea pentru birouri inferioara a grinzilor este cornprimata, pentru asigurarea stabilitatii din tncovoiere
Tour du Midi din Bruxelles [5.15]. Cladirea In plan orizontal de forma patratil cu cu torsiune, talpa inferioara cste imbracata In beton (sistem Pretlcx). Aceasta
latura de 38,5 m, are 35 etajc ~i 0 inlUtime de la nivelul terenuJui de 149,5 m imbracare cu bet on asigura ~i protectic antifoc a aeestor importante clemente ale
(fig. 5.35).
 a-a b - b
I 1
prin grinzile planseelor. Legaturile In colturi dintre fetele tubului trebuie sa
- M--
asigure transmiterea fortelor de lunecare de la acest nivel.
- -
>r- h Alcatuirea tubului poate fi realizata In doua mod uri:
-t- H- r-

-- T-
- .-
f-'r'
II
.-

a) Stalpii verticali din peretii tubului fac parte din contravantuiri verticale
o
- I formate in plus din bare orizontale ~i un sistem de diagonale care se
- t- - I
extinde pe toate fetele tubului pe toata lungimea ~i IniHtimea lor.
- -
-t- - b) Stalpii verticali din peretele tubului, foarte apropiati unul de altul sunt
'iT - legati la fiecare nivel cu grinzi foarte rig ide, formand un sistem multiplu
- de grinzi Vierendeel.
-iT h1-
Spre deosebire de structurile formate din .cadre la care deforrnatiile
a
- I- -rr
r-
- .-.a orizontale de nivel provin din insumarca sagetilor din efeetul de consola la care
-rr - se adauga deforrnatiile In forma de Sale stalpilor intre doua nivele din
- IT IT-
"rr m mornentele de lncovoiere ~i forta taiercare, la structurile sistern tubular,
-"IT" ITt·
>rr deformatiile provin nurnai din efectul de consola.
-- +r- hi
. 'rr rn
" -r-- In Iigura 5.3. sunt prezentate trei variante de structuri:
..
orn -
b 7 -F·F-'j- K -. b
a) tub realizat din contravantuiri verticale pe cele patru fete ale turnului ~i
h stalpi interiori (schema 6);
.~ r
~~
b) tub realizat dintr-o retea de stalpi legati la fiecare nivel eu grinzi foarte
~W~ 'NN/i!!!J rigide ~i stalpi interiori (schema 5);
Fig. 5.35. Clildirca "Tour Du Midi" - Bruxelles
c) tub realizat dintr-o retea de stalpi legati la fieeare nivel eu grinzi foarte
rigide ~i In interior un nucleu central, formand sistemul tub In tub.
strueturii de rezistenta. De asemenea prin aceasta imbetonare a grinzilor, operatic
care se executa In atelier, se poate asigura ~i 0 contrasageata care va f anulata Toate aceste alternative de alcatuire a strueturii de rezistenta suntfolosite
de efectul incarcarilor permanente ~i partial a celor utile ale planseului. la cladirile eu muIte nivele (80-100) ~i cu un raport HIB ::; 6.
Din varianta de alcatuire a este prezentata cladirea Aluminium Company 0/
America din San Francisco 15)6]; proicct ~i statics: Skimodore, Owings & Merill
(fig. 5.36). Cladirea, In plan orizontal de forma dreptunghiulara eu laturile
5.8. STRUCTURI CU FORME TUBULARE
62,30 x 31,15 are 24 etajc ~i 0 Inaltime deasupra terenului de 116 m. In fata
pere{ilor exteriori ai cladirii, pc toata Hitimea ~i inaltimea ei este amplasata struc-
Principial structura de rczistenta a cladirii este un tub III sectiune transvcr- tura de rezistenta fermata din stalpii principali, asezati la distante de 5,575 m
sala patrata sal! dreptunghiulara, incastrat In fundatie ~j care prin rigiditatea la unul de altul ~i un sistem de diagonale tncrucisate. Intre stalpii principali la
incovoiere preia ~i.transmitc fundatiei cfectul incarcarilor orizontale din actiunea semidistante sunt arnplasati stalpi intermediari. Grinzile planseelor sunt fixate atat
vantutui ~i seism, Indclorrnabilitatea sectiunii transversale estc asigurata prin
de stalpii principali eaqi de cei intcrrnediari. Stalpii intermediari sunt Iixati ell
rigiditatea foarte mare a planseelor In plan orizontal. Efectul Incarcarilor verticalc,
capatul superior de nodul de diagonalc prin articulatii, iar capatul inferior estc
permanente ~i utile, este prcluat partial de elementele vertieale care forrneaza
tubul precum ~i de stalpi metalici situati In interiorul tubului ~i lega]i de acesta montat intr-un dispozitiv care pcrrnite alunecarea libera astfel ca din reactiunilc
grinzilor prinse de stalpii intcrrnediari acestia lucreaza ea tiranti, In interior sunt
200
201
 Fig. 5.37. [nlocuirea unui perete COIl-
travantuit printr-un pcretc plin

1-1'"

0
m
Intr-un calcul static foarte simpl ificat structura de rezistenta poate sa fie
N
>D i'nloeuita eu 0 structura chesonata. Grosimilc echivalente ale pcretilor chesonului,
In functie de sistemul contravantuirii ~i sectiunile elementelor pot fi determinate
prin relatii de tipul:
@ De exemplu pentru sisternul din figura 5.37

I ~I,- (5.8.1)
l
1
2,. 15.575 ::31.15 l
~

iar pentru fata eu 5 stalpi principali

l 4><15.575:: 62.30
1~----~~~~~~------~1 l·
(5.8.2)

Fig. ).30. Cliidirca "Aluminium Company of America" - San-Francisco
prevazuti stalpi metalici ~i care reprezinta, pe Hinga stalpii din pcretii laterali,
reazcme ale grinzilor planseelor.
In figura 5.36 c cs;e aratata sectiunea orizontala prin contravantuirca
v~rticala a unui pcrete cu stalpul de colt, stalpul principal intermediar ~i pozitia
dlagol~alclor fata de stalpi. Stalpul de colt este alcatuit din doi stalpi principali,
asezau In planul Ietelor adiacente ~i lcgati intre ei, asigurand astfel 0 Ioarte buna
legatura, capabila sa prcia fortele de lunccare de la aeest nivel.
Tabla cu grosimea t, care inlocuieste grinda etl zabrele, poate sa fie folosita
pentru determinarea fluxului de tensiune tangentiala din forfecare sau torsiunc,
nu lnsa ~i tensiunile normale din incovoicre sau forte axialc.
Stalpii interiori, legati de regula prin pereti din beton-armat, forrneaza 0
structura suplirnentara capabila sa preia ~i ea 0 parte din efectul fortelor ori-
zontale.
Toate elementele structurii, stalpii ~i diagonalele sunt protejate cu un mortar
care asigura protectia antifoc ~i sunt imbracate eu tabla din aluminiu.
Pentru cladiri cu J'naltime mai midi nu este necesar ca sistemul contra-
vantuirilor exterioare sa fie extinse pe toata latimea structurii de rezistenta.
In figura 5.38 este prezentata structura dc rezistcnta a unei cladiri inalte
In Southfield (Michigan SUA) [5.17]. J n plan orizontal cladirea are sectiune
dreptunghiulara cu dimensiunile 54 x 27 m (fig. 5.38 c) in elevatie arc Inaltimea
de 122 m ~i 32 etaje. Sisternul de diagonale pe laturile scurte extinse pe toata
latirnca lor, iar pe cele cu latime mai marc pe doua panouri transforms de fapt
 Fig. 5.38 c. Plan orizontal

-, /
/ -,
I~ /
/
"-
/
"- 0
N

-, .. / '"~
'\. /
~"

/
CO

'I~
IT>

~
•

-, L
/
t 13716 L 13716 [13716
~,-
L 13716 !
' S~864 '

:E - - :=It :sq.,.t ----

I
I I
Fig. 5.38 a Cladire in Southfield - SUA _ Fig. 5.38 b Vedere lateralii I
sistemul static I

IJ t
I :t .
sistemul Intr-un tub partial. In interior suot amplasati pe doua siruri cate 4 stalpi if I
Ia distanta de 10,92 m fata de stalpii exteriori ~i 5,58 m Intre cele doua siruri I
interioare, Pe acesti stalpi sunt rezemate grinzile planseelor (fig. 5.38 c). I
I I
o
noutate la aceasta constructie este modul de realizare a planseelor. I
Pe grinzile principale rcalizate din profile laminate I ell fy = 350 Nzmrrr' sunt ~--- I-li .
54864
Ja:.tw __ ==ct
asezate grinzile secundare, de asemenea din profile laminate I, precurn si uncle
cloturi executate din laminate Hisand Jntre. ele goluri, In care VOl' fi introdusc
diferitele canalc de instalatii. Pe grinzile secundare ~i pe cloturi este a~ezata 0 o cladire reprezentativa pentru sisternul tub alcatuit din patru fete, fiecare
executata ca grinda cu zabrele, este turnul John Hancock Cente~ d.in Chicago.
tabla cutata ~i dala de beton usor. Cu dornuri sudate atat pe grinzile secundarc
Proiectul lntocmit sub conducerea Dr. E.R. Kahn 10 cadrul aceleiasi firme care
cat ~i pe cloturi se asigura conlucrarea ansamblului in care placa de betori a proiectat ~i cladirea Aluminium Company of America, figura 5.36. <:=Iadir~a?e
reprezinta elernentul comprimat iar sectiunea grinzii principale elementul Intins forma uoui trunchi de piramida (fig. 5.39) are tnaltimea de 335 m, dirnensiunile
(fig. 538 d). la baza de 84,2 x 54,1 m ~i la varf 53,5 x 31,4 m.
 In cele 100 etaje ale cladirii sunt arnplasate spatii dupa cum urrneaza: la
ctajcle 1-6 spatii comerciale, la etajele 6-12 garaje, birouri sunt amplasate la
etajele 15-16 ~i 18--41, iar la etajele 41-91 apartamente. Etajele 16-17,42-43
.
si 97-100 sunt rczervate sectoarelor de instalatii tehnice, iar la etajele
. 92-95 un
restaurant §i la etajul 96 0 platforma de pe care pot fi vizionate imprejurirnilc.
2
Sup~afata utilii totala de 260 500 m? este astfel impartita: 74 500 m pentru spatii
comcrciale ~i garaje ~i cate 93 000 m? pentru birouri §i apartamente. In Ii-
gura 5.39 a este prezentat sisternul de alcatuire al planseului pentru birouri, iar
In figura 5.39 b al planseului din regiunea apartamentelor.
Sistemul static principal al unui segment din structura de rezistcnta este
prezentat in figura 5.39 c. Scctiunile elementelor principale: stalpi, rigle ~i
diagonaJe, sunt rcalizate ca sectiuni dublu T prin sudura din table din otcl de
calitatea A36. Dimensiunile maxirne ale sectiunilor stalpilor sunt II = 91,5 ern, b
= 91,5 em cu grosimea maxima a talpilor de 15 ern. Consumul total de otel de
2
42 000 tone repartizat la suprafata totals construita de 290 000 m , conduce la
145 kg/rn" 0 valoare relativ redusa pentru 0 cladirc cu dimensiunile turnului
Hancock. Repartizarea consumului pe eele sase sectoare tn care este Impartita
structura este aditata In figura 5.39 d.
Varianta de alcatuire: structura de forma tubulara, alcatuita din stalp: Ioartc
apropiati unul de altul ~i legati la fiecare nivel cu grinzi foarte rigide este
exernplificata prin cladirea cea mai reprezentativa executata cu acest sistem World
Trade Center (Arhitect: M. Yamasaki & As.) (fig. 5.40) [5.18]. Sunt de fapt GOUa
tumuri identice cu Inal{imea de 411 m deasupra terenului, In sectiune orizontala
63,5 x 63,5 m cu un nucleu central cu dimensiunile 24 x 42 m, format din 44 stalpi
cu sectiune chesonata. Stalpii nucleului preiau numai efectul incarcarilor verticale,
Pe fiecare latura a tubului sunt arnplasati 59 stalpi eu sectiunea chesonata
de 450 x 450 mm asczati la distante de 1,02 m unul de altul ~i legati la fiecare
nivel cu grinzi cu inirna plina cu 0 tnattime de 1,32 m. Din atelier cate trei stalpi
pe trei nivele forrneaza un prefabrieat. (fig. 5.41 a). Grosimea ~i calitatea otclului
tablclor chesoanelor stalpilor este modificata pe tnaltime de la 12,5 mm pana la
7,5 rnrn ~i de la 700 Nzrnm? pana la 295 Nrrnm ', astfel ca alungirile din
incarcarile verticale sa fie egalc cu cele ale stalpilor care forrneaza nuclcul central
~i planseele sa ramana orizontale. La baza cladirii pe trei ctaje cate trei stalpi
sunt inlocuiti printr-un singur stalp lncat distanta Intre stalpi la accste nivelc
=
devine 3 x 1,02 3,06 m, iar scctiunea aces tor stalpi este de asemenea un cheson
eu laturile de 800 x 800 rnrn. Din cauza distantelor mici dintre stalpi fercstrelc
au 0 latime de nurnai 0,48 m (fig. 5.41 b).
Grinzile planseclor rezcmate pe stalpii tubului ~i pe stalpii nuc1eului central
sunt executate ea grinzi Cll zabrele. De asemenea eu zabrclc sunt executate ~i
grinzile intermediare (fig. 5.41 d).
 Fig. 5.39. Cladirea, "John Hancock Center" - E
-.:t
Chicago N
t<--I ~
I")

'iii
b E
CO
0 -.:t
-.:t
0
I")
Ql
b II
.s N
to
0 r--
N X
0 -.:t
·c
0
>
0
J Ql
E l----i~
:;:;
0
-l

4\{1? ?,...4A Am

Lunoimea voriczo intre 64.0 si 53.3m

Fig. 5.39 b. Planscul In regiunea apartarnentelor

6
5
4
3

1
E

in
-... E
00
v l- I- -
on ci f- ..... - - -
e
EO
n
II
N
- I- - ~ Fig. 5.39 c, d. Consurnul de otcl
co
,.:
2
2
(;
>
x
-e-
l- i-- '-f- f-
-- - - Planseele sunt cxecutate din tabla cutata peste care este asezata placa din
0
beton usor de 10 em grosime. Conlucrarea grinzilor cu planseul este realizata prin
e
§ prclungirea diagonalelor prin tabla cutata in placa de beron.
0
..J
Circulatia pe verticala este asigurata de 104 ascensoare care sunt impartite
pc Inaltime In trei zone locale. Doua ascensoare merg de la parter la etajul 110,
'<V'') .,_AR R~
altele fac legatura intre cclc trei zone ~i cate 24 sunt In fiecare zona locala. Cele
I "nn;m~n voriozo intre R4? .f 65.75m
din zonele locale functioneaza In aceleasi compartimcnte, astfel ca In total In
cladire sunt 54 case de ascensor toatc concentrate In nucleul central.
In figura 5 Alb este aratata 0 sectiune prin unul din cei 4 x 59 = 236 stalpi
Fig. 5.39 a. Planseul in regiunea birourilor care impreuna cu riglele de la fiecare nivel forrneaza peretele tubului.
 Fig. 5.39. Cladirea, "John Hancock Center" - E
-.:t
Chicago N r-I ~
n
'iii
b E
0
co
-.:t
-.:t
ci
II> n
b II
N
.S: co
0 r-,
N X
0 -.:t
·c
0
>
0
J II>
E .---i~
:;:;
0
_J

4\(1? ?,...4R Rm
Lunoimea voriczo intre 64.0 si 53.3m

Fig. 5.39 b. Planscul In regiunea apartamentelor

6
5
4
3

1
E

;;
-.... ~
E
l- I- -
Il)
ci
n
- ~ f- "-- - -
e II
N
c- I- Fig. 5.39 c, d. Consumul de otcl
!: to
...:x
2
0

s
... l- i-- '-f- f- -- - - Planscele sunt cxecutate din tabla cutata peste care este asezata plaea din
>
beton usor de 10 em grosirne. Conluerarca grinzilor cu planseul este realizata prin
..E
0

prelungirea diagonalelor prin tabla cutata In placa de beton.

0
..J
Circulatia pe verticala este asigurata de 104 aseensoare care sunt impartite
pe l'na1time In trei zone locale. Doua ascensoare merg de la parter la etajul 110,
,,"v'? .,.AR R_ altele fae legatura intre ccle trei zone ~i cate 24 sunt In fieeare zona locala. Cele
l "nn;mM voriozo intre R., oi 6">.75m
din zonele locale functioneaza in aceleasi oompartimcnte, astfel ca in total in
cladire sunt 54 case de ascensor toate concentrate In nueleul central.
In Figura 5.41 b este aratata 0 sectiune prin unul din cei 4 x 59 = 236 stalpi
Fig. 5.39 a. Planseul in regiunea birourilor care impreuna eu riglele de la fiecare nivel forrneaza peretele tubului.
 Fig. 5.41 a. Sectiunc orizon-
tala. sis!emul S!fllpilor pre-
fabricati

lit..
r
J Ii

~ ~ il

Fig. S.40. CI1idirea "World Trade Center"

_--_ ----- - '----

Fundatiile sunt realizate din doua rand uri de profile I (fig. 5.41 c) rezernate
pe un soclu din beton care transmitc efectul tncarcarilor stancii din granit pc care
cste a~ezata cladirea. Fig. 5.41 b _ Sectiune prin stillpi. I - fercsrre, 2 - ~ina pcnnu carucioarele de acces pe 'fniil(ime,
 /
Fig. 5.41 c - Fundatia unui stiilp

"

'.~:~
- "~'':- ~~l :at......

-
.:..._::- .

.....
"~

',. ..
.,

Fig. 5.41 e Faza de rnontaj

Fig. SAl d Grinzilc planseelor
213
 Suprafata totala a unui turn este de 418 000 m2, iar suprafata utila de
319 000 m:!. 'Consumul total de otel pe turn a fost de 78 000. to~e.
In figura 5.41 e este prezentata 0 faza din timpul montajului.
5.9. CLADIRI CU STRUCTURA CELULARA (BUNDLED TUBE)
Aceasta noua solutie de structura de rezistenta pentru clad~rile cu foa~te
multe nivele a fost aplicata de echipa de proiectanti S~idmo~·e, Owings & Menll,
ca proiect de executie pentru turnul firmei SEARS din Chicago [5.19].
----110
B 990 m, legati Ja fiecare nivel cu grinzi cu sectiune dublu T cu Inaltimea de 1 067
9P~
90
@~
66
Fig. 5.42. Ctaclirea Sears "Chicago"
Cladirea are 110 etaje ~i cu Inaltimea de 442 deasupra terenului, la ora
actuala fiind cca mai Inalta cladire. Suprafata totala a planseelor este de peste
400 000 m:! din care pentru birouri 362 000 m:!.
La baza structura este forrnara din noua celule fiecare cu dimcnsiunile 22,86
m x 22,86 m asezate pe trei randuri, dirnensiunile In plan ale cladirii fiind de
68,58 m x 68,58 m. Aceasta sectiune ramane constanta pana la etajul 50. Pe
Inaltime se reduc unele celule astfcl ca de la etajul 90 structura estc fermata
numai din doua celule (fig. 5.42). La unele etaje ~i In special la cele la care
sectiunea orizontala a structurii este modificata prin reducerea unor celule, sunt
montate centuri, executate din grinzi cu zabrele care asigura 0 rnentinere a
sectiunii transversale, 0 mai buna repartizare a Iortelor verticale III special la
nivelele de modificare de sectiune transversala a cladirii ~i 0 marire a rigiditatii
transversale a ehesoanelor. Aceste centuri sunt amplasate la nivelele tehnice. Pe
conturul fiecarei cclule sunt asezati stalpi cu sectiunea dublu T eu Inaltimea de
mm (fig. 5.43). Sectiunile aces tor elemente ale structurii sunt modificate ca
$1-
N
0r-
a-
rr>
->;;-
Fig. 5.43. Panou de staJpi .~i riglc
grosirni, dar nu ca gabarit. Grinzile planseelor executate ca grinzi Cll zabrele
asezate dupa 0 singura directie sunt prinse direct de stalpi. Directia aces tor grinzi
este alternata la sase etaje pentru a uniformiza lncarcarilc pe stalpi. Planseele sunt
cxecutate din tabla cutata ~i 0 dala clin beton usor. Colaborarea cu tabla ~i grinzile
de sustinere csre asigurata prin concctori sudati.
Diafragmele create de peretii adiacenti ai oelulelor asigura 0 rcpartizare
aproape uniforms a fortelor orizonrale pe stalpii din peretii exteriori (fig. 5.44).
 Fig. 5.44. Disrributia eforrurilor
[>l/ Vl/ V['.. V Vi'-, Vr-, V r-r- i'-, r\",V ~
axialc din actiunea vantului (J
N
~

~
'""'~ '" ~ ~ ~
'"
v v v v Vv r- 1/ ~
~
~ Iii
~
~ ~
~'(/
~
~~
~ k::~

~ ~
f:::1::: b:: ~

Oscilatiile datorate vantului sunt de ordinul 7,5 mm, iar perioada de vibratie
fundamentala de 7,8 sec.
Sol utia statica a strueturii, eu un consum de cca 160 kg/m", s-a dovedit
p,
foarte eficienta.
.
rL:

V V
5.10. ALTE SISTEME
-
'1:: ~ ~
) ~ ~.
,I
,
~

I-

b-

o solutie neobisnuita pentru structura de rezistenta a unei cladiri eu I~ulte

nivele este cea folosita pentru imobilul Federal Reserve Bank din Mineapolis
(SUA) [5.20].
Structura de rezistenta este conceputa sub forma unui pod suspendat, cu
II
Fig. 5.45. Cladirea "Federal Reserve Bank" din Mineapolis-SUA

diferenta ca ccle doua cabluri care preiau 0 parte din efectul incarcarilor verticale
sunt ancoratc in doua nod uri ale unei grinzi eu zabrele care preiau componenta
orizontala a efortului care se dezvolta in cele doua cabluri, precum ~i 0 parte din
efectul Incarcarilor verticale (fig. 5.45). Cele doua grinzi eu zabrele sunt rezemate
pe doua turnuri executate din bcton-armat. Efeetul fortelor orizontale care
actioneaza pe fatadele laterale ale cladirii este preluat de trei contravantuiri
orizontale situate la nivelul eel or doua talpi, superioara ~i inferioara ale grinzii
eu zabrelc ~i la nivelul inferior al peretilor laterali reactiunile lor orizontale sunt
transmise celor doua turnuri.
Celc doua turnuri de la extrernitati au 0 Inaltime de 61,0 m si dirnensiuni
in plan 18,6 m x 7,50 m. Structura din beton-armat a fiecarui turn cste de forma
~nuj dublu T eu grosimea talpilor de 1,20 m, si grosimea inimii de 0,75 m.
In interiorul turnului sunt amplasate ascensoare, scar! de siguranta ~i grupuri
sanitare.
216
Grinzile principalc au 0 iniiltime de 8,50 m ~i 0 deschidere masurata intre
Ietele interioare a cclor doua turnuri de 84,0. Grinzile principale se reazema pe
cele doua turnuri printr-un nod care este In acelasi timp un masiv de ancoraj
pentru cablurile de sustinere. In interiorul grinzilor eu zabrele sunt amplasate
spatii tehnice. Cablul de sustinere are un diametru de 10 em este format din 108
toreane ~i este montat intr-o cutie fermata din doua profile T eu inirna de 1,06
m ~italpa 0,61 m. Stalpii fixati de talpa inferioara a grinzilor cu zabrele ~inodu-
rile arcelor sunt executati din profile WF de 8" x 8". Tirantii fixati In nodurile
arcelor ~i care sustin etajele inferioare sunt exccutati din platbenzi 20,1 x 7,5 ern.
Sub cladirea care arc In afara ctajclor tchnice 10 nivcle, ficcare eu 0 suprafay;.
de 2000 m2 SC ana un spatiu de circulatic libcr cu 0 inaltime de 16,0 m. In
afara cladirii sc ana lin al treilea turn In care este arnplasata intrarca principala,
6 ascensoare si care cstc legat la fiecare nivcl cu pasarele de cladirea principala.
 Fig. 5.47 Sisternul de repartizare
~i rezernare a stf,1pilor

o
o
....
..0
N

I--f-
I--
I--
I--

Fig. 5.46. Cladirea "Transamcrica" - San Francisco - (fotografie)

in figura 5.46 este prezentata cladirea turn de forma pirarnidala Transame-

rica din San Francisco (SUA). Cladirea are 49 etaje, ultimul fiind etaj tehnic.
Varful piramidei este la 261 m fata de nivelul terenului [5.21]. tncJinarea fetelor
piramidei este de 1 la 16. Structura este fixata pe 0 grinda spatiala triunghiulara
cu zabrele, cu inaltime de 6,40 m, care forrneaza 0 centura la baza cladirii ~i
care este rezernata pe 40 de stalpi metalici care merg de la nivelul fundatiei pe
cele trei nivele ale subsolului ~i pe inaltimea parterului (fig. 5.47). in nodurile
marcate en 1 sunt fixati stalpii care formeaza muehiile piramidei, iar in nodurile
marcate cu 2 stalpii intermediari in fetele piramidei, care intocmai ca stalpii .
interiori se opresc atunci cand ajung la 0 distanta mai midi de 4,50 m de
perimetrul cladirii, A~a Cum este ararat in schema orizontala (fig. 5.47, b) talpa
inferioara a centurii spatiale este legata in plan orizontal ~i vertical de stalpii
interiori ell patru contravantuiri in K foarte puternice. De stalpii din Iatadele
cliidirii ~i de cei interiori, un gratar dc grinzi la fiecare nivel asigura rezemarea
planseelor din beton-armat.
Pe doua din Ictele laterale ale piramidei, de la etajul 29 in sus sunt montate
doua aripi eu latura de 7,60 m In care sunt amplasate aseensoare care asigura
A-A
circulatia de la acest nivel pana la etajul 49 ~i scari de siguranta. Structura este
asigurata de cei patru stalp! de colt care Irnpreuna eu rigJele orizontale de la
fiecare nivel formeaza un sistem spatial stabil.
Din cauza reducerii treptate a Hitimii, la nivelul etajului 48 Hitimea siste-
mului este de numai 13,7 m; suprafata utila pentru birouri estc de 40 000 rrr'.
in figura 5.48 este prczentata cladirea tnalta din Complexul Tokyo City Hall,
In plan ~i elevatic, care eu inaltimea de 243,4 m este cea mai inalta cladire din
Japonia [5.22]. ..
in plan orizontal dirncnsiunile cladirii sunt: lungimea 108,8 rn, latimea 44,8 m.
Proieetul a fost intocmit de arh. Kenzo Tange In eolaborare Cll biroul de ingineri
Muto & Pertner.
 GL+1J.3.4m
_->V 48F
- I-
GL+2434m
48F r--~,
I I

.~ .
• I

-
: I

44F
F=
40F ~
F=
]® 33F
F=
1==

\.J L-1 "1....J 1._(

30F

®
20F 9F

~(J)
I--
®
10F )® 1F

I I I @
-
•
r-I
@
<D I ~ Q)
II II -I IT
,
I-+-H -'-,
III I I I I _j__j__l _l I I II II ~
N
('")
l...l
J
~
...,
to
• • 32.0 32.0 32.0
N
eo cri
....,
..; T •••

~-;_f-~,_I
, .....

......-t.,-t --

• I I I

6.4 19.2 6.4 6.1. 19.2 6.4 6.4 19.2 6.4 6.4 !
t j-:-'-~
t I ~~ .,I

108.8
6.46.4 19.2 6.46.4
Fig. S.4X. Cladirca "New City of Tokyo" Scctiuni verticale ~i orizontalc: @ 10B.B
I - lrurare principalji, 2 - Alee cemralii, 3 - Sala congrese internajionale. 4 - Centro de prevcnire a accidentclor,
5 - Sala computcrclor, (\ - Birouri, 7 - Adminisrratie, g - PIIIII(lrma de vizitare.
Fig. 5.49. Structura de rCi'.istcnta, a - sectiune verticala, b - sectiune orizontalii
 19,2 x 19,2 m sunt alcatuite dintr-o retea de grinzi eu distantele dintre ele, dupa
Cladirea are 48 etaje deasupra terenului ~i trei etaje la subsol. Struetura de
ambele directii, de 6,4 m.
rezistcnta este fermata din doua nuclee, care acopera fiecare 0 suprafata de
32,0 x 32,0 m. Fiecare nucleu este format din patru stalpi principali, figura 5.49, . In tabelul prezentat in figura 5.50 sunt date sectiunile stalpilor, grinzilor ~i
) cu dimensiunile de 6,4 x 6,4 m fieeare. Stalpii principali sunt legati intre ei la diagonalelor contravantuirilor, pozitiile lor fiind reperate 10 figura. Executia
fiecare nivel eu grinzile planseului ~i In plus eu doua contravantuiri vertieale la structurii metal ice a fost inceputa In martie 1988 ~i luerarea a fost incheiata In
decembrie 1990.
uvelele 9 ~i 33 (fig. 5.49, a).
Fiecare stalp principal este alcatuit din patru ramuri eu sectiune cheson cu In figura 5.51. este prezentat noul complex al primariei orasului Tokyo.
aturile de 1,0 x 1,0 m. Ramurilc fiecarui stalp principal sunt legate la ficcare
iivcl eu grinzi ~i diagonale in K, asezate pe trei fete ale stalpului ~i pe toata
'naltirnea cladirii. Pe trei fete ale fiecarui nucleu sunt realizate cadre inspre
exterior, pentru sustinerea fatadelor cortina.
Structura subsolului precurn ~i primele etaje sunt executate in solutie rnixta
>tel-beton, restul structurii este executata din otcl. Planseele eu dimensiunile de

,....---..
':i C1 V2
I~
iii ..-
~ >< 1;;>- B 8,
..-
Om..-
('oj
C>

I~
li vv H Ii 111
1
"It 1\" ~
~"-
61. lsi. 0
19.2 6.4161.1 19.2 t6J.16.4 A 19.2 6.416.4
108.8
@~ @ (@ @@)

StcUpi Grinzi Di~onale

C1 C2 G1 81 G2 82 V1 V2
a
QI

._
c
::1
......
u
II
(/)
~jl
~OOQI
~~
400
I!
A Jh:
I~ 0
l~
350 Fig. 5.51. Noul complex Tokyo City.

D-1OO)~~ BH-UXlx:l)O H-mlx20~_ ~-350x350

~~~1 x19x32 xl1 x17 x12x19
o-1XX)X1(XX) H-428x407 BH-UDx400 BH-6Dx350 H-35Q.x357
. x60 x20x35 x40x40 x12x19 x19x22

Fig. 5.50. Pozitia ~i dimcnsiunile elcmentelor principale

 Analiza globala elastica poate fi aplicata In toate cazurile.
CAPITOLUL 6 Analiza globala plastica poate fi aplicata numai cu respectarea urrnatoarelor
restrictii:
a) Otelul pus in opera, trebuie sa satisfaca cele trei conditii suplimentare
CAlCUlUl S'fRUCfURILOR LA S'fARItE specificate in subcapitol ul 3.3.
UN\rr A urni'j\E b) Sectiunile transversale ale tuturor barelor structurii, stalpi ~i rigle, trebuie
sa se tncadreze In clasa I.
c) Prin masuri constructive trebuie sa fie impiedicata deplasarea laterals a
sectiunii in care se dezvolta 0 articulatie plastica. Aceasta deplasare late-
J
• rala trebuie asigurata la nivclul talpii comprimate .
Solicitarile pot fi determinate In general folosind una din urmatoarele doua
In capitolul 2 au fost prezentate conditiile generale privind verificarile la reorii:
starile limita ultime ale structurilor ~i ale elementelor care compun structurile de a) Teoria de ordinul I - se refera la efectuarea calculelor pc structura nede-
rezistenta a cladirilor. De asemenea In capitolul 2 au fost prezentate dupa STAS
fermata, cu geometria initiala.
10108/0-78 ~i EUROCODE gruparile fundamentale ~i gruparile speciale de b) Teoria de ordinul II - la calculul solicitarilor se ia In considerare ~i efec-
actiuni, pentru calculul la starile limita ultime. tul deforrnatiilor structurii produse de actiunile incarearilor.
Asa cum s-a ararat, verificarea la starea limits ultima de rezistenta consta
Analiza globala po ate sa fie bazata pe un calcul de ordinul I In urmatoarele
In a arata ca pC!ltru ficcare element component al structurii este satistacuta conditia:
situatii: .
(6.1) - structuri contravantuite,
unde:
- structuri rigide,
Sci - este valoarea de cal cuI a solicitarii in elementul verificat _ folosirea unor metode de calcuI de ordinul I care tin cont de efectul defer-
RcI - este rezistenta de calcul corespunzatoare. matiilor
La determinarea valorii de calcul a solicitarii se vor lua In considerare efec- Analiza globala de ordinul II poate fi aplicata in toate cazurile.
tul irnperfectiunilor ~i daca este cazul, valoarea efortului de calcul se va
determina printr-un calcul de ordinul II. 6.1.1.1. Analiza globala-elastica. Analiza globala elastica se bazeaza pe
ipoteza comportamentului liniar a deforrnatiilor materialului In raport eu nivelul
tensiunilor. Aceasta ipoteza este valabila atat pentru caleulul de ordinul I cat ~i
pentru calculul de ordinul II.
6.1. CALCULUL SOLICITARILOR In EUROCODE 3 este perrnisa redistribuirea unui moment de varf deter-
minat printr-o analiza elastica de ordinul 1 cu pana la 15% pe alte elemente mai
Calculul solicitarilor prezentat In acest subcapitol se refera la structurile putin solicitate cu conditiile ca:
plane, formate din bare ~i incarcate In planul lor. Structurile spatiale pot fi - solicitarile In structure sa ramana in echilibru eu incarcarile aplicate;
calculate prin descompunerea lor In sisteme plane lncarcate fiecare In planul lor _ sectiunile in care apar momente de varf ~i care vor fi reduse, sa se
cu conditia ca interactiunile dintre substructuri sa fie corect modelate. incadreze In clasele 1 sal! 2.
Redistribuirea unui moment de varf de la extremitatea unei bare a structurii sau
6.1.1. METODE PENTRU DETERMINAREA SOLICITARILOR din sectiunea In care actioneaza 0 fOFta concentrata va fi posibila numai atunci cand:
(6.2)
In cazul sistemclor static determinate calculul solicitarilor In elemcntele
componente ale structurii sc conduce folosind ecuatiile de echilibru cunoscute din Valoarea maxima a morncntului care urrneaza sa fie distribuita va fi:
statica constructi ilor. (6.3)
In caZLIIsistemelor static nedeterminate calculul solicitarilor I'll elementele
componente ale structurii se conduce ell una din urrnatoarele metode de analiza: Daca distributia momcntului tl M se efectueaza In mai multe etape, veri-
- analiza global a elastica; ficarea respectarii conditiei de rcducere cu 15% se va face intre valoarea initiala
- analiza global a plastica. a mornentului de varf ~i valoarea Iinala a momentului redus.
 ,
6.1.1.2. Analiza globaHi plastica. Analiza globala plastid poate sa fie apli- Moment plastic
Hpl ["
cata folosind una din urmatoarele metode:
- metode de analiza rigid-plastid,
- metode de analiza elastica-perfect plastica,
- metode de analiza elastico-plastica,
a) metoda de analiza rigid-plastid admite d deformatiile elementelor struc-
turii sunt neglijate ~i ca deformatiile plastice sunt concentrate nurnai In
articulatia plastica (fig. 6.1a). Yn figura 6.1a este aratata articulatia
plastid produsa de momentul plastic M"I ~i rotirea In articulatie 9", iar
In figura 6.1b, este aratata articulatia plastid produsa de actiunea com-
binata a momentului plastic A1plN ~i a fortei axiale N. In articulatie, In Fig. 6.2. Diagrama tensiune-deformatie
afara de rotirea 9p apare ~j 0 deplasare .1" la nivelul axei barei. Deoarece
deforrnatiile elementelor sunt neglijate In calcul, rezulta d metoda de
analiza rigid - plastica poate fi aplicata ca metoda de ordinul I;
fy
H
Homent plastic
Mpl~----~~~~~--

1 2

Fig. 6.3. Deformatie-tensiune biliniara

6.1.1.3. Ipoteze de calcul. Ipotezele de calcul a structurilor trebuie sa fie

coerente cu metodele utilizate pentru analiza globala ~i cu tipul de comportare
al prinderilor dintre elementele structurii, stalpi ~i rigle.
6p tn tabelul 6.1 sunt date pentru cele patru metode de analiza global a tipurile
Fig. 6.1. Articulatie plastid! de prinderi care pot interveni:
Tabelul6.1
b) metoda de analiza elastica - perfect plastica admite eli sectiunea transver- Metoda de analiza globala Tipul prinderii stf!lp-rigla
sal a rarnane perfect elastica (vezi diagrama din fig. 6.2) pana cand
Articulatio
momentul atinge valoarea ~'1. Deformatiile plastice sunt concentrate Elastica Rigida
nurnai In articulatiile plastice; Semirigida
c) metoda de analiza elastico-plastica admire 0 relatie tensiune-deforrnatie Rigid-plastica Articulatie
biliniara (diagrama din fig. 6.3). Sectiunea transversa Hi riirnane perfect Rezisrenta completa
Rezistenta pal1iala
elastica pana cand in fibra extrema a sectiunii celei mai solicitate este
atinsa valoarea limitei de curgere f)lo. Dad lncarcarea continua sa creases Elastica- perfect -pl astidl Articulatio
Elastico-plastica Rezistenta cornpletil-rigidii
peste acest nivel sectiunea lncepe sa se plastifice pana la plastificarea Rezistenta completa-sernirigidii
completa. Dcformatiile plastice se extind in lungul elementului asa cum Rezistenta parliala-rigidii
rezulta din figura 6.3. Rezistcnta partiala-semirigida
 putea neglija solicitari suplirnentare aditionale datorate luarii In considerare a
Diferitele tipuri de prinderi fiind definite astfel:
deplasarilor orizontale ale nodurilor (Efectul P-L1).
a) Din conduit de rigiditate a
structure poate fi considerata ca structura rigidil dad raportul V,,/V,.,.
Prinderi articulate: rrebuie sa asigure transmiterea solicitarilor de calcul ~i satisfaee conditia (6.4)
sa permits rotirile care rezulta in nod fara ca sa dezvolte momente de incovoicre (6.4)
care sa influenteze defavorabil elementele structurii. In care:
Prinderi rigide: prindcrile trebuie alcatuite ~i calculate astfel incat deforma- V,." - este valoarea de caleul a incarcarii vertic ale totale,
tiile lor sa nu aiba 0 influenta semnificativa asupra repartizarii solicitarilor in v,'r - este valoarea critica elastica a Incarcarii verticale totale calculata sub
structura ~i nici asupra deforrnatiilor de ansarnblu ale structurii. aspectul de fort a de bifurcare a echilibrului, rara incarcarile orizontale
Solutiile constructive prezentate in capitolul privind prinderile rig ide dintre si pe forma initiala a structurii, tara irnperfectiuni.
stalpi ~i rigle satisfac conditiile de mai sus. Strueturile plane pentru cladirile cu multe etaje, cu rigle prinse de stalpi la
Prinderi semi-rigide: sunt prinderile care nu se incadreaza in cele doua fiecare nivel, pot f tratate ca structuri rigide pentru un caz de lncarcare dat, daca
tipuri definite mai sus. Cunoasterea curbei moment - rotatie a prinderii semi- este satisfacuta conditia (6.5)
rigide permite determinarea gradului de incastrare dintre elementele din prinderea
8 V (6.5)
semi-rigida. Ca ~i celelalte tipuri ~i prinderea semi-rigida trebuie sa asigure trans- -.- - 01
h H < ,
miterea eforturilor de calcul in prindere. 11'1 ClUJe:

b) Din conditii de rezistenta h - este Inaltimea etajului;

Rezistentd completd: rezistenta de calcul a prinderii de rezistenta - completa V - este reactiunea verticala totals calculata la baza etajului considerat;
trebuie sa fie superioara fata de cea a elementului asamblat. Daca capacitatea de H - este reactiunea orizontala totala calculata la baza etajului considerat;
rezistenta a prinderii dep~e~te cu 20% rezistenta plastid a elementului asamblat o - este deplasarea orizontala a nivelului superior al etajului fata de parte a
nu mai este necesara verificarea capacitatii sale de rotatie. inferioara a etajului. Deplasarea 0 se va calcula printr-un calcul de
ordinul I rezultand deplasarile la fiecare nivel al structurii din actiunea
Rezistenta partiald: rczistenta de calcul a prinderii partiale este inferioara sirnultana a incarcfrilor verticale ~i orizontale inclusiv fortele orizontale
tata de rezistenta plastica a elementului asamblat, dar trebuie sa fie suficienta
echivalente datorate imperfectiunilor (vezi 6.1.3).
pentru a transmite in prindere, solicitarile de calcul.
In figura 6.4 sunt aratate tipurile de structuri la care aceasta metoda de
clasificare poate (6.4a) sau nu (6.4b), sa fie aplicata.
In cazul structurilor suple, care nu satisfac conditiile exprimate prin relatiile
6.2. TIPURI DE STRUCTURI
(6.4) ~i (6.5) calculul plastic poate fi aplicat numai In cazul cand aceste structuri
sunt contravantuite.
Alegerea metodei de analiza globala depinde de tipul structurilor, care pot fi:
- structuri simple, de tipul grinzilor cu inirna plina static determinate sau
static nedeterminate, sau grinzi cu zabrele static determinate sau static
nedeterminate;
- structuri rigide, de tipul cadrelor cu noduri rigide, la calculul carora
efectul deformatiilor poate fi neglijat;
- structuri serni-rigidc, sau suple, la care efectul deforrnatiilor, rotirile de
noduri ~i deplasarile orizontale ale nodurilor, intervin In analiza globala
elastica sau plastid a structurii.
o structura poatc fi considerate ca structura rigida dad raspunsul structurii
Fig. 6.4. Clasificarca tipurilor de structuri
®
la forte orizontale, care actioneaza in planul ei, este suficient de rigid pentru a
229
 6.3. STRUCTURI CONTRAVANrUITE
o structura poate fi considerata contravantuita daca rigiditatea sa laterala
este asigurata prin contravantuiri verticale sau diafragme ~i care prin rigiditatea
lor asigura preluarea tuturor fortelor orizontale care actioneaza asupra cladirii
dupa dircctia planului contravantuirilor ~j transmite efectul lor asupra fundatiilor.
o structura metalica de rezistenta poate sa fie considerata contravantuita
daca sistemele de contravantuiri verticale reduc deplasarile orizontale cu eel putin
80% ale aceleasi structuri necontravanuite.
Rezulta asadar:
(6.6)
In care:
8~ - este deplasarea orizontala de la nivelul i In sistemul contravantuit, din
incarcarea orizontala H;
8~ - este depJasarea orizontala de la acelasi nivel i ~i din aceeasi incarcare
orizontala H In structura necontravantuita.
Daca se noteaza cu RII = HI8 rigiditatea la forte orizontale a structurii
necontravantuite relatia (6.6) se poate scrie ~i sub forma:
(6.7)
tn conformitate cu 5.2.5.3 (6) din EUROCODE 3 sistemul de contravantuiri
trebuie calculat ~i dimensionat sa reziste la:
- toate incarcarile orizontale aplicate structurii dupa directia planului
contravantuirilor, care fata de planul orizontal al cladirii pot sa fie
transversale sau longitudinale; . In analiza globala a structurii, de efectul imperfectiunilor initiale se tine
- toate tncarcarile orizontale ~i verticale aplicate direct sistemului de
contravantuiri;
- efectul imperfectiunilor initiale (forte orizontale) echivalente (vezi 6.4).
6.4. EFECTUL IMPERFECTIUNILOR
tn EUROCODE 3 ca ~i In alte norme recente (de ex. DIN 18810-1990)
influenta asupra capacitatii de rezistenta a structurilor a unor imperfectiuni initiale
de executie incluzand ~i influenta tensiunilor reziduale ~i mici excentricitati In
prinderi, sunt prinse In calcule prin introducerea unor irnperfectiuni geometrice
echivalente care acopera toate defectele ~i irnpcrfectiunilor aratate mai sus.
Efectul imperfectiunilor echivalente trebuie luat In calcul In urmatoarele cazuri:
a) anal iza global a a structurii de rezistenta;
b) analiza sistemelor de contravantuire,
c) calculul elernentelor.
230
Imperfecuunile geometrice echivalente sunt irnperfectiuni globale ale struc-
turii si imperfeqiunii ale fiecarui element.
'Imperfectiunile globale date In 6.5 sunt tncluse In analiza global a a struc-
turilor. Rezultatele acestei analize servesc la operatiunile de dimensionare ~i veri-
ficare a elementelor cornponente ale structurii.
Efectul imperfeqiunilor date In 6.6 este indus In analiza sistcrnelor de
contravantuiri. Solicitarile rezultate In aceste analize servesc la dimensionarea ~i
verificarea elemcntelor contravantuirilor.
Efectul irnpcrfectiunilor elementelor poate sa fie neglijat In analiza globala
a structurii cu exceptia structurilor suple In cazul clementelor solicitate la com-
presiune, care prin Iegaturile lor, transmit ~i momente de incovoiere ~i care se.
verified cu relatia (6.8)
(6.8)
In care:
N.", - estc valoarea de calcul a efortului de compresiune;
A - este coeficientul de suplete redus calculat pc baza unei lungimi de
flambaj egala cu lungimea barei.
Deoarece cfectul imperfectiunilor unor bare puternic comprimate pot sa
modifice sensibil comportamentul global al structurii se recomanda sa se efec-
tueze un prim calcul tara a tine seama de influenta imperfectiunilor elementelor
~i sa verifiee daca la aceste bare este verificata conditia (6.8).
6.5. IMPERFECTIUNILE GLOBALE ALE STRUCTURn
seama printr-o irnperfectiune echivalenta de forma unei rotiri a axei elementelor
componente ale structurii, a stalpilor.
(6.9)
In care:
<1>0 = 11200
K,. = [0,5 + I/ncl').5 cu K .. ~ 1,0
K, = [0,5 + Ihl,SLS eu K., ~ 1,0
lie este numarul stalpilor In planul cadrului
11, este numarul etajelor
Stalpii din planul cadrului care au forta axiala N,,,, eu 50% mai mica decat
media fortclor axiale din stalpii panoului respectiv, nu trebuie inclusi In numarul
11(.• De asemenca, nu trebuie inclusi 111numarul II,. stalpii care nu traverseaza toate
etajele 11,. Planscele care nu sunt prinse la toti stalpii /I" nu trebuie luate In consi-
dcrare la determinarea numarului 11,.
Aceste imperfectiuni se aplic~ In toate directiile, dar de fiecare data I11t1'-o
singura directie,
231
 Fig. 6.5. Forte orizontale echivalcntc
unei imperfeqiuni initiale
Pentru simplificarea calculelor aceste imperfectiuni globale ale structurii vor
putea fi introduse printr-un sistern de forte echivalente (fig. 6.5), la fiecare nivel
al cladirii, aceste forte fiind proportionate cu lncarcarile verticale aplicate
structurii Ia fiecare nivel (fig. 6.6).
In sehemele din figurile 6.7 ~i 6.8 este de asemenea aratat modul cum se
considers aeeste irnperfectiuni globale.

6.6. IMPERFEC'fIUNI LA ANALIZA SISTEMELOR

DE CONTRA VANTUIRI

In E:UROCODE 3 capitolul 5.2.4.4 sunt precizate valoric imperfectiunile

care trebuie luate in ealeule la analiza sistcrnelor de contravantuiri, care asigura
stabilitatea Iaterala a grinzilor ~i elcmcntelor comprimate. Aceste irnperfectiuni
sunt introduse sub forma unci imperfectiuni geometrice echivalente a elementelor
F1 ; F 1/2

rl F2 -
~ F.' a carer stabilitate este asigurata, printr-o imperfectiune initiala' de forma unui arc
eu sageata la mijlocul Iungimii: L:
I

*-" -
tf> F2
e; = K,. . L/500 (6.10)

-
f3
H3 in care:
I
I
I
I
1/
I
f4

fS
~
, - L - este deschiderea sistemului de contravantuiri
K, = [0,2 + 1I11rt.5 dar cu k; S; 1
unde n, este numarul elementelor stabilizate.

-
I ;
J, ~ b--- , Imperfectiunile initiale in forma de arc de parabola ale elementelor stabili-
~ :r Fi/2 ~Hil2 zate pot fi inlccuite prin forte echivalente q, considerate uniform repartizate (fig. 6.9).
a) Pentru un element cu 0 contravantuire unica
Fig. 6.6. Forte orizonrale echivalente
N .
q = 50 L daca 8q S; L/2500

N
q = GO L (1 + a) daca 8(/ > L 12500

1"""""""""""""""""e61111111

Fig. 6.7. Sistcmc de deplasiiri Fig. 6.!!. Sisternc de deplasiiri la cadre rigide
la cadre contravantuite Fig. 6.9. FOJ1e echivalenre
~
In care 0(1 este sageata contravantuirii In planul ei din incarcarea q plus celelalte 6.7. IMPERFECTIUNI ALE ELEMENTELOR
incarcar! orizontale,
a= 500 'Oil dar cu a ~ 0,2. In general imperfectiunile elementelor se iau I'n considerare In verificarile
de stabilitate, de exernplu la verificarile de flambaj. In cazul unei analize de
Forta Neste presupusa constanta pe toata lungirnea L a contravantuirn. ordinul II se poate introduce imperfectiunea elementului printr-o imperfectiune
b) pentru elemente multiple contravantuite (de exemplu mai multi stalpi In arc Cll sageata la mijloc e",1 (fig. 6.11).
stabilizati printr-o contravantuire): L
L N
q = 60 L (K,. + 0,2) daca 8" $ ll2500
e.od
L N QcN8e.~d .
q = 60 L i«, + a) daca 8" > L12500.
® ~1I11111t1lllllllllllllllllfullllllllllt..J!_
Dad elementul stabilizat este
va determina din
0 grinds solicitata la incovoiere, forta N se
tR- N4 ~od
- L
R

M Fig. 6.11. lmperfectiunea unui element

N (6.11)
II
In care: Pentru simplificarea calculelor, aceasta imperfectiune e"d, considerata ca 0
variatie In arc de parabola In lungul elementului, se poate introduce In calcule
M - este valoarea momentului la mijlocul deschiderii;
printr-o incarcare uniform repartizata
h - este inaltimea grinzii.
Daca grinzi sau elemente comprimate au in anumite sectiuni irnbinari de q = N ·8· e~~ ~i reactiunile R = N 4 e
t (fig. 6.9. b)
continuitate trebuie verificat ca sistemul de contravantuire sa tie capabil sa reziste
la un efort local 2<j>N = KrN/lOO adus de fiecare element stabilizat (fig. 6.10).
Este cazul, de exernplu, a stalpilor din cladirile cu multe nivele dad irnbinarile 6.8. STABILITATEA GLOBALA A STRUCTURILOR
de continuitate sunt plasate la nivelul planseelor ~i forta 2N actioneaza pe contra-
vantuirea verticala. Rezistenta structurilor cu nod uri deplasabile, fata de un mod de ruina,
trebuie verificata. Aceasta rezistenta este confirmata clad se dovedeste ca struc-
N tura este rigida, conditie exprimata prin relatia (6.5).
Trebuie de asemenea verificata rezistenta structurilor cu nod uri fixe fara
de un mod de ruina, inclusiv In cazul structurilor c1asificate ca structuri suple
(vezi 62).
Stabilitatea globala a structurilor suple poate fi verificata printr-o analiza
elastica de ordinul II a stru'cturii cu noduri deplasabile sau printr-o analiza elastica
de ordinul I arnplificand momentcle datorita deplasarii orizontale cu un factor
egal cu:
_ VI IV cu con d"itta V.,d IVa -<0?5,- (6 .I?)
-
sJ cr

in care V"d ~i V"" cu semnificatiile din relatia (6.4)

Semnificatia majorarii mornentelor se datorcste deplasarii orizontale a
Fig. 6.10. Forta orizontala nivelului superior a etajului fara de eel inferior din actiunea orizontala, care se
N Intr-o tmbinare manifesta asupra structurii. Deplasari orizontale diferentiate intre cele doua nivele
 Fig. 6.12. Mecanism de deformatie plastidi
ale etajului se pot produce ~i din incarcarile vertieale In cazul strueturilor
asimetricc ~i a unor incarcari asimetrice.
Valoarea raportului Vj Vcr SC poate stabili ~i direct din relatia:
V'sd 0 V
-;::--
Ver II H plastiee, deci verificarea rezistentei sectiunii se poate face ill stadiul plastic, dar
In care 0, h, V ~i H'sunt definite In relatia (6.5).
Stabilitatea globala a structurii poate fi verificata printr-o analiza 010-
bala plastica de ordinul II, ca metoda de calcul folosind metoda elastica-plastics
(vczi 6.1.1.2).
o analiza rigid-plastica, cu luarea In considerare indirecta a efectelor de
ordinul I (amplificarea momentelor conform 6.8), poate sa fie folosita cu conditia
ca In stalpi eu exccptia sectiunii de incastrare In fundatie, sa nu apara articulatii
plastice, schema de mecanism fiind eea aratata In figura 6.12.
6.9. CLASIFICAREA SECTIUNILOR TRANSVERSALE
Una din restrictiile specificate In 6.1 privind utiiizarca metodelor de analiza
plastica a structurilor este ea sectiunile transversale ale barelor cornponente ale
strueturi i sa fie Incadrate In clasa 1.
Calculul structurilor In domcniul plastic presupune ca articulatiile plastice
care apar In structura sa aiba 0 capacitate de rotatie suficient de mare pentru a
avea loc 0 redistribuire a momentelor de incovoiere In sectiuni mai slab solicitate
~ce~sta calitate caracterizeaza scctiunile din clasa 1. In diagrarna experimentala
din fig. 6.13 este aditata relatia dintre momentul din sectiunc ~i rotirea sectiunii <po
A~a cum se vede din diagrams In sectiunile din c1asa 1 cxista Inca 0 mare
23fl
M
M.f.1pl
1:0 +--r"'7'..,..-:..-r.,.-,...,.., .....
Hpl
,1
I
'I
1 I
I
~---+---,>..:..z..L------>_._4-'frot.
Fig. 6.13. Diagrame moment-retire, corcspunzatoare celor 4 clase de sectiuni
capacitate de rot ire dupa ce momentul a atins valoare M"J' In sectiunile din clasa
2 aceasta rezerva de rotire, dupa ce In sectiune a fost atinsa valoarea MpJ este
foarte mica Incat In aceste sectiuni se poate admite aparitia unei articulatii
(6.13)
redistribuirea solicitarilor In alte sectiuni nu este posibila ~i deci calculul structurii
in stadiul plastic nu poate fi aceeptat. In sectiunile din clasa 3 valoarea maxima
a momentului este M.", adica moment de tncovoiere, care produce In fibra extrema
a sectiunii aparitia limitei de eurgere f.,.
in sectiunile din c1asa 4 vaJoarea momentului de lncovoiere sau a efortului
de compresiune sunt conditionate de efcctul de pierdcre a stabilitatii locale de
voalarea unor parti componente ale sectiunii transversale. Reducerea capacitatii
de rezistenta a sectiunilor din c1asa 4 poate sa fie luata In considerare prin metoda
Uitimilor eficace.
Incadrarca Intr-o anurnita clasa a sectiunii transversale depinde de vaJoarea
raportuluii d/t, respectiv cit ~i de conditiile de rezemare ale peretelui respectiv.
in tabelele 6.2, a, 6.2, b ~i 6.2, c, sunt date valorile acestor rapoarte pentru clasele
1, 2 ~,i 3. Sectiunile care au pereti, care nu corespund clasei 3 trebuie incadrate
In c1asa 4.
in cazul sectiunilor din clasa 3 daca limita de curgere este atinsa mai in'tai
ln fibra intinsa (fig. 6.14) rezervele plastice ale zonei intinse pot fie utilizate sa
pana ce tensiunea In fibra extrema comprirnata atinge valoarea limitei de curgere
.1;,. Aceste rczcrve maresc capacitatea de rezistenta a sectiunii, care In cadrul
analizei globalc elastice ramane In c1asa 3.
Calculul acestei sectiuni implies evident un proccs iterativ pcntru a deter-
mina extensiunea zonei plastificate intinse pana ee este atinsa valoarea .1;. in fibra
extrema comprimata.
Pentru a elimina discontinuitatea care exista intre clasele 2 ~i 3 ~i avand
In vedere ca capacitatea de rotatie a unei sectiuni depinde de scurtarile' care se
 Tabelul 6.2 b
Tabclul 6.2 a

Ra port loti me-grosime max imo a pe re]i lor cornpr irncti Raport latime-grosime maxima a pereti lor comprimati
- '.
al tnirni [p er eti interiori perpendiculari pe axa de Por~ile interioare ale tolpilor(pereti interiori paraleli
incovoiere) II"" cu axa de incovoiere I b

}l-~- "-"--
~- -E-I!~e
-,-

r t"" tw- I- tw'" -

..___
I-- ~

-'-
I d.Il-31 (Mf-Iw J
([ OSIl In im ii lncovoiom Inimli comprimald Inima incovoiatci-comprimam
ClllSQ I T ipuri see!iune incovoiatii Sectiune eomprimotd

cE1]Jl J!!IT
Distr ibutin de
+1 +l
tensiuni in
Distri butio tensiunilor
p e r e t e.
(compresiune lnperete si pe grosimea I,:
~4 -
I=I.::!"
II
==::::::1\ 1
II
1:,
I 'I
sectiu n ii (compresiune I I
pozitiv6)
1y - 1y - 1y , - ------- p ozit ivf I
I--,-J
I'
II
II
II
II I I
I I I[ - I I I
Daco ~ >0,5 : t:.:l I_-_:- .z z: J '=.::1
-1+ -1+
d/tw .... 72 E d/tw ... 33 E d Itw ... 396E1l13~-1 )

1 Sectiuni tubulare
o a e Q r£ < 0,5; 'laminate I b-3tfltf .;; 33 E ... 42 E
d/tw ~ HE 1<1:.
Daea d: > 0,5 -, Altele ~ 33 E ~ 42 E
d/tw ~ 456E/(BrI:.-11 Sectiuni tubulare
d/t", ~ 83 E d/tw ~ 38 E
2 laminate (b-3Ifltf EO; 38 E E> 42 E
o a (ii oC < 0,5 ; 2
< Altele

D~ El-
d/tw 41,SE/oG E> 38 E EO; 42 E
-+ + +
Distri buti o de I

~} Distri bu t io de tensiuni + I 11v +1 I1v

tensiu ni in fv
p erete. - - 'J 11
!h
in pe rete si pe inaltimea
I
I::t -
(compresiune 1y __ dl2
_L
c'l' ~1 _ _I_~ I sect iu nii (compresiune- III" lhi====~i\
I I : I
F=!
I I
pozitivQ) _ --L
- 1y - poz i t iva) J II " I I
Ii I I II I I
I I II I I I
Daea.:'t' >-1:
t-~
- + ~-_-=--=--=-~ t:.:i
d/tw ~ 124 E d/tw ~ 42 E d(tw~ 4 2E/( 0,67 + 0,33'1"')

3 Oacii:'r~-1
Sediuni tubulare
d Itw~6 2EI 1-""'}~ la mi nate I b -3lfHf ~ 42 E ~ 42E
3
Altele .... 42 E ~ 42E
fy 235 275 355

E - ~ 23,5 fy

1 0,92 0,&1
 Tabelul 6.2 c Fig. 6.14. Rezerve de rezistenta a sectiunilor
z
din clasa 3
Rapod latime grosime maxima a pe reti lor comp r irnoj i
Peretii talpilor in console
Y --.Jl-- y

L
r-7j

r:
~

JEf'p1
.. z
Tipuri de Perete I a lncovoiere
Clasa Perete comprimat compusa
sectiuni

Distri butia de. ~ f---.!!-L-!

tens i u
[compresiu ne
pozi tivu I
ni
in perete --[
-·'H-I
I
II
C
.
1+
~09:
Ir
II
rl
:1Po~ ( !Ir ( -I
ineficace
...
porj7 lune
Fig. 6.15. Reducerea sectiunii
inimii din clasa 3 pentru a fi
·10 e 10 I:
( Itf" 10 e (ltf~a (ltf~ ~
axa neutra incadrata Tn clasa 2
laminate Q Q

(ltf ~ 9f 91: 9 E --piastica

1 sudote cltf~-Q- (Jtfo.;~
+
fy
11E 11E
laminate (Itt ~ 11 e (/tf ~-Q- (ltf ~ -Q- produe in talpa comprimata, este posibil de a considera intreaga sectiune in clasa
10 E 2, chiar ~i atunci cand inima grinzii este in clasa 3. "In aeest eaz trebuie ea din
2 (/tf~loe cltf~ (ltf ~ o:;Q
sudate Q
sectiunea inimii sa fie elirninata 0 portiune din zona comprimata ea 0 portiune
ineficace (fig. 6.15).
Inll1timea activa a inimii in zona comprimata va fi format a din portiuni
Distri butia de
tensiuni In perete
(compresiune
pozitiva)
8+ ~= I
I
I
I
•
(
-

I
II
(
-- ~-.
-lrr
:i c 'I
-
fiecare eu inllitimea 20 t.: E.,(", fiind grosimea inimii iar

6.9.1. SECTIUNILE DIN CLASA 4, LATlMILE EFlCACE

E. = ~235 / fl'·

laminate c Itf~ 15 E c nf -s 23 I: ffCi

/
3 sudc+e c/tfo.;14E cI tf ~ 211:.fkrf
I.
Calculul sectiunilor din clasa 4 se bazeaza pe determinarea Iatimilor efieace
Se.ctiuni tubulare a peretilor comprimati.
1 circulcre solicita- d/t .;; so e2 Uiti,mile eficace sunt date tn tabelul 6.3a pentru peretii interiori, rezemati
I-- te ·la compresiune

~
sou lncovoiere
2

3
(2) dlt

d/t
...
.;;
70 e

90 e
2

2
pc cele doua laturi ~i In tabelul 6.3b pentru peretii In consola.
Coeficientul de reduccre, se obtine dupa cum urrneaza:
- dacll
Corn i e r d I" s 0,673 --7 P = 1 (6.14)
3 comprimata
~I ~I hit ... 15 e; h ...bo.;11,se
2t - dad
X" > 0,673 --7 P = (X'I - 0,22)/A~, (6.15)
 Tabelul 6.3 a Tabelul 6.3 b

Pereti interiori comprimoti

Per eti cornpr irncti in console

Distri but i 0 t ensiuni lor t otlm eo eficoce beff a paftii Distri butio tensiunilor t.otirnec eficoce beff a pQr~ii
(cornpresi une pozitivc]. comprimote 0 peretelui (compresiune pozi tive) comprimate a per ete lui
1'c+l'
b eff

1>'f~0:
fb
U1111111111 11111I1I1
u2
bett =

~
~~, be ff =f c
bel _I ~ beZ I bel s 045bef(
c
I
t Ii
~ be2 = 0,5 beft
~
j.

l~l~
bt

't"<O:
0~'I'<1 :
beft-fb': 'Pc/(1-'t')

Ul~
U2
beff"'fli G"2~1· beft _I

F =l Ii
Heff
bel = ;_ 't'
't' - G"ZI G"1
(oeficient de yoalare KG"
-+ 1
0.43 0.57
0 -1
0,85
+1~'t'~-1
0,57- 0,211' -+- o.oi1' 2'

1_ b, I" "I ~
be2=beff-bel
t": 1 >'t';;.. 0:

ul beft = f·e
illt::JG'2
Ul~ btff=fbc =/1/(1-1')
c I
f~ ~
b
'4ltIJJ]

I
G'z
be 1 = 0.4be f(
i

't' =G"2!G'1 +1 1>'t'>0 0 o

be2 = 0,6 beft

> 't' >-1 -1 -i = t' >-2

bdt I 't'<0:
Coeficient ue 4,0 8,2 7.81 7,S1-6,29't' + 9,78 'f 2 23,9 5,98 (1-'t') 2
--

r~~'
voalare kG' G"1
1,05-'t' ~. b eft =- f.b r -=- f eI (1 - 't' )
Alternati~ pentru: 1 ~'t' ~-1 :
16
KG' -
- [(1+ 't')2 + 0,112 (1-'t')2J 0,5 + (1+ 't' ) 'I, be

't' = uZ I u1 + 1 1"''t';a.0 0 o~ 'f ~-1 -1

(oeficient de voalare 0,43 0,578 1,70 1,7-5't' + 17,1'1"'Z 23,9

KG' 't'+0.34
In care:
_ [ l" == _ hIt
(6.16)
z I t•
A" == L!«;
Fa
__::_.:....:...._=

I· .'I
2ll,4 s
cu
- grosimea peretelui ZonG ine ficur e
o.; - este tensiunea critica de voalare eare rezulta
· I,
t~-·--
din:
(6.17) -
y G
Zono

ko - este eoeficientul de voalare corespunzator raportului dintre tensiuni '"

inefirn c e
·.
_
~i rezulra de asernenea din eele doua tabele 6.2 ~i 6.3. Raportul dintre
tensiunile '" se determina pentru sectiunea bruta.
b - latimea peretelui eonsiderat care se deterrnina astfel:
II
=
b d pentru inimii z
~ = b pentru peretii talpilor In afara de sectiunile dreptunghiulare laminate
IJ.. = b - 3t pentru talpile sectiunilor dreptunghiulare laminate
b = c pentru perete In consola Sectiu Fie bru to Sectiune eficace
~ = (b + h)/2 pentru corniere eu aripi egale
b = h sau (b + 11)/2 pentru corniere ell aripi inegale Fig. 6.17. Sectiuni eficace

Yn general axa care treee prin centrul de greutate al sectiunii eficaee se va

decal a eu distanta e In raport eu axa sectiunii brute (fig. 6.16 ~i 6.17). Dad sectiunea estc solicitata la un cfort axial de eompresiune intervine un moment
aditional egal eu:
(6.18)
~Zono In eare eN este decalajul axei fata de cazul cand sectiunea este solicitata la (1) corn-
ineficoce
presiune uniforma.
Axa c81trola a In eoncluzie calculul la starile lirnita ultime, In functie de clasa sectiunilor
s!qiunii eficace folosite poate fi eondus cu urmatoarele metode pentru determinarea solicitarilor
y- ~i capacitatilor de rezistenta ale sectiunilor (tabelul 6.4)

Tabclul6.4

Calculul
Clasa scctiunii Metoda de calcul
z Il -Zona i neficoce Solicitarilor
Capacitatii
de rezislcnta

Clasa I plastic-plastic Teoria plasticitatii . Teoria plasticiriitii

I
...1_. ~~~--
I _L_'+_ --1--- ~ G' A_!o centl ci a
Clasa 2 elastic-plastic Teoria elaslicitiitii Teoria plasticitiitii
centrolci
rr seC1lili\"i 'Icoce-
y

i
Z I
i I-
Clasa 3 elastic-clastic Teoria elasticillilii Teoria clasricitatii

zl
Sectiune brute Sectiune eficace Clasa 4 clastic-clastic Teoria claSlicitati i Teoria elasticiratii
sectiuni eficace
Fig. 6.16. Sectiuni cficace
 6.10. GRUPAREA INCARCARlLOR' - pentru efortul minim

2: Pi + I C i + L nfV/ + Voh mill' (6.23)

Calculul elementeler ~i structuriIor de rezistenta ale oladirilor la diferitele
starl Iimita se face lul1nd In c:o~!derare combinatiile defavorabile, practic posibile
ale incarcaldlor de caleul, numite grupari de Incarcari.
Incarcari1e de calcul not~te
,., ill general cu F" rezulta din:
in care
"IF - dupa EUROCODE 1 este factorul partial al actiunii reprezentative Frep'
v . ~
Cu V/ sunt notate incarearile care nu produc oboseal~ materialului. Pentru
' IncarcarHe care produc oboseala materialului au fost precizate cele doua valon
Voh max ~i V,'/)lnin pentru determinarea caracteristicilor eicl ului de solicitare la care
se face verifieare la oboseala,
(6.19)
6.10.2. Dupa Eurocode 1 ~i 3 valorile de caleul ale actiunilor folosite in

dupa STA.S notat" cu n .(p~~truvincarcarile permanente ~i utile ~i cu "I cornbinatiile de actiuni sunt precizate in tabelul 6.5.
pentru actrunea vantului ~l mcarcarea eu zapada), iar Frep dupa STAS
valoarea normata a incarcarii respective. Tabelul6:5

Actiuni Actiuni variabile 0" Actiurii

Combinatia permanente Actiune Actiune accidentale
6.10.1. Dupa STAS lO'101/0A 77 w sunt prevazute urrnatoarele grupari de in- (Jet de baza 'i'nsoliroare Ad
carcari: ,
fundamentala ErI-. ct~
a) Qrupari fundamentale, alcatuite din incarcari permanente, evasiperma- ~i tral1liltorie) 'Va . Gk 'YQ' Qk 'l'n . 'V,£2k -
nente ~i variabile;
b) Grupfui speciale, alcatuite din iocarcari pennanente, cvasipennanente, va-
accidentala 'YGA • Ch 'l'IQh 'lJf2Qk 'VA . Ak
riabile ~i exceptionale. . seism E.C.p Gk - L'I'ii . Qki 'Y'IlA/:it

1. Pentru verifiearile la starile limi~a ultime:

6.10.2.1. Comblnatii de inciirciiri pentru verificiiri la starile limitii ultime
, 1. a) de rezistenta' ~i stabiiitate
grupal'i de incarcari fundamentale a) Combinatii fundamentale (durabila sau tranzitorie), altele dedit verificari
la oboseala
:E 11.I P
I
+ L n. c: +
I I
11J.! I 11,.v" (6.20)
(6.24)
coeficientul de grupare I1g are valorile:

I1g = 1,0 io cazul unei singure incarcari Vi b) Combinatia ~i eu tncarcari aecidentale A"
I1g = 0,9 in cazul a doua sau trei ihcarcari Vi
/ 2: 'YiJj,4j . Gki + Ad + "VI. I Q",I + L '\If2.j . Qkj (6.25)
I1g == 0,8 in cazul a patru sau mai multe Incarcari Vi
c) Combinatia eu ipcarcari seismice Ad
1. b) grupari de incarcar! speciale

r ~ r c, + + 2: nf . f1; + s; (6.21)
L o;
j:l:1
+ r
j~1
'\If2,i .o; + "Itt ·Al:'d· C6.26)

A Pentru simplificarea calculelor combinatia fundamentala (6.24) poate sa fie

2. La oboseala ml@cuita cu una din cele dona oornbinatii si anurne cu cea care se dovedeste
grupari de tAcarcari fundamentale defavorabiHi _' ,

- pentru efortul maxim L Yo

. .I
·Gki + "101 Qkl (6.27)
J

2: PI' + L c, + L n!'V,'
V' I I
+ V oh max
(6.22) (6.28)
 Tabclul6.8
Valorile coeficientilor partial! 'YFsunt date in tabelul 6.6.
Valorile eoeficientului de combinatie '\jf sunt date in tabelul 6.7. Valorilc coeficicntilor partiali de siguranla "1M privind rczistentcle
In tabelul 6.8 sunt date valoriIe coeficientilor partiali de siguranta 'YM dupa Valori din
EUROCODE 3. Rczistenta Simbol Domeniu de aplicatie EC3-DAN
Tabclul6.6 1,1o
Rezistenta sectiunilor '1m Clasa I, 2 t'i 3
Valori Clasa 4 1,10
Actiuni Simbol Domeniu de aplicare "1M!
ENV-1993-1-1 Rezistenta sectiunii nete in dreptul
"1M2

Actiuni permanente 'Y.c inf

'II' ""I'
efect favorabil
efect dcfavorabil
. I ,0
1,35
gaurilor de surub 1,25

Rezistenta clernentelor "1.111 Rezistenta la instabilitate 1,10

Actiuni perrnancntc 'Ig in" pentru partea favorabila 1,1
compuse din doua par{i 'II' sup pentru partea defavorabila 1,35 Rezistenta asamblajelor "1Mb Asamblare eu suruburi
- rezistenta la forfecare 1,25
Actiuni perrnanente 'Y.I! inf situatii accidentale I,0 - rezistenta 1a intindcre 1,50
'IMr asamblaje nituite 1,25
Actiuni variabile de 'IIJ inf efect favorabil ()
rezistenta subansarnblelor
'lA/II
baza sau lnsotitoare 'IQ sur efect defavorabil 1.5 1,25
de articulatio
'ItJA situatii accidentale 1,0
"1M", Asamblaje sudate
otel Fe 360 1,25
Incarelm care produc 'IF: - I ,0
Fe 430 1,30
oboseala materialului
FE 510 1,35
asamblaje tubulare 1,00
Tabelul6.7
Valorile coeflcientllor 'l)fl actiunile variabile Rezistenta ~uruburilor de .nalla
Starea Iimita ultima 1,10
rezistenta la luneeare Y.wll
Valoarea de Valori Valeri starea limita ultima 1,25
Actiuni
cornbinare '1'0 frecvente '1'1 qvasifrccvenre 'l)f2 1.25
y',,,11 gauri supradimensionate
gauri alungite 1,25
Retele= de eHldh'i Catcoria A 0,7 0.5· 0,3
starea limita de serviciu 1,2(1
Yo;.,\:cv•

Categoria B 0,7 0.5 0,3 Rezistenta la oboseala '1M: detalii accesibile

neimportante I ,00
Categoria C 0,7 0,7 (),6 foarte importante 1,20
detalii greu aceesibilc neimportante 1,1()
Calegoria D . 1,0 0.9 O,X 1,25
foarte importante
/
Categoria E 0,7 n,7 0,6
tncarcari de proba greutatea propric I ,Oll
alte inclircari permanente 1,15
Categoria F 0,7 o.s 0,3
incarcal'i variabile 1,25
Zapada'::* 0,6 (1,2 () ,Cl

Vant** 0,6 0,5 (J ,0

Temperatura 0,6 0,5 (I,n

" categoriile sunt definite in 2.4

,,-.' pot fi modificatc in functie de regiuni geograficc,
 CAPITOLUL 7 In cazul cladirilor, pentru simplifiearea calculclor, gruparile rare (7.3) ~i
frecvente (7.4) pot fi inlocuire cu urmatoarele:

d) L Gki + Qki (7.6)

CAlCUlUl 1;.\ S'rARltE UN\rrA .i
" Rtt NORJ'I\AlE
ALE EXPlOJ.YfA In care Qk,i este actiunea variabila cea mai defavorabila

e) L Gki + 0,9 L Qkj (7.7)

i j~1

in care suma se extinde la toate actiunile defavorabile.

7.1. In STAS 101Ol/OA-77 sunt precizate gruparile de actiuni la care se
tntocmesc caIculele la startle limita ale exploatarii normale ~i anume:
a) Verificari sub lncarcarile totale de exploatare
(7.1)
b) Verificari sub efectul fractiunilor de lunga durata a incarcarilor
7.3. Verificarile la starile lirnita ale exploatarii normale se refera la:
- deforrnatiile sau sagetile, care afecteaza aspeetul sau exploatarea cladirii;
- vibratiile, oscilatiile sau deplasarile laterale care provoaca inconfort ocu-
pantilor constructiei sau stricaciuni a obiectelor depozitate In cladire;
- deformatii, sageti, vibratii, oscilatii ~i deplasari orizontale care cauzeaza
stricaciuni finisajelor sau elementelor nestructurale,

L r, + L c, + L nfV j• (7.2)
Pentru evitarea depasirii aces tor stari limita este necesara limitarea defor-
matiilor, sagetilor ~i vibratiilor.
Coeficientul de grupare I1g are valorile: Valorile lirnita ale deformatiilor date in tabelul 7.1 sunt valori empiriee,
destinate a fi comparate eu rezultatele calculelor ~i nu trebuie interpretate drept
1,0 In cazul unei singure incarcar! V
criterii de perforrnanta.
0,9 In eazul a doua sau trei Incarcari V j

Tabelul7.1
0,8 In cazul a trei sau mai multe Indireari Vj.
Valorile limita- rccomandate pentru sagetile verticale
La starile limita ale exploatarii normale pentru veri fica rile sub efeetul Inear-
carilor totale de exploatare se considera eel mult doua Incarciiri V. Limita (vezi fig. 7.1)
Conditii
0 m ux 02
7.2. In EUROCODE 3 sunt prevazute trei tipuri de grupari de actiuni pentru
Intocmirea eaIculelor la starile limita ale exploatarii normale, Accperisuri III general (sunt accesibile numai personalului
de lnrretinere) U20() U2S0
a) Combinatii rare
Plansee In general (In cazul plasarii unor rnasini pe planscc,
L Gkj + Qkl + L 'Vrlj ·Qki (7.3) sageli mai mici) ~i acoperisuri accesibile U2S0 U300
j j»

b) Combinatii frecvente Plansee care suporta inchideri (zlduri din materiale fragile sau rigide) U2S0 U350

L G ki + '1'1.1 . Qk I + L 'V2i . Qki (7.4) Plansee care suporta stalpi care au 0 influenta asupra structurii
.i j>1 pc care 0 suportii Ll4(lO USOO

c) Combinatii quasi permanente In cazul cand On, ax arc 0 influcnta asupra aspectului cliidirii U2S0 -

L o; + L
.i
,
.i~1
'1'2'.1.1 -a: (7.5)
La calculul sagetilor, trebuic sa se tina seama de efectele de ordin ul II ~i
Notatiile ~i valoriJe '1' au fost definite In capitolul 6. de rigiditatea la rotatie a prinderilor semirigide.
,)':;:1_
 --------- --_ Fig. 7.1. Sageata maxima a armonice. Frecventele proprii ale structurii sau parti ale ei, trebuie sa fie suficicnt
....
--- r; riglelor de diferite de cele ale surselor de excitatie pentru a fi evitate situati: de rezonanta.
------~- Vibratiilc ~i oscilatiile structurilor trebuie sa fie limitate pentru a inlatura
un inconfort al utilizatorilor.
La planseul pe care se circula normal (birouri, locuinte, hoteluri etc.) free-
venta proprie cea mai scazuta este de 3 cicluri/secunda, conditie care este satis-
Conform notatiilor din figura 7.1 sageata maxima rezulta din: facllta daca 0, + 02 < 28 mm.
In cazul planseelor puternic circulate, pe care se danseaza, se sare, se
omax = OJ + 02 - 00 (7.8) deplaseaza I'n cadenta etc. frecventa proprie cea mai scazuta este de 5 cicluri pe
In care:
secunda, conditio satisfacuta dad OJ + 02 < 10 mm.
omax - csre sageata In stadiul final masurata In raport cu dreapta care uneste o analiza dinarnica poate sa fie necesara pentru a dovedi eli acceleratiile
cele doua reazeme ' ~i frecventele susceptibile a se produce nu sunt de natura sa provoace sentimente
00 - este contrasageata data grinzii la montaj (stadiul 0) ncplacute utilizatorilor ~i nici defecte instalatiilor.
0, - cste variatia sagerii grinzii sub actiunea mcarcarilor perrnanente, ime- Structurile foarte suple, cu Inaltimi mari trebuie analizate la efectul actiunii
diat dupa punerea sub sarcina (stadiul 1). dinamice a vantului atat In ceea ce priveste vibratiile In directia vantului cat ~i
o~ - variatia sagetii grinzii sub actiunea incarcarilor variabile si a cresterii cele normal pe aceasta directie, asa cum s-a ararat In paragraful 2.6.
In limp din actiunea Incarcru:ilor perrnanente. "
Pentru grinzile In consola, valorile maxime ale sagetilor se iau pentru
L = 2ic·, cu lc-Iungimea consolei.
In figura 7.2 sunt date deplasarile maxi me intre nivele si pe I'naltimea totala,
la cladirile cu multe niveluri.
Efectele dinamice de care trebuie tinut seama In starile limita ale exploa-
tarii normale sunt vibratiile provocate de masini ~i oscilatiile datorate rezonantei

. h h
d"mllx-_o dimax .. 250
420

•
.t=

Fig. 7.2. Deplasarile maximo pc nivelc ~i pe Iniiltimea totaIa:

a - inclusiv actiunea vanlului; h - I1irii actiunea vllnlului
 CAPITOLUL 8 095 ~~ 092 090 112 1 02
1,0 1,00 1,00

0,52 0,90 0,5 3 0,85 \25 0,5 2 082 112 102

0,4 8 0,4 7 0,48 0,50
CAlCUlUl CADREtOR CU NODUrtl RIG)fJE
0,5 o 090 0, SO 080 120 0,5o 080 110 102
O,SO 0, SO 0,50 0,50

o,so 090 0,5 o 080 120 0,5 o 0,80 1,10 1,00

0,5 0 0, 50 0,50 0,50

0,50092 o 080 115 0,5 0080 105 100

8.1. GENERALITATI 0,5 0 o:~ 0,5 0 0,50

0,52 0/90 o;.iJ 0,83 1,15 O,SO 083 105 100

0,4 8 o,so 0,5 0 0,50
Asa cum s-a ararat tn capitolul 5, structurile de rezistenta formate din cadre
rigide pot Ii folosite la cladiri cu pana la 20-30 niveluri. Pentru rnarirea rigiditatii, 0,5 6 092
0,4 4
I oS2 0,90
o',41
1,10 0,59085
0,46
0,50
100 100
0,50
i
I
mai ales la cladirile cu ~i mai multe niveluri, introducerea unor contravantuiri
verticale sau diafragme, In planul transversal in cazul unor cladiri In plan de
I
forma unui dreptunghi alungit, sau ~i in planul longitudinal, cand forma in plan
0,2
3,.,. o.2~ 77
"
0,2
~" ",p,25 I
a cladirii sc apropie de aceea a unui patrat, sunt solutii indicate. Introducerea unor Fig. R.I. Coeficienti pentru dererminarea momenrelor din indirciiri vcrticale
contravantuiri in planul longitudinal al stalpilor este neaparat necesara cand
legaturile dintre riglele longitudinale ~i stalpi sunt realizate ca articulatii.
In cazul cladirilor la care In planul unor cadre transversale sunt introduse
contravantuiri verticale sau diafragme, struetura de rezistenta a cladirii va fi
fermata din doua tipuri de sisteme ~i anume cadre transversale de forma unor
grinzi verticale cu zabrele ~i cadre rig ide legate de primele prin elementele
dtW11J....--..--
orizontale, planseele cladirii, elemente eu 0 foarte mare rigiditate in planul lor.
t ~~~~~--~r7
Prin aceste legaturi orizontale la nivelul fiecarui etaj deplasarile orizontale ale
~~ O'5_w~'I~w
cadrelor rigide sunt limitate de deplasarile orizontale ale cadrelor contravantuite.
Din conditia de egalitate a deplasarilor celor doua sisteme se obtine rnodul 0,5 (W1· W2) O,5(W,.~ ~ 3
de repartizare a lncarcarii orizontale totale pe eadrele contravantuite ~i pe eele
.~1' O,5W2)hll
necontravantuite. n-1
Calculul cadreJor eu nod uri rigide se conduce cu metoda deforrnatiilor. 0,52:: WI

Pentru simplificarea calculelor se admite ca momentele de inertie sunt constante -...l

pe lungimea barelor, se neglijeaza influenta fortelor taietoare ~i intr-un caleul 'de Wn
ordinul I ~i a fortelor axiale asupra deforrnatiilor.
l1f'-_, n

I_~
O,52:Wj
Problema cea mai dificila, ca de altfel cea care intervine la rezolvarea
oricarui sistem static nederminat, este stabilirea rigiditatii tuturor barelor care LW;';"
alcatuiesc structura de rezistenta a cladirii. Aceasta se face pe baza unor metode
aproximative de predimenesionare.
Pentru cadre Cll 0 alcatuirc regulata cu una, doua sau trei deschideri, pentru
l"f W

lncarcarile verticale sunt dati cocficientii eu care pot. fi determinate momentele I--
de la capetele barelor, stalpi ~i rigle. Momentele In nod ale riglelor se obtin
Fia. 8.2. Cocl'icienti pcntru doterminarca rnornentclor din inciirdiri orizontalc
Inmultind eu coeficientii dati In figura 8.1 rnomentele de incastrare pcrfecta. ~ ,.
Momentele In cele doua sectiuni de prindere In nod a fiecarui stalp sc obtin
inmultind momentul de prindere al riglei ell coeficientii dati In diagrame. La
cadrele cu dona ~i trei deschideri, momentele In cele doua sectiuni de prindere
In nod a stalpilor din sirurile interioare se obtin inmultind difcrenta dintre mo-
mentul de incastrare perfecta a rig lei co deschidere mai mare, din incarcarea
rotala (g + p) ~i eel al riglei cu deschidere mai mica din incarcarea permanents
(g), co coeficientii dati In figuri.
Fortele axiale In stalpi pot fi deduse tara greutate. In afara de greutatea
total a care actioneaza deasupra nivelului considerat se va considera si incarcarea
utila pe toate etajele soperioare nivelului considerat, tinand seama de reducerile
admise de STAS pe Inaltimea cladirii (vezi paragraful 2.4)
Pentru deterrninarea aproximativa a momentelor In rigle ~i stalpi ~i a for-
telor axiale din stalpi din incarcarile orizontale sunt prezentate diagrarne In
figurile 8.2 si 8.3. Cu exceptia nivelului inferior al cadrolui la care sectiunea cu
moment nul este situata la 0,75 h fata de baza stalpului', in toate celelalte panoori
sectiunea cu moment nul se afla la jurnatatea din inaltimea panooloi. In diagrama
din figura 8.2, sunt date relatii pentru determinarea momentelor In rigle ~i stalpi
~i forte axiale in stalpi la cadre cu 0 singura dcschidere. in diagrama din fig. 8.3,
sunt date relatii ale acestor marimi statice pentro cadrele cu doua deschideri. La
determinarea fortelor taietoare pe stalpii din sirurile exterioare ~i sirul interior s-a
tinut seama de rigiditatile diferite ale acestor stalpi prin coeficientii a. In acest
=
caz este evident 2 at + a2 1. Ca ~i In cazul cadrului cu 0 singura deschidere
s-a acceptat ·cii sectiunile co moment nul sunt situate la jurnatatea Inaltimil
panoului la toti stalpii, interiori ~i exteriori, cu exceptia panoului inferior la care
aceasta sectiune se afla la 0,75 h fatii de baza stalpului.

8.2. CALCULUL ELASTIC DE ORDINUL I AL CADRELQR CU NODURI

RIGIDE [8.1], [8.2], 18.3],[8.41,(8.5], [8.6], [8.7]

Calculul elastic' al cadrelor cu nod uri rigide se conduce cu metoda defor-

rnatiilor. Pentru sirnplificarea calculelor se admite ca momentele de inertie sunt
constante pe lungimea barelor ~ise neglijeaza influenta fortelor axiale ~i taietoace
asupra deformatiilor.

8.2.1. NECUNOSCUTE SI REGULI DE SEMNE

Barcle structurii se considera perfect incastrate in nod uri ~i deci tangentele

4
c(10.75h2:Wj
la axele dcformate ale barelor in nod se rotesc toate cu acelasi unghi <p fatii de
1 ;.
axele initiale (fig. 8.4). Exceptio de la aceasta regula fac barele care sunt prinse
Fig. X.3. Cocficienti pcntru determinarea rnomcntelor din indird'iri orizonrale I'n nod prin articulatii.

256 17 - Cliidiri tnalte cu scheiet din otel 257

 ., forta axiala Neste pozitiva ca efort de compresiune.

16 @ ® In schema cadrului (fig. 8.4) fiecare bara va fi reperata printr-un numar si

17 18
prin numerele de ordine ale nodurilor de capat. '
® 13 @® 14 0@1 5
Q)
10 ®® 11 CD@1 2 8.2.2. RELAp:I rNTRE MOMENTELE LA CAPAT DE BARA ~I DEFORMATII,
LA BARA DUBLU INCASTRATA
@
7 Q)@8 @@ 9
~@
4 CD @5 CD@6
8.2.2.1. Momentele in functie de rotirile nodurilor (fig. 8.6). Aplicand
legea Mohr se obtine:
@1 ® 2 ®.",..3
",... "'i
EI. = M ik . 'ik 2 (8.2)
ik <Pi 2 3

Fig. H.4. Reguli de semne (8.3)

Ca necunoscute ~i reguli de semne se considera:

- rotirile nodurilor, <P, sunt pozitive cand rotirea se produce In sensu I acelor
ceasornicului. ~~~------~~~--------~~k
Mki
- momentele de capat de bara, sunt de asemenea pozitive, cand, rotesc In
sensul acelor ceasornicului. Fig. 8.6. Diagrame de momente
si deformatii
-. r.ot~il.e.axvelorbarelor, y, sunt de asemenea pozitive, cand rotirea axei fata
de pozitia Illltiaia se produce 10 sensul acelor ceasornicului (fig. 8.5).
Deplasarile nodurilor fiind mici se poate scrie:

(8.1) Explicitand momentele 10 functie de necunoscutele <Pi si <Pk ~i notand:

EI.,
-", .4 = A.,k (8.4)
Ik

Elkl
-,- ·2 = s; (8.5)
ki
se obtine:
Mik = Aik • <PI + Blk . <Pk (8.6)

Mki = Alii' <Pk + Bkl . <Pi (8.7)

8.2.2.2. Momentele in functie de rotirile nodurilor <P ~irotirea '\jf a axei

barei (fig. 8.7).
Mil; "ik 2 Mki ·jik I
Ellk (<Pi - 'Viii) = 2 3 2 3
(8.8)

Mk/ "k/ 2 Mil; "1;1

Fig. H.S. Rcguli de sernne st; (<PI; - '\jfkl) = 2 3 2 3.
(8.9)

258 259
 Fig. 8.7. -Diagrarne de f!lomente 8.2.4. VALORILE FINALE ALE MOMENTELOR DE CAPAT DE BARA
.~i deformatii

Valorile finale ale momentelor se obtin din insumarea valorilor partiale:

a) 1n cazul cadrelor cu nod uri fixe:

Mik = Mg + Aik . <Pi + Bi" . <p"

}, ' (8.13 a)
. 'k Mki = Mk)i + Aki '<Pk + Bki . <Pi

'~~l k
•
b) in cazul cadrelor cu nod uri deplasabile

Mik

Mki =
= M~k

M2i
+

+
Aik . <Pi

Aki •..<Pk
+

+
Bik . <Pk -

B",' <Pi -
Dik . 'lfik

Dki . <P"i'
} (8.13 b)

Explicitand cele doua momente Mik ~i MId' In functie de <Pi, <PK ~i 'lfik' Cll
notatiile (8.4) ~i (8.5) ~i not and In plus Fortele taietoare rezulta din:
£1",
6 ~ = A ik + B ik = Dik . (8.10)
ik
(8.14)
Mik = Aik<Pi + Bik<Pk - Dik . 'lfik
(8.11)
Mki = Aki . <PI<+ Bki . <Pi - Dki • 'lfik (A + B)!Pi + (A + B)!Pk - 2 (A + B) ljIik TO
T,o" := + ik (8.15)
Ii"

8.2.3. MOMENTELE DE INCASTRARE DIN.INCARcAREA DlRECTA

introducand 'lfik := _{6 := ok - °i iar A' si B prin (8.4) si (8.5) relatia devine:
A RIGLELQR CADRULUI ik Ii" " •

Notand cu Q = q . I incarcarea totala, mornehtulde incastrare perfects (8.15 a)

rezulta din relatia (8.13)
M~ =. M1~= alQ ·l,k . (8'.12)
in care valoarea coeficientului 0.1 In functie de modul de repartizare a lncarcarii
q .pe rigla este data ln tabelul 8.1 ,j
. "8.2.5. RELATII INTRE MOMENTUL DE CAPAT DE BARA ~I DEFORMATII
Tabelul8.1 LA BARA INCASTRATA LA UN CAPAT ~I ARTICULATA
LA CELALALT CAPAT

8.25.1. Momentul in functie de rotirea nodului (fig. 8.8)

(8.16)
~-

/I p '/1 p cu:
2 if 112 QI/16 = O,0625.Ql 2 '11/2 QIlIO,66 = O,0937.QI (8.l7)
3 if I/3 Q11I3,5 = O,074I.QI 3 41/3 Q1/9,00 = O,IIII.QI
4 if 1/4 ' Q11I2,8 = O,07!lI.QI 4 114 Q1/8,53 = O,II72.QI
co QII12 = O,0833,QI 00 QI/H,OO n,1250 QI (8.18)
,
\

260 261
 ...... Fig. 8.8. Diagrame de momente ~i de- Se obtine asadar un sistem de ecuatii liniare de tipuL (8.23) al carer numar
Mik
J====::=:::::::::::::::~~J
i. .~
......
----lik
k
forrnatii
este egal eu numarul nodurilor ~i deei egal ell numarul necunoscutelor <po Daca
nodurile structurii nu au deplasari pc orizontala, deci este 0 structura cu nod uri
fixe sistemul de ecuatii (8.23) este suficient pentru rezolvarea problemei.
l~~~:I:T::::~~~
__ --~k
in cazul structurilor cu nod uri deplasabile pe orizontala (din incarcar!
~ orizontale sau Incarcliri verticale nesimetrice) apar ~i necunoscute '\jf reprezentand
8.2.5.2. Momentul in functie de rotirea nodului ~i rotirea axei barei rotiri ale axelor stalpilor. Neglijand efectul fortelor axiale asupra deforrnatiilor,
(fig. 8.9) rezulta ca deplasarile orizontale ale nodurilor de III acelasi nivel al structurii vor
fi identice ~i deci Inclinatiile axel or stalpilor de la fiecare nivel vor fi aceleasi,
Numarul necunoscutelor '\jf va fi asadar egal cu numarul etajelor cladirii.
Fig. 8.9. Diagrame de momente {ij de- L ~-----~I-ik------:::::~ ..k Sistemul de ecuatii (8.23) va fi completat cu un sistem suplimentar de tipul:
forrnatii
LH= O. (8.24)

Ecuatiile de tipul (8.24) VOl' fi scrise pentru fiecare etaj. in aceste ccuatii
intervine soma fortelor orizontale exterioare L Wi considerate forte concentrate
(B.19) In nodurile structurii, care actioneaza deasupra sectiunii pentru care se scrie con-
=
ditia "£ H 0 ~isuma fortelor taietoare din stalpii sectionati ai nivelului respectiv.

(B.20)
(8.25)

8.2.6. MOMENTE DIN fNCARCAREA DIRECfA PE RIGLA INCASTRATA Cu notatiile din figura B.10 pentru sectiunea orizontala prin cadru, la etajul
IN NODUL i ~I ARTICULATA IN NODUL k III, se obtine

Notand cu. Q = ql incarcarea totala, momentul de incastrare rezulta din (8.26)

relatia (B.21)
(8.21) (8.27)
Valorile eoeficientul 0.2 10 functie de modul de repartizare a 10elirciirii q pe rigla
sunt date in tabelul B.1. .

8.2.7. VALORILE FINAL? ALE MOMENTULUI DE CAPAT DE BARA SE OBTIN

PRIN INSUMAREA VALORILOR PARTIALE

(B.22)

8.2.8. SCRIEREA ECUATIILOR

Pentru fiecare nod al strueturii, din. conditia de eehilibru se serie care 0

ecuatie de forma:
~M=O. (8.23) Fig. IUO. Schema de calcul

262 263
 Neexistand 0 incarcare directa pe stalpi, fortele taietoare pot fi exprimate Fig. 8.11. Schema de calcul
In functie numai de momentcle de capat Mk ~i Mi: (J) 16
15

13 ® 14
(8.28)
(2)
concret In cazul sectiunii prin etajul III (fig. 8.10) 11 '12

9
®
M7.IO + MJ().7 MR•II + MI1.8
M 9.12 + M
T7
.
III = I
'11/
; Tu. II
n
= hll/
T9,12 = - ___;~-__;.:::..:...
12.9
7
IIIJ1
(8.29) 5
inlocuind momentele Mik~i Mid prin relatia (8.11) ~i (8.12) suma fortelor taietoare
din stalpii etajului rrr
In functie de necunoscutele <Pi, <Pk ~i 'l'ik rezulta: 3
1
~ A7_1O + B7_10
L TII/ = h 11/ (<P7 + <P1O
. - 2'1'11/) +
De exemplu pentru cadrul din figura 8.11 pentru nodul 7 din Incarcarea
All_II + BlI_1I A _
9 12
+ B9_12
uniform distribuita pe rigla 3 ecuatia (8.23) va fi:
+ h
III
(CPx + CPII -2'1'11/) + hll/
. (<P9 + <P12 - 2'1'11/) =
M7•lI + M7,5 + M7•9 =- M~.K (8.31)
D7_IO, D _
K II in care MO este mornentul de incastrare perfecta (valoarea din tabelul 8.1).
= -h-11/ (CP7+ <PilI - 2'1'11/) + -II-'(<Pll + <PII -2'1'11/) +
III Ialoc~ind momentele de la capetele de bara prin relatii de tipul (8.6) ~i (8.7)
D9-12 ecuatia (8.31) devine:
+ -h- (<pI) + <P12 -2'1'11/) (8.30)
III A7-S<P7 + Bg-7 . <Ps+ A7-5~7 + BS-7 . <P5+ A7_9 • <P7+ B9-7<P1) = - M~_g (8.32)

~i ecuatia (8.25) poate fi scrisa pentru etajul III, fiind astfel obtinuta legatura adica
dintre necunoscutele <P ~i 'I' ~i fortele exterioare orizontale W;. (A7-S + A7-5 + A7-9)<P7 + Bg_7 . <P8+ BS-7 . <ps + B9-7 . <PC) =- M~_R (8.32 a)
Cate 0 ecuatie de tipul (8.25) se poate scrie pentru fiecare etaj. Acest sistem
Pentru simplificarea scrierii suma termenilor din paranteza se noteaza cu
de ecuatii egal .cu 'numarul necunoscutelor '1', Impreuna cu sistemul de ecuatii
A7.8 + A7.S + Au = 57 ~i ecuatia (8.32 a) devine
(8.23) egal c"u nurnarul nodurilor n ~i deci egal cu numarul necunoscutelor cP,
formeaza un sistern de 11 + e ecuatii suficient pentru determinarea valorilor (8.32 b)
necunoscutelor <P ~i '1'. Mai mult, din sistemul de ecuatii (8.24) necunoscutele 'I' . Deoarece incarcarea respecta simetria sistemului geometric, se poate scrie
potfl exprimate In functie de necunoscutele cP ~i fortele exterioare orizontale W; evident: <j)7 = - <P~~i In ultima forma ecuatia (8.32) va fi:
asrfel ca impreuna cu sistemul de ecuatii (8.23) se obtine un nou sistem de 11
(8.32 c)
ecuatu tn care apar numai necunoscutele cpo Acest sistem poate fi rezolvat pentru
cele doua tipuri de incarcari, verticale ~i orizontale, actionand impreuna sau Ecuatii de aceasta forma pentru cadrul di~ figura 8.11 vor rezulta pentru
separat pentru fiecare Incarcare. toate nodurile de pe stalpul din partea stanga (3, 5, 7, 9 .....).
Pentru nodul I .ecuatia (8.23) va f
(8.33)
8.2.9. CADRE CU NODURI FIXE
In tabelul 8.2 este prezentata matricea coeficientilor necunoscutelor <Ppentru
cadrul cu nod uri fixe din figura 8.11. . 'A

in cazul cadrelor cu nod uri fixe intervin nu~ai necunoscutele cpo Ecuatiile Valoarea rnornentului de incasrrarc perfecta a riglei At" se va determina, tmand
:8.23) scrise pentru fiecare nod al cadrului formeaza un sistem de ecuatii lineare seama de modul de repartizare a Incarcatii (tabeJul 8.1), din incarcarea per-
suficienr p~Rtru determinarea ,nccunoscutelor. manenta g ~i incarcarea utila, redusa daca este cazul, eu coeficientul a. (par. 2.4).
264 265
 ..--,
>~
o
..--, o ~
00 e
<-
00
-.....-
C'! 0)
00
-.....- "'0
0)
';:;'
I o
L4 9tj 54 "4 h4 Z4 ~41 c::
.,E
..... ..... ~ cO ftc
-4' N ....,. ",'I'
co r::
<-
"0

-s -
t-~

- -- - -_
'<t c:: I-;

> > > ~ ..--, <Cd

;> o
+ Cd

~ ::: 0- r-
~
1'"--,

IV ", .....
A
:; l I
e-"'.

"
't' +
~
s: Q~I(,l
+ +
+ ....
~- e- .... ~-
N
o
II
~- ~6;'
I
Q'"
XI
- I

'-'1 :::: Q'" ..:::

-l:::

II
-
::::
+
·c
o
:J
"'0
c::
V'W -
..:::~I'<t
o 00
...... -.....- II
~- Q)
;c;
.....
<1.)0

II ...... ""_II
Q'" ..:::
-
:::: II

><:<j
:J
"0 o
>~ "0
....,. ....,. -0 ......
-0 co .....
C>
!.:::! ..... .-, :5
Q)
0 om 01.1"1' or-: oa-' o~ ... o~~f 0.- 1.1"1 N
G5
L 0
L L L L Q)
o
L L L
, I I I I I I
I-;
..::!
......
.. ~.
o ~
1.1"1
.-
I'T)
.-
1.1"1' co
!,Q ....
Q)
.~
9- a; ,),0 "'0 o
;>
o
I'T)
...-- ~ 1.1"1
...--, g ~
~ <'""'
.:;:: ~'
I'T)
.- ~
,5P II) CI')
-c
a-
...--,
N
....J
I'T)
0..
~
,£
...-- ~~ UJ
cD ,if I
II) c
C>
a- r- ...--
a-'
~,
..-:. ~
~ ID
ID
$ ID
a-
c
o
'~ z
I'"--

s-
'1.1"1
r-'
ID
ID
.
I'"--
a-
r-'
ID
II
h=> B
Vl
I'll
~ 0::
~
In
c:l
II)
II)

1.1"1
Vl
. elf'
r-

'_
2 -i2'
~
U
c::
o
9-
I'T)

;;;
eo
eo
~
.
I'T) ID
LrP
-0'
g ;;
§ ''_ -
<'I
00
Vl E 'S

.:;: I'T)
.- I'T)
.-
« eo
-0 .-
0 .- I'T) In r- a- .-
I'T)
.- .....
lJ"I

z
 ~i In mod analog
'3- .- .'3- .-
(8.40 a)
"'W~ "'~
3:
_,,~~ "'W~ NIAl~
s ~~
.c::NI~
, ~~.
~I~ ,
.c::1~, ~~ ......c::1~
, .....
Ecuatia L M.=:= 0 pentru nodul 7 este: . I I I r 3:
s. ",t} ~-
M7•8 + M7,5 + M7.9 = 0 "
0
r-~-
.c1~ .cl~ '.'
",t;:-J- :i'
~~~ mlAJ-
'3 N~~
'3
£"I~
~I~ ~I-:r .~~
, ..;ol~ I
~i utilizand relatiile (8.6), (8.11) ~i (8.12) se obtine: . I I I

~1.
I I
m
A7-8 • <i>7 + ·BIl-7Cf>g + A7-SCf>7 + B7-SCf>7 -D7_S'\jf11l + A7-9<i>7 + B7-9«>y - D7-9'\jfIY = 0 , ~N ~~i
<-;.

(8.41) s:
LJ'l

I I I. I I I Cl <I:
+
-
~ N

Inlocuind in aceasta ecuatie necunoscutele '\jflll ~i '\jfIY prin relatiile (8.40)

- ~
.....
m
~o
In
0'
I
eli"
~i (8..40, a) ~i avand tn vedere din nou Cf>7 == <1>8 se obtine ecuatia (8.42)
~N ~- pi Cpi, '" mN
LJ'l~

i~ ~j
Cl .

D7-8 • Cf>7 + A7-5 Cf>7 + B7_5 Cf>s -

DS_7
~ Cf>s ~
DS_7
~ Cf>7 + A7_9 . Cf>7 +
en
c:F' I r I I I f .-, ~
I·
(!J_ ~N'
I

~ _'0 vi'
s 4 en ,51 .s:
_ hI/I

4 I~ hI JI
4 L ~
"
(8.42)
..- '~N ~ , ~lN
_f- ;I~· .. 0

I.
C>\:

ordonand termenii:
I.
~ I ·1 I ..... ~I
- .....I.
...... I :,.N
I

,
..... ::
.. 0: 0-.-
<I: '-'N
m
co C 1 rll

·cfiN
~ ;-1,
~~ .
- I
~
<I:
......
0
:;"N
, giN
i I .j'- ..... 1 I
9- I
0-
r-- • .0
'";
<7-
Cl "'I"'>1
.....
0-_

cIl
1

al 0
(8.42 a) t--;, .....- ~
I
gN « .~ <7-
+ 0
~ ('S'

~~
Dupa rezolvarea sistemului de ecuatii se determina valorile necunoscutelor ~
"

I I
r-- <I:
~ ..

~i
+ ."""'
I'

N
f
r-
I I I
'\jf din relatii de tipul (8.40) ~i apoi rnomentele In sectiunile de capat ale .stalpilor LJ'l- "'0 0--
eu relatiile (8.l3 a) ~i (R.l3 b). .. en ~I t;O

Fortele taietoare din stalpi rezulta din relatia (8.35). .

~iN e-.
vf
< 0
o-;i
'" N t'N
'~i Cl
Ill- tabel ul 8.3 este prezentata matricea coeficientilor pentru cadrul din figura
8.12, cadru eu stalpii articulati In fundatii. .
LJ'l
s- I I .P ",' ,
LJ'l
I I 1 1
,. 1 :

dr'
LJ'l
• "'11
-.00
Lri
o
N'
r--
co
!

In tabelul 8.3 a este prezentata matricea coeficientilor In cazul stalpilor

incastrati In fundatii Cf>1' = Cf>2 = o.
~.
'giN .•
'" "'I
~~

+
~
~"N
Cl 'ifN
LJ'l
.

I I - I .;. I 'I
i

I
m <I: _I I
I
m
I
m- ~ _0rON
~ 1 'cf{" ;

8.3. CALCULUL ELASTIC DE ORDINUL II A,L CAI)RELOR

CU NODURI RIGIDE ..-
9-
51N ~lN
I I I I I I
..
I
m I......
m-
<"- eo
Calculul elastic de ordinul II al cadrelor cu noduri rigide se conduce cu '0
..- m r- ...... ",
.....
LJ'l
G LJ'l
~.:
0-. .- .-
metoda deforrnatiilor pe schema deforrnata a strueturii. Pentru simplificarea Z

caleulelor se adrnite eli momentele de inertie sunt constante pe lungimea barelor

268 269
 ~i se neglijeaza influenta fortelor taietoare asupra deforrnatiilor nu ~i a fortelor
axiale [5.8].
Ca neeunoscute ~i reguli de semne raman valabile eele precizate in 8.2.1.
\QH~
e ~
"'1AI~ ~~
.f<1..,
, ~I,.. .rl~ 8.3.1. GRINDA DUBLU lNCASTRATA
I

e--
e
W~
~
lI'lW-
~
-.#w-
~I.., 2~
I
041 .
.r:.~
I
Pentru grinda dublu tncastrata, cu incarcarile ~i deformatiile
gura 8.13 momentul in sectiunea x va fi:
aratate in fi-
I

M(X) = M;k + I;k . X + D· w (x) - q ~/2 (T - ~:) (8.43)

q_

Fig. !L13. Schema de calcul

derivand de doua ori in raport cu x ~i inlocuind M(x) = - EI,tV se obtine ecuatia

diferentiala
(8.44)
introducand:
E = I ro
VEl (8.45)
se obtine:
(8.46)
eu solutia
. x x x (847)
w = C1 Sill E , + C2 cos E , + C3 E , + C4• •

Cele pentru constante vor fi determinate In functie de necunoscutele <P ~i

'If din urmatoarele conditii:

m
9-
x = 0, w (x = 0) = W'i= = °
x = 0, w' (x = 0) = <Pi = (8.48)
o x = l, w (x = l) = /). = 'lfi = C, sin £ + C2 cos E + C3 £ + C4
o
z
x = l, w' (x = l) = <Pk =

271
no
 Fortele taietoare de ordinul IT la grinda dublu incastrata, rezulta din urma-
Din conditiile specificate mai sus sunt obtinute urmatoarele expresii pentru
cele patru constante de integrare: " toarele relatii:
Tik = _ ETw'" (0) - Dw' (0) (8.58)
C ;, I 1 (cpj - CPk) (1 - cos £) + (Vjk - cp;) £ sin £
I € 2(1 - cos e) - £ sin e Tkl = _ Elw'" (I) _ Ow' (I) (8.59)

C = /1 (cpj - CPk) (£ - sin e) + (Vjk - CPj) £(1 - cos £) introducand In derivatele w'" ~i w' constantele (8.49) ~i ordonand termenii se
2 . E 2 (I - cos e) - £ sin e = _ C4 (8.49)
obtine
C = I _!_ (cp; - CPk) (1 - cos £) - \lfll. ·£·sin £ (8.60)
3 s 2(1 - cos e) - £. sin e

Relatiile pentru momentele de capat ale grinzii dublu incastrate de ordinul

1n care. pentru tncarcarea q uniform repartizata
-0 -0
doi rezulta din relatiile: Til _ ql _ M ik + M kl (8.61)
2 I
Mjk = M (0) =_ Elw" (0) ~i Mki =_ M (I) = + Elw" (l) (8.50)
lk -

pentru tncarcarea cu forta concentrata P

introducand 1n aceste relatii constantele prin expresiile de mai sus si ordonand
termenii in vederea obtinerii unor relatii de tipul (8.l4 a) ~i (8.15 a) se obtine: (8.62)
Mik = Aik . <Pi + Bi/I<Pk_ (A'k + B,k) 'l'lk + M I~ (8.51)

Mkl = Akl . <Pk + Ski' <Pi _ (Akl + Ski) 'l'jk + M f~ (8.52)

In aceste relat.ii marirnile A ~i B rezulta din urrnatoarele expresii: 8.3.2. ORINDA INCASTRATA LA UN CAPAT $1 CU ARTICULATIE
LA CELALALT CAPAT
A = EI A' _ EI £(sin £ - e cos e) EI 1 - eKt) EI
, _ I' 2(1 - cos e - e. sin e == -, 4 1 _ eYt's ~ € = 0 A = 4 -,
Se poate proceda in mod analog 1nlocuind 1nsa ultima ecuatie din sistemul
B = EI B' = EI e (£ - sin £) EI
:::::-2
1 - J7~() ~€=OB = 2' EI (8.48) cu ecuatia:
, '2 (I - cos e) - a- sin e _, I - eYt's 1 .
M, ~ . ~ (8.63)
(8.53) ___E_ = ~ w"'(I) = C1 2' Sin € + C2 -/2 cos € = O.
EI , 1
Momentul de Incastrare perfecta de ordinul II la grinda dublu incastrata
,rezultli din relatiile Dupa determinarea constantelor, ca ~i 1n cazul precedent, expresia momen-
_ pentru 0 incarcare uniform distribuita q tului Mlk rezulta din relatia (8.50)
(8.64)
Mi~ = _ ql? £~ [1 _ t(A" _' B')J (8.54)
in care

(8.55)

- pentru 0 tncarcare cu 0 forta concentrata P la distanta ~l de reazemul i

pentru e= 0, C = E; ·3 (vezi 8.17)

~i ~'l de reazemul k in cazul unei indirdiri q uniform repartizate (fig, 8.14 a)

-
M~) = _ q12-' I (8.66)

M;i ~ _ PI e~ [(s:~n ££~ _ ~,) A' _ (~~1 £e~ _ ~) BJ (8.56)

in cazul unei forte concentrate P (fig. 8.14 b)
Ik 2A'

Mkl,il,.=+ PI -£2I [(Sin

--~ £~ ) A'- (Sin
-_'i:1
£~ ) B'J1 • (8.57)
-
M~l
Ik
=- PI -£2I (Sin;
-,-
Sin £:
- 'i:') I.
'::>
(8.67)
sin e 'si n £ '::>

III - Cladiri tnalte cu schelet din OleI

273
272
 Fig. 8.15. Schema de calcul

, r
( Ir I ,( \ -t- I - .'\1'(\ -
Fig. 8.14. Schema de calcul
r '11.1 °1 f7
Fortele taietoare rezulta aplicand !elatiile (8.58) ~i (8.59)

In lementul de bara scos din structura intre nodurile ..i - k,. in

(8.68) _ sistemul
1

Pentru e 4: - A

in care de axe local (figura 8.15), relatia dintre solicitliri ~i deforma~ll sensa 111 rorma
-0
TO = TO - Mik (8.69) matriceaUi este
(S] = [k] . [v] + [S] (8.70)
v. ik ., \ ik l'
este forta taietoare -la gri~da sirnplu rezemata ql!2 respectiv PS'. In care ' . f . d -t L T e i M
[S] _ reprezinta matricea coloana a celor trei e 'orturt e capa .,,1 I

pentru fiecare nod i ~i k (8.71 a)

[v] _ reprezinta matricea coloana a eelor trei deplasari X, y ~i <i> pentru
11' I; I )11 ] J
8.4. METODA MATRICELOR DE RIGIDITATE fiecare nod i ~i k (8.71 b)
[kJ - reprezinta matricea de rigiditate __
[S] _ reprezinta vectorulinciirciirilor exterioare concentrate In nod CL, T ~i M).
y Introducerea calculului static automatizat al structurilor formate din bare (8.71 c)
prin folosirea calculatorului electronic, irnplica 0 formulare compacta a relatiilor t., Xik Lik
dintre deforrnatii, necunoscutele problemei in cazul metodei deforrnatiilor ~i
eforturi [5.9] [5.10] [5.11].
r. Yik r.
In conceptia de discretizare, structura de rezistenta se considera formam din u, u,
doua tip uri de elemente: nod uri ~i bare. Nodurile considerate ca elemente IS 1= Iv 1=
<i>ik
Is 1= (8.71, a,b,c)
i; Xki ~i
independente sunt reperate prin coordonatele lor. In nod uri sunt concentrate
efectele incarcarilor care actioneaza pe lungimea barelor precum ~i momente
T ki r; "'
t:.,.•

direct aplicate. Ca nod uri pot fi considerate ~i unele sectiuni intermediare ale M ki <i>ki
M'.k!
barelor, de exemplu sectiunea de la mijlocul deschiderii, daca In aceste sectiuni Ecuatia (8.70) scrisa dezvol tat pentru bara i - k In sistemul de axe local este
se doreste cunoasterea deformatiilor ~i a eforturilor. Barele ca element Iinit de
prezentata in (8.72) ".
bara sunt reperate prin coordonatele nodurilor Intre care se gasesc, prin caracterul
legaturilor de la cele dona capete, lungimea barei ~i rigiditatea la cfort axial EA
Ikll k21 k31 k41 kSI
k"11 1
L'l
~k
~i la incovoiere E1. Xii
~k kl2 k22 k32 k42 k52 k(j2 Yik r;k
Rezolvarea problemei se conduce In doua etape ~i anume un studiu in
sistemul de axe local ~i apoi asamblarea barelor in structura in sistemul de axe k23 k 33 k43 k~3 u; (8.72)
+

1Ilk"
global. Asamblarea consta 10 verificarea conditiei de echilibru static: inversele
eforturilor de pc capetele de bara a tuturor barelor prinse in nod trebuie sa
echilibreze eforturile aplicate 10 nod, ~i verificarea conditiei de compatibilitate
L"
Til k"
k24

k25
k34

k35
k44

k45
k54

k55
k"lf'
k(-.4

k65'
Xki

Yki
Lki

~i

in baza caruia deplasarile tuturor capetelor de bara prinse rigid 10 nod sunt Mkl kit> k2t> k36 k4t> kS6 k66 <i>ki u;
identice cu deplasarile nodului.
275
 Elementele matricei se obtin ca valori ale eforturilor de capat la bara cu E·A
Lik ::: -,- (X/'k + x k;) + Lik
nodurile blocate din deplasarile-unitate ce se aplica succcsiv pe directia fiecareia ik

dintre componentele vectorului 1 vi. E, A -

L.,
k/
= -,- (Xik + Xki) + Lki
Fiecare coloana a matricei reprezinta unul din cele sase cazuri de incarcare k!

B') e./ (
cu deplasarea-unitate, iar valorile inscrise In coloanele rnatricei reprezinta valorile T
ik
= (A' + B') -,2£ ' ,
ik
(<Pik + <Pk) +2 A +
('
- £ .
2
T. Yik
Ik
eforturilor de capat corespunzatoare eel or ~ase eazuri de Incarcare.
Fiecare rand al rnatricei reprezinta asadar valorile unui efort de capat (L, T
sau M) din 'I'ncarearea succesiva eu cele sase deplasari-unitate.
In figura 8.16 pentru bara prinsa in nodurile i ~i k eu lungimea I ~i
M,'k ::: A' -,-
£. I
<Pik + B' !..:.}_
,ki
<P - (A' + B') !..:.}_
P
()I
ik
+ y k/,) + M,
ik:
rigiditatea 'la eforturi axiale EA ~i la incovoiere E1, sunt prezentate cele sase eazuri ik ik ik

de incarcare cu deplasarile-unitate respective. £./ e ., e, M

Mki = B' '-,- <Pki + A' -,- <Pik - (A' + B') T (Yik '+ Yk;) + ki
~ ~ ~
(8.73)
A' si B' rezulta din (8.53).
• Pentru calculul de ordinul I, cu c = 0, aceste relatii devin:

(8.74)
E. / E. / E. I -0
Mik = 4 -- <Pik + 2 -,- <Pkf - 6 T (Yik + Yk) + 1';k
i;k ' ik ik

~ ~:Dss M ki -- 2 --l
E.«!
<P
,
+ 4 --,
. £·1
<P - 6
E·/
-2- (y k + Y k,') + T"k(
-)

---
ik ki li'-
ik: ik ik

In relatia (8.75) este prezentata matricea de rigiditate pentru bara dublu

~~
K66
tncastrata, pentru calculul de ordinul I, in si~temul de axe local
Fig. IU6. Schema de calcul
E·A
o 0
I e. A
1-,- 0
0 1
12£./ 6£·/1 12£'·/ 6£.,1
Termenii in matricea coeficientilor vor fi scrisi pentru calculul de ordinul o + -,-3- - P 1 0 + -,3- - -,2- 1

-,2- ~ ,_ I
Il folosind relatiile (8.51) ::;i(8.52) pentru momente ~i (8.60) pentru forte taietoare
6£ ' I 4£ . / I 6£ ' I 2£ . 1
1

cu expresiile pentru A ~i'B din relatiile (8.58). In relatiile (8.51), (8.52) ~i (8.60) o ,2 + =r: 1 0 - (8.75)
a fost inlocuita rotirea axei barei 'V prin [k] = £'A--~--D-1E.A -0-- 0 ,.

= -,-Aik = Y ik
,+ik Y ki . D
'Vik =
2 £, ( v + v ki ) 12£,/ 6£·' I 12£·' 6£·1
'Vik ~J £ -
,~ ik,. o +--
,3 ---
,2 I
0 +--
,3 -
P
4£· /
Cu aceste inlocuiri eforturile de capat de bara in Iunctie de deformatii, l0
6£ . /
,2 + -,-
2£ . / 1
I
0 6F: . /
,2 +-,-J
necunoscutele problemei, xu. Xkb Yik, Yki> <Pi ~i <Pk, rezulta:
277
 In cazul calculului de ordinul II pentru bara dublu incastrata, de asemenea 1",' ; ,M~tr~c1~ ,O,ef}$;i,9Ii~at~)k] p'o~~e fi d~SFRm,.eHs~"9-lsubJIla.tf~,9FJI~~ta cum
In sistemul de axe local; folosind relatiile dintre eforturile de cap at ~i deformatii rezurta din comparatiile dintre relatiile (8.75) respectiv (8;7i§L~i ~l~va, rn,(9),
(8.73) matricea de rigiditate este prezentata in (8.76)
I£A 0 0 I £A 0 0

I~ [2(A' + 8) - e'J ;: - (A' + 8') ~! i~ [2 (A' + 8) - e'J ;: - (A' + 8') ;! \ ,

--I. r 'I., -
\
(8.79)

I 0 _ (A' + 8') E; A' £1 I 0 _ (A' + 8') E! 8' 81

~-----1----~-4----~-~~---~_ I (\

I ~A 0 0 I E/ 0 0
si
, avand In vedere relatia (8.70) se poate scrie

0 [2 (A' + 8') - e2] u. - (A' + 8') e;r I 0 [2 (A' + 8') - e2] E - (A' + 8')
I EI
I
[s.]s, =,tkkki.. kkkk.,.] ., [v.] +~.[5.]Sk
I~ I~ I~

l 0 - (A' + 8') ~: 8' ~I I 0 - (A' + 8') ~; A' ~I

• I ,/I 11\

V
k
I ,- I

.
(8.80)

(8.76)
Cu aceatt~ r~latie (8.80) conditiile scrise '.de exemplu Pynv:u nodul i vor fi:
Pentru Intreaga structura se introduce un sistem ortogonal de axe, numit I I
sistem global in care fiecare bad din sistemul local este precizata prin unghiul :, f I '\ ' I ", _ -\ ')' .\

c. Intre eforturile de capat ~i deformatiile din sistemul local (L, T, M. x, y ~i cp)

(fig. 8.15) ~i eforturile de capat ~i deformatii in sistemul global (H. V, H. ~, T), cp)
(fig. 8.17) sunt va labile urmatoarele relatii matriceale: ~ :~[~ 1= [k J [:;: 1+ ;k;, 1 [:::'j+ [~:ji
I \. M'"«:'I
ii

• ", , I'M'" +-
(8.81 a)
I .'\ _ I , <P'ik CPki ik

lull: J. [:] = [Ul[;]

',_ \ i
, \
• I

[: ] = (8.77) ~i pentru nodul k 'I I 'll )

I'n care matricea de transformare [u] rezulta din (8.78)

(8.81 b)
L

~l = [_C:~naa ::~: ~] (8.78)

~ ', .. _d
I
J

, trecand din':s1'stemuHo'Callla sistemul global; introducand relatiile de transformare

(8.77), relatiile (8.8l) devin: ~ ,{ . ,

Fig. 8.17. Schema de calcul

278 .279
u'
 In relatia (8.83) sunt dati termenii rnatricei de rigiditate In sistemul global
eu urmatoarele notatii: 0 ~'I
~~
\0 .
~III ~"I
~'-I
0
~1-
0 0 0 ~~
\0
0 0 0

sin a. = s, cos a. = c
N

!
A = A' EI
l •
B = B'.§!_I •
C = - (A'. + B) £1
I 0 0
~~'I~ ~'I- ~~I~ ~~I-
0 0
1
1
0 0 0 0

D = [2 (A' + B') - £2] E.. E =

I
£1
I
0 0 0 ~~I- 0 0 0 0 0
~l.. 0 0

iC2E + s2D cs (E - D) - sc '-

1 cs (E - D)
- sC
c2 E - c2 D
cC
cC
A
0 0
........c-,

~
N
-c
..,
...... 0 ~~'I~ 0 0 0
........
~ '"......
N
......
"- .
0 ~~'I~ 0

= c2 E - D cs (E - D) - sC
I
Hki S2

r, cs (E - D) c2 D
.. ..
~'1~ ~'1~
S2 E - ........
........
~ <'\
"'-...<
~ ....
- sC cC
0 N 0 0 0 0 ...... 0 0 0
LMki ...... N
......
I .

C2E + s2D cs (E - D)
~I- ~I"""
f cs (E - D) s2E - c2D
boo

-~---------~------------
0 0 0 0 0 0 0

I - sC cC
+1 2
I c E - s2D cs(E - D) (8.83) 0 ..........
~~
\0
'1 0 0 0 ~-
........"1
'<:t
o ........
~-
\0
··'1·· 0 0 0 ~-
........'.'1
C'l
CS(E - D) s2E - c2D
l ........
~·IN ~~I-
~"-I~ ~I ~-
- sC cC
0 0 o.~ -.. 0 0 0 0 0
\0

o data ee matrieea de rigiditate a structurii a fost dcterminata, rezolvarea . I

sistemului de ecuatii (8.70) se reduce la atlarea deformatiilor, necunoscutele

problemei, din relatia (8.84) 0 0 0 c:;~I- 0 0 0 0 0 c:;l.. 0 0

[X] = - [Atl[C] (8.84) ...

in care [X] este matricea coloana a necunoscutelor, A-I este inversa matricei
coeficientilor, (rnatricea de rigiditate [AJ) ~i [C] matricea coloana a termenilor
0 0
........
~
N
-c
,.
......
M
0
~-
...,
........ '" 0 0 b
........
kl
N
--<
M

- 0
........

~~
..., 0

liberi. I ..
Pentru inversarea matrieei de rigiditate sunt dezvoltate rnai multe metode:
Gauss, Cholesky, Gauss-Jordan.
tn cazul structurilor spatiale la fiecare capat de bara se dezvolta care sase
0
........ "
kl '-.
N
_,
-... 0 0 0
..........'1'"
~ -I
I
1

1
0
........
kl ....
N
...... - 0 0 0 <'I
~~
\0

eforturi: 0 forta axiala, dona forte taietoare 1'.1' ~i T;z, doua momente de incovoiere 1
M.), ~i M, si un moment de torsiune My=' Din incarcarile aplicate pe rand cu I~I-
deplasarile unitate datorita celor sase eforturi, trei deplasari ~i trei rotiri se obtin ~I'- 0 0 0 0 0
I I
0 0 c 0 0

eforturi Ie de capat corespunzatoare. Insert ind aceste eforturi in coloanele L--

II
corespunzatoare
'\ .
se obtine matricea de rigiditate (tabelul 8.4).
~
280 .281
 r'
Ca §i In cazul calculului plan matricea sensa In sistemul de axe local lndircari de calcul orizontale (vant)
trebuie trecuti!_priIl:;l'nmt.Htirea cu matnicea-tie transforrnare in-sisternul global ~i
apoi prin inversiune necunoscutsle pot;fi .deterrninate din ecuatii de forma (8.83). WI = 10 kN
W2 = = w.." W4 = 20 kN
Exemplu numeric'S.l
I
I
I _
....
_

Sa se calculeze cadrul multietajat cu noduri rigide (fig. 8.18) la i'ncarcari

;
- """
1-

:';.,
Ws = W6 = W7 = 15 kN
Rigiditatile elementelor componente ale structurii sunt date In tabelele din
(fig. 8.18). Cu aceste valori au fost determinate valorile coeficientilor Ai/" Bik si
verticale ~i orizontale. Dik cu relatiile (8.4), (8.5) ~i (8.10).
Inc1rcari decaIc;ul verti~ale tataie:::- Valorile aces tor coeficienti sunt prezentate In tabelul 8.5.
Efectul incdrcdrii verticale

.-, ,._.
q = 12,5 kN/m
pe rigla 17
I ...-
pe-rigla l-~ 6. q :!. 25,Q::kN/m
_~
~
- Valorile cocflclentilor
Tabclul8.5
A;k. B;k ~i D;k daN/em
1-
~

-
W,

@
15 .::- CD -16
-- -
_,.
- R jg~I'a;'
j
I- _- .. --.
f!"_.
_;~
€
ec
3-4,5-6

7-X:9-IO
Bara

30 670

20 590
Aik 8ik

15 335

10 295
o,
46 005

.30 XR5
N umar
I v
A Ey II
.....
13 14 cm2 cm4 ~
@
®- ~ .1
-- eo 11-12, 13-14 13 135 6 567 19 702

-- - -- - j--
-CIf) CD- - -11~O - ~9210---
:\"
02
15-16, 9 975 4 9X7 14 962
11 @ 12 I 'i
@ -- ~ ...... ~. ,- ,- - "! '..' .., E 1-3,3-5 64 722 32 361 97 083
- ;..t-
::-... - '<t

E ® JED 97)0 19610 II

..... 5-7. 7-9 52 867 26 434 79 301
0
9
C0 ,10
,.'
0
~~
'0.
~ 9-11, 11-13, 13-15 31 332 15 666 46 998
© ('oj

If'
_®.,.,® I - _77) 7J 12510
ci5
I ~ - ;.. - -I
7 0) 8
E Valorile momentelor de incastrare din incarcarea verticala considerata
® 0
E
!CV 69,0
- 9500 uniform repartizata, rezulta din tabelul 8.1 cu a = 00
~ -- ,.

---
0

Ws ~ 2
x !..: M (I = M 5-·6
() = ...... = M = 25 X 8,0 104 = 33 04 daNem
133,'.1
3-4 13-14 12
(7)
5
® 6 I"-
Sta,lpi
_, M (I
15-l(i -
- 12,5 X
12
X,02 . 104 = 66,66.104 daNcm.
Nurndr A Iy 4
cm2 cm
3
CD 4
Efectul simetriei geometrice
00

2
®)® 161,0 30820
Tinand seama de simetria geometries pentru cazul de incarcare vertical a
'"~ " rr rezulta:
8,00m
..I @), ® 149,0 25175
<1>3 =- <1>4, cps =- <1>6 ... CPIS =- <1>1(\

@,@)@ 118)0 14920 Scrierea sistemului de ecuatii pentru cazul incdrcdrii verticale

- Nodul 1 fiind incastrat, rotirea CPI = 0 ~i deci

Fig. H.I H. Exemplu numeric
MI-3 = B3-1 • <1>3

282 283
 - Pentru .nodul 3 ~i .fn mod aseman~tof; $i pentru celelalte noduri 5'; 7 ..... Bezolvarea sistemului de ecuajtiJiniare se PQa~eface prim eliminari suecesive
15 din ecuajia de echilibru "EM = @ rezulta: sau eu metoda prin aproximarii succesive.
Din sistemul de ecuatii liniare ebtinut de forma:

In 'cam:

M3_1, M:.-s ~i M.'I-4 sunt momentele .de la eapetele barelor prinse In nodul 3
M jJ_4 - este momentul de incastrare din incarcarea vertieala a riglei 3-4
.. Folosind ecuatia (2.32 c) ecuatia de echilibru scrisa pentru nodul 3 devine: se rezolva pe rand din fiecare ecuatie necunoscuta principala

(S:> - B4-3) <P3 + BS-3 • <Ps = M t4 (I) XI = AI/all - blX2 ,- CIX3 ..•..••.• XIX"

(2) X2 = A2/a22 - b-x, - C2:X3 XIXn

cu valorile din tabela 8.5
(n)
S3 = A3_1 + A3-4 + A3-5 = 30670 + 2 x 64722 = 160114
Din ecuatia (1) se obtine valoarea necunoseutei XI considerand valorile
S.., .:.. B43 = 160114 - 15335 = 144779
eelorlalte necunoscute egale cu zero. Aceasta prima valoare determinata pentru
ecuatia pentru nodul :3 devine: XI se introduce In eeuatia (2) ~i se deduce valoarea necunoscutei X2 considerand

celelalte necunoscute egale cu zero'. Se parcurge astfel primul ciclu al iteratiei.

144779 <P3 + 32361 <Ps = 133,33 . 104
Se revine din nou la eeuatia (1) introducand valorile necunoscutelor
Pentru 'nodul 5 ecuatia de echilibru r.M = O·va fi: determinate In primul ciclu fara a mai tine seama de temenul liber AI, care a
fost considerat deja In primul ciclu. Se proeedeaza In mod analog ~icu celelalte
M,q + M5-7 + MS-6 - M~~6= 0 ecuatii pana la incheierea ciclului doi.
~i inloeuind mornentele prin valori de tipul (8.32 c), ec.uMi~ (r.M)s = a devine: De'tegula sunt suficiente trei cicluri de iteratie . Valoarea fiecarei
neeunoscute se obtine cu suma valorilor respective in toate ciclurile
32361 <P3 + 132924 <Ps +,26f34 <P7 = i33,33 '. 104.
!n mod as~m'ifnator SMut stabilite ecuatiile pentru celelalte noduri. XI = &.; + tlx; + 6.<
In tabelul 8.6. este prezentata matricea coeficientilor celor 7 ecuatii. Aplicand aceasta 'metoda au fost determinate urmatoarele valori pentru cele
sapte necunoscute <P printr-o iteratie eu patru cicluri, valori prezentate in tabelul 8.7.
Tiibelul8.6
Pe ultimul rand In tabelul 8.7 sunt datepentru comparatie valorile exacte
cp~ a celor ~apte necunoscute.
<i>5 Cfl7 Cfl9 Cflll CPIJ CflIJ MU
Tabelul8.7
1 144'179 32261 - - - - - + 133,44 . 104
5 Cfl~ cP~ CP7 CP9 CPII CflD Cfll5
32261. 132924 26434 - - - - + J3,3,33 ' 104
7- - 26434 116029 26434 - - - + 13~,33 . 104 I + 9,2092 + 7)954 + 9,7153 + 11,3564 + 16,6XX7 ,j- 15,4X20 + 11,6626

9 -e- - 26434 947X9 15666 - - + 133,33 . J()4 II - 1,7797 - 1,5005 - 2,2452 - 2,1324 - 3,0220 - 1,9553 + O,!l433

II - - - 15666 69231 15666 - ' '+ 1'33,33 " 104 IH + 0,7992 + O,2:S26 + O,42X3 + O,3!lOI + 0,3565 +' 0,1101 - 0,0475
-v:'.
13 - - - - 15666 69231 15666 + 133,33 . 104 lv - (),(i577 - 0,0712 - 0,0704 <: 0,0393 - 0,0160 - o,n071 + 0,0031
15 - - - - 15666 69231 15666 +.133,33 . 104 + X,17'1O + 6,4763 7,X2XO 9,564X 13,X07 13,6297 12,4615
.
15 - - - - . 15666 36319 + 66,66 . 104 . Valori exacte 7,736 7,XIX 9,551 14,107 13,195 12,660
6,599

284
285
 Cu valorile determinate ale necunoscuteior cp, vor putea fi calcuLate valorile 1 •

momentelor de incovoiere Lacapetele tuturor barelor, rigle si stdlpi, care formeazd

structura cadrului cu noduri rigide.
In rigle (relatia 8.13 a)
o
In

Mik = M;1 + Aik' <Pi + Bik . <Pk I

In stalpi (relatia 8.6)

Mik = Aik <Pi + Bik•· <Pk

~i fortele taietoare (relatia 8.14)

....
In

T - Til + M ik + M ki +1
ik - ik lik

Cu Mi~ = 133,33 kNm pentru riglele 1 + 6

o
M)1 = 66,66 kNm pentru rigla 7 In
N
I

~i eu valorile mornentelor la grinda sirnplu rezemata la mijlocul desehiderii

2
MOIII
= 25 x8 ll2 200 kNm ,. resp MOm = 12,5IIX 8 = 100 kNm
o
t.n
M
au fost determinate valorile momentelor la eapetele ~i mijloeul tuturor riglelor 1
~i a stalpilor. Aceste valori sunt prezentate In tabelul 8.8.

Tabelul8.8

Rigle MkNm Stalpi MkNm Stiilpi OJ

MkNm
OJ
+1
3- 4 - 121,47 1- 3 - 25,03 3- I + 50,07
5- 6 - 123,21 3- 5 - 71,42 5- 3 + 67,74
7- 8 - 125,2ll 5- 7 - 55,56 7- 5 + 58,27
o
9-10 - 123,50 7- 9 - 66,58 9- 7 + 71,17 t.n
t.n
11-12 - 124,07 9-1 I - 52,01 11- 9 + 59,16 I
+1
13-14 - 124,66 11-13 - 64,ll7 13-11 + 63,44
15-16 - 60,35 I"
13-15 - 61,17 15-13 + 60,33

In Iigura 8.19 cste prezentata diagrama de momente pe intreaga structura '

....
,...
GO
din incarcarea verticals. +1
Pentru rezolvarea statica a cadrelor sunt dezvoltate programe de calcul
automat de exemplu: CAPLAN, CADRE, CASE, SAP etc. Mq_ Nq_ Nv
Pentru verificarea ordinului de marime a valorilor momentelor de incovoiere @ ©
obtinute prin calculul automat, poate f folosita metoda analitica prezentata,' eu
simpliiicarea, ca
rotiri scmnificative au numai nodurile riglei incarcate ~i nodurile
Fig. H .19. Diagrame de momcnte ~i eforturi axiale
structurii legate direct de rigla incarcata, ceea ce reduce in mod substantial
numarul necunoscutelor ~i sirnplifica calculul manual.

286
287
 Fig. 8.20. Schema de calcul I
7 8
e .- "3 ~-
I.DH~ ~
I/'IN~ ~W~ MW~ NH~
"3 "3
~W...:
.f'1-.t 21-.. ~I-.t ~I-.t ~I-.t
1
3-
r-W .....
e
I.DH~
1 I
~-
I/'IW~
~
I
e
MH~
~W.....
I
*
NW...
I
3-
0

rl-.t
I
~I-.t 21~
I
.2'1-.t
I
£1-"I
.c::"1-.t
I
t I
p
, ;IN ,
~
3 4
~
LI'I I I I I I
1!2,
« P,
+ 1!2
~., 0
N
De exemplu pentru eazul incarcarii pe rigla 5-6 (fig. 8.20) rotiri semni-
,. Cl ~
ficative vor avea numai nodurile 5, 6, 3, 4, 7 ~i 8. Avand In vedere simetria CD 0 I

N ;IN
r:
geornetrica vom avea insa: <1'3 = - <1'4, <l's = - <1'6 ~i <1'7 = .:.. CPII deci numiirul
necunoseutelor ~i deci ~i al ecuatiilor LM = 0 va fi de trei m I
~IN .1 8~I 1;-
'I
I I I
~I
I

M:'-4 + M3-5 = 0 ~ .f c:lN

I I
!:2
9 "';:t
0

M5-6 + + M.S-7 = - 133,39 kNm

;::
CD 0
ih
I J
~IN ;
M.'>-3

M7-11 + M7-5 = 0
..... tp
;IN ;IN 1 ,
..- I I I
Inlocuind momentele de la capat de bara prin relatii de tipul 8.6 eu valorile 9- I
... {~ giN
..., I

cr
0

pentru coeficientii Aik ~i Bik din tabelul 8.5 cele trei ecuatii .prezentate prin rE 8' I

tiN sJ; ~IN ~IN

matricea coeficientilor In tabelul 8.10 vor fi

0-
s- I
I

(j)J
Tabclul8.9

(j)5 (j)7 AI
o
I I I
q>
e-
qJ
.,.
Sf ~IN
8'
..en
...
I CD·
I
I

!{,OO57 3,2361 - {}
~IN .ten tNenl ~I enN
3,2361
-
13,2726
2,6434
2,6434
6,3162
- 133,33
0 ~ I I
i r!-IN 1/')1
0
I I I' I
- 3,9915 9,X750 -4,1327 Solutiile
ecuatiilor .,. dr
e-
1
IO
+.
I
C"-

ci'
~IN ~IN ~N
Sol uti ile celor trei ecuatii sunt trecute pe ultimul rand in tabelul 8.9. ~ I
.r ~N
J{'
+ 0
I
I I I I I

Cu aceste valori ale rotirilor, momentele in capatul celor trei bare prinse
I/')

M
CD
+~
cr
0r!- I
I/')

CD

M
U1
in nodul 5 sunt:
.. ~IN ~IN
«
I
MS_6 =- 133,33 + 1,5335 x 9,8750 =- 118,18 kNm < - 123,21 kNm .f I I I I I

MS-36 = -: 6,4722 x 9,8750 - 3,2361 x 3,9915 =- 76,83 kNm> - 67,74 kNm

~
+;..
~
siN I CD
1
rri
. III

s LI'I e- o- ........ ....

"' ....
LI'I

M.'5-7 = 5,2867 x 9,8750 - 2,6434 x 4,1327 =' + 41,28 kNm < 55,56 kNm :2 "'
~88 ·19 - Cladiri inalre cu schelct din otcl 289 J
 Pentrul nodul 5
A~a cum rezulta prin acest caleul foarte simplificat valorile mornentelor de
la eapetele barelor difera ell foartc putin fata de valorile determinate pe structura _--_
°5_3 °5_7
-'2- :::;4,60 + 6,47 + 5,29 - 9;1 _ 7~3:::;7,54
intreaga. 2
D
Observatie: Dad stalpii sunt prinsi de fundatie prin articulatii, sistemul de B5_7 - ......:.::2. :::; 2 64 - 7,93 :::;- 1 31
2 ' 2 '-
ecuatii, a~a cum cste ararat ln tabelul 8.2, se completeaza cu ecuatia scrisa pcntru
noduli: BS-K =- 1,62

MH = AI_3 • <PI +B3_1 • <1>3 =0 ~n a~ela~i mod se deterrnina pcntru celelalte noduri valorile numerice ale
coeficientilor necunoscute!or redatc in tabelul 8.1 L .
Efectul incdrcdrii orizontale din win! Termenii liberi trecuti In tabelul 8.11 pentru fiecare ecuatie rezulta:
Scrierea ccuatiilor pentru cadrul cu stalpii incastrati in fundatii ~i matricea h ~ h ~
necunoscutelor este prezentat in tabelul 8.10. Fata de schema aratata In tabelul - '4 ..6 Wi - '4 ..6 W, :::;- 115 - 100 =- 215 leN
I I .
8.3, pentru cazul stalpilor incastrati. lipseste ecuatia pentru noduli, dcoarccc
pentru acest nod <PI = O.
Cu indicatiile din subcapitolul 8.2.10 sunt calculate valorile coeficientilor - '4
·11
I (i
Wi - '4
h f W, = - 100 - 85 :::;- 185 kN
I I
necunoscutelor in celc sapte ecuatii.
Matricea valorilor numerice ale coeficientilor celor sapte necunoscute <P este
redata 'in tabel ul 8.11.
h
'4 .L Wi
5
-
II
'4
t W, =- 85 - 70 :::;- 155 kN
I I
Avand In vederc simetria gcornctrica a structurii , pentru incarcarea
4 3
orizontala rezulta evident: <P3 = <P4, <Ps = <P6 ... <PIS = <P16 II "'V h "'V
'4 ..6I f¥; - -4 ..6
I
f¥; :::;- 70 - 50 = - 120 leN
.
Pentru nodul 3 03_1 03_5 971
D3_4 + A3_1 + A3-S - ~ - ~ = 4,60 + 6,47 x 2 - ~ ·2 = 7,83 3 2
It "'V h "'V .
'4 ..6 f¥; - '4 ..6 Wi =- 50 - 30 = - 80 kN
°3_5 971 I I
B 3-5 - ~ = 3,24 - ~ = - 1,62 2 I
It "'V It "'V .
Tabclul 8.11
'4 ~ f¥; - '4 '7' f¥; = :- 30 - 10 :::;- 40 kN

It~

I
tp, tp~ tp7 tp9 tpll tpl3 tpl5 - ~(~ "'I + w,) t '4 2..,
I
w, = - 10 kN

3 7,g3 - 1,62 - - - - - - 215 p~ ultim~ll rand In tabelul 8.11 sunt date solutiile celor sapte ecuatii,
I
5 - 1.62 7,54 - 1,32 - - - - - IX5 respectiv valorile necunoscutclor <P tn cazul Tndirdlrii orizontale.
7 - - 1.32 5,73 - 1.32 - - - - 155 Cu valorile cunoscutc a rotirilor <P a celor sapte noduri si tinand searna
9 - - - 1,32 5,19 - O,7X - - - 120 de valorile coeficientilor AiJ:, Blk ~i Dik (tabelul 8.5) se clet~r~ina valorile
- necunoscutelor \jf din relatil de forma (8.40)
II - - - - O,7X 3,54 - (J,n - XO
13 - - - - - o,n 3,54 - o,n - 4()
15 - - - - - - (J,n 2.2X - 10

- 35.6x - 40,177 - 45,55X -40,160 - 36,275 - 21,910 - II.XX2

9,71 \jf, = -115 + 9.71.0 + 9,71.3568
22'
290
 'VI =- 29,68 1. Rigle

M3-4 =- (3,067 + 1,533) . 35,68 =- 164,13 kNm

MS-6 = - (3,067 + 1,533) . 40,177 =- 184,81 kNm

971'"
, 'I'll
= -100 - 9,71
2'
X 3568 _ 9,71.40177
2 ' M.7-8 = - (2,059 + 1,029) . 45,558 =- 140,68 kNm

\lfll = - 48,23 M<J-Io = - (2,059 + 1,029) . 40,16 =- 124,01 kNm

MI1-I1 =- (1,313 + 0,657) . 36,275 = - 71,46 kNm

MD-14 = - (1-,313 + 0,657) . 21,91 = - 43,16 kNm .
793 ur = - 85 - 7,93 40177 - 7,93.45558 M15-16 =- (0,997 + 0,499) . 11,882 = - 17,78 kNm
, v ttt 2' 2'

\ifill =- 53,59
2. Stdlpi

IT], MI-3 =- 3,236 x 35,68 + 9,71 x 29,68 = 172,80 kNm

7,93 'Vtv ='- 70 - 7~3. 45,558 _ 7,~3 40,160 M3-1 =- 6,47 x 35,68 + 9,71 x 29,68 = 57,34 kNm
[II {
'VIV = - 51,69
M3-5 =- 6,47 x 35,68 - 3,23 x 40,177 + 9,71 x 48,23 = 107,69 kNm

MS-3 =- 6,47 x 40,177 - 3,23 x 35,68 + 9,71 x 48,23 = 93,12 kNm

IT] {
MS-7 =- 5,29 . 40,177 - 2,64 x 45,558 + 7,93 x 53,59 = 92,16 kNm

470 =- 50 - 4,70 .40160 - 4,70 .36275

M7-5 =- 5,29 x 45,558 - 2,64 x 40,177 + 7,93 x 53,59 = 77,90 kNm
,
11f
'1'1' 2' 2' CO'{ .
M7-9 =- 5,29 x 45,558 - 2,64 x 40,16 + 7,93 x 51,69 = 62,88 kNm
'J.!'V =- 48,86
=- 5,29 x 40,16 - 2,64 x 45,558 + 7,93 x 51,69 = 77,17 kNm
m {MM 9-7

= - 3,13 x 40,160 - 1,57 x 36,275

.
+ 4,70 x 48,86 = 46,99 kNm
9-11

MII-9 = - 3,13 x 36,275 - 1,57 x 40,160 + 4,70 x 48,86 = 53,04 kNm

4,70' '\jIj,{ = - 30 - 4;0 3(1,275 _ 4~O .21,910 ~ { .
MI1-I3 = - 3,13 x 36,275 - 1,57 x 21,91 + 4,70 x 25,47 = 18,77 kNm
'I'vi =- 35,47 = - 3,13 x 21,914 - 1,57. x 36,275 + 4,70 x 35,47 = 41,18 kNm
. ±
MD-II
[ill
{
D 13··15 -- Wi + ~
D D M13-15 =- 3,13 x 21,910 - 1,57 x 11,882 + 4,70 x 19,02 = 2,16 kNm
<PI'li - . ? <P13 +~ 2 <PIS
I -
@] MIS-13 =- 3,13 x 11,882 - 1,57 x 21,910 + 4,70 x 19,02 = 17,80 kMm
4 70
,
11f
'1'1'11
= - 10 - 4,70. 21 910 _ 4,70 . 11 88?
2' 2'- In fig lira 8.19 b este prezentata diagrama de moment din tncarcarea
'VVII =- 19,02 orizontala, din vant.
Valorile rnornentelor la capctcle de bara se obtin: pentru riglc din relatiile In figurile 8.19 c sunt prezentate Iortcle axiale In stalpi din celc doua
:8.6) pentru stalpi din relatiile (8.11). ' lncarcan.

~92 293
 Exemplu numeric 8.2 13 .0 24()O.O
14 X()O.(') 2400.0
Calculul static al cadrutui Cll nod uri rigide cu dimensiunile precizate in 15 .() 2S00.0
exemplul numeric 8.1 ~i pentru aceleasi incarcari verticale ~i orizontale, obtinut 16 SOO.O 2800.0
ell prograrnul "CADRE" este prezentat in listingul alaturat.
Solicitarile sunt date in tone respectiv tone-metri. CA'RACTERISTICI <GEOMETRICE ALE SECTIUNILOR
Corespondenta rezultatelor numerice in cele doua exemple este perfects. IP B .H A AF IZ

.0 .0 IIS.O 118.0 29210.

2 .0 .n ~7.1 97.1 19610.
Pachetul de programe "BIBCO"
3 .0 .0 n.o 78.0 12510.
4 .0 .0 69.0 69.0 9500.
Calculul static ~i seismic al cadrelor plane
5 .0 .0 161.0 161.0 30820.
Programul. *CADRE* . 6 .0 .0 149.0 149.0 25175.

Autori: Mat. Dan Cocora, Ing. Tiberiu Cornea, Mat. Neculina Balosache IPCT S.A. Bucuresti
7 .o .0 118.0 IIS.O 14920.
Str. T. Arghezi Ill". 21, Sector 2, Tel. II 7X 50/170
CARACTEJ.HS'r:ICILE BARELOR:
Memorie disponibila = 100 000 (cuv.)
Aplicatia: CADRU CTI BARA .11 JK IE .lP IKI IK2 DXI DYI DX2 DY2 L
1/

Date generale 3 4 .0 .0 .0 .0 S(lO:O

2 s 6 .0 .0 .0 .0 800.0
NR. BARE NB 21 3 7 8 2 .0 .0 .0 .0 sooo
NR. NODURI NJ = 16 4 9 10 2 .0 .0 .0 .0 800.0
NR. NODUR,I BLOCATE NJB = 2 12 .0 .0 n .n SOO.O
5 1I 3
NR. ETAJE NET 0
() 13 14 3 .0 .0 .0 .0 SOO.O
NR. REAZEME ELAST NJEL 0
NR. PRo MAT. 7 15 16 4 .0 .0 .0 .0 ROO.o
ISE 0
NR.PR.ELAST ISK () ~ 3 5 .0 .0 .0 .0 4()().0
NR. PRo GEOM. ISP 7 9 3 5 5. .0 .0 .(1) .0 400.0
NR.IPOTEZE NIP 1 10 5 7 6 .0 .0 .0 .0 400.0
NR. COMBINATII NCO 0 1I 7 9 6 .0 .0 .0 .0 40D.n
MODUL ELASTICITATE E = 2 100 000 (KGF/CM2) 12 9 11 7 .0 .0 .0 .0 400.0
RAPORT E. AXIAL/E. INC CE 1 000 13 11 13 7 .0 .0 .0 .0 400.n
14 13 15 7 .() .0 .0 .0 40(J.O
COORDONATELE NODURILOR (CM) 15 2 4 5 .0 .0 J) .0 400.0
NODUL X Y
16 4 6 5 .0 .0 n .0 400.0
17 6 8 6 .0 .0 .0 .0 400.0
.0 .0 IS 8 H) 1· 6 .0 .0 .0 .0 400.0
2 ROO.O .0 19 I() 12 7 .0 .0 .0 n 400.0
3 .0 4()O.() 20 12 14 7 .0 .0 .0 .0 4()() n
4 RO().O 400.0
21 14 16 7 .0 .0 .0 .0 400.0
5 .0 .800.0
6 ROO.0 ROO.O
Nodllri blocare
7 .0 1200.0
S SOO,(J 120(l.O NODUL RLI RL2 RL3
9 .0 16pO.O
]() soun 1.6()O.O
II .0 20()O.n 2
12 800.0 2000.0

294 295
Ipoteza 1 Alcatllita din NJI = 0 Noduri inciircare
NBI = 7 Bare tncarcate Inciirciiri verticale \ Dcplasarile generalizate ale nodurilor

Translatii (eM) Rotiri (RAO)

Barele: 2 3 456 Nodul ox OY TETA Z

Q XP p RNJ RTJ RMJ RNK RTK RMK .00000000 .OOOO()OOO .00000000

-2.500 .000 .000 .000 .ooo .(JOO .O(JO 2 .OOOOO{J!)( ) .00000000 .00000000
3 -.00248065 -.(l7690034 -.00079568
Barcle: 7
4 .00248070 -.07690030 .0007956~
XP p RNJ RTJ 5 J)()089050 -.14196990 - .000685 17
Q RMJ RNK RTK RMK
6 -.00089040 -.14196980 .000685 17
-1.250 .000 .<lOD .000 .O()O .000 .(JOO
7 - .00 10603 I -.19949620 -.O()OR0299
8 .00106041 -.19949610 .()()08!)299
Reactiuni pe capetc de bare .00 I23()25 -.244239()() -.0009H766
9
RNJ (TF) )() - .00 123IJ I 8 -.24423H90 .00098767
Bara RTJ (TF) RMJ (TM) RNK (TF) RTK (TF) RMK (TM)
II - .00 ){)()(l46 -.28459410 -.00143369
.000 10.000 13.333 .000 I().000 -13.333 12 .00100053 -.28459400 .00143369
2 .(JOO IO.OO() 13.333 .OOU IO.ono - 13.333 13 .00042980 -.30R80730 -.00136293
3 .000 IO.O()O 13.333 14 -.0004297R -.30R8071 () .00136293
.OOD 10.000 -13.333
4 .OO() 10.000 15 .00835214 -J 1687830 -.0013 1280
13.333 .000 IO.OO{) -13.333
16 -.OOll35227 -.31687810 .00 13 1280
5 .000 IO.OO!) 13.333 .000 J O.O()O -13.333
6 .000 I().000 13.333 .000 10.000 -13.333
Reactiuni
7 .000 5.0()O 6.667 .000 5.0UO -6.667
Nodul H (TF) V (TF) MR (TM)
Eforturi finale pc bare 1.893 65.()OO -2.499
NJ (TF) TJ (TF) 2 -1.S93 65.000 2.499
Bara MJ (TM) NK (TF) TK (TF) MK (TM)

-1.537 10.000 12.113 1537 10.000 -12.113 lporeza 2 Alcatuit1i din NJI = 7 Noduri I'ncarcate
2 552 IO.UOO 12.283 -552 10.000 -12.283 NBI = 0 Bare tncarcate inciirciiri orizontale
3 -541 I () .(lOO 12.507 .541 10.000 -12.507
Forte aplicate la noduri
4 .627 I 0.000 12.3 17 -.627 IO.O{JO -12.317
5 -.410 10.000 12.392 .410 10.000 -12.392 Nodul FX (TF) FY (TF) M (TM)
6 .176 10.000 12.438 -.176 10.000 -12.438 3 I 50() .OO() noo
7 3.026 5.000 6.012 -3.026 5.000 -6.012 5 1500 .OO!} .000
8 65.00() -1.893 -2.499 -65.000 1.893 -5.074 7 1 .500 .000 .OOl)
9 55.000 -3.430 -7.039 -55.000 3.430 -6.681 9 2.000 .000 .000
10 45.000 -2.878 -5.60 I -45.000 2.878 -5.913 1I 2.00!) .000 .000
II 35.000 -3.419 -6.594 -35.000 13 2.000 .OOU .OO!)
3.419 -7.082
12 25.00() 15 I.000 .000 .000
-2.792 -5.234 -25.000 2.792 -5.933
13 15.DO(J -3.202 -6.459 -15.000 3.202 -6.348
14 El'orturi finale pe bare
5.000 -3.026 -6.090 -5.000 3.026 -6'()12
15 65.000 1.893 2.499 -65.DOO -1.893 5'()74 Bara NJ (TF) TJ (TF) MJ (TM) NK (TF) TK (tF) MK (TM)
16 55.00() 3.430 7.039 -55.000 -3.430 6.681
.737 -4.096 -16.3R7 -.737 4.()96 -16.381
17 45.(J()O 2.878 5.60 I -45.0(}O -2.878 5.913 2 .755 -4.612 -18.447 -.755 4.612 -18.44ll
18 35.(JO() 3.419 6.594 -35.000· -3.419 7.082 3 -.750 3.514 -14.055
.75!) -3514 -14.057
19 25.0!)() 2.792 5.234 -25.(JOO -2.792 5.933 4 I .(JO!) -3.1)99 -12.397 -I.O()O 3.099 -12.395
20 15.000 3.2()2 6.459 -15.000 -3.202 6.348 5 I.OO() -1.791 -7.165 -I .OO!) 1.791 -7.164
21 5.000 3.026 6.090 -5.0(JO -3.026 6.012 6 .998 -1.084 -4.335 -.998 I.Ol{4 -4.337

296 297
 7 .501 -.448 -1.790 -.50 I .448 -1.793
8 -lll.644 5.759 17.439 U(644 -5.759
CAPITOLUL 9
9 -14.548 5.596
4.996 10.792 14.548
10 -4.996 9.191
-9.936 4.251 9.256 9.936 -4.251 7.747
II -6.422 3.500 6.310 6.422 -3.500 7.690
12 -3.323 2.S00 4.707 3.323' -2.S()O 5.294
CAlCUtUt PlAS'raC At CADRElOR cu
13 -1.532 1.500 1.871 1.532
14 -.448 .499 .20S
-I.S00 4.131 NODURI RIGIDE
.448 -.499 1.790
IS 18.644 5.741 17.396 -18.644 -5.741 S.566
16 14.S48 S.004 IO.8IS -14.S48 -5.004 9.199
17 9.936 4.249 9.249 -9.936 -4.249 7.747
18 6.422 3.499 6.308 -6.422 -3.499 7.689
19 3.323 2.499 -L706 -3.323 -2.499 5.292
20 1.532 1.499 1.872 -1.532 -1.499 4.125 9.1. GENERALITATI
21 .448 .50 I .212 -.448 -.501 1.793

Deplasarilc gencralizate ale nodurilor

In capitolul 6 au fost prezcntate restrictiile impuse rnaterialului, sectiunilor
Translatii (eM) Rotiri (RAD)
transversale ale elernentelor care compun structura de rezistenta precum ~i
Nodul OX DY TETA Z masurile constructive care trebuic aplicate, pentru ca analiza globala plastica sa
.OOOOO()O() .OO()O()OOO .00000000 fie acceptata pentru determinarea solicitarilor. De asemenea In capitolul 6 au fost
2 .O()OOOOOO .()O()()( )()()() .OOOOOOO() prezentate succint metodele de anali/.a plastica, intre aces tea ~i metoda de analiza
3 1.223531100 .02205735 -.00365983 rigid-plastid, care va fi aplicata In calculul cadrelor cu noduri rigide. In cadrul
4 1.221 15800 -.02205735 -.OO36556R
5 3.2 I2804()O .03926881
acestei metode sunt ncglijate deforrnatiile elastice ale elementelor ~i fundatiilor,
-.00415427
6 3.2 1036700 -.03926880 iar deformatiile plasticc sunt concentrate numai in articulatiile plastice. Relatia
- .0041 5481
7 5.43 I0700() .05197075 - .00472509 solicitare-deformatii este reprezentata prin diagrama biliniara,
8 5.42812900 -.05197073 -.00472299 Pentru sectiunile din clasele I ~i 2 valoarea momentului de calcul, care
9 7.58099700 .060 18045 -.00420309
10 7.57707400 -.06018042 plastifica In intregimc scctiunea transversals a barei ~)/' rezulta din relatia (9.1)
-.00420071
II 9.62294300 .065S4458 -.()0382829 (9.1)
12 9.61805800 -.06554454 -.00382662
13 I 1.1272700(J .068() 1741 -.00238602 in care:
14 I I. 1223900() -.06801737
15 I 1.966 18000 J)6874035
-.()O238870 W,', - este modulul de rezistenta plastic numit astfel prin analogie eu modul
-.00 I3740S
16 I I .96341 O(JO -.O6ll74()31 de rezistenta W din rclatia:
-.00137968

Reactiuni
Mel = W' j..
Nodul H (TF) V (TF) MR (TM)
-5.759 -18.644 17.439
2 -5.741 18.644 17.396

Fig. 9.1. Diagrama biliniara

298
299
 Modulul de rczistenta plastic este egal eu suma momentelor staticc a celor VplyRd = Ai . ((., / .J3) fYII/O = hi . li </;, f -J3) / YMO (9.5)
doua .iumiita~i ale sectiunii transversale tata de axa care imparte sectiunea In doua
parti egale.
~}lzlld = A, . ((.. f -f3) f "{.\/O = 2bllJ . cr.. / f3) f YAIO (9.6)
Raportul Mpl / Mel = ~'I' / W = o., numit factor de forma, indica nivelul Conform EUROCODE 3 aria de eaJcuJ a inirnii profilului I sau H se
cresterii incarcarii pentru plastificarea completa a sectiunii peste eea care produce determina cu rclatia:
atingerea limitei de curgere In Iibra extrema. Valoarea [actorul~i a. dcpinde de
Ai = A - 2btp + (ti + 2r) Ii (9.7)
forma sectiunii ~i de axa principala a sectiunii fala de care actioneaza indircarea.
La profilele laminate dublu T factorul a. are valori intre urmatoarele limite In care:
(tabelul 9.1): hi ~i ti sunt dimensiunile inimii Ai
b ~i tp sunt dimensiunile talpilor Ap
Tabelu19.1 r - este raza conjeului.

TiplIl profilului dublu T a.

l• a: 9.2.4. In cazul solicitarilor cornpuse valorile mornentelor de calcul , conform
cu EUROCODE' 3, se calculeaza dupa cum urrneaza:
I (normal) 1,IS-I,17 I,RI
1 PE 1,12-1,IS 1,54 a. incovoiere Cll for~a taietoare
1 PB HE-B
1 PBI HE-A
I PBv HE-M
1,12-1,IS
1,10-1,12
I,JS-I,20
I ,SI-I,54
1,SI-I,54
I ,S4-1 ,56
M.Rd ~ (w~ --'
PA~ )
41; II'f YMII (9.8)

in care:

p = 2V d
( Vpl:tl -
•
1
J dar cu conditia MVRd ~ MeRtI· (9.9)

9.2. VALORILE SOLICITAIULOR CARE I'LASTIFICA SECTIUNEA Dad efortul V.~dnu depaseste 50% din valoarea de calcul a fortei taietoare
TRANS'VERSALA DUBLU l' care plastifica scctiunea, Vplfld, efectul fortei taietoare poate fi neglijat.
b. incovoiere eu forta axiala, pentru profilele I ~i H normalizate, fata de
9.2.1. VALOAREA FORTEl AXIALE DE CALCUL CARE ASIGURA axa y - y
PLASTICIZAREA SECTIUNII TRANSVERSALE A BAREr DIN CLASELE DE NLVyRd = 1,1 ~)Iy (1 - n) dar MNyl?tI ~ ~)l)'fld (9.10)
. SECTIUNE 1 $1 2
cu
Nsd
n=-- (9.11)
Aceasta valoare rezulta din relatia (9.2). N"lIId

~'I = A : ./;. / "1/1/0

(9.2) fata de axa z - z
dad II ~ 0,2 (9.12)
9.2.2. Valorile momentului de incovoierc de calcul care singur plastifica
daca 11 > 0,2
sectiunea transversala a barei, fata de axa y respectiv z ; pentru sectiunile din
(9.13)
clasele 1 ~i 2, rezulta din relatiile (9.3) respectiv (9.4). . MNzllei = 1,56 Mplzlld (1 - n) (11 + 0,6).
~'I vn« = ~)IY • ;;. / YMO (9.3)
9.2.4.1. 1n cazul Incovoierii biaxialc pentru profilele I ~i H poate fi folosit
~)I:lleI = ~)Iz •. (., / '¥:I/() (9.4) criteriul:

9.2.3. Valorilc Iortei taietoarc de calcul care plastifica scctiunea transversala,

M vsd
[ !vi NI'Rti
J +
1r
l
M ·w{

M "~~lItl
]511 < 1
-
cu 511 > 1 (9.14)
fata de axa y respectiv z ; rezulta din relatiilc (9.5) ~i (9.6).

300 301
criteriul (9.14) poate fi inlocuit cu: Numarul rnecanisrnelor este egal cu numarul sectiunilor critice
independente
In care pot sa apara articulatii plastice minus gradul de nedeterminare statica at
N.wl + My.", + M ~Sl' <-1 (9.15) strl1cturii. Articulatii plastice pot sa apara la extremitatile tuturor barelor prinse
N M M-
plllt! p~,,'liI p!rIM
rigid In nod uri sal! rezernari precum ~i In sectiunile In care actioneaza forte
care plaseaza verificarea intr-un dorneniu de ~i mai mare siguranta. concentrate pe bare. In cazul unei Incarciiri distribuite pe bara, scctiunea critica
eorespunde ell scctiunea In care momentul de incovoicre are valoarea maxima.
9.2.4.2. In caw I incovoicrii ell forta taietoare ~i forta axiala, dad forta In cazul unui nod In care sunt prinse numai doua bare acestca se considera
taietoare de calcul V", l1U depaseste 50% din cea de curgere, rarnane valabila ca 0 singura sectiune critica, deoarcce momentele In extrernitatile eelor doua bare
relatia (9.10), efectul fortei taictoare fiind neglijat. prinse In nod, din conditia L M = 0, au valori egale 1?i de sernne contrare.
- Yn cazul ca forta taietoare de caleul depaseste cu 50% pe ~>lI/d (relatia Yntr-o structura plana Iorrnata din bare drepte se deosebesc urrnatoarele
9.5), valoarea mornentului plastic In prezenta momentului de incovoiere, fortei mecanisme independente (fig. 9.2):
axiale ~i fortei taieroare se deterrnina utilizand 0 limita de curgere redusa
_ mecanism independent de bard (fig. 9.2 a) are trei articulatii plastice, care
(1 - p) j.. pentru aria A;, cu p din relatia (9.9).
una 1'ncele doua scctiuni de prinderc In nod ~ia treia sub Iorta concentrata. Daca
pe bara actioneaza mai multe forte concentrate, fiecare eaz separat reprezinta un
mecanism independent;
9.3. METODE PENTRU CALCULUL PLASTIC AL CADRELOR _ mecanism de deplasare (fig. 9.2 b) are patru articulatii plastice in cele
. CU NODURI RIGIDE [9.1 - 9.7]
patru sectiuni de prindere In noduri ale barelor verticale;
_ mecanism de nod (fig. 9.2 c) situatie cand intr-un nod In care sunt prinse
Calculul trebuie condus pentru toate Incarcarile actionand simultan, rigid mai mult de doua bare ~i In extrernitatile de prindere a tuturor barelor apar
multiplicate fiecare cu coeficientii corespunzatori II sau "I. articulatii plasticc.
Ca metode de calcul pot fi folosite: Pentru fiecare mecanism independent de cedare valoarea momentului plastic
- metoda cornbinarii lanturilor cinematice la care valorile momentelor se determina din cgalarea lucrului mecanie produs de momentele plastice prin
plastice ale diferitelor elemente componente ale structurii trebuie precizate de la rotirile eu unghiul ~ din articulatiile plastice, M"J . ~, eu lucru mecanic P . 8;
inceput sau cel putin rapoarte dintre momentele de inertie. Din aceasta cauza
aceasta metoda este de fapt 0 metoda de vcrificare; H lp
- metoda echilibrarii In nod uri a momentelor plastice. Aceasta metoda este --...
+
9' 12"
Ic fapt 0 metoda de dimensionare, valorile momentelor plastice ale diferitelor 8
elcrnente componente ale structurii Iiind rezultatul final al calculului. 6- 14M p I ;r = p -v
H 7 ~P 13 1T HI
14~.
-.... ~5 ~
15 @
t- eD
10 Si=+{r
9.3.1. METODA COMBINARII LANTURILOR CINEMATICE

Ii 4 3 ~P 17 16 <5' = htCr
Pcntru 0 structura dcfinita prin rigiditatca tuturor barelor cornponentc, valori ~ • 18 12
2 11
ioncrete ale mornentclor de inertie sau valorile raporturilor dintre aceste rigiditati
4Hpl ~.=H.h·~
i pentru ipoteza de calcul, acceptand ca toate Incarciirilc care compun aceasta
poteza cresc proportional cu facrorul de incarcarc 'A,se deterrnina pcntru fiecare 1 ;9 13
-I.- .1-
necanisrn independent ~i pentru toate cornbinatiilc posibile de mecanisme
ndependcntc, valorile Iactorului de incarcare. Dintre toate acestc mecanisme ®
tdependente sau combinate, mecanismul de cedare va f cel care conduce la
aloarea minima a Iactorului de incarcare A. rig. 9.2. Mecanism independent

02 303
prod us de incarcarea P, ~i deplasarea 0; 0 reprezinta deplasarea dupa directia
fortei P. Daca valoarea momentului plastic cste precizara, valoarea factorului de
incarcare A rezulta din:
--10

1
I\.
"LM
III
= zr . '0 ..
.~
(9.16) --20

..

--
I
1-
Mpl =10kN/m ·20
Aceasta relatie este valabila atat pentru meeanismul independent de bad cat
~i pentru mecanismul independent de deplasare. Mecanismul independent de nod
nu are factor de Incarcare, deoarece In aceasta conditie a rnecanisrnului de cedare
nu intervine ~i efectul incarcarii.
Prin cornbinarea mecanismelor independente se obtin noi mecanisme de
--
10
...--------,--
20

cedare pentru care valoarea factorului de incarcare este inferioara. Din relatia 20 15
(9.16) se vede clar cii aceasta reducere se obtine In prirnul rand prin micsorarea

---
nurnaratorului , adica prin cornbinarea a doua sau mai multe mecanisme
'independente sa rezulte 0 reducere a numarului de articulatii plastice. Daca In
15
rnecanismul cornbinat din doua mecanisme independente nu se obtine 0 reducere
a nurnarului articulatiilor plastice, factorul de incarcare pentru mecanismul
15 .
combinat se situeaza intre valoriie factorilor de incarcare a celor doua mecanisme M~l =30 kN/m

l'
independente.
/~

Exemplu numeric 9.1

!P=50 (100)
Apl icarea metodei de cornbinare a mecanismelor independente 0 I
exernplificam prin studiul plastic al cadrului etajat prezentat In figura 9.3, unde Mpl=115kNm
este data schema statica a cadrului etajat ~i lncarcarile verticale ~j orizontale. ~
Pentru momentele plastice ale barelor structurii, fata de momentul plastic
P=50kN, Mpl= 50~4 =50kN/m
=
al riglei 6 cu Mill = M,. 219 kNm, sunt date In tabelul 9.2 valorile rapoartelor
dintre momentelc plastice si . constants Me" La dimensionarea structurii,
, valoarea
valorile momentelor plastice obtinute In stalpii cadrului vor fi rnajorate [inand P=100kN,Mpl= 100:4 = 100kNm
seama de efectul fortelor axiale (vezi 9.10).
Fig. 9.3. Exemplu numeric-rnecanisrn independent
TabeluI9.2
-- Pentru cele saptc mecanisme independente de bad! (fig. 9.2 a) rezulta
Riglc M/III Mr Sralpi MI') 1M .. NI'l [kN] urmatoarele valori ale momentelor plastice:

7 50 x 4
O,X 14 I ,0 20XO Rigla 7 M pI == -- 4 = 50 kNm
6,5 M,. = 219 [kNm] 12-13 1,0 20XO
4,3 1,2 10-1 I 1,5 2710 IO() x 4
2,1 1,4 X-9 2.0 3190 Rigla 1-6 Mill = 4 = 100 kNm

304 20 - Cliidiri Inalre cu scheler din otel 305

 0 0 0
~ 0 U"I LI"I U"I

~, ~ U"I
,
...:t LI"I '()

I , t:;'
I
m
•
1 1

.._, 0

- "'fot S "'-
o- ~ ~. .....
~ ::I
~ +1 .. ::t 'iii
c
:.0
(3
.D
.~
E

-
o r.... -
o o o u

- -
U"I o
..- o
..-
o
o o
o E C!. 6 '\'
~---x
..- ..- ".

'c o 0. 0.. 0.. 0..

"' __.
00
~~~~
@)~u II
.;::
o
E
:::l
~I~
N -
C
II

~ ~
N
..-
LI"I U"I
..-
~
~f' ~\ :::l
0.
Eo
-e
~ ~
~
0\ '? 1 'I'
r'1 -
II")

@£l
I 1:"-000
",'0<)'0
eo eo erl e(J
C2C2C202
o
..- t ~t ~t 0
N ~t U"I
..-
"?,

~~1'
I ::I
4 U

x
C'I
II X
%' ..q-. %'

X
-; .~
C'I
C'I + %'II
X C'I
.........
C'I X ..q-

+ N x
N. x o
....... o
.....
C'L
X x
C'1 X -o
X N
+
s s E N + ..q-
E z Z + r N x
z z
~
~ ~ II II
~
o
o
o
lJ")
%' s X o
lJ")

o
........
o
lJ") t-
lJ")
00
N
X Z
..::.::
N
X + =if.1-0
:;j:r'>
II II II II o
II II X C'l N ..q- II

~I~
0'1 00
N
II
+
+ N

00. X

II II o oq_
II II o
X II
~~ X
~~ N

+ ~~ N
C'I +
X N
N X
'-" .........
C'I C'I
'-"
X
 Fig. 9.5. Diagram" de momente
Insemnand eu Xo sectiunea cu momentul de incovoiere maxim masurata fata
de mijlocul deschiderii (fig. 9.6) valoarea momcntului maxim rezulta din relatia
(9.17).
..2
"u
max At! = Mill + 2" (9.17)

Mst. In care:

(9.18)

plastice nu apare la mijlocul deschiderii, asa cum intr-un prim calcul plastic se
accepts. Dupa rezolvarea acestui prim calcul se determina diagrama de momente
in lungul fiedi rei rig Ie (fig. 9.5).
Rigla
Cu noua pozitie a articulatiei plastice se reface calculul, rezultand de regula
o valoare putin modificata a momentului plastic.
Mecanismul combinat obtinut ca eel mai defavorabil nu reprezinta insa un
mecanism de rupere, avand In vedere conditia ca pe stalpii cadruJui sa nu apara
articulatii plastice, cu exceptia sectiunilor de la baza ~i din varful stalpilor. Fata
<J) de 7 x 3 = 21 grade de ncdeterminarea statica 111 mecanismul combinat au aparut
2 + 2 x 7 = 16 articulatii plastice, deci structura este inca de 5 ori static
nedeterminata ~i necesita 0 rezolvare III continuare pentru stabil.irea diagramelor
de momente in lungul tuturor barelor.
Pentru cele patru tipuri de rigle in figura 9.6 sunt prezentate diagramele de
momente.
Pentru Intreaga structura diagrama de momente este prezentata in figura
9.16 din cadrul exernplului 2.
Trebuie de asemenca observat eli valorile momentelor plastice ale stalpilor
date In tabelul 9.3 se rcfera la MplN ~i In sectiunea cca mai solicitata valoarea
aeestui moment este 246 kNm. La determinarea sectiunii stalpilor va trcbui
considerat ~i efcctul fortelor axiale.
Cu valoarea fortei axiale maxime, 650 + 230 = 880 kN, prezentata in
diagrama "c" din figura 9.4 valoarea maxima a momentului plastic a sectiunii
stalpilor de la primul nivel, aplicand relatia (9.11) rezulta:

SilO
cu 11 = 3190 = 0,266

- """"CO.
MNykd = 1,1 x 2 x 219 x 0,734 = 353 kNm.
N

In acest calcuJ nu s-a tinut seama de cfectul flambajului.

-0
Ca 0 verificare a diagrameJor de momentc sc poate folosi relatia (8.14) din
........
..... care fortele taietoare din stalpi sunt egale ell suma momenteJor de la cele doua
+
capete ale fiecarui stalp Impiirtita Ja inaltimea de ctaj, iar suma fortelor tiiie[oare
din stalpii de la fiecarc nivcl trebuie sa fie cgala eu suma fortelor orizontale care
Fig. 9.6. Diagrama de mornente
aqioneaza pe structura deasupra nivelului considerat.
308 309
 9.3 .2. METODA ECHlLIBRARII IN NODURI A MOMENTELOR PLASTICE -1"Mj t Mk

Metoda echilibrarii III nod uri a momentelor plastice, asa cum s-a ararat in
ice I m 1k
9.3, este 0 metoda de dimensionare a cadrelor cu nod uri rigide. La aceasta
metoda de calcul, rigiditatile elementelor componente ale structurii se obtin ca .~ -Mik+2Mm+Mki=P+
rezultat al calculelor in care nici valorile lor ~i nici rapoartele acestor valori nu 2~
trebuie sa tie precizate de la inceputul calculelor. Metoda permite ~i unele obtiuni Fig. 9.9. Mecanisme de bell'a
privind alegerea sectiunilor elementelor componentc ale structurii.
Principial metoda de calcul se desfasoara In urrnatoarele trei etape: Ca regula de sernne se accepta cele aratate In figura 9.7. Momentele de nod
In prima erapa, plecand de la mecanismele de cedare, se determina pentru sunt pozitive cand rotesc In sensul aeelor ceasornicului, iar cele din camp cand
fiecare bad! componenta a structurii valorile momentelor de incovoiere plastice, libra inferioara este intinsa.
momente care satisfac conditiile de echilibru, dar nu si cele de nod. Exemplificilm aceasta metoda de calcul pe cadrul din figura 9.8, aceeasi
In etapa a doua valoril~ momentelor plastice VOl: fi astfel modificatc Incat schema statica ca ~iln exernplul 9.1.
conditiile de echilibru ale nodurilor sa fie satisfacute fi'ira Insa a strica conditiile
de echilibru ale mecanismelor independente.
. Exemplu numeric 9.2
In etapa a treia vor putea fi efectuate si , alte .rnodificari ale valorilor
momentelor plastice cu respectarea insa integrala a conditiilor de echilibru. • Etapa 1. Ecuatii de eclrilibru pentru mecanismele independente.
a) Mecanisme de bara (fig. 9.9). Pentru fiecare rigla se exprima ecuatia de
echilibru:
m Rigla 7:
I
+
-M21-22 + 2M'22 + M22-23 = 200 kNm; Mpl = 50 kNm (9.19)
Rigla 6:
FIg. 9.7. Reguli de semne -MIl:!-19 + 2MI9 + M19-20 = 400 kNm; M,II = 100 kNm (9.20)
Rigla 5:
-MI5-16 + u., + M 16-17 = 400 kNm; M,II = 100 kNm (9.21)
Rigla 4:
-MI2-1~ + MD + M13-14 = 400 kNrn; M,II = 100 kNm (9.22)
Rigla 3:
E
-M9-IO + Mlo + MIO-II = 400 kl-lm; M", = 190 kNm (9.23)

~.
C) Rigla 2:
1Sk (9.24)
)C
r-
Rigla 1:
-M3~ + M4 + M4-5 = 400 kNm; Mfll = 100 kNm (9.25)

b) pcntru fiecare mecanisrn independent de deplasare (fig. 9.10) se cxprima

conditiile de echilibru:

-MI8-21 - M21-18 - M:'O-23 - = 40 kNm; M", = -10 kNm

M2:'-20 (9.26)

-MIS-III - lv/l't.-15 ._ M17-20 - A120-17 = 120 kNm; Mfll = -30 kNm (9.27)

- M17-14 = 200 kNm; Mfll = -50 kNm

-MI'2-15 - MIS_I:' .: M14-17
(9.28)

-M?_I'2 - MI2-~ - MI'I_14 - MI4-11 = 280 kNm; Mill = -70 kNm

(9.29)
Fig. 9.R. Exernplu numeric
 10 In cazul riglei dublu incastrate cu nodul centralia distanta 0,25 I de
-:--P"" 21 23 reazemul din stanga, cele patru variante de modificare a momentelor care satisfac
~
conditia (9.33), sunt prezentatc In figura 9.12.
~ ~ a
16
~
18
i bll4 .1.. 3/41 M·I MO,25 Mk
15 8 17 1[ J 1 0,25 0

Fig. 9.10. Mecanisrn independent de dcplasare

,
~75
, 0
1
-0,25

0
1

3
"'" -0 25
1~ ,
= = -85 0,25
-M6-9 - M9-6
-lvl-:'_6 - M6-3
-

-
Mll-11
Ms-x - MR-5
- M11-1I 340 kNm; ~)/
= 400 kNm; M,,/ = -100
kNm
kNm
(9.30)
(9.31)
° 1

~3
-MH• - M.1-1 - M2-5 - MS-2 == 460 kNm; M,,/.= -115 kNm (9.32)

• Etapa2. Echilibrarea momente1or plastiee In noduri.

J1
Echilibrarea momentelor plastice In nodurile structurii se po ate face In mai
Fig. 9.12. Orinda dublu incastrara cu nodul "rn" la 0,25 L
rnulte moduri:

a) pot fi rnentinute valorile momentelor plastice obtinute In stalpi din

In cazul riglei Incastrata la un capat ~i articulata la celalalt varianta de
ecuatiile de echilibru scrise pentru mecanismele independente de deplasare ~i
rnodificare a celor doua momente care satisfac conditia (9.33) este prczentata In
modificate valorile momentelor plastice din rigle astfel ca echilibrul In noduri sa
figura 9.13.
fie realizat.
Referindu-ne concret la rigla 7 a cadrului din figura 9.8 modificarile b) In cazul ca sunt mentinute valorile momentelor plastice obtinute In rigle
momentelor din rigla vor trebui sa satisfaca conditia: din mecanisrnul de bara, pentru rcalizarea echilibrului In noduri trebuie modificate
mornentele In stalpi.
(9.33.) Referindu-ne concret la mecanismul 18-21-20-23 aceste modificari trebuie
Aceste conditii pot sa fie satisfacutc de una din cele trei variante prezentate sa satisfaca conditia:
In figura 9.11 pentru cazul riglei dublu incastrate cu nodul 172 la rnijlocul
-D. M18-21 -D. M21-18 - /). M'!.O-23 - D. M23-20 = 0 (9.34)
deschiderii.
• Etapa 3. In continuare diagrarnele de momente vor putea fi modificate In
m k vcderea reducerii unor momente plastice din rigle In cazul variantei "a" sau din
lI2 M·I Mm Mk stfHpi In cazul variantei "b" cu obligatia respecrarii conditiilor (9 .33) ~i (9.34).

1 1 0 1
De asemenea VOl' putea fi efcctuate modificari ale diagramcior de rnornente
acceptand pcntru uncle bare valori ale momentclor plastice.

1[ 1 0,5 0 ~--------~I----- k

,-05' J'1 - 0,5 1

0,586 l 0,414 I
I

P ° Fig. 9.13. Grinda incastrutji la un capat

--
1L_ ~==~v~~_J
/0,414

~i articulata la ocliilal:
Fig. 9.11. Orinda dublu incasrrara cu nodul ,,111" 1<10,5 L

312 313
 .+10
-10 r-r-----.,----~~-10 Fig. 9.14. Diagrama de calcul
Fig. ~.15.Diagramll dli' - 10 -50 50 -50
calcul + 60 -20

teo 100
+60

-60
,

100
+ 220

-220

100
+ 460
I
- 460
•
100
+ 770

-770

100
+ 1120
I

100
+1570

900
-785 -1510
-115:

314 315
 Conducerea ealculelor de echilibrare a momentelor plastice In noduri se
-so so Fig. 9.16. Diagram"
poate face In tabele sau chiar pc schema statiea a structurii.
0 -112 de calcul
In diagrama prezcntata In figura 9.14 este redat calculul de eehilibrare a
48 momentelor plastice in nod uri In cazul mentinerii nemodificate a rnomentelor
98
plastice In stalpi ~i rnodificarea In consecinta a momentelor din riglc. A~a cum
• 172 trebuia sa rezulte din conditia :E M = 0 pentru noduri, rnomentele plastice in rigle

.:100 au rezultat eu valori mari, de exemplu pentru rigla ,,1" !v~11 = 215 kNm > !....:..!_ =
" 4
0 -184 = 200 kNm (rnomentul grinzii simplu rezcmate). In celelalte rigle rnomentcle la
p .,
23 mijloc au rezultat toate egale ell - = 200 kNm.
123 4
In diagrama din figura 9.15 este prezcntat ealeulul de echilibrare a nod urilor
+ 184 In varianta mornentelor plastice In rigle nernodificate.
In diagrama din figura 9.16 echilibrarea nodurilor s-a facut rnodificand atat
10 momentele plastiee in rigle cat ~i celc din stalpi. Pentru momentele plastiee finale
123 -178 In rigle s-a plecat de Ia valorile determinate In exemplul 9.1 ~i anume rigla 7:
= 98 kNm riglele 5 ~i 6: ~I/ = =
I ~I/

riglele 1 ~i 2: Mp/ = 172 kNm.

123 kNm, riglele 3 ~i 4: ~I/ 143 kNm,

+ 178 Cu aceste valori ale momentelor plastice ale riglelor au fost determinate
valori acceptabile ~i pcntru stalpi. Valorile mornentelor plastice ale riglelor si
100 stal pilor se incadreaza intre valorile eelor dona eazuri extreme (diagramele 9.14
-125
0 ~i 9.15).
+48
148
+125

.100 100
-7
.148 +143

+7

10
0 + 85
72
+172
-85
100 100
172 +172 + 227

-229
-114 -114 -227
-115 - 1S
317
316
 CAPITOLUL 10 Ini:Otimi mal rnari fata de structurile necontravantuite. In general 0 structura
metalidi se considera contravdntuita ~i tratata ea 0 structura rezemata orizontal
la Iiecare nivel (Iigura 10.1 a ~i b) dad sistemul de contravantuiri reduce
deplasiirile orizontale cu 80% fata de cele corespunzatoare structurii
S'fRUCfURI cotffRAVANTurrE 91 D1AFRAGj'j\E
necontravantuite.
A~a cum s-a ararat In capitolul 5.3, introducerea unor contravantuiri
verticale In planul longitudinal al stalpilor este neaparat necesara In cazul eli
prindet'ile riglelor longitudinale de stalpi sunt realizate ca articulatii, sisternul Hind
In caz contrar labil in sens longitudinal.
Avand In vedere diferenta mare de rigiditate intre structura necontravantuita
10.1. GENERALITATI
si cea contravantuita
, .sc poate considera cii efeetul tuturor fortelor orizontale,
inclusiv efectul fortelor orizontale echivalente, datorita imperfectiunilor, este
Introduccrea unor contravantuiri sau diafragme verticale In planul cadrelor preluat In intregime de sisternul de contravantuiri.
t:ansversal~ ~i longit~dinalc ale structurii rnarcste rigiditatea cladirii la actiunea
fortelor onzontale din vant ~i seisrn ~i permite realizarea unor constructii cu

I"-... ./1
/ .......... L <, 10.2. CONTRA VANTUIRI VERTICALE
"""
./
./
,,/
<,
.

<, /'" ..

V'S V"
. 1":'/ ""'/ 10.2.1. SISTEME DE CONTRA VANTUIRI
"7 <,
r-, ./
/ <, / ...........
"'-/ ............ / Contravantuirile ver~icalc pot [i executate ca grinzi cu zabrele plane sub
7' <,
<, /'" . forma unor console incastratc In fundatii. Sistemul de impartire interioara a
/ ........... / <, grinzii cu zabrele poate sa fie realizat pe ficcare nivel (figura 10.2 a), pe doua
1"--../ I"-... ./ nivele. (figura to.2 b) sau pe patru etaje, asa cum s-a ararat In figura 10.1 b.
""Or "'~ 7J? ,,~ .~~ <9'r .o!'~
Ca sisteme de irnpartire interioara pot fi folosite sistemul cu diagonale In
@ @ cruce, sistemul in k, 111V, sau eel triunghiular , de preferinta eel eu diagonalele
solicitate la intindere. Pentru a asigura unele goluri de trecere In peretele
contravantuirii diagonalele pot fi dcscenrrate ceea ce implica solicitari supli-
rncntare 10 riglele orizontale (figura 10.2 c).
o crestere irnportanta a rigiditatii se obtine dad asa cum s-a ararat In
studiul prezentat InIigura 5.15 se realizeaza 0 dezvoltare a contravantuirii la unul
I sau doua nivele In planurile alaturatc. Rezulta 0 sageata de 5 cm pentru sis'temul
I
I A 5 ~i numai de 4 em pcntru sisternul A 6 fata de sageata de 13,0 em a cadrului

Iftt {tfff
,

f , nccontravanruit.
contravantuit
In figura 10.3 este aralata
~i a cadrului la care contravantuirea
comparativ forma deformata
este cxtinsa la nivelul
a cadrului
superior

Fig. I().I. Conrravantuiri transversale ~i longitudinalc pc panourile alaturate.

318 319
 10.2.2. CALCULUL CONTRA VANTUIRILOR VERTICALE
lII.,nS~H

L::::::::--
It::
.:::,,~ rn-
t ~
Hs'O
1r
,
.....

<§
::::>

>
La calculul ~i dimensionarea
considerate urrrtatoarele efecte:
sisternelor de contravantuiri trebuie luate in

~ ~ "",,,,.,.::J.,.. ""
~
:::". v
~ :"-,/ ,-" ,
/,
/1":' ~ I'.. /1'.. r-, ./
0 - efectul tuturor fortelor orizontale ~,iverticale aplicate direct sistemului de
" ci
()
<,
.....,
~ ~~ ~ <, ;/
" "
"-
/
./
"- V
<, v
"0
<!)
contravantuiri precum ~i fortele orizontale echivalente datorate imperfectiunilor
"
<!)
.._~ , E proprii ale sistemului;
'"-'---' 2
.~ - efectul incarcarii totale verticale ~i orizontale care actioneaza asupra
v:

~ structurii a carei stabilitate este asigurata de sistemul de contravantuiri precum

""s
"0 ~i fortele echivalente corespunzatoare imperfectiunilor initiale ale elementelar
2 structurii.
(-
C
.2
~
Oil
0..
6...... Din punct de vedere static contravantuirile verticale sunt grinzi plane cu
zabrele cu HUpi paralele de tipul consolelor incastrate in fundatii.
E
0 Stalpii a carer stabilitate este asigurata prin contravantuiri verticale, de
U
"l
exemplu stalpii din sirul longitudinal al structurii prezentata in figura 10.1 b, sunt
::::;
legati de' contravantuirea vertical a din planul lor prin riglele longitudinale.
eiJ Considerand rig1ele cu 0 rigiditate infinit de mare' la eforturi axiale, inseamna
i:i:
ca din actiunea tuturor fortelor orizontale care actioneaza in planul contravantuirii
verticale, nodurile tuturor stalpilor de la fiecare nivel vor suferi deplasari identice
o cu deplasarile nodurilor contravantuirii de la nivelele respective.
Elementele contravantuirii vor trebui calculate la efectul incarcarilor
verticale ~i orizontale care revin contravantuirii din lncarcarile exterioare, precum
<!) I ~i la fortele orizontale de legatura dintre contravantuire ~i sirul de stalpi
~
.~
t:
stabilizati, care provin at at datorita efectului P.Ll. cat ~i fortelor suplimentare
s echivalente corespunzatoare imperfectiunilor globale ale structurii stabilizate.
E
E 10.2.2.1. Efectul P.Ll. Daca variatia deplasarilor orizontale a nodurilor
@ ::::> contravantuirii se considera Iiniara pe inaltime (fig. 10.4 a) cu <p. = Lll / H, forta
'""" de legatura intr-un nod al unui stalp din efectul P.Ll. va fi
<:
::::>
<!)
(10.1)
0..

~ §i la nivelul i forta de legatura totala a tuturor stalpilor legatj de contravantuire

E
"0 va fi
:>
N
<)
"0
(10.2)

<:
<:'C'
Daca se are in vedere variatia reala a deplasarilor orizontale ale nodurilor
>
~ contravantuirii (fig. lOA b), efectul P.Ll pentru un nod va fi:
. I
g
U Hi = Di + I . CPi + I - Di . CPi (lO.l.a)
"!
::::;
~i la fiecare nivel i forta de legatura totala va fi
ell

"' u:: 'E Hi = £ tD, + I . CPi + I - D, . CPi ) (lO.l.b)

21 - Cladiri tnalte ell schelet din otel 321

 _l__ = l-lO ~-~o -:: IIZ-,lO rro +="l-,Zo
,..500.,
~+ ..,e:-"a
II .
_l__ = l-Zo +- Zl)-'"'IZ-lo(-L+-Z1)- • .z-Zo
£1-= ,e::..£0 II -"'0 e:-lu
:oosool ,..5O:)l
e:-l'O +::::,e:-la JOSO:)l -
"-£0
C"
.. "',e;
-"0 ....,..........-.£-la
c.-C.O + ~,
')ooSO:)l±. Z-£0

(a

1- ......--1.,sN
J-.¥';"_'¥-01 S

r01 InpqB~

<!
0..

eo
u:

J+
::r::-
H +
~-

~.
~ c

:;: _.
X
.-..
c:r@
h-
II

-.- .~
, Q
s:
~ :t:
 Tabclul 10.2
10.2.3. DETERMINAREA EFORTURILOR SI DlMENSIONAREA BARELOR
CONTRA VANTUIRll VERTICALE
b/h - tg oC.

Pentru diferite sisteme de impartire interioara In tabelul 10.1 sunt date }l-1 ~- +-= - tgbo(,
relatiile de ealcul pentru determinarea eforturilor din barele contravantuirii
verticale considerata ca 0 consola fixata In fundatie.
Sectiunile transversale ale barelor se vor verifica eu urmatoarele relatii:
j-L2= + +-. Si~aC=+b~OS«=-J-l6
. 1 h 1
- Efortul de cal cuI S" intr-o bara solicitata la intindere f'4=+ T·."'b=+ T=- f'3
tgo<.
(10.5) Jl.s=+ -b-

- Efortul de ealcul S,/ lntr-o bar~ solicitata la compresiune Wj =+[ An4 -A03 +(Ams- Am1) tg oc +. (Ad2 --AdS) co~c,c]

(10.6)
b b .
in care: X este factorul de flarnbaj in functie de incadrarea sectiunii transversale 2h . :.tg oC ; h = Hgo(
In una dintre eurbele de flambaj (eapitolul 13) ~i in functie de coeficientul de
. 1 2
zveltete redus "Xn'in' fL-1=-T=- -b- tgoC
Lungimile de flambaj ale diferitelor bare se iau egale ell distantele dintre
noduri. La sistemul de diagonale incrucisate, sistemul c din tabelul 10.1, nodul 1 1 1 1
.)J- 2= + 2' hsiooc=
b.cosac: =. -jJ-3 -::.-jJ-4 = +fLs
de intersectie al diagonalelor nu reprezinta nod pentru flambajul in afara planului
grinzii eu zabrele. N 1' 1 _ 1 - 11'7
;-S=Th T-b--~
11 =+-'-,sinoe =....!..9..£ . Jln=_2 __ ~= 3tg..c
rv8 i:J.cosoC b) ~ h b b
10.2.4. CALCULUL DEPLASARILOR ORIZONTALE tgo(;
ALE NODURILOR fo1Q = 'p-11= -'-b-
Wj -+ t AU6 - A07 + tgoC. (Ama -+ 3.Amg -.2 Am,- AmlO - Am11) +
10.2.4.1. Metoda aproximativa. 0 metoda aproximativa pentru ealculul
deplasarilor orizontale din actiunea fortelor orizontale T, permite considerarea + (6d2 - Ad3 - Ad4 - AdS) cO~cCJ
contravantuirii verticale ea 0 consola tncastrata In fundatie ~i avand 0 rigiditate
lao incovoiere b
h=~
2
tgoC.
E1 = EA b (10.7) )-(-1 =l+: = -~=-
2 2b
In eare: JJ-3=+ +=-t¥
A - reprezinta aria sectiunii transversale a unei talpi
b - inaltimea sistemului grinzii ell zabrele. )1-4 =--).1-5 = fo7 -;_)-'--S ~ 2h;inoC. 2b~OSO<:

flvS =- "u-g =jJ-10 .. - )L11 =-=h;-

10.2.4.2. Metoda greutatilor elastice; Aceasta metoda se bazeaza peo
principiuI fortelor virtuale. Prin introdueerea unei Ineardiri virtuale (l / h, 2 / h, Wj =+ [( Ana-A09- AulOw 6011 )+-- (Am" -+ 6m2) Fr.c + 6m3 tgoc'
I / h) se determina pentru fieeare nod al talpii ale carei deplasari sunt cautate
greutatile elastiee W_", asa cum este ararat in tabelul 10.2 pentru sistemele de + (Ad5-Ad6-Ad7-Ad8) ~J
cootravantulrt utilizate [10'.1].

324 325
 Greutatea elastica ~I" corespunzatoare nodului j, se deterrnina cu formula Fig. 10.5. Exemplu numeric.
(10.8)
(10.8)
In care:
- !::..N. = N/i este aiungirea barei i din incarcarile al carer efect se
I EA.
I
t d·iaza;
S U
V

- J..L; este efortul In bara i din fortele virtuale care formeaza un

grup de forte In echilibru, asa cum rezulta din tabelul 10.2.
In accst tabel sunt trasate cu linii pline barele care au
eforturi din incarcarea virtuala ~i ale carer alungiri au 0
influenta asupra greutatii elastice respective. Barele trasate cu
linii intrerupre nll intervin In calculul greutatii elastice, de Pentru a prinde efectul P.!::.., incarcarea pe fiecare nivel al structur ii
exemplu pentru nodurile de capat ale grinzii. stabilizate in sens longitudinal de contravantuirea verticala rezulta
Dupa determinarea grcutatilor elastice pentru toate nodurile talpii ale carer (6,75 + 4,5) x 8 x 32 = 2880 kN
deforrnatii le urrnarim poate sa fie folosita una din urmatoarele metode:
In coloanele tabelului 10.3 sunt date:
a) Conform cu analogia Mohr, greutatile elastice sunt folosite ca forte ideale
care actioneaza asupra grinzii inlocuitoare, momentele de incovoiere obtinute - In coloana a lncarcarile pe stalpi ~i nivel, din incarearea permanents Nt;
fiind chiar sagetile liniei elastice a nodurilor talpii pe care 0 cautam. = 6,75 x 4 x 4 = 108 kN.
Grinda Inlocuitoare cste tot 0 grinds simplu rezemata atunei cand grinda tncarcarea totala N, = 11,25 x 4 x 4 180 kN =
reala este 0 grinda simplu rezemata ~i 0 consola incastrata la capatul opus atunci - In coloana b momente de tncovoiere din actiunea vantului
cand grinda reala este 0 consola. - In coloana c eforturi axiale In stalpi din actiunea vantului
- 10 coloana d Incarcarea total a pe nivel de 2880 kN insumata pe etajele
b) Daca se cauta nurnai deformatia unui nod se poate folosi prineipiul cladirii
fortelor virtuale, In baza caruia sageata In nodul i se determina ell formula (10.9). - In coJoana e efectul imperfectiunilor in care valoarea irnperfectiunii
geometrice echivalente se obtine
(10.9)
In care M, este momentul virtual al grinzii in sectiunea j dintr-o forta unitara care
actioneaza in sectiunea i. In care:
Prima metoda se foloseste atunci cand se cauta linia elastica a sisternului.
<Po 1/200=
rI 1 I ,0.5 ( 1 Jl5.
k=l05+-J
(0 , n(.
=05+-: 3 =0913
'
Exemplu numeric 10.1

Sa se calculeze ~i sa se dimensioneze contravantuirea vertical a din sirul .

longitudinal al stalpilor cladirii eu 15 etaje, aratata in plan in figura 10.5.
Ca incarcari s-a eonsiderat: I 1
- permanents <Pc = 20() 0,9l3 x 0,516 = 424

5 kN / m2 x 1,35 = 6,75 kN / m:!

- In coloana e sunt date Iortele orizontale de nivel , momentele de
- utila
Incovoiere corespunzatoare ~i cforturile axiaJe din stalpi datorita imperfectiunilor.
3 kN / m::!x 1,50 = 4,50 kN / m::!
- In coloana f sunt date cforturile suplirnentare In stalpi datorita cfectului
- "Iv vant
P.!::.. adrnitand penrru sagetile din actiunea fortclor orizontale 0 variatie liniara 11
500 ceea ce corespunde sagetii max ime adrnise.

326 327
 z
oK

<I
s ~- 0
.- 2! ~
-.#
-.#
0
100 ~ e--
a!
-.#
~
0
11'1
.-
a!
e--
.-
0
N
(Y)
-.#
N
~
N
e
Z +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 N

~ oq a! ~ 10 III E .- .- III
Z 1Il~ <0.. ~~ -.#
e- o ,U.._ In M
.¥ C"J.
.- ;}; ~ ~
III
~ sf -.#
.- III cD cS t..:' CD (Y) M
-4
<D e-
.- <0

~
(Y) 11'1 .- ~ t:: N -.#
N N (Y)
.- r--
.- N
.-

Z +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 b~
.-- ;><.
o.n
e--
d)
'" '"'
,. '"
-4
<0
'"
-4
00
- :::
e--
en
co :::
= :::
V~ oo~ '"
00
0" 0 0' 0

1-- I.--"
N
-.#
r--

a
CO -.#
j l--- ~
~ a!
-.# a!
CD 0
,« N 0 -::
0
U"I :: ::: -4 = ::. ::

--
(Y) a!
CD ~ CD o.n '" '" '" '" U"I '"
~ tIo~
!:; N 0"
N
~ ~ ~ N ~ 0
~ 0
0 CI)
E '"
Gl
-4 :: o.n :: ~ 0 :: = :- ::
,!;, U
<""?. ".
'" '" c:-" c--.... co

~"
N ~
a!
r-:.
10
a!
~~ ~
co
a!
t-:.
co
a!

~ ~ s
co
~
co s ~
co
a!
r:::.
co ~ ~
co N
e-

Gl~
~ ::- -:: N
.- 01 :: :: M :: ':: -::
E co '" .- '" -4 0
'"
... / <{ u co .- M

1:..1 0 0 CD
0 0 0 0 0
~~ I-- Ql
0 M M M

.... u
~
~
r--
,-
t;
C
~ ~
W
<(
1
W
CD

W
1
~
W
I

Z Z
.x
,__ ~ Ql
(j)
:r
......
:r
H
:r
..... :r
.....
z
%
.x
.x
CI)
CI)
N
,._ r---- Gl M
U"I
c--
0
M
M
.-
s»
::;
<0
-4
<0
o»
.-
to
0
10
N
c:-
o.n
e--
o.n
o.n
M
N
<0
<0
Z .x CI) -.#
iD r-- .- M e-- e- .- to Gl
.x 10 N
__::::. z z z z z z z Z .- M In '<0 .-
.- .- .- 0 -4 <0 N
M -4 -4 -4
Z
.¥ CD
CII)
CD a~ (Y)
z
.x .x ole .x
CD
.x
CII) .x .x .x .x
CI) 1 1 1 1 1 1 1
N
1
N
1
N
1
(Y)
I 1 I 1 1

-
0 CI) Z
-.#
~ o»
CI)
co 8 CD
:8 -,.t N
:3 a! :8 -.#
-0 !:'l 0
-4
e- -4
7
<0 tS">
R!1 'I :e1 M
'I
52 r-- -4 .-
.-:!~ ~
..lI: M N
N
e-- 0 ~ e- eo III N 0
Z 1 1
M
1 1 1 1 1 1 1
~ ~ N ~
e--
N
o
(Y) ~ ~ ~
N
-.#
~ ~ z!:'l S -2 e- -4
M M c:o
N ~ Z
Rl 122 :e
Z £
M
Z
0
.-
Z
e-
Z
-4
Z Z Z Z Z Z Z

Z
r:.- III III
S a!
.-
III Cfl
(Y) ~ N
~
N

~
e-
(Y)
e-
N
o
(Y)
III
-.#
0
11'1
c:-
c--
Gl
M
-4
N
W
M
to
to
-4
~
o.n
e--
Gl
U"I
<0
N
<D
c:o
M
<D
U"I
M
to
to
Gl
U"I
-4
-4
lI'I
-
c--
-4
eo
M
U"I
c--
N
<0
10
N
.x CII) (Y) to .- N ~ -.# 11'1
~ ~ -.#
.- co
.- .- 1 1 1 I 1 I 1 I 1 1 I 1 I 1 I
Z
J en .x
:::t1 <0 o.n N a! 10 M c-- ;:! ::: Gl
Z, +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 Z M
1 7 7 N
1
N
1
N
1 ~ 'I 1 1 1 U"I N
1
0
1
c:o N
~ M 0 .-
.- 1
IN ~ M
LrI
M M ~ N 5:: -4
Gl In N
Z ~ Z z, z z Z Z -£ Z Z z z Z Z
E ~ E ~ Gl -4 0 (7) c-- 0 0 M 0
E z ..lI: E z .- 1I1 ~ .- ~ '-4 to c-- Gl
-4
~ U"I
.- ~ N -4 <0
N
E z .x E ~ ~ E
<I Z
N

vH
N Z .x
E E z .x 0 co Z z Z E Z .x +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1
E z z ~ ole .0 (Y) -4 .x z ..lI: ole
+1 +1 +1
.x 0 ~ .¥ Z
-
N -4 to .- c-- 0
Z .¥ 0 c:- co (Y) .- (Y) -4 c-- c--
~ III (Y) N .-
-~
III III CD lD
ole 0 0 c:- ~ III a! (Y) III c:- ole .- lI'I ~ N U"I e:- Gl
.- -4
.- c-- ~
<0 M

g CD
:8 ~ .- ~ ~ W a!
CII) N ;0 a! uZ
M
.- N N M
N III 10 CD a! ~ ;:! -."....~
Z +1 +1 +1 +1 +1 .1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1
c-- 0
lI'I Gl N N c-- 0 U"I
01 lI'I 1I1 0
~
Gl
.- M N :lil 0 to M N (Y) tS">
..,.
c--
Z ,Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z
Z ,,-z M <0 N -4 tS"> c-- <0
52 ~ ;::! ~
Z ..x ..lI: Z .x '+1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1
..lI: .x ole ole oX .x oX oX ..lI: .¥ ole ole ole CD +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1

- -- -s -
CD 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 N

--
<lO <lO
CI) CD
~ ~ CI)
.- ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ <lO <lO CO CO <0 <0

- l'a <lO
52 .- a.
I
<lO CO
<0
' <lO <0 CO
N 0
<lO
cD cD -4 N 0 CO cD -4
-4
N
to
Z CO -4 .- c-- 0 N
I- I- I__".1:':"':"- 1- i...-- 01.:.: S2 N -4 lD cD ~ .-
(Y) tS">
.- .- Gl
.- N N N N

gj Z I 1 1 I I 1 1 'I 1 1 1 I I I I
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ N
01'
~
o?·~s·.OS"E x Sl ~ f1
0
~ ;! c;- CX) tS">
"j en :e M 52 c-- -4 .-

/:~~ /_ ;:
-4 N N .-

Z
z
ole
VVVV V VVV V V / V V V V
'L\\\\ \\ \ 1\\ 1\\ 1\\ \ i\
z
ole z
.x
z
..lI:
z
..lI: .x
z
.x
z
..x
z
.x
In
.x ..lI: ..x
Z
.x
Z
.:.:: .x
8
CD
~ ~~~
-4KK

<lO
M M
~
I'\: K
tS"> N
M
~

"~I':
~~~

to
N
M
N
~~~
"-"'- <lO o.n
~
~
N

" 0
0
0
cO

329
328
 N ·
E
._
u <0 r--
b z I I I I I I I I 0
~ I I I -.3
0 I 01
0
ID
0
"0
N N ~
N
<0 t-- N e--
u:;
~
1/').
01
C"'I..
0
., ::
= = = = = =
-.3
M
"1..
0
:: ~
- :::t
0-
:;
E
._
U
0
N
II

~ 6~ .-
I/')

,« ID
I/')A
~
::
'" =< '" '" ::
'" '"
-.3_
~
:: ~
"" ~
~ "
+
0
.--
+
e-
0 A
.-
N

._'E
c
E
U
e-
ID
MA
=:
= ;:
= :: :: :: =:
01_
M
= " =
0
ID_
~ =- o 0
.-

N
E
0
~
'" = = :; .: :; :=
0
0- = =
ID~
-
M
E
-4
N "" '"
,. .. Z'
"" "" '" '" ~ '" "'- '" '"
u cD '" ID
" 01
ID
~u
<t ~
!2 ~ N
.-
N
E M
In
:0 :: ::-
- "" :: .. ,..
'" ::
'" =
"
,~ X X X
<tu M ""
._
::J
...,
0
~
0
t!'1
0
~ 0
)(
u L 0 L X
0 L X QJ
c::
QJ
(/) r ~ r p r 0 ::1 0
.....
r:-A -.t
c-A
I/') ~"
I"l-
ID
N_ N
<IS
<0
c-- ~-
01
C1!.
0
ID
N
...-,
-.3
.-
~~ <0 I/')
U
QJ
N

H
ID-
~ 0; <0 N ID (/)
, 1!2 M <0 ~ ~ N
N
I/')
N N M
I/')
M
<0
M :::tI
M
-.3 -.3
I I 1 I I 1 1 1 I I I I

.
I I
Z e-- .- an E
.x !:1 ~ ~ M
<0
N N
N
N 01 1!2 M
~ e- ~
Inn
:: =-- ::: = ::: :: ~ =:
"0 I I
M
I I I I I I 'I 1 'I I
1
-.3
I I
Z
.x
N
N
a ;:
'" " '"
an N 01 ID
~ g ~ N II'l
~
0
0
-.t 0-.3 0 M
0
M
0 0 cf 0 0
~,
0
$1
a 0
.-
N
0
01
0
ID
0
M

ID N
r'l. <0 -.t 0 ID M ID 0 -.t N
f:::
ID-
-.t
r:-'
tf)..
ID
-.3_ ID
N ~, r:-- 01
co
01_
0 ~ .s
co
.--
.- <0
M
U"I
ID
N
I/') an
I/')
N
:; ~ ~
0 M
.--
II'l
.-
<0
.-
0
N
M
N
U"I
N
<0
e-
N
O N
M
-.3
M
~ M <0 N II'l
~ §! ~ II'l
N N N
M
I/')
M :; -.3 -.3 e-
+ + + + + + + + + + +
N
+
M
+ + +
z + + + + + + + + + +
M
+ + + + + 0 Z
.x
.x I/')
-.3 !:1 I 7 ~ f:l
I
g
I
e-
N
-.3
CjI N co
'I
an
.- ~ 01 ID M " ID
~
M
-4
0
....t
e-
M
-.t
M
....
M
<0
N
II'l
N
N
N ~ ~ 0 0
.-
0
III

:::t
I
~ II'l N
I
C1> ID
N
M
I

~ e--
I
~
-.3
I
co
I I
I/') N
I I 'i "0
0 I 1 I I 1 I 1 I 1 '1 I I I
e-
I
-.t
I
0 0 0
M
0
M
~ 0 0
N
0 a 0- 0 0 0 0 0
0 III
0
an
....t
N
~ ~ <D-
M
M
M ~ ~
....t
N
or-
N
Q) II'l
.- . N
a 01 ID M

N ID .- r:-_
U 0 0 0 0 '0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
:z: z c-;. M <0 -.t, Q)
I/')
anA M c5
N,
~
~
M
ID~ cS N II>' c-:' Q) <0 M ~ <0 01
an an ....t an M e- 0 e- e- <0
IN .x 0 ~
<0 M Q)
0
-.t M M
~ -.3 an 10
01 0 N <0 01 <0
0
01 I/') e- O ~ M an
N II'> N N M
U"I ID ID
N
I
II'l ID !2 ....
M II'l
.-
<0
.- N
1
N
N
I
N
I
N
I
M
1
M
I
M
I
M
I
Z I 1 I I I I
<l <0 0 ID N 0 ID N Q) .x
ID N -.3 <0 -.3
:z: z -.3
M_ ~-
0 <0 (D M, ~~ 01_ co
;;;- :;- 01, ~ ~"
N
r:-- Ol_
an r:- ....t
N .:..: N Q)
~
01"
.-
an
N M ID
M
N-
-.3 ....t U"I
01
U"I
If)
(£) c:: r:- N
<0
III
-.3
I
N
~
I
C1>
M
ID
M
I
M
M
I
0
M N
I
N
I
N
1
.... III
<0
....
I I
N
.-
I
C1> <D M
I I 1 1
u 0 01 <0 r:- N
0 -.t
:::t <0 an
M
N 01 ID M
~ 5:: ~
.- .-
.--
I
<0 ~ N
c>
(£) N N
c::
If)
-.t N
:z: z ID
r:-A
U"I C").. 0 Ol_ In N 0 <0 <0_ ....t c=t M
~- r:-- <0 cf 0 0 8 lJI 0 0 0 0 0 0 0 0 0

hl
.:..:
N
tf)..
01 ID
.-
M
N
01
N
uS
M
M"
~ !i r:--
In
M
ID g r:--
r:-
....t
Q) 01 01

t ~ ~ ~1ant ~ U;1 ~ U;1 ~1

<l

~
IN
Z
.x ~ 0
ID
0
0
.-
0
-.t
,....
0
<0
.-
0
N
N
0
ID
N
1I'l.
01
N
0
M
C"l
U"I
<D
M
8
....t
U"I
M
....t
M
<0
....t
,....
~
01
u:;
:z:
+U
:z:
'.

~ ~~~~~~~M~~_~~~~~~~~-~-
~ ~b~ U;1 ~
/ / / /.
II'l

/
n N

/ .I
N

/
N

/
-N

/
N

/
N

/
N

/.
N

/ /
.-

~ M
-.t
0 r:- -.3
M ~ ~ II'>
N ~ ~S £~ SlO !2 r:- ....t .-
....t M

t'\'\k::LL
r-

In
~ ~ -t i. ~ ~ ~ 0
0

~ ~
<0
M
~ '\ '\
II'l
M
N
M
~
<D
N
~ ~ '\1\'\ ~
N
~
o
<0

330 331
 ('<'
('<'
('<'

E
<l
N
I

,
1
'-8
0
III
s:
q .... E
C7l <l
+
<l
(Y)
+ ~
eo I
E 8
<0
N
III
eo
<l
,
<l
N
III <oJ
III 0
.....
CI
I:"-
o~ <0
o~
III
I:"-
eo +
I:"-
.s+
II II 0 0
<l .-
oq

-
c:>
....
:::I
0'-
~
IIII
~(Y)
1Il~

II
~j~~I~
(Y)
Ln
~
II

C!....J
I
<0
c
E
<l

0
"03
..c .c.
.-1.0 E
<l
co "6 ~
Eo< .c
.... c ~ •>- I

-
CIl
0 CI
u CIl :t

.
:>C C"1 ("') :>0 - 0- t- - - 00 - r-- -
~
~ ~
C"1

8.
V
q
<'l

-_
~
("')
v
0.
0-
V"'>
0.
(")

-.
!:::
:>C
~
'-_
~ -
r-, C
("') ~ ee
In
-. t-
C""\
cc
- -
0-
<I
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ c; ~ :; "+ ~

v
--...... \0
0-
t-
X
r-
0-
-_
~
~ :>C
0-
~
\0
:;t
-- ~M. v-_ -
\0
\0
ee
(")
V"'>
r- g ~
\0 \0
ss - ~
V"'>

N I"-
-.
(")
~
<l
V:>
<I
'(
0.
'(
c_
'( '(
q
'( '(
V"'> 0\
,. - C"i
'( '( '( '( 'T 9 '( '( '(

- ';Q C"1 C"1 N M

,...,
V (")
r- ~ ,...,
-X
r- ,...,
0\ ee X M
o- -
s -.:; -_ '(-_ '(-_
0\ t- \0 V"'> \0 t-
- - -_ -
0\
~ :;t ~ ~
c-j'
<l
V)
<l
';Q
- N
-
(") V"'> V V"'>
-:. -
\0 V"'>
- -
\0

'( '( '( '( '( cf '( '( '( '( '( '(

- -o ,..., v ,..., ec
-- .... -
s-. ,...,
N
C"l
t- -o
C"1
,..., r- r-
C 0\ :>0 XI
r-
(

52:: V"'>
~ ,..., ,..., \0 O' 0-
t.') 0. "'"
:::>. -_ ~-_
';Q
- -
C"1
- -:;
l/"l V
- -:; - -.
'n \0 l/"l \0
-
~ <l
:; ~ ~ ~ ~ :; ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

('<'\
C"1
-_
~
v
C"1
';Q
cc
8
\0
l/"l

-
t-
ec --- -
S
I"-
v
M
V"'>
t-
0\
0\
- X
-o
!:::
,,..,
X
('"1
v ~
r-
'"'( .,.-
l/"l ,'"1 C"1 V"'>
~ ...... ~l q C"! ~L
C)
<l
'( '( '( '( '(
C"L
'( .,. '(
C"1
'( '( .,.
C"l C"l
'(
C"l
'(

M t-
('<'\
v
,..., - ec
C"1
V"'>
C"1
C"I 0\ \0 ,...,
-
C t-
, , - v
1
''"1
~ J;
~ ''"1
v ~
I
r-
I
(')
.J
''"1
-
(')
I
X
I
C"1
~1
lI"l
('1
C"1
C"I
I
0\
r .

- - -
I
,'"1
- r- .J
:::>

v
C»
('1
X
-
\0
I/)
:;t
r-
r-
-_
o.
v -
:>0 oc
X

-'( -_'( -_.,.

~
M
~
N
- -!:::-.
C \0
\0

...... ~
0\
0-
0-
l/"l

-_
~ V>
-_ --.
- V
t-

-. ~ ~
';Q ';Q C ';Q
<l q
'(
....,. ....,. -.
!::: ......
.,.
::::>
<l
'( 9 9 9 9 '( "'9 '( '( '(

- 00
(')
,
l/"l
, '7
C"1 0- v:>
, ''"1
('1 N , t- v
, -
-I X
, l/"l
,
('1
, C
,
l
(') C"1
:<2 -
~I
I ,..., 1.
V
oc
C",
l/"l
M
C"I
M
0-
C"1
v:>
C"1 C"1 N
t-
- - -
V oc V) C"1
 10.2.5. NODURl ALE CONTRAV.A.NTUIRiLOR VERTlCALE.
Aplicand relatia data III tabelul 10.2 ~irepetata pentru cazul concret In tabelul SOLUTII CONSTRUCTIVE
10.8 au fost determinate urmatoarele valori ale greutatilor elastice (tabelul 10.9).
Tabclul 10.9 Solutii constructive de realizare a unor noduri ale contravantuirii verticale
Nod Nt)d Wj Nod W-
din figura 10.6 sunt prezcntate in figurile 10.7 ~i 10.8.
"''J .I
In figura 10.7 sunt aratate solutii de noduri cu un singur perete. Diagonalele
0 -0,0975 16 -0,0118 31 -O,O()49 sunt prinse In nod cu suruburi sau sudate de un guseu vertical. Guseul, sub forma
4 -0,0279 19 -0,0201 34 -0,0044 unui prefabricat este prins in nod Cll suruburi de inima stalpului ~i talpa grinzii
7
10
13
-0,0237
...H,0205
-O,OI5X
22
25
21{
-0,0162
-(),0127
....(),0121{
37
40
43
-0,0000
+0,0065
+O,O()42
,
46 +0,0049

Exemplul de calcul al valorii greutatii elastice in nodul ] 3.

I .
~3 = [g - 0,2076 + 0,0259 + ().7~26 (- 0.2878 + 0,3136) +

+ 0,875 (- 0.2888 + 0.4743 - 0.1706 - 0.1717 + 0,1802)] =- 0.0158. Fig. 10.6. Contravantuire verticalfi
Incarcand ~UA greutati!c el~s:ice grind a inlocuitoare, care asa cum s-a spus
A

este ~ot 0 c~nsola incastrata msa 10 nodul 46, se obtine linia elastica a sisternului
ca dLa~rama de momente (tabelul 10.10). Deoarece greutatile elastice all fost
determinate luand in considerare incarcarile de caleul, valorile obtinute vor trebui
red.us~ cu un factor egal cu cca 1,4 care reprezinta media valorilor coeficientilor
=
actiunilor (Ye 1.35, Yo = 1,5). '
Tabclul 10.10
longitudinale, sau poate sa fie sudat la santier de acestea. Sectiunile diagonalelor
Nod Hi Hj 0; pot fi alcatuite din doua cornierc (fig. 10.7 a). dintr-o teava crestata pe 0 anumita
lungime ~i sudata pe guseu (fig .. 10.7 b) sau crestata ~i avand din atelier sudate
0 ...(),O975 -
....(),O279 ....(),1254
doua placi introduse 111 crestatura, prin intermediul carora diagonala este prinsa
4 0,341
7 ....(),0237 ....().149I o.rso il1 nod Cll suruburi (fig. 10.7 c). Distanta dintre placile de prindere trebuie sa
l() ....(),O205 -0.1696 1,302 depaseasca cu 1-2 rnm grosimea guseului ~i crestatura trebuie sa fie suficient
13 ....().OI5X -O.IX54 I.X95 de lunga pentru introducerea diagonalei intre guseele de la capetele barei. tn
16 ....(),OII X ....(),1972 2,544 figura 10.7 d este aratata solutia la care sectiunea diagonalei este alcatuita din
19 -0,0201 ....().2173 3,234
22 ....(),n 162 ....(),2335 3.995 doua profile U.
....(),OI27 ....(),2462 4,812
Solutia constructiva a unui nod intermediar de pe grinda longitudinala este
25
2X ....(),OI2X ....(),2590 5,674 aratata in figura 10.7 e.
31 ....().()()49 ""(),2639 6,580 in Iigura 10.8 a este prezentata solutia construct iva a nodului contravantuirii
34 ""(1.()O44 ....().26X3 7,s03 verticale executata Cll doi pereti iar in figura 10.8 b solutia nodului intermediar.
37 () ....(),2683 8.442 Riglele longitudinale .sunt executate din dou a clemente U distantate, prinse In nod
40 +O,()O65 ....(),261I{ 9,381
de tal pile stalpului cu aceleasi gusee verticale de care sunt prinse tn nod si
43 +() .()().+2 ....(),2569 10.297
46 +() ,()O49 ....().252{) 11.210
diagonalele contravantuirii. De asernenea eu gusee verticale fixate de talpile
stalpului sunt prinsc si grinzile longitudinale din panourile necontravantuite.
max 046 = 11.21 em 846/1.4 = X,OI ern < H 1500 = 10.5 cm
Solutia constructiva de alcatuire a contravantuirii verticale ~i'a riglelor
335
•

e
J
@
....

- r- - f-
- f- - f-

r-
- r-
I-:-
- ~

- L_:_._ ....

Fig. IO.X. Noduri Cli dol pereti

longitudinale cu doi pcreti, are avantajul ca

fixeaza ~i mareste rigiditatea la
rasucire a sectiunii transversale a stalpului. Detaliile constructive ale nodurilor
guSiu de prindere ale contravantuirii la baza stalpilor sunt date In figura 15.21.
In figura 10.9 estc prczentat lin nod al contravantuirii din peretii exteriori
ai cladirii John Hancock Center din Chicago. Nodul este alcatuit din doua gusee
cu grosime de 3-1 /2" (88,9 mm) sudate eap la cap de talpile stalpului. Prinderea
Fig. 10.7. Noduri eu un singur perete
diagonalelor la nivelul superior al nodului este realizata eu eelise prinse eu
336 22 - Cladiri Inalte eu schclet din otcl 337
 Fig. 10.10. Sisrem Cll diagonale prinse excentric

10 20
H

Fig. 10.9. Exemplu de nod la cladirea "Hancock Center"

9

7
a
Tl71
-+ t L
.t
18

16 1\

14
vn, .v
j(~1
6 12
suruburi de inaWi rezistenta de guseu ~i talpile diagonalelor, iar la nivelul inferior
I

't{
L·O. S
al nodului prin interrnediul unor tampoane sudate de guseu ~i de care diagonalele 5
sunt prinse de asemenea eu suruburi de Inalta rezistenta. I I

8
h/L~05 I
:3 6
10.2.6. SISTEME HIBRIDE: CADRE CU NODURI RIGIDE
PRINSE EXCENTRTC
S1 DIAGONALE
4
'\\\
~~--
2 - .~~ ,
Cadrele eu noduri rigide ~i diagonale prinse excentrie pe liinga 0 rigiditate
mare la forte orizontalc, au ~i 0 ductilitate ridicata, ceea cc Ie recomanda ca . o 0,0~.0,1 0,2.
-
0) 0.4
--
05 0.6
~ 0.8 0.9 1.0
._ !IlL
structun Cll 0 buna cornportare la Incarcarile seismice. Ductilitatea ridicata se __: ell
datoreste atat cadrului propriu-zis cat ~i elerncntului scurr, numit Link, rezultat @ @'
din prinderea excentrica a diagonalei conrravannnnl de rigla cadrului [10.2]. Fig. ID.11. Modificarea rigidit~i!ii In functie de raportul elL
Acestc portiuni scurte pot sa fie marginale, Link de margine (fig. 10, a ~i e)
sau centrale, Link de mijloe (fig. 10, b). Modifiearea rigiditatii contravantuirii Capaeitatea sistemului hibrid de disipare de cnergie consta in prin~ipal din
In Iunctie de valoarea raportului e / L este prezentata In diagramele din fi- comportarea elastico-plastica
• a e Iementu IIII. Link
V 1 dete r minata de lunairnea
0. . e a
gura 10.11 pentru ceJc doua cazuri: Link de margine ~i Link de mijloe avand ca exeentricitatii (fig. 10.12). In functie de aceasta Iungime a e~ementulul Ll~ s~
pararnetni raportul 17I L. Inclinatia diagonalclor se recomanda salie Intre 40° ~i 500. va produce 0 plastificare din actiunca mornentelor de incovoiere, sau a fortelor
taietoare sal! din actiunea cernbinata a lor [10.2] [1003].
338
339
 in cazul unui Link de margine, deoarece forta taietoare este constanta )2.e
lungimea elementului, la atingerea limitei de curgere din forfecare, f,. / .../3,
deformatiile postelastice vor fi repartizate uniform pe luogimea e, rezultand 0
capacitate mare de rotire ~i deci de disipare de energie. Voalarea inimii sub
actiunea eforturilor de forfecare poate sa fie controlata prin dispunerea de
rigidizari verticale pe inima grinzii.
10 cazul unui Link de mijloc efectul plastificarilor este concentrat sprc
marginile elementului ~i deforrnatiile sunt extinse pe lungimi relativ red use ale
talpilor. In cazul unor incardiri repetate (cazul cutremurului) pot aparea fisuri.
Rotirile in elementele de mijloc ~i deci ~j capacitatile de disipare a energiei sunt
mai mici decat In cazul clementelor de margine.
In figura 10.13 dintr-un studiu experimental efectuat In cadrul Universitatii
Berkley, din California, este aratata comportarea elasto-plastica la Incarcari
ciclice, a unui Link de margine, corect alcatuit, cu 0 remarcabila ductilitate ~i
mare capacitate de absortie de energie.
Lungimea elementului de margine pentru a avea 0 comportare ductila cu
siguranta suficienta se recomanda:
e s 1,6 ~)I / Q"I (10.13)
cu lvl,,1 ~i Q"I din relatiile (10.12).
In cazul ea efortul unitar normal din rigla ON = ~ depaseste 0,15./;" mo-
mentul plastic se calculeaza cu relatia
~)I = ~(. bl; (h - tj) (/;. - ON)' (10.14)
Elementele de mijloc, a~a cum s-a spus, au 0 capacitate de disipare mai
Fig. 10.12. Zone de disipare de energie mare prin alungirile inelastice ale tal pilor ~i lungimea e se incadreaza in conditia
e ~ 2,6 u; /
Qpl.
Intr-un element scurt, Link de margine, disiparea de energie se va produce In cazul unui Link de mijloc cu 0 lungime lntre 2,6 M"I / Q"I < e < 1,6
prin deformatii de lunecare In inima profilului, iar intr-un element mai lung, Link Mpl / Qpl in stadiul elastico-plastic intervin atat deforrnatii ale talpilor din
de mijloc, prin deformatii plastice ale talpilor. moment, cat ~i ale inimii din forta taietoare.
Din "LM = 0 scrisa pentru cele doua tipuri aratate In figura 10.12 rezulta:

MA + Mo = Q. e (10.10)

din care pentru cazul MA = 11118= MI'l ~i Q = Q"I rezulta:

e = 2 ~,,/ Q"I (10.11)
In cazul unui Link de margine

e < 2 ~)I / Qpl

In cazul unui Link de mijloc

e »2 ~)I / Qpl Fig. 10.13. Comporrarc clas-

cu: tico-pla~tidi determinata expe-
M"I = W"I . f,. ~i QIII = Ai 1;. / .fj (10.12) rimental (in)

340 341
I -

.. ti
...:
e
~ '2
......
e<j
...... e<j
.,_
..,
·s
0 c
.! ..,
0 "'0

-..... ....
e<j

. -•
OJ ..!I
_,I N
-
-,
J:.
J:.
c:: q
:::l 0
v:>
N

II
0
:x: :x:
0
~ II
"'"
<, ~, :5
..... &
Ii Ii
0- ::E 8 ",.

"5 -.q_
c~ ......
ro
o
E E
Q) 'bQ
c:: c::
<':"'
.2

:z:
 J
I

') ~
f'
EA-
VI'

T, 12
[/12

"tttt f1 tf'ffffft
//////////.1 '///
w

Fig. io.rs. Diafragrnc pline

Aceeasi regula de distribuire a Incardirii ramane valabila ~i atunei cand

6000 latimea diafragmelor se modified pe I'naltime (fig. 10.19) eu conditia sa fie
indeplinita relatia:
Fig. 10.17. Solutio consrructiva de prinderc a diagonalelor
(10.16)
marginal s-a facut atat pentru a mari capacitatea de disipare a energiei in cazul
unui cutremur cat ~i pentru a perrnite accesul In interiorul nucleului (fig. 10.17). Dad aceasta conditie nu este satisfacuta, In diagrarnele de momente, in
Nodurile de capat ca ~i cele intermediare sunt puternic rigidizate. Stiilpii au sectiunile de variatie a latimilor, apar rnodificari locale corespunzatoarernodului
sectiuni tubulare dreptunghiulare formate din patru platbenzi sudate. Riglele
cadrului dupa cele doua directii sunt prinse la montaj cu suruburi prin intermediul
unor placi unilaterale ~i apoi sunt sudate pe talpile stiilpului. In afara nucleuJui
sunt prevazute doua scari de acces [10.12].

,
IS
EA - co
I~

10.3. DIAFRAGME PLINE

w
t---
Diafragmele pline cu Hitime constants pc Inaltirne, legate intre ·ele ea t---
1i t--- Ii
elernente infinit rigide (fig. 10.18) sunt din punct de vedere statie console 1 2
Incastrate In fundati i. Repartizarea efectului incarcarilor eare actioneaza dupa 0 t---
directie paralela cu planul diafragmelor se face proportional cu rigiditatile lor ~
~
Fig. 10.19. Diafragrnc plinc eu sectiuni diferitc pe ~
(10.15) • -Ina-I lime
. .1///1'/1'//
// ,/7777.-
de repartitie a Incarcarilor pe cele doua diafragrne. Aceste varfuri 10 diagrame1e
r
de mornente nu sunt compatibile cu sistemul inlocuitor. deoarece planseele pot
prelua din Incarcarile orizontale numai eforturi In planul lor nu lnsa ~i solicitarii
din incovoiere.
F. R. Khan In [10.4] prezinta 0 metoda iterativa pentru determinarea
modului de repartizare a e:fectului incarcarii pe diafragme cu liitimi diferite pe
inaltime si care nu satisfac conditia exprirnata prin conditia 10.16. 0 metoda
sirnpla este propusa de J. Gluck [10.3]. In prima faza se opereaza cu 0 repartizare
a efectului incarcari! acceptand pentru diafragme 0 deforrnatie comuns continua
pe inaltimea cladirii. In faza a doua se opereaza 0 modificare care tine seama
ca sagetile sunt aceleasi numai la nivelul planseelor.
in prima Iaza valoarea momentului de la nivelul variatiei de sectiune M;
se repartizeaza pe cele doua saibe verticale In raport cu rigiditatile lor. Pe fiecare @
s .
~aiba deasupra ~i sub sectiunea de modificare a latimii rezulta Ha1·'SOO+300-1&00KHII\
H~,- 2250-450·1800K Hili
MS.UJ = KS,.M
Uj U
(10.17) M'ca -1500- 300 -1200 KN rn
Hk. 750+450 -1200KNrn
(10.18) Fig. 10.20. Exemplu numeric
In care:
'\
I~ t'.
K.I·.
UJ
= _J_
•
S,i K!uj = _J_
• .
(10.19) Exernplu numeric 10.2 .'
L IS I
L I! I

Sa se determine diagramele de momente pc cele doua diafragme cuplate din

Momentele din sectiunea a (M~j ~i M~j) trebuie corectate Cll M~j $i M~i figura 10.20, diafragme care evident nu satisfac conditia exprimata 1'n relatia 10.16.
care rezulta din: Valorile sectiunilor transversale sunt date In tabelul 10.11. .
Ms.UJ = - AS ..
l-'uJ
MU (10.20)
Tabelul 10.11
(1.0.21)
Diafragma 1 Diafragrna 2
In care: Etajele
w -
uj -
_I - (Po'
I _ a
U
aj
txk UJ. - a U kl")
U./
(10.22)
I [m4] K'!i I [m4] K'!i
9-IS 4,00 0,500 4,00 (J,SOO
1-8 12,00 0,750 4,00 O,2S0

ell: M" I = (),2S0 t:"K,,2 = -0,250

txk UJ. = F
UJ
- k".
UJ Faza I de calcul

rr' =
J-~
.I (10.23)
1\1" = 10,0 x 24,52 ..!..
2
= 3001,25 kNm
J-~ + ji
M~, = M~2 = 3001,25 x 0,50 = 1500,625 kNm
tJ(Ji
.I .I
11 II

a = :L 6. k . p". - :L 6. k .. pi . M!U1 ::: 3001,25 x 0,75 = 2250,938 kNm

UI (II (1/ UI
I I M~, = 3001,25 x 0,25 = 750,312 kNm
Rezultatul final se obtine prin suprapunerea rezultatelor obtinute In cele
Mo = 10,0 X 52,52 1. = 13781,25 kNm
doua faze. 2
Cceficientul de repartizare a valorii momentului de corectie ise VI Iua j);fol .= 13 78-1,25 x 0,75 = 10 335,938 kNm;
~l = -0,286 ca la 0 grinda continua eu deschideri egale. M"2 = 13 781,25 x 0,25 =3 445,312 kNm.

346 347
 Diagramele de momente In cele doua diafragme In faza I de calcul sunt Fig. 10.21. Diafragme simetricc eu
inearcari nesimetrice Yy2
reprezentate In FIgura 10.20 a.
Faza II-a de calcul (tabelul 10.(2) 3

Tabclul 10.12
'J:! 2
I 2 3 4 S
Diafragma 3
i
k'!i P·'·
'il P'ii (I) x (2) (I) x (3) r-~~~-7~~-~---~az~
S1~ ~ ~_~b~/~2_~~~~
I O,2S0 -nzso O,7S0 -O,062S 0,1 X75
2 -O,2SO -o.soo 0,500 OJ2S0 "'(),12S0
T .. WsinC£ ; HaWcos~
0,0625 0,0625
Mt" n-e
T Mt
$1"-+-'
6 7 X 9 J() II 2 b J

H
4 - 6 S - 7 S3=T
au . k". aa ·e'il. -- -- MS. [kNm] M ~i [kNm]
UJ I - a I - a OJ

Din .."y

1
1 (),()312S O,046XH -() , I ()O(l O,ISOO +300,125 -4S0,IX7
2 0,03125 n,n IS62 +O,WOO - 0,1500 -300,125 +450,187 2
S1-.."y tb ; S2-.."y ¥-
In figura 10.14 a sunt prezentate diagramele de momente In cele doua 'fix
Diet 'fix
diafragme cu discontinuitatile In sectiunea Q. In figura 10.20 b sunt prezentate
S~'fIx
corectiile obtinute In faza a II-a de calcul. Suprapunand cele doua tipuri de
S1.....52 -Wx •..!.!.
diagrame se obtine pentru [iecare diafragrna, diagrama de momente, rnarcata In 11 12 b
figura 10.20 a cu linie intrerupta care, asa cum rezulta ~i din relatiile prezentate
In figura, elimina discontinuitatile In cele doua diagrame de momente.
Corectiile momentelor In sectiunile de deasupra ~i de sub sectiunea Q sunt Fig. 10.22. Diafragrne nesimetrice
foarte mici ~i dispar practie la al trilea nivel.

10.3.2. METODA GRINZII tNLOCUITOARE

103.1. SISTEME PARA SIMETRrE GEOMETRICA
In cazul unor distributii simetrice In plan a diafragrnelor, dar Cll incarcari
excentrice (fig. 10 .21), prccurn ~i In cazul unor diafragrne distribuite fara sa
respecte sirnetrii axiale In plan, de exemplu, situatia din figura 10.22, In afara
de solicitari din incovoierc ~i forfecare apar si solicitari din torsiune. intr-un
caleul simplificat se poate admire ca efectul torsiunii este descompus intr-un
cuplu de forte orizontale, preluat de cele doua diafragme cele mai depart ate, a~a
cum este ararat In figura 10.22.
Un caJcul mai exact privind sol icitarea din torsiune, se poate conduce con-
siderand intregul sistem de diaframe ca 0 grinda [10.5], pentru care sunt valabile
toate relatiile din statica constructiilor. Planseele se considera cu 0 rigiditate
infinita la eforturi axiale, deci deplasarile de la acelasi nivel a tuturor elementelor
sunt identice, iar legaturile lor cu diafragmele sunt articulate. Sistemul grinzii
inlocuitoare este 0 consola eu incastrare In x = 0, cu 0 incarcare uniforms pc
Inalti~le, Po = const., sau 0 forta concentrata la nivelul superior al consolei.
10.3.2.1. Solicitarea la incovoiere:a grinzii inlocuitoare. Grinda inlo-
cuitoare, ale carei solicitari sunt notate cu indicele 0, este Incarcatil In centrul
de forfecare S,\/o (fig. 10.23), incat In aceasta faza apar numai deplasari nll ~J

348 349
 n
T Fig. 10.23. Grinda tnlocuitoare solicitarile In elementele componente ale grinzii inlocuitoare In functie de M.,()
~i Mz{j, respectiv QI'O ~i Q~I ~i rigiditatile elementelor exprirnate prin relatiile
r- 5M2 ,~ (10.26), rezulta:
:\1
I
pY.O SHy SH, ~
y
.- t--
)H. ...B ~Ir- Mzi = C3i • u; + tqiM.I~1 (10.27)
It
..5Hi I

Ql'i = f.3i . QJ{l + tqi . Qr.)

-- W
ISHn

I Din conditia de echil ibru sensa pentru P z{) (x)

pz.o I
@
- r. Q:i •. Vi + r. QI.zi + Q:o' Yo = 0 (10.28)

cu notatiile adimensionale:

Hx~
TJ; = Yill ; Til = yg /I; 11i = v.t I ;
Hy.' (10.29)
~ = zill ; ~, = IV l; Si = z.! I ;
Hz,1
Hx.
Pozitia centrului de forfccarc Ti, rezulta din ecuatia (10.23) §i analog pentru
PI,(I (X) ordinata SI
Qz.n

© (10.30)

rotiri. Indircarea produce solicitarile Qox ~i Mox care reperate fata de un sistem
cu:
de axe x - y vor fi QI() (x) ~i QZ(1 (x) ~i M.dl (x) ~i Mr.) (x) (fig. 10.23 b ~i c). notand
'cu i fiecare element component al grinzii inlocuitoare se va putea scrie

r. M.l'i = M;o ; r. Mzi = Mr.,

r. Qyi = Q"o ; r. QZi = QzO
I (10.24)
(10.31)

~i 6. din relatia (10.26 a).

Notand cu:
Ordonatele centrelor de forfecare ale fiecarui element component rezulta din:
EI .
-~.
£1I; ' (10.32)

cu 1(. = CU 0 valoare constanta, se va putea scrie: 10.3.2.2. Solicitarea la torsiune a grinzii inlocuitoare. Ecuatia de echilibru
(10.25) . din rasucire fata de axa x, conform cu figura 10.23 c rezulta:

Notand mai dcpartc:

(10.33)

Fiecare element component va avea 0 rasucire 111 centrul de rasucire propriu

(10.26)
C.lci . c)-:() - Eyi . f.:(J SMI, .identica cu rasucirea XI) In centrul de Iorfecare SA1!)al grinzii inlocuitoare
~i =- 6 ~i deplasarile Vi §i Wi ale centrului de rasucire , care pot fi exprimate prin
cu distantele .vi ~i z, rata de (Slv/o) ~i rotirea grinzii 8() eu:
6. -- cyu':o c - c2yzO (10.26 a)
(10.34)
350
 Introducand din nou deforrnatiile multiplieate eu El.: Notand mai dcpartc:
(10.35) (10.38)
ill relatiile dintre solicitari ~i deforrnatii din statiea barei drepte se obtin pentru
momente ~i forte taietoare urrnatoarele: (10.39)

MYi = _ E,'Zi .v; _ €,l'i~' ; M ';, = € ZI.V:

I + £ Y;I .' w.'}
I
(10.36)
(10040)
Q.
=1
=_ €
y.:/
.' V:" _
I
€
Y'
.w'/! '. Qy; = - € zi V'II_
iCy;;
W'II
i

~i introducand relatia 'in ecuatia 10.33 se obtine ecuatia diferentiala a torsiunii

~i lnloeuind Vi ~i W; prin relatiile (10.34) rezulta:
Qzi = e'I;' (e..-zi • z, _ £Yi . Yi) I (10.37)
grinzii inlocuitoarc:
x2
~ _ - % = - -,2-
Mx.o
(lOA1)
Ql'i = e:;' (£=i . z, - £1':i . Yi) 'Yo
Tabclul 10.13 Conditiile de margine pentru determinarea eel or trei eonstante de integrare
pentru grinda incastrata la un capat ~i libera la celalalt sunt:
c) x+o . b) x-o
eo (s = 0) = 0; e~ (S = 0) = 0; e;, (s = I) = 0
eu
s = xII.
Cu solutia ecuatiei diferentiale Qo cunoscuta, In tabeIuI 10.13 sunt date
eforturiIe pentru cazul torsiunii In doua situatii de incarcare: eu un moment de
torsiune M la varful barei inlocuitoare sau eu un moment de torsiune m uniform
repartizate pe lungimea barei. Din relatiile (10.42) ~i (lOA3) din tabelul 10.13,
rezulta ca solicitarile In barele componente ale sistemului inlocuitor sunt afine
intre ele. Impa11ind la factorul de afinitate, rezulta solicitarile generalizate (fig. 10.24)
a carer valoare depinde de 'nivelul S (respectiv ~) ~i de un singur parametru de
rigiditate X al barei inlocuitoare. Din diagramele prezentate In fig. 10.24 se
constat a ca pentru sistcrnele eu X::; 0,5 se poate aeeepta ell suficienta aproximatie
simplifiearea ell X O. =
Exemplu numeric 10.3

Pentru sisternul de giafragme prezentat III figura 10:25 ~a se determine

repartitia pe eeJe cinci diafragme a efectului indirdiri orizontale P 100 kN, =
forta care actioneaza dupa directia z Ia nivelul superior al cladirii.
Dimensiunile ~i rigiditatile eel or cinei diafragme sunt date ill figura 10.25
~i III tabelul 10.14 .
. Pentru dialragme 1 pozitia eentrului de Iorfecare rezulta din: -
3 x h2 3 X 1,852 ,
. Yu =_ " + 6h =_ 14,7 + 6 x 1,85 =- 0:3980 m

Yi = - 0,3980 + 0,15 = -0,248 m.

352 23 - Cliidiri inalte cu schcler din otel 353

 Mo

c
, ~

M
'"
N
'"
ft
II'>

C' 1\ \\ t 1 P.100KN
';(
'"
rri

l-8llQ r- e l Tv , •
'Vil
ijl~
x
f~
Vi
)(

I~ O. 48
f--. .

~I~
'CSI I~
._
._.;, 0 3"'>
Fig. 10.25. Exernplu numeric
N
~>' "
.;s- \OJ
w I
I
~ ,..., I? ~
~ ...... La diafragma 5 centrul de forfecare se atla la intersectia axelor care Impart
';:r N
>.
grosimile aripilor In doua:
>. w
uJ Centrul de forfecare .aL grinzii inlocuitoare rezulta din relatiile (10.30)
.~~Q
~I~ oIL
.1
III = 3,578 x 15,65 - (- 4,130) (- 2,(3) = 47,2286 = + 0014
I.
.j::t .~ 215,91 x 15,65 - (_ 2,13)2 3374,45 '
Id 10
~= 3,57X(- 2,13) - (- 4,130) 215,91) _ + 884,OX76 = 0262
215,91 x 15,65 - (- 2,I3P - 3374,45 '

Yo = 0,014 x 52,5 = 0,735 m

Zo = 0,262 x 52,5 = 13 755 m.
Daca pozitia centrului de forfecare ar fj determinata numai de rigiditatea
la incovoiere a grinzii lnlocuitoare, ccle doua coord onate ar rezulta:

I/I'i . r, 15619
Yo :::;;~
}'/
= ?IS'91
- ~
= 0,723 m

k ..z. 131 (')9

Zil=~= 156'- =8,376m
=1 ' .)

eo = 20 - 0,/35 = 19,265 m
 Coordonatele celor cinci diafragme fata de centrul de forfecare al grinzii
Inlocuitoare vor fi:
Yi = .vi - 0,735; z, = z, - 13,755
Aceste valori sunt prczentate In tabelul 10.15.

Tabclul 10.15

i .vi z/ I()2 'T); 102 ~

I ....O,9X3 -6,255 ....1,872 -11,914

2 17,365 -11,755 +33,076 -22,390
3 21,365 -11,755 +40,695 -22,390
4 37,365 -13,605 +71,171 -25,914
5 39,115 + 1,095 +74,505 +2,O!l6

a) Repartizarea efectului incarcarli P = 100 kN pentru solicitari din In-

covoiere
0;1) = P = 100 kN = 10 000 daN.

Avand incarcare numai dupa axa z din relatiile (10.27) pentru Q"i~i Qzi vor
fi retinute numai

Qzi = + Czi' Qz() ~i Q)'i = - E._"i Q~)

din grupul de relatii (10.26) rezulta:

£yzi . 8y;:O - ",IIi: £.0 ";i . "y;O - £,1':; '£;0

I:!. I:!.

cu
6. = t,d) . t~) - E._,.2() = 215,91 x 15,65 - (-2,13)2 =3 383,53

15,65 2,13 4,625 . 10-3 + 6,295· 10-4

~i = 33113.5' tyi + 3383,5 tid = tyi

2,13 15,65 3
t4,' -
-
--
33X3,5':i
t + --
33!l3,5
E '
.1':."
= - 6,295 ·10"'" t ••" - 4,625 ·10- t,,~_,,'
".

Cu aceste valori fortele taietoare pcntru diafragma i rezulta:

QZi = 46,25 . E._l'i + 6,29 . E._,'zi [daN]

Ql'i = 6,29 . tzl - 46,25 . Cyzi [daN]

In tabelul 10.16 sunt prezentatc valorile fortelor taietoare In cele- cinci

clemente care compun grinda inlocuitoare.
 Tabelul 10.16 Tabelul 10.18
Forte tiiietoare-solicitiiri de incovoiere
'Vi e,,'i'lli £..-zt ' l;; L €...:i'lli €;i , l;; L
1 2 3 4 5 L
1 0,0896 -3,915 0 -3,915 0 +1',245 1,245
2 0 +0,529 () +()r'529 0 +(),002 0,002
-65,73 -0,06 -0,06 -10,06 +76,00 +0,09
Q"i 3 () +0,651 0 +0,651 o +(),O()2 o ,()O2
Q:i 9675 74 74 0,4 179,0 9 998,4
4 0 +(),OO6 () +(),OO6 0 +0,414 0,414
5 0 +2,667 +(),()44 +2,711 -1,587 -0,075 -1,662
b) Rcpartizarea efectului Incarcarii P ::;::100 kN pentru solicitari din
L=() L=O
torsiune.
Deoarece forta P actioneaza la distanta e::;:: 19,265 m intervine un moment Cu valorilc date In tabelul 10.18, se determina valorile fortclor taietoare in
de rasucire. cele cinci diafragrne, valori care sunt date in tabelul 10.19.
M« ::;::100 x 19,265 = 1926,5 kNm
Tabelul 10.19

~I = 1926,5
52,5
= 36 69 kN ::;::3669 daN
'
Forte taietoare-solicitiiri torsiune

Dia-
Din ecuatiile (10,38), (10.39) ~i (10.40) se deterrnina 0o, Yo ~i X2 1 2 3 4 5 L
fragma

00 = :E 0; = '21 0,379 ::;::0,1895 QJ'i -4892 661 814 8 3 388 -21

Q;i +1 556 2 2 517 -2077 0
0,1895
X2 ::;:: 2,9361 ::;:: 0,0645; ~ X = 0,254
In tabelul 10,20 sunt prezentate valorile Iortelor taietoare din cele doua
Tabclul 10.17 solicitari incovoiere si
, torsiune.

'Vi eyi ' 'lli -2€p' . 11,9 e);? L Tabclul 10.20

1 0,0896 +(1,0768 0 +0,1483 0,3147 Forte tiiietoare totale

2 0 +0,1816 0 -o ,O()40 0,1856 Dia-
3 0 +0,2650 0 +0,0040 0,2690 1 2 3 4 5
fragrna
4 0 +0,0045 () +(),I074 0,1119
5 () -19872 +0,0662 +(),ODl5 2,0549 Q,I'i -4 957 661 814 -2 3 464 -20
Q;i II 231 76 76 517 -I 898 10 002
L = 2,9361

Momentul de rasucire impiedicata

Repartizarea efeetului incarcarii Mo = Pe pe cele einci diafragrne care
alcatuiesc grinda de inlocuire, se opereaza eu relatiile date in tabelul 10.13 pentru 'Y, rL cos h x slJ ::;::656 y, rL cos h x sJl
cazul X = ° M ,\'1'"
,= M 0 __J_
'Yo cos".\' "cos h S
[kNm).

Qzi = Mo 1:,1'; '11; - I:yzi ,~ = 3669 (£" ,_ £ "t,) Momentul de rasucire libera (St. Venant)
I 'Yo 2,9361,v, 1'1, ,I'::' '=I
M ' = M ~ rL1 _ cos" x ~l =
J 192,6~ o. r 1 _
L
cos II x ~l
J=
Q"i ::;::1 249,62 (~d '1'1i - CZi' t) .r,w () 00 cos h x 0,189:> ' cos h .\'

Mxw; = u,) 'Y

65,61 Yi [kNm] =1016,68,,
r
Ll -
cos h x ~l
J'
cos II X
__J_ ::;::
'Yo
 Momentul total va fi: de inertie a celorlalte rigle nelegate de diafragme h este reprezentata prin riglele
din panoul doi at cadrului lnlocuitor (fig. 10.1,.6).
Daca deschiderile IA ~i IR la cele doua tipuri de rigle sunt diferite, se
, - x
~ reprezinta nivelul (vezi figura 10.19). lucreaza Cll deschideri medii pentru fA ~i lR.
Spre deosebire de Khan ~i Sbarounis, care pentru repartizarea efectului
incarcarii prevede 0 metoda iterativa, 10 [10.7], este prezentata 0 metoda
aproximativa care adrnipind pentru diafragma W 0 rigiditate infinita la deformare,
1OJ.3. STSTEME COMPUSE DIAFRAGME-CADRE permite 0 exprimare explicita pcntru toate solicitarile prezentate In tabelul 10.21.

Tabclul 10.21
In cazul structurilor alcatuite din diafragme pline ~i cadre rigide, 0 metoda
Solicitarile in sisternul compus dlafragma-cadru
de calcul relativ simpla ~i Cll rezultate suficicnt de exacte a fost propusa de Khan
~i Sbarounis [10.6]. Asa cum este prezentat In figura 10.26, structura se considera
alcatuita dintr-un sistem partial I, reprezentat prin diafragma care inlocuieste toate
diafragmele cladirii si un sistern partial II format dintr-un cadru cu doi stalpi ~i Pararnetrul sistemului
rigle, care inlocuieste toate cadrele rigide formate din stalpi si rigle. (10.44)
Momentul de inertie al diafragrnei 1", este egal cu suma momentelor de
inertie ale diafragmelor existente. Suma momentelor de inertie a tuturor cadrelor
rigide 1." se imparte In doua pe cei doi staipi ai sistemului partial II. Cele doua Valeri ajlltiitoare _6AI. _6A2 Cl11/(. A2)
111 - I ' 112 - I +, / I +2 -,- (10.45)
sisterne sunt legate prin rigle a carer moment de inertie fA este egal cu suma A /I /I s /I

momentelor de inertie ale tuturor riglelor legate de diafragme. Suma momentelor

Poziria momentelor nule (10.46)

.. · I 1/2 fA R

! IA.' IR
d

• 1-' Ir-

I d
rA IR Sistemul de ecuatii pen-
· IA lR
!-'Ir-
d
tru deterrninarea valori-
lor
31 2a/
,,+.-,-+-[-
A
A 2a//I
R
a/ It
I
/I
3/ s _
a/ A
t;- 3au / A
-p-
A

· "
__, .....
a/'I
3/,.
2a//I
+-- 3(,.
IA IR
· '/I '/I
) .
· IA <, IR -
IA
- IR Fortelc tiiietoare din la-
· I mele Cli functia q (x)
din ecuatia (10.
(10.47)
fA lR
·t I IA IR ,
"..,..
1/21$ 1n Is
.- Iw M DY ()X· = / /",
a:'[2 q-'()X
M
'/" '" 7.~
,
~----' It-
Momente in stalpi
Diafragma:
IY +
/
s
-I?_
( 10.48)
-, u l
1
IA
1
IR
2
Stalpii S, ~i S~ «; (X)j = t l,. a,2_,
Ms2 (x)
/ IV + / s -I?_ q (x)
Fig. 10.26. Sistem compus diafragma-cadru

360 361
 a) Astfel pentru fortele taietoare din rigle cu S= f ~i q' (~ = lq (x) din
1,0
0,9
I'~ 1\
relatiile (10.47) ~i tabelul 10.21 rezulta: .
0,8
N ~\ w~ ._
l- I--

l- I--
Panoul 1. 0,7 ~ ~

I
) f--
.~

S<I (10.49)
~
0,6
0.5
0,4 ~
~
'N
~
,r\
0,3 'if ~ -~ :._~
~
0,2 Ii ) :1 .s>l f\.
-;;;-
0,1
/) v v..... V ~\ ~
s= 1 (10.50) 0 :r~ ~ I,...- --::. H-' f\

Panoul2.
-0,05

a)
0 0,1

-12wl
Q
0,2
~
• Q.(l)
---
0,3 0,4 0,5 0

c)
0,2
_QO(;
12wl
0,4
2
q(~}_
0.6 0,8 1,0

s< 1 (10.51)
'..0 - _I_ J
0,9 f-- ~~
I
. 0,8 f-- I
s< 1 (10.52)
I~,
0,6
f-- "-

J
I
/ II I
If
J v ) II
I

b) Momentele din stalpi se obtin prin suprapunerea: .t..., 0,5 ~

I~ !if ~ v / / j

1. momentului determinat pentru stalpul respeetiv In functie de rigiditatea

0,4
0,3
.-:t~ ~ V v J
/ If
sa la ineovoierc raportata Ja rigiditatea tuturor stalpilor, valoarea momentului fiind 0,2 I ///""V~ ~
M."s (x) = MES1 (x) + M£S2 (x). Valorile eclor doua momente M£sl ~i M£S2 se 0,1 II
'.IV/' ...... V ~ ~<:> Va '\)

~I/~t:..-/~--:::I,...- ...- .;{

calculeaza eu relatiile (10.48) din tabelul (10.21). a
0,2 0,4 0,6 0,8 1p 0,2 0,4 2 0,6 O,B 1,0
2. si, din diferenta de moment care echilibreaza la nivelul fiecarui planseu b)
a ~(
-12W q_ !) --- - 00( <i"(!)--
d) 12W
momentul de incastrare al riglei.
Fig. 10.27. Diagrame pentru dcterminare 11 valorilor q.. ~i lfx
Momentul de capat al riglci poate fi determinat cu ajutorul valorilor, care
definesc pozitia rnomentului eu valoarea zero (10.46); pentru panourilc dintre
stalpi, mijlocul deschiderii poate fi acceptat ca pozitie de M = O.
Dupa [10.8] sunt date diagrame care permit determinarea valorilor (j (x) din 10.4. DIAFRAGME CU UN Sill DE GOLURI
Iigurile 10.27 a ~i 10.27 b ~i q (x) din figurile 10.27 c ~i 10.27 d. Diagrarncle
sunt construite In functie de Iactorul e (relatia 10.42 din tabelul 10.21) Iji S = xll
Din nccesitatile Iunctionale, in diafragmele p line sunt prevazute goluri care
(diferite nivelc ale cladirii) pentru 0 inciircare uniform distribuita ~i pentru 0 forta
sc repeta identic de la etaj la ctaj (fig. 10.28 a). S tructura fermata din doua bare
conccntrata W actionand la nivelul superior. eu sectiunea ~i momcntul de inertie AI, 11 respect iv A~, [2, legate din distants In
Cu valorile q (x) ~i q' (x) cunoscute, pot Ii determinate valorile Iortelor distanta prin bare cu sectiunea A~ ~i momentul de incrtic [" 0 irnaginarn ca
taietoare ~i momentelor (vezi tabelul 10.21 si relatiile (10.49) (10.52». fermata din doua bare ell sectiunile ~i rnomentel e de inertie de mai sus, legate
 A313Q
Al OA2
11
'0 12

@ ©
Fig. IO.2M. Diafragme eu un sir de goluri

intre ele printr-un sistem continuu de lamele, fiecare cu sectiunea A3 dxlh ~i

momentul de inertie 1:. . dxlh (fig. ~0.28 b).
Prin studii fotoelastice efectuate ln laboratorul catedrei de constructii
metalice din Timisoara [10.9], s-a constatat ca sectiunea eu moment nul pe
elementul de legatudi a celor doua bare verticale, ramane mereu in mijloeul
aeestor bare indifercnt de rigiditatile lor relative. Struetura va putea fi considerata
descompusa In dona grinzi incarcate fieeare cu fortele orizontale care Ie revin ~i
ell fortele taietoare din lamele q (x), care actioneaza la nivelul axei neutre a
ansamblului (fig. 1O.2e e)

MXi = - L Pi] (ih - x) + CJ j q (x) dx (10.53)

Fig. 10.29. Deplasari relative ale capetelor lamelelor

o
- din conditia de eontinuitate
4

M.r'2 =- L Pi'!. (ih - x) + C2 f q (x) dx. (l0.54) 01 + O2 + 8:. + 04 = 0 (10.55)

() rezulta ecuatia diferentiala a carci solutie, asa cum este preze~tata Lll [10.9],
Exprimand deplasarile relative a capetelor unei lamele, la nivelul axei permite determinarea repartizarii efectului indircaFii pe cele dona bare:
neutre, din deformatia
\ eelor doua bare si
, a lamelelor Insasi,
, LP = -"- LP (10.56)
il I + " I
01 - din incovoierea barelor (fig. 10.29 a)
= -"-
o~-
o~-
din alungirea ~i scurtarea barclor (fig. 10.29 b)
din deformatia din Incovoiere a lamelelor (fig. 10.29 c)
LP
n I +" LP.' (10.57)

11 = ~ ~~ (10.58)
04 - din deforrnatia din Iorfecare a lamelelor (fig. 10.29 d)
 in care:

A = 1 - cos h "IX
a
+ taO"
0
h 1!!_.
a
sin h "Po'
a

h Ox + tag h. '1H
13 If' •
13
OX I ,.,
)

CJ ,,.
B = 1 - GOS sin
1
11
I
I
. 2 = E[ (2 (;3/7 2/\ lilt]. . ~2 _ (2 (/311 2k haJ I
ex ) ..)
~ EI
3
+ GA
3
I-' - E12 3 EI3
+ --
G . A3 I
I J ,
I .....
(1- (1 - A
t
I
I
I I.: ..-
_.+- s: 1-12 ( ~. )2+ It(\~:~c~~)
+
I
Fortele taietoare din grinzile de legatura Qi vor putea fi calculate din: .I ~: J 12 (1~ I~.

UJ)" q(x)dx
I ~.,. __ . ...1__ -' e-
(12 I~(1+ '7.)
Q2
"I L__j :: J
(10.59) I 11.1+ 11,2
q (x) = q (x), = q (X)2 I
~11~T'~i- (12
1
.11.1

X!'u!
'1
cu: ~A1.2'
(10.60)
,------, ,
., )(

I
E.'//" //Y / /('/.

Cu fortele Pi cunoscute (10.56 ~i 10.57) ~i Qi din (10.59), pot fi calculate S1 S2

momentele ~i fortele axiale din inoarcarea orizontala In fiecare sectiune. Fig. 10.30. Notatiile ~i pararnetrii sisternului

Pentru incarcarea cu 0 forta concentrata W la nivelul superior (fig. 10.31 c)

valoarea fortei taieroare rezulta din:
1004.1. METODA KHAN/SBAROUNIS
(10.62)

~. Me~oda. de calcul prezentata In [10.6] perrnite un calcul rapid al fortelor In diagramele prezentate In figurile 10.32 a, b ~i c In functie de parametrul
taretoare in ngle, rnomentele ~i fortele axiale In timpanele verticale si sazeata la a:y sunt prezentate ca ordonate valorile Ie cu care din relatiile (10.61), respectiv
varf a sistemului, dintr-o incarcare uniforrna, 0 incarcare triunghiula;'a 0 forta st (10.62), pot fi determinate fortele taietoare de la nivelele S = x/l = 114, 1/2, 314
coneentrata actionand la varful diafragrnei. ' , ~j 1. Cu cele patru valori cunoscute ~icu Qk (S = 0) poate fi trasata pentru fiecare
In figura 10.30 sunt prezentate notatiile ~i parametrii sistemului. caz de incarcare, curba de variatie Q, (S) pe IniHtimea cladirii ~i aflate la fiecare
In diagrarnele din figurile 10.31 a, b ~i c sunt precizate in functie de nivel, fortele taietoare din rigle.
pasametru] dy, valorile ~l11ax = xl11axfl care precizeaza sectiunile in care forteJe In diagramele prezentate In figurile 10.33 a, b $i c In functie de pararnetrul
taiet~are SUI~t maxime, precum ~i coeficientii Cll c~re pot fi determi~ate x., clcy ~i de nivelul sectiunii reperata prin x = xll 0,114,112 ~i 2/4 poate 1'i =
valorile maxime ale fortelor taieroare. determinat factorul Jl ell care pentru cele trei cazuri de locarcare pot f calculate
valorile fortelor norrnale :5i momenteIe de incovoicre din stalpi cu relatiile:
Pentru cazul Incarcarilor uniform distribuite (10.31 a) si distributiei triun-
(/) N ; 1
ghiulare (fig. 10.31 b) forta taietoare maxima rezulta din' , --Mo I = ± -
",2
J.L (10.63)

(10.61) _'M"
M(l
= 1- ?I
v: J.L (10.64)

366 367
 1,0

6--w~mL ....-
1JO~r---r---~----~====~~~
:6i~-+-~~-+--
04,~~~~-----+---- __~ __
,-'"
IL ....r: ~
~ '1·1/4
~1/2

---
)( 'r
/_
..-:;;;,;
o
'~L 314
LJ
1 25 o 5 10 15 25
c)
~r--- ~t--
a)

~ 4
:~fm /r--- ,.'\ ,,.JlC
,;~t[m
0,
o

t I'/'
,
~
.-~
1]·1/4-
1/2 --

~O
,..,E
o
V· 5
,
10 15 20
\.1rrox
25
.e r---..
o ,2
.::
/3/4

~t--.... o Ll
"Ij'_
b) o 5 10 • 15 25
«-t-
b) .

10 15 20

c)
Fig. 10.31. Diafragrna cu un sir de goluri

c)
Fig. 10.32. Diafragrna cu un sir de goluri
Momentul de incovoiere total lYh (~) se repartizeaza pe cele doua ramuri '
ale diafragrnci, stalpii 1 ~i 2, In sectiunile precizate (0, 1/4, 112,3/4) proportional
ell rigiditatile relative: Momentcle de incovoiere M£'i 111 siste~nul deasupra ~i sub nivelul riglclor ~k
rezulta din relatiile:
(10.65) Stdlpul l

(10.67)
(10.66) A

MOl (S - 0) = MEl (1;t.) +- Qk (1;t.) . b,/2 (10.68)

368 24 - Cladiri inalte ell schclct din otel 369

 2,0
1,8
('\
I N-O~7S I Stiilpul2 ,
1,6
-, W~mr MB2 (~ + 0) = MI"'~ (~) - Qk (~) . (:,/2 (10.69)

--
1,4
1,2 . 05
"'- r-, Mo2, (~- 0) = ME'1 (~) + Qk (~) . (;/2 . (10.70)
10-.
.,..
1r /' La nivclul superior eu k = 11

,Or
7/~02S = Q" . b,
~

.,...
n", 1/ / ~ MBI (~= I) (10.71)

nl
.,.. rt/ M02 (~ = 1) =- QII . (;, (10.72)

0,2
'I In diagrarna prezcntata in figura 10.34 in Iunctie de pararnetrul d:y ~i
factorul y, sunt precizate valorile coeficientului X, ca ordonata In diagrarna, eu
o 5 () 15 20, 25 care din relatiile:
"
..ct-
a) (10.73)
1,8
I, se deterrnina sageata la varful tirnpanului.
r»:

um
1,6 W
~o);;; w
7 o
I
1,4
7 <,
1.2 ./o,s o
./ ,o.z~ o w
1 -
1,0

0,a
c
OJ,"
77/
!/ ~
~
I--- o
J--1
o, r17 x
q2
v "

o 1:< 2.5
5 10
~.,.~ 1S 20
1.8
b)

15

105
5 1.00
~.,.~
[) 15 20 25
15 20 25
c)
Fig. 10.33. Diafragma eu un !Sirde goluri i'ndircata cu 0 forla W
Fig, 10.34. Valoarca cocficienrului X tn funcrie de 0:'1 pentru diferite valori 'Y
 3"{:
1>0
Expresiile }<') (II) date I'n Iigura lOX reprezinta sagetile timpanelor cu b) Valori de calcul (vezi fig. 10.24)
momentul de inertic I,. = 11.1 + 11.2 I'n cele trei alternative de Incarcare: uniform 2,50 x 3,125 - 3,75 x 0,391
distribuita, distributie triunghiulara ~i forta concentrata W !:J. = ----=----__;_--2--'5-3-. -I2--'5-X-O-,3-9
I = 0,015
3,125 + 0,391 + 12 3:5 0,(l25
Exemplu numeric 10.4
b, = 3,75 + 0,015 = 3,765 m; CI = 2,50 - 0,015 + 2,485 m
Sa se determine solicitarile In diafragma eu un sir de goluri prezentata in
(fig. 10.35) 11 = 12(O'(~151
2,)() )
+ ~
2,53
(3,7652 0,0;5 + 2,4852
3,L5
0,D25) = 0,1143
0,391
a) Date ale problemei
2 2
Stdlpul I.I ~? 12 X 42,0 x 6,25 0,()25 _ 96 481 ~ - 9 8??
0.- = 3,5 X 2,533 (I + 0,1143) 3,516 - , --7 a. - ,--
sectiunea 5,0 x 0,3; 11.1 = 3,125 m"; AI.] = 1,50 m2
Stdlpul l.'l 2 - 1 3,516 (_1- _1_) - 1180 - 1086
Y - + 6,252 1,50 + 0,75 -, --7 Y - ,
sectiunea 2,5 x 0,3; 1).2 = 0,391 m"; Au = 0,75 m2
c) Fortele taietoare in rigle. Din diagrama din figura 10.31 a pentru
GI = 5,0/2 +2',5 + 2,5/2 = 6,25 m; b, = 3,75 m; CI' = 2,50 m cry = 10,67 rezulta:
G2 = 3,50 m; 12 = 2,50; II = 12 x 3,5 = 420 m S= 0,22 ~i "'max = 0,68.
Riglele: sectiunea 1,0 x 0,3; 12 = 0,025 m"; A2 = 0,30 m2 Valoarea maxima a fortei taietoare (relatia 10.62)
(0 x 42 3,50
Qmax = I,IHO 6,25 0,68 = 135,50 leN
r4
Din diagrama prezentata in figura 10.32 a pentru = 10,67, rezulta cry
~ 0 I urrnatoarele valori pentru factorul A la nivele S l/4. 112. 3/4 si 1 ~i cu acestea=
~ 0 urmatoarele valori ale fortelor taietoare de la nivelele respective:

f-. 0 93.4 t 29.1

Q(S=±)= 10 x 42 3,50
1,IHO 6,25 x 0,68 =135,50 kN
f-t 0
f-t 0 Q(s=±)= 10 x 42 3,50 X
1,1HO 6,25
°'
50 =99 66 leN
,
I-- 0 <>
N
-49.8 -6,2
......e ~
::z
~ I-- D VI
"I Q(S=%)= 10 x 42
1,IHO
3,50
6,25 X 0,25 =49,83 kN
C>
it 0 '"...
::z I-- ~ I() x 42 J,50
0 ;-84.2
Q (s = 1) = I,IRO 6;25 x 0,08 =15,94 kN
f...
f-- 0 + In figura 10.32 b este trasata variatia fortei taietoare pe inal!imea diafragmei.

I-- 0 d) Momentele de 1ncovoiere ~i fortele axiale In stalpi. Din diagrama

980,7 -299.2 prezentata in figura 10.33 a In functie de pararnetrul (xy = 10.67 pentru S
rezulta Il = 0,82.
= °
@ © Forta axiala NE la nivclul °
rezulta din relatia (10.63)
Mu I 10 X 422 I
Fig. 10.35. Exemplu numeric
NI, (0) = 6,25 1,Ii!' 0,82 = ± 2 x 6,25 1,Ii!' 0,82 = ± 980,7 kN
O'7fl
 Momentul total In stalpi la acest nivel rezulta din relatia (10.64)
De exemplu, la nivelul riglei de la etajul IV (S = 0,25) ME!.I (S = 0,25) ==
I )() x 42-
? == + 672,6 kNm
M t: (0) = - M u (r 1 - -1,IX' 082 )
== - 2
x 0,305 == - 2690,1 kNm
MELI (S == 0,25 - 0) == + 672,6 - 135,5 x 3~5 = + 439,1 kNm.
Acest moment total repartizat pe cei doi stalpi conduce la
Valoarea fortclor taieroare de la diferitele nivele ale riglelor pot fi citite din
3125 diagrama din figura 10.35 b.
Mh· I.I (0) == - 2690.1· 3~16 == - 2390,9 kNm
Sageata la nivelul superior al diagramei aplicand relatia (10.73) eu X = 0,17,
~aloare deterrninata din diagrama din figura 10.34 in functie de pararnetrul
M Hl.2 (0) == - 2690,1· ~:~~~ == - 299,15 kNm a:y = 10,67 si Y = 1,086 rezulta:
10 X 4?4
Pentru sectiunile S = 0,25, 0,5, 0,75 cu valorile factorului J.1 ( =0,25) = 1, Ynmx = 0,17 x x 2,1 x IO~. 3,516 10
2
== 0,09 em
Il (S = 0,5) = 1,15 ~i Il (S = 0,75) = 1,25 se obtin fortele axiale In cele doua
ram uri ale diafragmei (10.63) ~i momentele de incovoiere totale (10.64). In [10.10] sunt prezentate tabeJe pentru determinarea solicitarilor In
2 diafragmele simetrice cu doua randuri de goluri. Calculul diafragmelor cu mai
10 x 31,5 .-1-.100 == + 672 7 kN
NJ: CS = 0,25) == 2 x 6,25 1,180' - , multe siruri de gol uri este, de asemenea tratat In [10.11]. In diagrame de tipul

N/i (S = 0,50) =
10 X 2122 I
2 x 6,25 . 1,180 .. 1,15 =± 343,8 kN
celor aratate In Figura 10.27 sunt reprezentate functiile q (x), q (x) ~i J q (I) dt
c

In functie de tipul i'ncarcarii ~i pararnetrul sistemului c. Cu aceste functii q (x)

10 x 10,52 _1_ _ +
NJ: (S = 0,75) = ± 2 x 6,25 . 1,180 ·1,25 - - 93,4 kN cunoscute pot fi determinate sclicitarile In elementele strueturii: fortele taieroare
in rigle ~i stalpi, fortele axiale In rigle ~i momentele de incovoiere ~i fortele
In figura 10.35 c este reprezentata varianta fortelor axiale In cele doua axiale In stalpi.
ramuri ale diafragmei.
Aplicand relatia (10.64), pot fi determinate momentele de tncovoiere ME ~i
In sectiunile S = 0,25, 0,50, ~i 0,75 ~i acestea repartizate pe cele doua ramuri
ale diafragmei proportional cu rigiditatile respective:

M t: (S = 0,25) =
)() x 31,52 ()
2 I - ::~x~= + 756,8 kNm {MM Hl.1
1:1.2
~
=
+ 672,6 kNm
+ 84,2 kNm

MH (s == 0,5) =
II)
x -
2
?12 ()
1 _ ill
11 = + :>-608
0
, "
, 1r M 1:1.1
M
= + 49,8
1:1.2 = +,
62
kNm
kN
m

M I: (S = 0,75) ==
10 X 1052
'I
( I?S)
- I'-I~ = - 32,70 kNm
{MM H1•1 = - 29.1 kNm
36 kN
2 , o /,1.2 == - _, m

Diagramele de momente pcntru cele doua ram uri ale diafragmei sunt
prezentate In figura 10.35 d.
Diagrama de momente la nivelul fiecarei rigle, prezinta 0 discontinuitatc
datorita efectului local al Iortei taietoare din rigla care produce un moment
suplimentar o; f (relatiile 10.69 ~i 10.70).
 CAPITOLUL 11 Fig, I 1.1. Tipuri de noduri rigla-stalp
a - nod articular, b - nod rigid, c - nod
semi-rigid

CADRE CU NODURI SEi'i\)-RIGIDE

@
LLl. GENERALITATI r---- ,----

Solutia constructiva de realizare a nodului de prindere rigla - stalp,

caracterizeaza modul de comportare a prinderii sub actiunea solicitarilor transmise
in nod ~i implicit eomportarea In ansamblu a structurii metalice.
i I
I I
Din punctul de vedere al rigiditatii nodului la rotire, prinderile rigHi-sHilp I
I
pot fi de urrnatoarele tipuri: J I
- prinderi articulate (fig. 11.1 a)
- prinderi rigide (fig. 11.1 b, c, d) __ L-

- prinderi semi-rig ide (fig. 11.1 e, f, g)

Relatia intre momentul transrnis In nod prin prinderea rigla - stalp ~i rotirea
relativa 0 intre axa riglei ~i axa stalpului nu cste liniara (fig. 11.2). Din aceasta
diagrama pot fi precizate urrnatoarele earacteristici ale nodului de prindere:

MRd - momentul rezistent de calcul;

S.i - rigiditatea la retire a nodului;
0(,(/ - capacitatea de rotire de calcul a nodului.
Comportarea reala a prinderii poate fi asimilata eu un resort de rotire care
leaga axele celor dona elemente, rigla ~i stalp In nod (fig. 11.3).
In diagrarnele prezentate In figura 11.4 sunt date dupa EUROCODE
3 limitele recomandate pentru clasificarea prinderilor rigUi - stalp In functie de
rigiditatea la retire S, ~i de modul de alcatuire a structurii contravantuita sau
necontravantuita.
®
Prinderea rigla - stalp poate fi considerata articulatio daca rigiditatea la figura 11.4 ~i in plus. daca pentru structurile necontravantuite este satisfacLlta
rotire S; satisface conditia: conditia (J 1.2) pentru fiecare nivel al cladirii
Sj s 0,5 EluIL" 01.1) ( 11.2)
cu:
In care:
h - morneutul de inertie al riglei;
Lb - deschiderea riglci. KIJ - cste media hlL" a tuturor rigleJor situate la nivelul superior aJ ctajului
considerat;
Prinderea rigHi - stalp, poate sa lie considerata rigida dad partea ascendenta
a curbei moment-retire se situeaza deasupra liniei trasa plin In diagramele din K" - estc media ULe a stalpilor de la etajul considerat;
 M Fig. 11.2. Relatia moment-rotire Fig. 11.4. Criterii de clasificare
prindere rigla-stalp:
a - structuri necontravfintuite,
b - structuri contravantuite

I
l Semi - rig; de
I

I
I
I
II
~04 0,12

a) Structuri necontrcvdntulte
I/>Cd daca m~ 2/3 1Ii"= 25 i'
daca 2h <: iii -e 1,0 iii =(25~+4)/7

1 m

I
Fig. 11.3. Modelarca nodului
t-. .-t-
I

I
+ 0,125 0,2

Ih ~i L; - rnomentelc de inertie ale riglelor ~i stalpilor: b) Structuri contruvdntuit e

Lh - lungimile riglelor intre stalpi;
L, - inaltimea etajului considerat. daca m~ 213 m=8~
Daca ramura ascendenta a curbei moment-rotire se situeaza sub linia plina ducii 2/3 <.iii~ 1 iii = ( 20 ~ + 3 ) 17
din diagramele prezentate In (fig. 11.4), prinderea se considera semirigida.
Din punct de vederc al momentului rezistent de calcul MRd, prinderile
cu
rigla-stalp pot fi considerate: Iii = _M__ si ~ = EI b ~
MplRd Lb MplRd
- prinderi de tip articulat;
- prinderi cu rezistenta cornpleta;
- prinderi cu rezistenta partiala, In caw I unei prinderi cu rezistenta partiala, valoarea mornentului rezistent
de calcul MRll trebuie sa fie mai mica dedit valoarea momentului plastic de caleul
In cazul unei prinderi de tip articulat valoarea momentului rezistent de M"lRd al riglei.
calcul Mild nu va trebui sa depaseasca 0,25 din valoarea momentului plastic de In diagrameie prezentate tn Iigura 11.5, sunt date dupa EUROCODE 3, curbcle
caleul ~"I/d aI riglci ~i, In plus prinderea, trebuie sa aiba 0 capacitate de rotire moment - rotire a prinderilor rigla-stalp In functie de tipul ~i de rezistenta prinderii.
suficicnra.
Din punct de vedcre tehnico-economic cele trei tipuri de prinderi rigla-stalp
in cazul unei prindcri de rezistcnta completa daca valoarea momentului
se situeaza In urmatoarea ordine:
rezistent de calcul M'ld csre eel putin 1,2 M,,'Rd unde M"IRd este momentul plastic
de cal cuI al riglei, nu mai este nccesara verificarea capacitatii de rotire a prinderii a) Consumul de otcl estc maxim tn cazul structurii cu noduri articulate ~i
rigla-stalp. minim In cazul nodurilor rigide. Structurile cu nod uri articulate implies prezcnta
 lfi nr Intr-lIl1 studiu recent [11.1] este prezentata concJuzia cii solutia structurilor
1.2 1.2-------1.2 necontravantuite cu noduri serni-rigide sc recornanda numai la structuri cu un

<:
1 1 numar relativ redus de niveluri. Din cauza dcforrnabilitatii mai mari a nodurilor
serni-rigide efectul P. II este mult mai important decat in cazul structurilor cu
noduri rigicle. Cu aceleasi argumente Ackroyd, citat de asemenea 111 [11.1] limiteaza
numarul de niveluri la structurile eu noduri semi-rigide, necontravantuite la zece.

¢ ¢ ~
::>

Rigido.- rczist .... ta Rigi.do. -rezistentu Rigida - rezistenta 11.2. ZONELE CARACTERISTICE ALE PRINDERII RIGLA-STALI'
CC'!'Iriptn MR?-1.2MpiRd complpM MRd<1.2MpIRd partiala MRd<MpIRd
Trebuie verificatii capa-
citatea de rotire In figura 11.6 sunt rnarcate cele trei zone caracteristice ale pri nderii
iii lit rigla-stalp:
1.2 1.2 ------- - zona lntinsa "a";
1 - zona comprimata "c";
- zona solicitata la forfeeare "b".
Monientul rezistent de calcul al prinderii rigla-stalp depinde de rezistenta
Fig. 11.5. Ex ernple de celor trei zone critiee.
clasi ficare a pri ndcri lor
Determinarea valorii mornentului rezisteut de calcul trebuic sa ia In
rigJa-stalp
considerare urmatoarele criterii, care pot interveni In cele trei zone critice.
a) Zona critica solicitata la intindere:
Semi - rig ida Semi-rigida
- plastificarea inirnii stalpului;
Rezistenta completa Rezistenta partiala
- plastificarea inimii riglei;
MRd:> 1.2MplRd MRd < MplRd - plastificarea talpii stalpului;
- plastificarea elementului de prindere (de exemplu placa de capat eu
unor contravanruiri verticale sau diafragrne din beton-armat sau nuclee formate extremitati);
din mai multe diafragme, pentru preluarea efectului fortelor orizontale. . - ruperea sudurii;
In cazul prinderii articulate momentul maxim M = qP/8 In camp, Ja - ruperca surubului de prindere.
mijlocul deschiderii ~i sageata riglci la mijloc II = 5 ql4/384 Eli; conditioneaza b) Zona critica solicitata Ia compresiune:
dimensionarea. - strivirea locala a inimii stalpului;
- voalarea inimii stalpului.
In cazul prinderii prin tncasrrare cornpleta, rnomentul In prindere are vaJoarea
= =
M q(-/12 ~i In camp M qr-/24 , iar sageata la rnijlocul deschiderii qrl384 El.; /

deci de cinci ori mai mica ca In cazul prinderii articulate. Q a

In cazul prinderii semi-rigide, prin alegerea judicioasa a rigiditatii nocului,
valoarea momentului de domensionare a riglei se situeaza Intre ccle doua limite,
In situatia optima qP/16 ~i In acest caz sagcata la mijlocul deschideri este 2/5 b-~ __
din cea a grinzii simplu rezemate.
C--U-_

b) Chcltuiclile de fabricatie, consumul de manopera In atelier si pe ~aotier

sunt maxirnc pcntru structurile cu nod uri rig ide ~i cele mai redusc la cele co c c
noduri articulate. in cazul structurilor Cll noduri serni-rigide accste chcltuieli se
situeaza intre cele doua tipuri limits.
Fig. 11.6. Zonele caracrerisricc ale prinderii rigla-stalp
380
 t fc

Fig. II.R. Talpa stillpului solicitata la un efort transversal de Intindcre

® dar ell conditia:

Filltl s ~/l> [1".(, + Zr; + 7tli.Y,.JY'I/o (11.4)

Este admis ca relatia (11.4) sa fie inlocuita prin:

Fig. I 1.7. Deformatia nodului datorita solicitarilor Flfld ~ ~/:I [l",(. + 2 r; + C . ~/i.]ZyJY\,f() (11.5)
In care:
e) Zona critica solicitata la forfeeare:
C = 24
f. . f'
.Ie . y(' + 1
r/ ..
5l.l~ f'
yc
J).5 (11.6)
- distrugerea prin Iorfecare a panoului de inirna a stalpului. , I l ' .
.I" '. ,I'll tIl> . .lllh

In functie
de valoarca solicitarilor care actioneaza asupra nodului de prin- . In cazul sectiunilor / ~i H alcatuite prin sudura, cu notatiile din figura 11.8 c
dere rigla-stalp,
(momente de lncovoiere ~i forte taietoare), nodul se poate de- rezistenta de calcul rezulta din relatia (11.7)
forma a~a cum este ararat In fig. 11.7 a pentru un nod marginal ~i In figura 11.7 b
pentru un nod central. . (11.7)
dar eu conditia:
Rigiditatea Larotire a prinderii rigla-stalp trebuie sa se bazeze pe Ilexi- FIlii/ s (II> [("'(' + 2.J2 a, + 7l;(·]f,·i'Y.~/o (11.8)
bilitatea elementelor situate In zonele critiee.
Factorul 7 din relatia (11.8) poate fi inlocuit cu C din relatia (11.6).
Capacitatea de rotire deterrninata experimental pentru tipul de prinderc Dadi:
rigla-stalp considcrat, trebuie sa se bazeze pe capacitatea de deforrnabilitate Filltf ~ 0, 7 ~/I> . bzh • f,.,i'Y.41O (11.9)
plastid a zonei critice, deterrninanta pentru momentul rezistent de calcul.
nodul trebuie rigidizat cu placi sudate pe inima stalpului la nivelul celor doua
talpi ~Ie riglei (fig. 11.9 b ~i c).
. . .In ~azu~ prinderi.i sudate, sudura de prinderc a talpi! riglci de talpa stalpului
11.3. DETERMINAREA VALORILOR CARACTERISTICE ALE NODULUI trebnle sa asigure rezrstenta cornpleta a talpii riglei
DE PRINDERE RIGLA-STALP iN SOLUTIE SUDATA (EUROCODE 3)
(11.1 0)
1

11.3.1. REZISTENTA ZQNEI SOLICITATA. LA INTINDERE 11.3.1.2. Inima stalpulul ncrlgidizata. Rezistenta de caJcul a inimii
stalpllilli solicitata la un efort transversal de intindere rez~lta din relatia (11.1 I.)

11.3.1.1. Pcntru talpa ncrigidizata a stalpului supusa la un elort transversal (11.11)

ell:
de intinderc l'ig. 11.8 a pentru sectiuni din profile laminate I ~i H cu noratiilc
din figura 11.8 b rczistcnta de calcul rezulta din: b~{r = (,11 + 5 (fl,· + r(') profile laminate (11.12)
(11.3) = lp, + 5 (1;,. + .J2 a,.) scctiuni sudate.
bej)' (11.13)

382 383
 11.3.2. REZISTENTA ZONEI SOLICITATA. LACOMPRESIUNE

113.2.1. Inima stalpului nertgidizata (fig. 11.10). Rezistenta de ealeul din

. ® inima stalpului solicitata la strivire de un efort transversal de cornpresiune este
data de relatia (11.17)
~

)Ml I F('Rd = 1,25, lIVe • b~lr' J;,JgMO - 0,5 (JIIEd • [we' belT (11.17)
dar eu conditia:
(0
C (11.18)
~
111care (JIIEd este tensiunea norrnala maxima din inima stalpului din efortul axial
~i din incovoicre.

Fig. 11.9. Solutii de consolidate a inimii slalpului

lnima stalpului nerigidizata poate sa fie Intarita ell una sau doua placi Fig. 11.10. Solicitarea la compresiune ~i 1a
aplicate pe inima stalpului (fig. 11.9). strivire a inimii stftipllilli
Dad prinderea aecstor placi se face eu suduri Intrc marginea placii ~i
eonjeul profilului eu a e I." (fig. 11. 9 c) grosimea efectiva a inimii Intarite se
va lua ell 0 placa
(11.14) Latimea efieaee belT rezulta din relatia (11.12), respeetiv (11.13).
In regiunea nodului, inima stalpului trebuie verificata la voalare eu relatia:
eu doua placi
(11.15) F
Md
= 11 F
' cRd
r.l.
LA.
(I _ O~2)~()·5
), U (11.19)
Daca sudarea placii de lntarire se va executa eu suduri de colt longitudinale In care:
cu a> t.Jli.se va lua pentru una sau doua dubluri (fig. 11.9 b)

(11.16) (11.20)
t'e.tT= 1,4 {wc·
eu:
11.3.1.3.. Inima stalpilor rtgidizata (fig. 11.1 b). Rezistenta de calcul a
inimii rigidizata a stalpului solicitata la un efort transversal de Intindere sc va (11.21)
lua egala eu rezistenta de ealcui a talpii riglei ell conditia rcspectarii urmatoarelor
conditii: pentru eazuJ eompresiunii locale dintr-o singura parte (fig. 11.10 a) ~i

a) grosimea rigidizarilor nu trebuie sa fie mai midi decat grosimea talpii riglei; . nEt3
F lie (11.22)
b) sudurile dintre rigidizari ~i talpa stalpului trebuie sa fie dimcnsionate <"" = 3 (I - v2)d
pentru a asigura preluarea efortului transversal transmis prin talpa riglci; pentru cazul cornpresiunii locale duble (fig. 11.10 b).
e) sudurile dintre rigidizari si inima stalpului trebuie sa fie dimensionate Inima stalpului uerigidizat poate fi Intarita eu una sau doua placi sudate pe
pentru a asigura transmiterea efortului transversal din talpa riglei in inima inima stalpului. Grosimi1e efieaee In eele dona eazuri vor f I ~ [lVt' respectiv 2 flVc'
stalpului;
d) dad eaiitatea otelului din care sunt exeeutate rigidiziirile este inferioara 113.2.2. Inima stalpului rigidizata
(fig. 11.1 b.). Rezistcnta de ealeul a
fata de ealitatea otelului din care estc executata talpa riglei , verificarilc inirnii rigidizatc a unui stalp sol icitat la un Mort transversal de cornpresiune este
de rezistenta de la punctele b ~i C, trebuie sa ia 111 considerare calitarea eel putin egala eu rezistenta de calcul a talpii riglei, daca se respects conditiilor
de otel folosita pentru rigidizari. specificate la 11.3.1.3.
 11.3.3. REZISTENTA ZONEI SOLICITATA LA FORFECARE k, - coeficientul de rigiditate asociat componentei de rezistenta F, a prin-
derii;
11.3.3.1. Panoul de Inima al stalpului nerigidizat. Rezistenta de calcul
F; - efortul asociat cornponentei de rigiditate FiRd, rezulta din aplicarea
momentului M aplicat prinderii rigla-stalp ~i care nu trebuie sa fie
a panoului de inima nerigidizat al stalpului solicitat la un efort de forfecare
inferior fata de valoarea Fifdl,5;
(fig. 11.11 a) este data prin relatia (11.23)
FiRd - rezistenta de calcul a componentei prinderii.

~IfRd = [Av . /Yc/.J3]/~I/O (11.23) In relatia (11.24) cele trei componente asociate rezistentei de calcul F;Rd

In care Av rezulta din relatiile (14.12) ~i (14.12 d). sunt egale

Inima nerigidizata a stalpului poate sa fie fntarita cu una sau doua placi (1l.25)
sudate.
,--'_ 'in schimb cele trei componente ale rezistentei de caIcul (F IR, F(·n,;, YtrplReI ) •srIn t
~
diferite.
La prinderile sudate rigla-stalp nerigidizate, coeficientii de rigiditate VOl' fi
luati cu urmatoarele valeri:
- componenta de forfecare a inimii stalpului k, = 0,2;
fig. 11.1 I. Rezistenta la forfccarc a pa- - eomponenta de intindere a inimii stalpului k2 = 6,8;
noului de' lnirna: - componenta de compresiune a inimii stalpului k-; = 0,8.
a - panou nerigidizat, b - panou rigidizat
ill cazul
nodurilor rigidizate coeficientii de rigiditate se vor considera k;= 00.
Dad inima stalpului este intarita in regiunea nodului cu una sau doua placi,
nu se considers nod rigidizat.

11.3.5. CAPACITATEA DE ROTIRE A PRINDERII RIGLA-ST.ALP

11.3.3.2. Panoul de inima al stalpului rigidizat. Dad rigidizarea la

forfecare se executa cu rigidizari diagonale (fig. 11.11 b) acestea trebuie dimen- Capacitatea de rotire $"d, a unei prinderi rigla - stalp nerigidizata, sudata
sionate la eforturi de lntindere sau de compresiune transmise prin talpile riglei, dimensionata conform regulilor prezentate, se va Iua egala cu 0,015 radiani.
Sudurile dintre rigidizari ~i talpile stalpului trebuie sa reziste la eforturile o prindere rigla-stalp sudata, de rezistenta completa poate sa fie considerata
transmise prin tal pile riglei. ca avand 0 capacitate de rotire suficienta pentru un calcul In domeniul plastic.

1.3.4. RIGIDITATEA LA ROTIRE 11.3.6. VALOAREA MOMENTUL UI REZISTENT DE CALCUL

Rigiditatea la rotire a prinderii sudate rigla-stalp poate sa fie calculata Cll

Valoarea rnornentului rezistcnt de calcul MRd pentru prinderea semi-rigida
relatia (11.24). rigla-stalp poate fi luata egala eu:

(11.24) (11.26)
In care:
FiReI - este cea mai mica valoare dintre FIRd, rezistenta zonei intinse (11.3)
In care: sau (11.11) si Fend, rezistenta zonei comprimate (11.17);
Sj - este rigiditatea secants la rotire a prinderii rigla-stalp corespunzatoare hn - inaltimea totala a riglei;
unui nivel de solicitare a nodului cu momentul M mai mic decat ~'IIId; tn - grosimea talpii riglei.
 IIJ.7. METODA DE VERIFICARE A CADRELOR CU NOD URI SEMI-RIGIDE,
. In functie de tipul prinderii: sudata eu placa frontala, eu sau fara depasirea
CONTRA VANTUITE
oivelului superior al riglei, ~i cu suruburi de inalta rezistenta, sau eu corniere pe
inirna si pe eele doua talpi, se determina eurba de eomportare elastica a prinderii
Pentru dcterminarea valorii momentului rezistent de calcul al prinderii, ~i eu aceasta intersectia ei cu dreapta de functionare a prinderii [11.3].
trebuic apreciate, printr-o metoda aproxirnativa, sectiunile elementelor prinse In Pentru analiza structurilor cu noduri serni-rigide sunt elaborate programe de
nod, sectiunea riglei ~i sectiunea stalpului. 0 astfel de metoda aproximativa, In calcul, de exemplu programul FINELG [11.4] [11.5), care tine seama de efectele
special pentru cadrele contravantuite este metoda "dreptei de functionare a de ordinul doi ~i de cornportarea elastico-plastica a elementelor, precum si de
prindcrii" [11.2]. Metoda of era 0 solutie grafica de determinate a punctului de recornandarile din Anexa "J" - EUROCODE 3.
functionarc a unei prinderii flexibile [11.3).
In d iagrama M - 0 din figura 11.12 este reprezentata "dreapta de
ll.4. 0 ALTA METODA DE VERIFICARE
functionare a prinderii" prin abseisa punetului A, 0 =
qPI24 El, (rotirea In
reazemul grinzii simplu rezemate din incarcarea q uniform repartizata) ~i ordooata
punctului B, M = q[2/12, reprezentand valoarea mornentului de incastrare 11.4.1. GENERALIT ATI
perfects din aceeasi incarcare q.
o situatie intermediara intre cele doua extreme, prinderea articulata ~i cea In [11.6] estc prezentata 0 alta nietoda de verificare a cadrelor cu nod uri
serni-rigide. Din aceasta luerare vor fi retinute numai probleme retcritoare la
de incastrarc perfecta, este reprezentata printr-o prindere serni-rigida, caracterizata
cadrele contravantuite cu noduri semi-rigide sudate.
prin cuplul M, - 0" care se afla pe dreapta A-B, punctul C fiind intersectia
curbei care reprezinta comportamentul la rotire a prinderii, eu dreapta de functio- Combinatia de profile riglii -stolp
nare a nodului. Solutia optima a prinderii semi-rig ide este aecea care permite
aeceptarca unui moment egal eu qP/16 la cele dona capete ale riglei ~i deci ~i la Caracteristicile nodului
mijlocul grinzii, ceea ce identifica starea de solicitare eu situatia de mecanism Partial. Profilul rig I ei ~
Practic rezolvarea pareurge urmatoarele etape: Profilul s+dtputui de margi ne ~
a) determinarea valorii momentului rezistent din M =
qr-/16; Profi lui stalpului de mijloc ~
b) alegerea profilului care satisface conditia de dimensionare in stadiul elastic. I
Verifi corile ri 9 I ei
M Conditia de rezistentii nesatis focuto
nssufisfiic uta
Conditia de sogeatii
q_(2 B
Conditii, Ie satsfiicute
12
'l12 stfilpi lor
Verificarea
16
M2 Stalp de Determinarea solicitari lor
nesatisf.
margine Verificarea rezistenjei
Stolp de Determinareo.solic itiiri lor
mijloc nesatisf.
Verificareo. rezist ente i
Verificarea stalpiior satisfocufo.

Verificarea prinderiior

o imensionarea incheiatii
Eventual un nou ci cl u in vedere a
Fig. 11.13. Schema de dcsfa!5urarea veri-
Fig. 11.12. Diagrama .Dreptei de functionarc" optimizarii d i mens i onii r i i
ficari lor

388
 \:
\
Vcrificarea plead de la un set de profile pentru rigle ~i stdlpi, sectiunile determinarea valorilor ceracteristice ale nodului. Relatiile
, dintre momentul M si
,
elementelor fiind alese pe baza unor calcule aproximative, de cxernplu pe baza rotirile -t} sunt excmplificate prin cele doua curbe din figura 11.14 care implies
metodei "dreptei de functionare" a prinderii prezentate in 11.3.7. Verificarea se precizarea urmatoarelor valori caracteristice ale nodului [1l.6], [1l.7]:
desfasoara dupa schema aratata in figura 11.l3, separat, pentru fiecare element
component al structurii. Dad profilul ales de exemplu pentru rigla nu satisface a) din efectul resoartelor axiale de la nivelul celor doua talpi ale riglei:
conditiile de rezistenta ~i rigiditate se alege un profil superior. - Me£ - momentul limita elastic
Aceeasi regula este valabila ~i pentru sectiunile stalpilor exteriori ~j - M,,£ - momcntul lirnita plastic
interiori. In cazul di sectiunile acceptate initial s-au dovedit prea acoperitoare se - -t}pE - rotirea lirnita
·17eface verificarea cu sectiuni mai reduse In vederea optimizarii dirnensionarii. - C£ - rigiditatea la rotire a nodului
b) Pc resortul diagonal intervine forta taietoare

11.4.2. CALCULUL CARACTERISTICILOR NODURILOR Q = (MA- MAo) /(11/1- t{/). (11.27)

Valorile caracteristice din forta taietcare sunt:
Momcntul de incovoiere transmis prin rigla tn nodul semi-rigid, nerigldizat - Meo - momentul Iimita elastic
al cadrului , provoaca deformatii locale la nivelul celor doua talpi ale riglei, asa - M,)Q - momentul limita plastic
cum s-a ararat in figura 11.7. Efectul aces tor deforrnatii locale este wins in - rotirea maxima
- -t}pQ
calcule prin doua resoarte axiale la nivelul eelor doua talpi (fig. 11.14). In plus,
- Co - rigiditatea la rotire a nodului.
In regiunea nodului apar deformatii ~i datorita fortei taietoare care produce 0
transformare In paralelogram a panoului dreptunghiular al inimii stalpului. Acest In cazul altor prinderi decat cele sudate intervine ~i 0 alta categorie de
efect al deforrnatiilor din forta taietoare este prins In calcule printr-un resort resoarte care prind efectul defoimatiilor de prindere (corniere de prindere, placa
diagonal (fig. 11.14). Eforturile care se dezvolta In aceste resoarte permit frontal a cu prelungire superioara, deformatiile suruburilor etc.) (fig. 11.15) .

.. '

3-----'

MpE
I
I
1
MeE I
1 MAl
CE ::'-;;;-1
1 'PE

~E ¢PE ¢E' ~ ¢Q pC "¢C

Fig. 11.14. Modclarca nodului sudar, nerigidizat Fig. 11.15. Modelarca nodului rcalizat ell ~lIrllbllri, nerigidizar

3_90 391
----------~------------------~------------/--~--------~--------------------------------
c) Din efectul resoartelor axiale de la nivelul eel or doua talpi ale riglei rezulta:

- In domeniul elastic

(11.28)
-- -
(11.29)
In care: I
Ae rezulta din Iigura 11.16. I Q
I.e.
C, = 1200 kN/mrn pentru toata gama de profile I

- In dorneniul plastic
Mp£ = A" (hl/ - I{I)/), (11.30)
Fig. 1I. I7. Efectul resoartclor diagonale
in care Aprezulta din figura 11.16_
Rotirile limita 1'1p£, au fost determinate experimental ~i valorile lor sunt date In
~i CQ (fig. 11.17) din relatia (11.32)
anexele lucrarii [11.6] pentru diferitelc combinatii de sectiuni pentru rigle - stalpi.

d) Din efectul resortului diagonal momentul limita elastic MeQ. rezulta atunci Cg = S" (171/- t{l) (h, - t,,). [kNmm/rad]. (11.32)
cand in regiunea nodului forta taietoare atinge valoarea fortci taietoare plasticc
Q".,.; valoarea momentului lirnita se calculeaza cu relatia (11.31) Rotirea lirnita 1'1eQ la atingerea valorii momentului limita elastic se
(11.31) calculeaza din relatia (11.33)

M Met,]
1'1e(! = -c = 1,73 ·10' [rad] (11.33)
MpE a

- in domeniul plastic valoarea limita a momentului plastic se calculeaza din

relatia (11.34) .

M
"II'
= rlO 66 (1 + ,,- II
240 f s
f
/I
)
+
-r-

b(a

1
QI

L' tR + 2,624 Xk (1 - fiR

0,024
_
Is)]
tR
Q
ps
(h
R -
l )
R (11.34)
f.L- ts r
5
- in care toate notatiile inclusiv expresia factorului Xk sunt date in fi-
- le-tR+2{2Q +2(rs-tts)
1\ gura 11.17.
\

Q.
-
I
,
~a I.

ltR
Ae = le·ts
Ip =tR-+2fia+S(rs+ls)
- Rotirea
combinatii
plastid
de sectiuni;
limita
valorile
~PQ a fost determinata
~{JQsunt date in Anexa
de rotire a nodului din actiunea fortei taietoare este practic nelimitata.
experimental
lucrarii
pentru diferite
[11.7]. Capacitatea
In tabelul 11.1
-' este dat un extras din aceasta lucrare pentru cazul: rigla din profil I PE ~i stalpul
rs ts
din I HE-A. In partea din stanga a tabelului sunt date valorile momentelor ~Jt:
Fig. 1I .16. Efecrul resoarrclor axialc ~i ~)IQ' iar 1'n partea dreapta rotirile 1'1pE ~i ~PQ'

392 393
 11.4.3. CALCULUL SOLICITARrLOR iN RIGLE
SI STALPI (fig. 11.18)
,..,
"8 o a) Pentru rigla A-B se cunoaste valoarea rnornenrului plastic de calcul MpR
erro o
-.t ~i se poate caJcula coeficientul de rigiditate Cn cu rclatia:
d ~
3 EIR
Cn = -- (l1.35)
~~I-_~o
~

+-__ID-+
~ ~ ~A if?~+-~O
~ _'!f_~~~;!.~ '!f_i
__'_~~_~ _~~~~,
~__~~~~~~~-
N M-+_N
__m__~N__O-i
LR
c
- capacitatea de rotire In articulatia plastid pentru toate profilelc laminate
~_ M <0. Ol Olo_ I.f)_ ~_ '"'iN 0 "!. Cl. I.f)_ Cl. M 0 -.t norrnalizate este satisfacuta.
,..... ~ U)~~:!~;!~~ $n~~~~:=~;:r~ar
(T)~ ~'~----+----+----+---~----~--~----~---+----~---i

t:J~
Is;;! 0 0
U 0
UJ ~ :: M

-;-._+-;-_ -;-_+~-I.f)-~-•.:-+~-_--~-
I-~-.---+-~-_ ..t-~--;;?-+~-.-~-.t-~---~-_
+-~-_ -~-.t-~--~-I_

00
cS _ ...
N ...
Fig. 11.18. Schema de Incarcare

o ID CO
o
-.t ID
N M
0

-
L J
g"
; -
I

8,000
.. I
~ M
ON
~ ~ b) In nodul A, momentul MpA se va Ilia ca cea mai midi dintre valorile:
I - MI'R, Mp£A (relatia 11.30), MI'QA (rclatia 11.34)
M~
I e- ~
I b.l) - rigiditatea CA In cazul ca nodul A estc un nod marginal rezulta din
- relatia (11.36)
ell == I ( 11.36)
-C;' + C -e- cis
(/) E M co
ID N ... " Lli +L,.,
11.
~
:z
.lI:
..... ...
o ('oj
M
M
m
M
In care:
C£ - relatia (11.29)
N
N
ID
('oj
co
N
o
M
N
M
ID
M
( 11.37)

(11.38)
 Fig. 11.19. Rigiditatea elastica
In acest caz .6.M = M,- M2 are valoarea maxima.
RIGIOITATILE ELASTICE ALE STALPILOR OIAGRAME My
a stiUpilor marginali
--..
~
I-
UJ
cr
UJ
c,
:::>
Vl
cssup:o

Cs= C·
sin f....-H-
6EI 1: Ma
~=-1
(dJ) Momentele de incovoiere se vor determina eu relatiile (11.40) pentru
stalpii de margine ~i (11.41) pcntru stalpii interiori

6EI
Cs= Cs sUP=-H-
M·
- --..
w
0 ,~
...J
~ ...J 6EI
\_Y'f=-1 (11.40)
-c -. -'

Z
I-
UJ -
L -c
CSinf=-H-
I-
- 0 Cs" Cs sup:o...§£L
\!J ...., R
~ ~ L
-
I-
~ 'fl~-'
I- ~ . 3EI
Cs1nf=-H-
(11.41)
~ W c,
W
M·
D

-
o,
~ t:;
-
d
::;
.-
u
cr:
-c
w
cr:
6EI
CssUP=-H-
3 EI
Cs"Csinf =-H-
1"' 'f~'
Rigiditatile C" sup ~i C" in!" sunt date pentru cele GOUa tipuri de stalpi In
tabelul din Iigura 11.19 pentru stalpii de margine ~i In tabelul din figura 11.20
...J o d ,~
<~

I-
Vl
...JW
:::>U-
....,~
~
'l-
iXr--=-
-
d
.....
~v
w
Z
<-
Cssup=~
6EI

Cs=Csinf=--
4EI
H
~
Ma
lfJ=-O,5
pentru stalpii interiori.

u.J
6
11.4.4. APLICAREA METODEI DE VERIFlCARE
eu CQ-relatia (11.32)
(Exemplu numeric)
LCs = C, sup + C, inf (11J9)

valorile rigiditatilor C, sup ~i C, inf sunt date In tabelul din figura 11.19, pentru
stalpii de margine. Aplicarea metodei este exemplificata prin verificarea unor elemente compo-
nente ale cadrului ell nod uri nerigidizate, contravantuit, prezentat In figura 11.18.
b.2) - rigiditatea CA = 0 In cazul unui nod la un stalp interior.
Prinderile riglelor in nod uri sunt sudate.
c) In nodul B momentul MPB se va lua ea cea mai mica dintre valorile: Au fost considerate urmatoarele incarcari:
MpEB. MpQB si MPR.
Rigiditatea CB 0 (articulatio plastica) = - planseul acoperisului
Capacitatea de rotire "{J"B = "{Jp este data 'in tabele In [11.6] si a fost stabilita
experimental. g = 3,5 [kN/m2] x 4,0 == 14,0 kN/m

d) Verificarea stalpilor irnplica determinarea fortelor axiale maxime ~i a P = 1,0 [kN/m2] x 4,0 = 4,0 kN/m
momentelor de la cele doua sectiuni de capat a fiecarui stalp. I
yq = 1,35 x 14,0 + 1,50 x 4,0 = 25 kN/m
(d.l) Forta axiala maxima In stalpii de margine se obtine considerand
struetura Incareatii complet cu y<" . g greutatea permanents ~i YQ. q incarcarea utiHi. - planseul curent
Incarcarea utila va fi rcdusa Cll factorui 11 (relatiile 2.3, respectiv 2.4).
g = 3,5 [kN/m2] x 4,0 = 14 kN/m
(d.2) Fortele axiale In stalpii interiori vor fi determinate In doua variante:
P = 5,0 [kN/m2] x 4,0 = 20 kN/m
- Incarcare totals ca In d.l : In acest caz momentele In stalpi, dad deschi-
derile riglelor adiacente sunt egale, vor Ii nule. yq = 1,35 x 14,0 x 1,50 x 20 = 50 kN/m
- fndircan::a in sah la care 0 deschiderc este Incarcatii ell Yg . g + YQ. q,
ValoriJe coeficientilor partiali de siguranta au fost luate din EUROCODE 3.
iar cea alaturata ell "If. . g.
397
 RIGIOIT/.ArILE ELASTICE ALE STALPILOR 01 AG RA ME M"Y

t
I 7

T~hpllIl ?
a:: U I. EI
a:: :I: cs~cs sUP"-H-
0 .« w ,+,=-0,5 h b t A
sR mm rR mm em2
a::
w
o,
:0
VI
.- w
z «
VI
C,
slnf=~
3 EI
2EI
My
360
Rmm Rmm

170
R mm

12,7 8,0 18 72,7

U Cs ~Cs sUP=-H-
-" a:: ~ '+'=0
=>
..... .« :I:
w
« w
z -c c sin
. ( c- 2EI
- M'"y y-y z-z
~ (- Vl H PE - 360 Wply Wpz As
U .« Cs-Cssup=--
I.EI
Iy Wy Iy Iz Wz Iz em3 em3 em2
a:: -" H ~ 'f=~.5
.« «
.-
I-
w 2 EI

o
0
w z Cs inf :-H- My 904 15 1040 123 3,8 1020 189
0
I- 16270 26,&
-" u
..... Cs ~ Cs sup _ 2~I
s A
0::
'+' =1 h bs ts rs
L .«
w
:I:
w 2 EI s mm mm mm smm mm em2
w z « Cs int =-H- M'"
Cl VI Y.
390 300 19 11 27 159
-" W Cs=:Cs sup = 6 EI
=> a:: H
a:: -. .« :I: \ ~=-1 IHE-A-400 y-y z-z
« w
w
« 2EI Wpy Wpz As
0 I-
w Z Vl
c, int =-H- M"Y
Wz em3 em3
(-

a::
Iy Wy Iy Iz iz em2
I.EI
LL.J W .« Cs =Cssup = -H-
~ tp=-0,5
a:: -"
«
I-
.«
w I- 45070 2310 16,8 8560 571 7,34 2560 864 38.7
z
z 0 Csint =~
H
M"
(- I- Y
h b5 mm A
-"
W c, ""Cssup 2EI
=-H-
5 mm t5
mm S5 mm rs mm em2
=> lfl =-1
a::
Vl;'
.....J

=>
.....
«
a::
.«
w
Z
(-
:I:
w
«
Vl
C . f
Sin
3EI
=-H- D MI<
Y
IHE-M-4QC
432

y-y
307 40

z-z
21 27 335

z w
I-
U Cs""Cssup = ,6~I Wpy Wpz As
0:: :I: \ ,+,=-1 Iz Wz
Cl .«
w
w
«
Iy Wy Iy iz
em3 em3 cm2
z Csint -~ 1'1"
Vl - H Y
a.. ~04100 4820 17,9 19330 1200 7,70 5580 1924 73,9
.....J
(<(
W .«
a::
.« «
-" ..
My=O
I- w I-
a:: z 0
Vl 0
(- I- Calculul caracteristicilor nodurilor
'J:!
a::
u.J
u...
z :I:
w
OJ
'-
OJ
"E
'C::
a..
- c:l
::::l
.!:!
tc:l Cs:.
4 EI
Cssup =-H-

C.
S Int
3EI
= -H -
1 M*
y 4-'=0 a) Din efectul resoartelor axiale in punctul A eu relatiile din Iigura 11~,
pentru prinderca riglei I PE-360 de stalpul cu scctiunea I HE-A-400, rezulta:
.....J
=>
«
«
Vl

U
0::
.«
OJ
'-
OJ
'0
--
.c:l
c:l
<-.
VI
c, sup
c, =Csint
4 EI
=---,:r-
~
1'1"
Y If'=-0,5
- in domeniul elastic:

.-
e:
l-
w
w
Z 'r:
o,
CI
u
s
"" 4 EI
. H I, = 12,7 + 2 Ji . 7 + 2 (19 + 27) = 124.44 mm

Fig. 11.2Cl. Rigiditatea elastidi a stalpilor interiori

A" = 124.44 X Ll = 1368,84 111m2

Din 11.28
Plccand de la incarcarilc precizate mai sus, pe baza unui calcul aproximativ.
au fost determinate urmatoarele sectiuni: pentru rigle I PE-360, pentru stalpii de M,'E= 1368,84 X 24 (360 - 12,7) 10-5 = 114,1 kNm
la nivelul inferior al cadrului ~i stalpii exteriori I HE-A-400 ~i pentru cei interiori Din 11.29
I HE-M-400. (360 - 12,7)2
in tabelul 11.2 sunt date caracteristicile acestor sectiuni (vezi anexele din cap. 3). C,: = 2
. 1200 = 72,37 ·LO"

~oo_
 - in domeniul plastic e) pentru domeniul plastic
Ip = 12,7 + 2 . -fi . 7 + 5 (19 + 27) = 262,44 mm 27 ) 307 x 402
xk = ( 1 + 2 40 21 x 392 x 347,3 = 0,404
Ap = 262,44 x 11 = 2886,84 mm.'
MPfi = 2886,84 x 24 (360 - 12,73) . 10-5 = 240,60 kNm
M p!}
3473)
= 0,66 ( 1 + 240 ; 40 + 2,624 x 0,404 1 -
( (),024 x 40)
347,3 1024,02 x 347,3 =
b) Din efectul resortului diagonal, momentul elastic rezulta din relatia 11.31 cu

Qps = A., . [,.I.fj = 38,7 . 24 I .fj = 536.25 kN = (0,684 + 1,057) 1024,02 x 347,3 . 10-3 = 619,17 kNm.
M(!Q = 536,25 x 347,3 . 10-3 = 186,22 kNm
Verificarea riglei A-B
Panta initiala a curbei M - e, rezulta din relatia 11.32.
MpH = Wp/·fy= 1020 x 24 . 10-2 = 244,8 kNm
C{l = 11 x 347 . 3 x 371 x 78 = 110,5 . 10 kNmmlrad 6
6
C - 3£11< - 3.2,1.10 .16270 10-1 = 12.81.106 kNmm
In domeniul plastic cu x; din relatia data In figura 11.~
,~ R - LII - HO(l •
2
27) 3()Ox 19 _ 0 ')936 Momentul de prindere In A
xk = (1 + 2 19 II x 371 x 347,3 - ,-
MpA = min (MpH = 244,2 I MpE = 240,6, MpQ = 275,0).
momentul rezistent in domeniul plastic rezulta din relatia 11.34
Hotarator M» = Mp£ = 240,6 kNm
M
,,(1'
= 066 (1 + 347,3 ) + 2624
240 x 19 "
x 0293 (1 _ 0,024 x 19)536,25
347,3
x 347,3 = CS -- _'H
9£1
--
9· ? I . lOll ·4Smo
-, 350 . 10-1 = 243,4 .106 kNmmlrad

= (0,710 + 0,769) 536,25 x 347,3 . 10-3 = 275 kNm. CE = 72,37 . 106 kNmm/rad
c) Din efectul resoartelor axiale in punctul B pentru prinderea riglei
I PE-360 de stalpul eu sectiunea I HE-M-400 rezulta: CQ = 110,5 . 106 kNrnm/rad

- in domeniul elastic:
LC.
IS
= C!}
C Q + LC.,.
LC'=
s II o.s +
II(),~
-43,4
.243,4.]06 = 76.106 kNmm/rad
It' = 12,7 + 2 fl.7 + 2 (40 + 27) = 166,44 mm
Ai! = 166,44 x 21 = 3495,24 mm?
Me£ = 3495,24 x 24 x 347,3 . 10-5 = 291,33 kNm
Cs = 72,37 . 106 kNrn/rad Incastrarea in B
- In domeniul plastic
I" = 12,7 + 2 J2 .7 + 5 (40 + 27) = 367,44 mm Mornentul la mijlocul deschiderii
A J1 = 367,44 x 21 = 7716,24 mrrr'
qL2 I .
Mpt; = 7716,24 x 24 x 347,3 . 10- 5
= 643,16 kNm M,: X - '2 (M" + M,) = 400 - 242,7 = 157,3 kNm

d) Din efectul fortei taietoare cu: Deoarece In nodurile A ~i B morncntcle sunt practic egale Cll mornentul
Qps = 73,9 x 24 I .fj = 1024,02 kN plastic ~i deci capac itatea de rot ire cste asigurata, rezulta ca grinda este
supradimensionara, momcntul la mijlocul deschiderii putand sa creasca pana la
M"Q = 1024,02 x 347,3 . 10-3 = 355,64 kNm
valoarea momentului plastic Mp= 244,4 kNm, rigla devenind In acest caz un
CQ = 21 x 347,3 x 392 x 78 = 223 X 106 kNmlrad mecanism.

400 26 - Cladiri inalte cu scheler din otcl

 Incarcarea corespunzatoare ar deveni CAPITOLUL 12

qmllx
R [12
--
L2 (MA +M+M-
n) F-
]
II

= _!_ 242,7
64
+ 244,4) = 60,8 kK/m > SO kN/m. EtEN\ENTE DE ,PRINDERE .
SI 'iN\aINARE

Verificarea stalpului de margine de la primul nivel

Porta axiala maxima se obtine considcrand structura complet Incarcata cu
sarcina perrnanenta plus incarcarea utila actionand pe toate cele 14 plansee.
Efectul Incarcarii utile se reduce cu faetorul 11 vezi (2.3), respectiv (2.4).
12.1. GENERALITATI
Pentru exemplul considerat In figura 1tt!forta axiala maxima va rezulta:
- din acoperis 25 x 4 = 100 kN
- din Incarcarea perrnanenta 14 x 4 x 14 x 1,25 = 1058 kN Prinderile ~i irnbinarile dintre elementele unei structuri metal ice trebuie
- din Incarcarea utila; astfel eoncepute ~i calculate I'ncat sub actiunea incarcarilor structura sa-~i pastreze
capacitatea de rezistenta, sau sa fie capabila sa raspunda exigentelor impuse prin
ClI 11 = 0,3 + (~ = 0,46 20 x 4 x 0,46 x 14 x 1,5 = 772,8 kN
,,14 calculul la starile lirnita ultirne ~i calculul la starile limita de serviciu.
Nmux = 1930,8 kN Verificarilc la starile limita ultime trebuie sa 'se bazeze pe solicitarile din
sectiunile in care sunt amplasatc prinderile ~i irnbinarile, determinate printr-o
Momentul de Incovoiere In stalpul de margine (11.40)
analiza globala a structurii prin care s-a tinut seama de influenta impcrfectiunilor,

M* =
M*+Q....L
A
"
2 C
de efectul de ordinul II ~i de efectul flexibilitatii
serni-rigide.
in cazul unor prinderi
Y LG.,. s sup
Rezistenta unei prinderi sau Irnbinari depinde de rezistenta elementelor de
In care:
L . imbinare, dar ~i de rezistenta unor piese aditionale (gusee, eclisc etc.). Aceasta
Q = q ; = 50 x 4 = 200 kN rezistenta poate sa fie deterrninata printr-un calcul elastic liniar, dar poate sa fie
utilizata ~i 0 anal iza neliniara cu conditia considerarii cornportarii forta-
din tabclul din figura 11.19 pentru stalpul marginal de la prirnul nivel, cu nodul deformatia extins la toate elementele prinderii ~i irnbinarii.
de 'baza articulat Conceptia de alcatuire constructiva a prinderilor ~i irnbinarilor trebuie sa
ia in considerare facilitati de fabricatie ~i montaj ~i sa asigure:
= 6E1.
C.,jlll'=H
4£1
C" sup H' - jocuri necesare montajului,
10£1 - distante suficiente pentru strangerea suruburilor,
C, = C; sup + C., inr = H - acces suficient pentru executarea sudurilor,
- posibilitatea unui control al calitatii ~i posibilitatii de intretinere ulterioara.
eu Af.4 = 242,7 kNm rczulta
0,40 Elementclc principale cu eare se realizeaza prinderile ~i imbinarile sunt
242,7 + 20() -')-
My = 10 -·6 = 169,6 kNm suruburile, niturile ~i sudura electrica,
In capitolul 3, in tabelul 3.5 sunt date elasele de calitate pcntru suruburi
cu:
dupa STAS si Eurocode, in tabclul 3.6 sunt date rczistentele de calcul dupa STAS
1_ = H = 350; 'I. = ~.~(~= 47; q> = 0,932 10108/0-78 pcntru suruburi ~i tn tabelul 3.8 pentru nituri. In tabelul 3.7 sunt date
de asernenca dupa STAS rezistentele la presiunea diametrala in cazul ca se
W.",J/= 2560 em': A= 159 cm ' produce 0 lunecare In prinderc.
In tabclul 3.9 sunt date dupil STAS 10108/0-78 rezistentele de calcul In imbi-
(J = 193()X() + 16960()O = 1925 dal-I/cm? < 2100 daN/cm2.
nitrile sudatc. Prevederile Eurocode VOl.' f prezentatc In paragralele respective.
0,932 x 159 2560
 12.2. EFORTUL CAPABIL DE CALCUL AL ~URUBURILOR

Intr-un ealeul de stare lirnita ultima, efortul de forfeeare F".w' eare revine
unui surub nu trebuie sa depaseasca eea mai mica dintre urmatoarele valori:
", '
--- -+-1 --: . -:-

P, .. '4t
.

, ~ 200mm
(' 11 !~
- efortul eapabil de ealeul la forfecare FvRd
- efortul eapabil de ealeul la presiune diametrala FbRd-
Corrpresi .....-f ..Q..- --i!'~--4-1 Compresiune
Expresiile cforturilor de ealeul FvRd ~i FbRdsunt date In tabelul 12.1, pentru
un plan de forfecarc.
-t-'L....::.._.t.._:.,
.~ 20~ mm. • 1-
Pentru eoefieientul partial de siguranta "1Mb se va lua dupa Euroeode 3
valoarea 1 .25.
Tabelul 12.1

1. Efortul capabil de calcul la forfecare; planul de forfecare

..
intindere

trece prin portiunea cilindrica a surubului 0,6 A· I;,h (12.1 )

FvRd =
- pentru clasele 4.6, 5.6, 6.6 ~i X.X "IMh
!

0,5 A'I;,h (12.2) Fig. 12.1. Disranre Intre gauri

La. - pentru clasele 4.X, 5.X, 6.X !5i 10.9 FvRd =
"1,11/;
In plus 'valorile F"I1c1 ~i F"I1c1 din tabelul 12.1 se considera numai In cazul
Lb. - planul de forfecare trece prin portiunea filetata a 0,6 A,' .I;,h di distanta e2;::: 1,5 do ~i distanta Intre axe P2;::: 3 do (fig. 12.1). In tabelul 12.2
FvRd = (12.3)
~urubului "IMh sunt date distantele dintre gauri In sens longitudinal ~i transversal.

Tabclul 12.2
2. Efortul capabil de calcul la presiune diametrala* In care Pozitia gaurilor pcntru suruburi lii nituri
a este cea mai micii valoarc dintre: 2,5 ad ./. Iu (12.4)

..l, ..!l - -I .I;,h

, sau 1,0
FbRd =
"IMh
. Piesa exterioara
Prinderi

Piesa interioarii
xiI) 3d{) 4' .I;,
~ 1,2 do (I) 1,2 do (I)
0,9 A,' IIII> Disranta longitudinala el f-
( 12.5) S 12 I sau 150 mrn 12 t sau 150 mm (max)
3. Eforrul capabil de calcul la tntindere ~Rd =
"IMh ~ 1,5 do (3) 1,5 tic) (3)
Distanta transversals «z - 12 t sau 150 rnrn (max)
A - aria sectiunii brute a surubului; S 12 I sau 150 111m(max)
As - aria sectiunii filetare a surubului; ~
lntre axe PI Sirul exterior 2,2 dll (4) 2,2 dn (4)
d - diametrul surubului , c1u- diametrul gaurii;
Element cornpri mat
-
S 14 / xau 20() 111m(min) 14 I sau 20() rnm (min)
* - vezi !5i valorile presiunii diametrale date In tabelul 12.3.
Sirul interior ~ 2,2 (icl (4) 2,2 til) (4)
Eforturile eapabile de ealeul date In tabelul 12.1 se aplica numai atunei cand Element comprimat
I--
14 I sal! 200 mm (min) 14 / sau 2()O 111111
(min)
S
gaurile pentru montarea suruburilor respecta urrnatoarele diferente (do - d),
normalizate: Sirul exterior ~ 2,2 do (4) 2.2 £In (4)
;-

Element inrins ~ 14 I salt 20() mm (min) l.f t sau 200 111m(min)

1 mm pentru suruburi M 12 ~i M 14;
~ .
2 mm pentru suruburi
3 mm pentru suruburi
M 16 palla la M 24;
M 27 ~i rnai mari.
. Sirul interior
Element inchis
-
S
2,2 tin (4)
2X f sau 40() rnrn (min)
2.2 dn (4)
?H t sau 400 mm (min)
 TabeIuI 12.2 (continuare) TabeIuI 12.3

Prinderi Efortur] capabile de calcuI Ia presiune diametrala R"/ld

Piesa exterioara Piesa intcrioara Clase nominale Dimensiuni minirnalc

de presiune diametrala R"/ld
~
.
lntre axe P2 Element eomprimat
I--
S
3 do (7)
14 t sau 200 mm (min)
3 do (7)
14 1 sat! 2(}() mm (min)
(:il PI

slabe 1,7 d 2,5 d 1,0 d.t.f', * (12.6)

Element Intins ~ 3 eln (7) 3 eI(J (7) normale 25 d 3,4 d 1,5 d.t.t, * (12.7)
ridieate 3,4 d 4,3 d 2,0 d.t.fu" (12.8)

do - diametrul gaurii;
* dar eu conditia FMt/ S; 2,0 d.t Ju
t - grosimea celci mai subtire piese, situata la exterior;
(1) - aceasta valoare poate fi marita pentru a obtine 0 crestere a rezistentei la
presiunea diamctrala; 1,5 do pentru suruburi HR (rezistenta ridicata); 12.2.1. SURUBURI DE fNALTA REZISTENTA iN PRINDERI REZISTENTE
LA LUNECARE
(2) - eea mai mare dintre eele doua valori, dad exists riscul de coroziune
40 mm + 4 t;
Efortul eapabil de calcul la lunecare a unui surub din otel de Inalta
(3) - aceasta distanta poate fi redusa la 1,2 (lo eu conditia ca rezistenta la rezistenta, preintins, se deterrnina din relatia (12.9).
presiune d iarnetrala sa fie redusa; 1,5 do pentru suruburi eu strangere
controlata; k '11'"
F
. slid
= S
'Y Mb
c Fpcd (12.9)
(4) - aceasta distanta poate fi marita dad este necesara majorarea rezistentei la in care
presiune diarnetrala; 3,0 do pentru suruburi eu strangere controlata;
- Fpcd forta de prcintindere se ia egala eu: 0,7 A~Iub;
-
(5) - eea mai mica dintre eele doua valeri; -]1 -
numarul interfetelor de frecare;
- valoarea poate sa fie multiplicata eu 1,5 daca nu exista perieolul de - k; -
un coeficient eare se ia:
eoroziune; ks = 1 .-
In eazul cli gaurile din toate piesele din prindere se Inscriu In
(6) - eea mai mica dintre eele doua valori tolerantele nominale norma Ie;
k, = 0,85 - In cazul gaurilor supradimensionate sau alungite scurte;
- valorile pot fi majorate eu 1,5 dad riu exista riseul de eoroziune; k; = 0,70 - In eazul gaurilor ovale lungi;
(7) - distantele Intre axe pot fi reduse la 2,4 do daca rezistenta la presiune
diametrala este redusa In consecinta; - coeficientul partial de siguranta dupa Eurocode 3 se ia:

- 3 do pentru suruburile HR Cll strangere controlata; 'VMS ult = 1,10 In cazul starii lirnita ultirne;
- In elementele intinse distanta P2 poate sa fie inferioara fata de eea mai mica 'VMS scrv = 1,20 In cazul starii Iimita al conditiilor normale de exploatare;
dintre 14 t ~i 200 mm. 11 - coeficient de freeare care se va lua:
IL= 0,50 - pentru suprafctc din c1asa A;
11= 0,40 - pentru suprafete din elasa B;
Dad pentru distantele e2 ~i P: se folosesc distantele minime admise 1,2 do
11= 0,30 - pentru supralete din clasa C;
pentru e2 ~i 2,4 do pentru lh, valoriJe eforturilor capabile de ealeul la prcsiune
11= 0,20 - pentru suprafete din clasa D.
diametrala Fhll" se reduc la 2/3.
Pentru suruburile montate In gaur! care respecta diferentele (do - eI) Clasificarea suprafetelor se faee dupa urrnatoarele criterii:
uormalizate ~i sunt rnontate In gaur: la distantele el ~i PI precizate III tabelul L2.3,
valorile eforturilor eapabile de caleul la presiune diametrala pot fi luate din aces! Clasa A - suprafctc dccapatc prin sablare eu indepartarea placilor de tunder
tabel. . neaderente si Hira nuclee de coroziune;

406 407
 - suprafete decapate prin sablare ~i rnetalizarc prin protectie ell Tabclul 12.4

aluminiu; Categorii ale prinderilor eu suruburt

_ suprafete dceapate prin sablare ~i metalizare prin protectie pe
baza de zinc, asigurand un coeficient de freeare de eel putin 0,5. Categoria Criteriul Observatic

Clasa B - suprafete decapate prin sablare ~i acoperite CLILInstrat de vopsea Prinderi care lucreazii la Iorfccare
pe baza de silicat de zinc si cu 0 grosirnc de 50-80 j.lI11; A
Clasa C - suprafete curatate prin frecare cu perii de sarrna, sau flacara presiune diamctralii Fv.v!5, Fv/(t{ Fiira preintindere toatc caliratile
oxi-gaz, eu indepartarea placilor de tunder neaderente. F"v!$FMI.t1 4.6. - 10.9

Clasa D - supralete nctratate. B

rezisrente 1<1 lunecare Fv.~/s(/rl'::; FI/Htfscl'v Suruburi HR prclnrinsc fib'a lune-
12.2.1.1. Intindere ~i forfecare, combinate. Daca In prindere sau imbinare stadiul limitil de scrviciu F,.v!:::;
. Fvll.tI ciiri In stadiul lilllirii de serviciu
actioncaza 0 forta de intinderc FI ~i 0 fortii de forfecare F", care tinde sa provoacc FvStl$ F"RcI

o lunecare, efortul eapabil la lunecare al unui surub de Inalta rezistenta pre- C

tensionat eu strangere controlata se determina eu formula (12.3), respectiv (12.4); rezistente la lunccare Fvstf~ F.,Rtf Suruburi HR preintinsc farii lune-
_ pentru prinderile rczistente la lunecare la starea limita ultima (categoria C) stadiul limita ultirn Fv.W~F"Rd cari in stadiul lilllitii ultirn

k·n·II(F -OllF)
F = s ,.., '''''' ' I.wl ( 12 .11) Prinderi care lucreaza la intindcre
I 'Y Mh lilt
0
_ pcntru prinderile rezistente la lunecare la starea limita a cxploatarii normale:
Suruburi fara preintindere F,.vl5, F,R" Farii preintindere toatc calitiirile
k,.. n . u(F,1<'" - (l,X F, scrv) 4.6. - 1(l.9
F = . . (12.12)
, 'Y AI!> serv
E
Dad In prindere sunt Iolosite elemente aditionale pentru transmiterea Iortei Suruburi prelntinsc JF,.\(/$F'!M Suruburi BR prei'ntinsc
de Intinderc (fig. 12.2), acestea trebuie dimensionate pentru a rczista ~i la efectul
de parghie care se poate produce. Acest efect de parghie depinde de rigiditatea F".s(/s<v - cfort de forfecare de calcul penrru un surub lim. serviciu
relativa ~i de dimensiunile geometrice ale elementelor care forrneaza prinderea. F"vl cfort de forfecare de calcul pentru surub lim. ultim
=

2F F,.w - efon de lntindere pentru surub lim. ultim

FvRtI - efortul capabil de calcul la forfecare
Fhlltf - cfortul capabil de calcul la .presiune diamerrala
F,,(d.,"v -eFortul capabil dc calcul lei lunecare lim. serviciu
F.,RtI - efortul capabil la lunecarc lim. ultim
- t-
Fig. l2.2. Efect de parghie
F,Rd - cfortul capabil de calcul la intindere
'-

,Q f I"" ,r r .. " '0 Categoria A, prinderi care lucreaza la prcsiune diametrala. La aceasta
categorie de prinderi pof fi Iolosite suruburi
, ordinare
N-F+ 0 N- FtO
(fabricate din otel CLIun continut reclus de carbon) sau din
orel de calitate superioara din grupele dc cali tate pana la
10.9. Nu sunt cerinte speciale privind preintinderea ~i tratarea
12.2.2. CATEGORIILE DE PRINDERI CU SURUBURl
suprafetclor . Efortui de caJcul la forfecare In stadiul lirnita
ultim F"Sd nu trebuie sa dcpascasca efortul capabil de calcuJ
12.2.2.1. Prinderi solicitate la forfecare. Calculul ~i conccptia prindcrilor
la forfecare Fvl/,,~i nici efortul capabil de calcul la presiunea
cu suruburi solicitate la forfecare trebuic sa corespundii uneia diR categoriilc
diametraHt Fhll".
prezentatc In tabelul 12.4.
40Q_
 Categoria B, princleri rezistente la lunecare In stadiul lirnita al exploatarii Tabelul 12.5
norrnale. La aceasta categorie de prinderi trebuie folosite
suruburi de Inal ta rezistenta Cll 0 strangere controlara. Efortul t It~ z
de forfecare de calcul determinat pentru condinile stadiului
lim ita ale exploatari i normale F"stl "II,.", nu trebuie sa
depaseasca efortul capabil de calcul la lunecare Fl'Rti ~i In
plus efortul de forfecare In stadiul Jimitii ultima F"Sd nu
~rR
'ftJf ..
llf.fI""'~
tc ,L,J Ie
Pm 10 l£:
I
x
trebuie sa depa~easca efortul capabil de calcul la forfecare Fl'Rd
~
~j nici efortul capabii de calcul la presiune diarnetrala FbRd. Ik I

Categoria C, prinderi rezistente la lunecare 111 stadiu! lirnita ultirn. La

aceasta categorie de prinderi trebuie utilizate suruburi de M 12 M 16 M 20 M 24 M 27 M 30

inaita rezistenta cu strangere controlata: lunecarea nu trebuie

Diom. surub.,d" em 12 16 20 24 27 30
sa se produca In stadiul limita ultimo Efortul de forfecare de
calcul F"Sd determinat In stadiul lirnita ultim nu trebuie sa Diam. gouro ..do em
.. 13 17 21 25 28 31
depaseasca efortul capabil de caicul ia lunecare F"RtI si nici
efortui la presiune diarnetrala FbRt/- In stadiul limita ultirn, A brut em2 1.13 2.01 3)14 4)52 5)73 7)07

rezistenta plastica de calcul In sectiunea nota In dreptul

Anet .em2 0)74 1,41 2~20 3,17 4)19 5,09
gaurilor de surub Nncl Rd se va Ilia din relatia (12.11)
k 8 10,5 13 15 17 19
N.'CI Rd = AnCI . fly.~/(l' (12.11)
r, 10 15 18 20 25 25
Dimensiuni
12.2.2.2. Prinderi care lucreaza la intindere in [2 0,5 1 1 1 1 '1

)(1 4 5 6 7 7 8
Categoria C - La aceasta categorie de prinderi pot fi utilizate suruburi din mm
marci de otel cu conti nut redus de carbon sau suruburi din
0 2 3 3 3 4 4

otel de calitate ridicat.a pana la 10.9. Nu se realizeaza 0 z 2 2,3 3 4 4 5

prel'ntindere a suruburilor. Aceasta prindere nu se recomanda m 9,5 13 16 18 20 22

a fi Iolosita In cazul unor frecvente variatii a solicitarilor de s 19 24 30 36 41 46

intindere.
e 21,9 27.7 34)6 41)6 47,3 53)1

Catcgoria D - Prinderi cu suruburi de tnalta rezisrenta. La aceasta categoric t1 8 8 8 8 8 8

de prinderi se recomanda utilizarca ~uruburjJor din otcl de
tnalta rezistenta, cu strangerea controlata. Preintinderea 12.3. EFORTUL CAPABIL DE CALCUL AL NITURILOR
tmbllnatatc~te In acest caz rezistenta la oboseala, dar aceasra
depinde ~i de solutiile constructive adoptate. Efortul capabii de calcu1 a niturilor se deterrnina ca ~i la ~llrL1bL1~ic~
'/"
difercnta ca diarnetrul d din relatiile de venucare reprczin. ta diametrul
. O'auflI. I:>

In tabelul 12.5 sunt date pcntru suruburile brute ~i pasuite dimensiunilc Pentru ~leterminarca efortului capabil la forfccare se foloscste relatia 12.12.
principalc ~i vaiorile ariilor brute, (In sectiunea cilindrica) si nete (In scctiunea
filctata). n,6 '''/1" . AI!
(12.12)
1,25
410
se va Ina: In cazul Iolosirii metodei de sudarc automata sub strat de flux ca adancime
A" - aria gaurii de nit; de penetrare a sudurii de colt sc poate considera cea mai mica valoare dintre
/,,: _ valoarea norrnata a rezistentei ultime la tractiune care pentru nitul batut 0,2 a ~i 2 mm.
se va lua L> 400 N/mm:! pentru nituri din OL 37 ~i L> 360 Nrmm? Rezistenta de calcul a unci suduri de colt se considera suficienta dad 10
pentru nituri din OL 34. toate puoctele rezultanta tuturor eforturilor pe unitatea de lungime transmisa
sudurii Fwsd ou depasesre cfortul eapabil de caleul F",Rd independent de orientarea
sudurii fata de rezultanta eforturilor din incarcare.
Efortul capabil de calcul F",Rtlal unei suduri de colt , se determina cu relatia .
12.4. REZISTENTA DE CALCUL A SUDURILOR
(12.13)
10 care j,'1Vdrezistenta sudurii la Iorfecare se calculeaza cu formula (12.14)
12.4.1. PRINDERI CU SUDURI DE COLT
j.vval = .I;, I .J3
I~
(l? 14)
_.
1-' ... "(,IIu-
Lungimea sudurilor de col] se ia egala cu lungirnea totals a cusaturii In care:
inclusiv inroarcerile de la cxtrernitati dad sudura are aceeasi grosirne total a pe
toata lungimea ei. Dad nu se iau mas uri tehnoJogice pentru asigurarea grosirnii .[" - rezistenta ultima la tractiune:
pe toata lungirnea cusaturii, c1in lungimea totala vor trebui sa fie scazute zona ~IV factorul de corel are;
-

de amorsare a arcului electric ~i craterul final, echivalente cu Za, a fiind grosimea "{M", - coeficientul partial de siguranta pentru diferitele rnarci de otel aceste
de calcul a sudurii de colt, valori rezulta din tabelul 12.6.
Ca grosirne de calcul a sudurii de colt se considera Inaltimea celui mai
mare triunghi inscris intre Ietcle sudurii prin fuziune ~i suprafata extcrioara, Tabclul 12.6
masurata perpendicular pe marginea exterioara a sudurii (fig. 12.3). Grosimea de
calcul, a sudurii trebuie sa fie de eel putin.S mm. Marca de otel I; [N/mm2] ~'" "(MH'
In cazul sud uri lor cu penetratie puternica se poate tine seama de cresterea
suplirnentara a grosimii de calcul (fig. 12.4) cu conditia ca prin locercliri
Fe 360 COL 37) 360 O,RO 1,25
preliminare sa fie probata adancimea de penetrare.
Fe 430 (OL 44) 430 O,R5 1,30
Fe 510 COL 52) 510 0,90 1,35
Fe E 275 390 0,85 1,30
Fe E 355 490 0,90 1,35

Fig. 12.3. Sud uri de colt

Fig. 12.4. Suduri de cott
plItcrnicii
o a doua metoda de verificare a cusaturilor de col! este prezentata In Ancxa
M - Eurocode 3. La aceasta metoda eforturile pe unitatea de lungime a sudurii sunt
descompuse In componente paralele ~i transversale fata de axa longitudinala a
sudurii. Cornponenta transversals este mai departe descompusa intr-o componenta
perpendiculara pe planul sectiunii de caleul ~i 0 cornponenta In planul ei.
Repartitia tensiunilor este prcsupusa uniforma 111 sectiunea de calcul a cusaturii
de eolr cea ce conduce la tensiuni normale ~i tensiuni tangentiale reprezentate
1:n figura 12.5 cu urmatoarcle notatii:
01. - tensiune normals perpendiculars pe sectiunea de caleul;
<::fir - tensiunc normala paralela cu axa longitudinala a sudurii;
1:1. - tensiune de forfecare In planul sectiunii de calcul, perpendiculara pe
axa longitudinala;
'til - tcnsiunc de Iorfecare, I'n planul sectiunii de calcul, paralela In axa
ell pcnctratic
longitudinala.
 Fig. 12.5. Reparrizarea tcnsiunilor
de calcul
Tn sectiunca rimentale preliminare. In cazul executarii sudurii In sanfren de forma V sau U,
ca grosime de calcul a se considera adancimea sanfrenului an(lm minus 2 mm.
3. Rczistenta unei prinderi In T, compusa din doua suduri In adancime cu
penetratie partiala, completate Cll suduri de colt poate fi determinata ca rezistenta
unei irnbinari cap la cap ell penetratie cornpleta dad suma celor doua grosimi
de calcul GIIOI11 este mai mare decat grosimea l a elementului din imbinare (fig. 12.6)
~i Cll conditia ca portiunca nesudata em sa nu depaseasca cea mai mica valoare
'llI

dintre t/S ~i 3 mm.

Tensiunea normals 011 I1U se ia In eonsiderare. In cazul prinderilor T care IlU satisfac conditiile de mai sus, rezistenta de
Rczistenta sudurii de colt este suficienta daca sunt satisfacute urrnatoarele cal cui se determina considcrand ca grosime de caleul suma grosirnilor nominalc,
doua conditii (12.15) ~i (12.16). fiecare micsorate Cll, 2 mrn (fig. 12.7) .

[o~+ 3 (1~ + 21"5?

'ttl s
.I;,
I)", . 'Y ,Ih,'
(12.15)

si:
oJ.. :::;//t I "1M", (12.16)

.1:,. ~'" ~i "1M,\! rezulta din tabelul 12.5.

12.4.2. fMBINARI CAP LA CAP

1. Rezistenta de cal cuI a unei Imbinari cap la cap ell penetratie cornpleta
sc ia egala eu rczistenta eelui mai slab element din imbinarile cap la cap eu
conditia ea electrodul folosit la cxecutarea sudurii sa asigure un material de adaos
I~ sllctura eu calitati elastice eel putin cgale cu cele ale materialului de baza.
2. Rezistenta de calcul a unei irnbinari cap la cap eu penetratie par~iala se
dcterrnina In mod asernanator eu cea a
unci imbinari de colt cu penetratie
puternica. Profunzimca de penctrare efcctiva se deterrnina prin incercari expe-

a1nom + a2nom S!o> t 01 = 01 nom - 2 mm

c~t/5 ~i c<3mm 02=02nom - 2mm

Fig. 12.6, Suduri 111T com plc- Fig. 12.7, Suduriin T cornplc-
tate cu sud uri de colt ~ic :0; tl5 tate CII suduri de coil ~ic > 1i5
 CAPITOLUL 13 Fig. J 3.1. Tipuri de sec- z z
tium transversale

srAtPIl CADREtOR CtADHUtOR

v y
CU N\UrrE N IVEtURI

z
®
13.1. GENERALITATI
IZ
!
Stalpii sunt clementele principale ale structurii de rezistcnta a cladirii Cll
multe etaje.
Impreuna cu riglele transversale formeaza cadrele transversale ~i impreuna
Cll grinzile longitudinale forrneaza cadrele longitudinalc.
Stalpii preiau efectul incarcarilor care actioneaza pe planseele ~i peretii
v-
+-
i
I
z
y
r--

cladirii ~i II transmit fundatiilor.

In afara conditiilor de rezistenta sectiunile stalpilor trebuie sa satisfaca si
.0
conditii severe de stabilitate, In mod special in cazul caclrelor cu noduri

+
---=~---.
deplasabile.
In figura 13.1 sunt aratate tipurile de sectiuni ale stalpilor. Cele mai des
y
folosite sunt profilelc laminate dublu T eu talpi late care au rigiditati la Ilarnbaj ____...Y

sensibil egale fata de cele doua axe (l3.l a ~i b). Evident aceste conditii, In lipsa
profilelor laminate, pot fi realizate ~i cu sectiuni dublu T alcatuite prin sudura.
In Figura 14.1 b este aratata 0 sectiunc din seria HD (anexa 3 A 7 ~i A 8), care
arc avantajul conturului exterior aproximativ acelasi pentru toata gam a de
dimensiuni, ceea ce simplified alcatuirea peretilor exteriori pe Inaltimea cladirii.
o sectiune de asemcnea interesanta este sectiunea din figura 13.1 c care are
avantajul unci rigiditati identice fata de cele doua axe y ~i z atat la flambaj cat
~ila Inconvclere. Sectiunile tubulare drcptunghiulare c1infigura 13.1 d si circulare
y
din figura 13.1 e au avantajul unor rigidiHiti ega Ie rata de ccle douii axe, In
schimb prezinta unele dificultati In alcatuirea constructiva a nodurilor. Sectiunile ,
din figurile 13.1 f ~i 13.1 g formate din doua profile I sau U distanratc, legate
cu placutc, permit continuitatca riglclor prin sectiunea stalpului ~i fixarea riglelor
In nod eu solutii constructive relativ simplu de realizat la montaj.
Cele doua scctiuni din figurilc 13.1 h ~i i, In functie de combinatia pro- CD
filclor laminate, all de asernenea caracteristici sectionale egale fata de cele
ridicare a macaralei de rnontaj. Ymbinarilc' VOl' f plasare la 0 Inaltime suficienta
doua axe.
fata de nodul cadrului, de obicei la 600-1000 mm deasupra grinzilor planseului.
Imbinarile stalpilor VOl' 11plasatc din doua In douii sal! din trei In trci etaje. Imbinarile pot fi plasate In toti stalpii la acelasi nivel (fig. 13.2 a) sari decalate
Lungimea transoanelor de stalp va fi reglata ~i In Iunctie de capacitatea de (fig. 13.2 b).

416 27 - Cliidiri Inalte cu schelet din otel 417

 Fig. 13.2. Solutii de ampla-
sare a 'imbinlirilor Fig. 13.3. Coeficierui de repartitie

K,
- ~ - .~ . - K 11 _/,,"l., K12
--
-~ -~ l- .....
.to-
- ,...
l'ronson care
se verifica

K 21
- Kc

K 22

_ '''L2
I- .-j - .~j ~ K2

. ,...j

_I- .1- _'- -I-

-~ ....

13.2. VERIFICAREA DE REZ[STENTA sr STABlLITATE A STALPlLOR

CADRELOR MULTIETAJATE
in care:
Stalpii cadrelor multietajate sunt elemente solicitate la eforturi axiale de K; KI, K'1 sunt rigiditatile 1111 ale tronsoanelor de stalp;
compresiune cu valori mari ~i la rnomente de inconvoiere dupa cele doua directii Ku = 1,/Lu - rigiditatea riglei ij.
principale ale sectiunii transversale. Si In cazul cand dupa 0 directie riglele sunt
Daca in riglc nu se dezvolta eforturi axiale irnportante, rigiditatile efective
prinse cu articulatii, intervin momente de inconvoiere datorate excentricitatilor Cll
pot fi determinate conform tabclului 13.1 cu conditia ca riglele sa raman a in
care sunt aplicate reactiunile riglelor (vezi fig. 5.20).
stadiul elastic sub actiunea 'mornentelor de calcul.

Tabclul 13.1
13.2.1. LUNGIMI DE FLAMBAJ
Rigiditatca efectivii a rigici
Lungimea de flambaj a tronsonului de stalp dintre doua noduri succesive
Rigiditatca efectiva k (conditia sradiului
se deterrnina dupa [13.1], [l3.2], [13.3] in functie de coeficicntii de repartitie n, Conditia de retire la extremitatea oplisli a riglei
elastic)
ai stalpului In nodurile de capat, Coeficientul de repartitie 11; al stalpului in nodul
i este definit ca valoarea raportului dintre suma rigiditatilor eelor doua tronsoane Incasrrata 1,0 llL
ale stalpului prinse in nodul i ~i suma rigiditatilor tuturor barelor prinse in nodul Articulata 0,75 IlL
i care se aDa in planul de flarnbaj al stalpului a carui stabilitate este studiata. Rotirii egale la ccle doua extremitiiti (dubla curbura)
Rotiri egale ~i opuse (curbura sirnpla) 1,5 IlL
Pentru tronsonul de stalp din figura 13.3 valorile coeficientilor de repartitii
Cazul general: Retire "d" la extrernitatea adiacenta :;;i 0,5 IlL
11 din cele doua nod uri 1 ~i 2 vor fi "db la extrernitatea opusa
Kc + K I (I + 0,5 "dIN,,) IlL
111 = (13.1)
Kc + KI + KII + KI2

Dad fortcle axiale sunt importante, rigiditatea redusa a riglelor poate fi

K,: + K2 (13.2)
Th = Kc + K2 + K21 + K22
deterrninata conform tabelului 13.2.

419
418
 Tabelul 13.2

Rigiditatca rcdusa a riglci

Conditia de rotire la exrremitatea opusii a riglei Rigiditatea efecriva k (conditia stadiului

elastic)

Incaslrata 1,0 IlL (1-0.4 NlNf)

Articulata 0,75 IIL(I-I,O NIN,;)
Rotiri egale la celc doua exrremitati (dubla curburii)
Rotiri egale ~i opuse (curburii sirnpla) 1,5 IlL (1-0,2 NINJ)
0,5 IIL(I-I,O NIN,:-)

N
Fig. 13.4. Cadru eu nod uri nedcplasabile
Pentru strueturile cladirilor formate din cadre reetangulare cu plansee din
Articulot 1.0
beton-armat, cu 0 structura regulata ~i illdirdiri uniforme este suficient ~i acope-
ritor ca rigiditatile riglelor sa fie determinate asa cum este ararat In tabelul 13.3. 0.9
."l. 1
0.8
Tabelul 13.3

Rigiditatea riglelor in structuri cu plansee de beton-arm at 0.7

Conditiile de inciircare Noduri fixe Noduri deplas,

Grinzi care suporta direct planseul 1,0 IlL 1,0 IlL

Alte grinzi direct indlrcate 0,75 IlL 1,0 IlL
Grinzi solicitate numai la momente de capst 0,5 IlL 1,5 IlL

Lungimea de flambaj Lr se obtine din relatia (13.3) 0.2

(13.3) 0.1

In care: Inc::astrot

L - este lungimea tronsonului de stalp;

J..L - multiplieatorul de tlambaj. Tncastrat rz 2 Articulot

Pentru eadrele cu noduri nedeplasabile (fig. 13.4) valoarea multiplieatorului Fig. 13.5. Diagrame pentru stabilirea lungimi de flambaj
je tlambaj se poate deterrnina din diagrama din figura 13.5, In functie de
coeficientii de repartitie 11, ~i 112.
Pentru cadrele cu nod uri deplasabile (fig. 13.6) valoarea multiplicatorului
Valoarea multiplieatorului de Ilarnbaj pentru cadrele ell nod uri fixe sc poate
de tlambaj se poate determina in functie de coeficicntii de repartitie 111 si 11:! din
Ietermina ~i.cu relatia (13.4) sau (13.5)
diagrama prezentata In figura 13.7.
Valoarea multiplicatorului de tlambaj se poate determina ~i cu relatia (13.6)
Jl = 0,5 + 0,14 (11, + 112) + 0,055 (11, + 112)2 (13.4)

(13.5) (13.6)
 Fig. 13.6. Cadru eu noduri depla- Coefieientul de reducere la flarnbaj pentru elemente cu sectiune constants
sabile
solicitate la cornpresiune a·xiala constanta, In functie de zveltetea redusa I se
determina din relatia:

(13.8)

cu:
(13.9)

10 care:
a - este un factor al imperfectiunilor care defineste eurbele de flambaj.
tti culat i.o
Valorile coeficientului asunt prezentate in tabelul 13.4.
U9

0.8 Tabelul 13.4

0.7 Curba de flambaj a b c d

0.6 0,49
Valoarea coeficientului a 0,21 0,34 0,76
0.5

0.4 Zveltetea redusa A rezulta din relatia:

0.3
(13.10)
0.2
In care:
0.1
A - este zveltetea barei fata de modul de flambaj considerat ~i egala cu L/i
astrnt
AI = n [(Eij;,)]O.5 = 93,9 f. (13.11)
Tnc;nstrat Articulat
"l2
Fig. 13.7. Diagrame pentru stabilirea lungimii de flambaj £. = (235z~,y).5 (13.12)

Nc:reste efortul axial critic corespunzator modului de flambaj,

13.2.2. VERfFICAREA LA EFORTUL AXIAL DE COMPRESIUNE
Valorile factorului de reducere X' suntdate in tabelele 13.5 pentru cele patru
curbs de fJambaj aratate in figura 13.8.
Rezistenta de calcul la flambaj a unui element comprimat se deterrnina cu
Diferitele tipuri de sectiuni transversale sunt repartizate celor patru curbe
relatia:
de flambaj conform indicatiilor date in tabelul 13.6.
(13.7)
in care: Elementele eu sectiune transversala uniform a pot fi verificate la stabilitate
BA = 1 pentru sectiunile transversale din clasa 1, 2 ~i 3; ~i utilizand 0 analiza de ordinul II. In cadrul acestei analise trebuie luata in
AU
13A' = ~ pentru sectiunile transversale din clasa 4; considerare 0 imperfectiune initiala care s·il corespunda aproximatrv cu curba de
X - este eoeficientul de reducere Ia fJambaj. tlambaj caracteristica tipului sectiunii baaei.

422 423
 Tabelul 13.5. a Tahclul 13.5. b
Coeficicntul X - curba de flambaj (J Cocficicntul X - curba de flambaj b

x 0 I 2 3 4 5 6 7 II 9 );: 0 I 2 3 4 5 6 7 II 9

0,2 1,000 0,9978 (),9956 0,9933 0,9911 O,9KX9 O,9X66 O,9X44 O,9ll21 O,979X 0,2 1,OO()O 0,9964 0,9929 O,9ll93 (j,9X57 0,9X22 O,97X6 0,9750 0,9713 0/)677
0,3 0,9775 0,9751 0,9727 0,9703 0,9679 0,9655 0,9630 0,9605 0,9579 0,9553 0,3 0/)641 0,9604 0,9567 0.9529 0,9492 0,9454 0,9416 0,9378 0,9339 (),930n
0,4 (J,9528 0,950 I 0,9474 0,9447 0,9419 0,9391 0,9362 0,9333 0,9303 0,9273 0,4 0,9261 0,9220 a,9IRO 0,9139 O,909S 0,9057 0,9015 O,R972 O,R929 0,RX86
0,5 0,9241 0,9211 0,9179 (l,9146 0,9113 0,9079 0,9045 0,90 10 0,8974 0,8937 0,5 O,XX42 O,R797 0,8752 O,X706 O,H660 O,X613 O,X566 O,S51X O,X469 0,8420
0,6 o ,X900 O,8X61 O,XX22 0,8782 0,X74 I 0,X700 O,X657 O,X613 0,X569 0,X523 0,6 O,X371 O,X320 O,!G68 0,X217 O,X164 0,811 I O,RH5X (l,ROO3 O,794R (),7893
0,7 (J,X477 0,X429 O,X3XI O,X332 O,X28I O,X230 O,X177 O,XI23 0,X069 0,8013 0,7 ' O,7R37 O,77XO 0,7722 0,7664 O,76tl6 0,7547 O,74X7 0,7427 0,7367 0,7306
0,8 0,7957 0,7X99 O,7X40 0,7781 0,7720 0,7659 0,7596 0,7533 0,7469 0,7404 O,R 0,7245 0,7182 0,7120 0,7057 0,6994 0,6931 O,6ll67 0,6804 0,6740 0,6676
0,9 0,7339 0,7273 0,7206 0,7139 0,7071 0,7002 0,6934 0,6864 0,6795 0,6725 0.9 0,6612 0,6547 O,64S3 0,641R 0,6354 0,6289 0,6225 0,6161 0,6097 0,6033
1,0 0,6656 0,6586 0,6515 0,6446 0,6376 0,6306 0,6236 0,6166 0,6097 0,602X 1,0 0,5970 0,5906 O,5X42 O,57XI 0,571 X 0,5656 0,5594 0,5533 0,5472 0,5412
1,1 0,5960 O,5X91 0,5823 0,5756 0,56X9 0,5623 0,5557 0,5492 0,5427 0,5363 1,1 (),5352 0,5292 0,5233 0,5175 0,5117 0,5059 0,5003 0,4946 0,4890 0,4835
1,2 0,530() 0,5237 0,5175 0,5113 0,5052 0,4992 0,4933 0,4H74 0,4816 0,4759 1,2 O,4nl 0,4727 0,4673 0,462 I 0,4568 0,4517 0,4466 0,4416 0,4366 0,4317
1,3 0,4703 0,4647 0,4592 O,453X 0,4484 0,4432 0,43XO 0,4328 0,4278 O,422X 1,3 0,4269 0,4220 0,4173 0,4126 o A080 0,4035 0,3990 0,3946 0,3902 0,3859
1,4 0,4179 0,4130 O,40X2 0,4035 0,3989 0,3943 0,3898 0,3X53 O,3X10 0,3766 1,4 0,3817 0,3775 0,3733 0,3692 0,3652 0,3612 0,3573 0,3535 0,3496 0,3459
1,5 0,3724 0,36X2 0,3641 0,3600 0,3560 0,3521 0,3482 0,3443 0,3406 0,336X 1,5 0,3422 O,33ll5 0,3349 0,3314 0,3279 0,3244 0,3210 0,3177 0,3143 O~1111
1,6 0,3332 0,3296 l) ,3260 0,3225 0,3191 0,3157 0,3123 0,3090 0,3058 0,3025 1,6 0,3079 0,3047 0,3015 O,29ll5 0,2954 0,2924 O,2ll94 0,2865 O,2R36 O,28()8
1,7 0,2994 0,2963 0,2932 0,2902 0,2872 0,2843 0,2814 0,27X5 0,2757 0,2729 1,7 0,27XI 0,2752 0,2725 0,2698 0,2672 0,2646 0,2620 0,2594 0,2569 0,2445
1,8 0,2702 0,2675 O,264X 0,2622 0,2596 0,2571 0,2546 0,2521 0,2497 0,2473 I,X 0,2521 0,2496 0,2472 0,2449 0,2426 0,2403 0,2380 0,2358 0,2336 0,2314
1,9 0,2449 0,2425 0,2402 0,2380 0,2357 0,2335 0,2313 0,2291 0,2270 0,2249 1,9 0,2294 0,2272 0,2251 0,2231 0,2210 0,2190 0,2171 0,2151 0,2132 0,2113
2,0 0,2229 0,2208 O,2lllX 0,2168 0,2148 0,2129 (l,2110 0,2091 0,2072 0,2054 2,0 0,2095 0,2076 0,2057 0,2039 0,2021 0,2004 0,1987 0,1969 0,1952 0,1936
2,1 0,2036 0,2018 0,2()OO O,19X3 0,1965 0,1948 0,1932 0,1915 0,IX99 D,I XX2 2,1 0,1920 (),1903 0,1887 0,1 X71 0,IR55 0,1839 O,IX24 O,IR09 0,1794 0,1779
2,2 O,lll67 {l,1851 0,1835 (J,IX20 0,1804 O,17X9 0,1775 0,1760 0,1745 0,1731 2,2 0,1765 O,175() 0,1736 0,1722 0,170S 0,1694 O,16XO 0,1667 0,1654 0,1640
2,3 0,1717 0,1703 0,16l!9 (J,1676 0,1662 0,1649 0,1636 0,1623 0,1610 0,1597 2,3 0,1628 0,1615 0,1602 O,15R9 0,1577 0,1569 0,1553 0,1541 0,1529 0,1517
2,4 0,1585 0,1572 0,1560 0,1548 0,1536 D,I524 0,1512 0,1501 0,1489 0,1478 2,4 0,1506 0,1494 O,14X3 0.1471 (l,1460 0,1449 0.1439 0,1428 0.1417 0.1407
2,5 0,1467 0,1456 0,1445 0,1434 0,1423 0,1412 0,1402 0,1392 0,1381 0,1371 2,5 0,1397 O,13X6 0,1376 0,1366 0,1356 0,1346 0,1336 0,1327 0,1317 O,130X
2,6 0,1362 0,1351 0,1342 0,1332 0,1322 0,1313 0,1303 0,1294 0,1285 0,1276 2,6 0,1299 O,12R9 O,12l!O 0,1271 0,1262 0,1253 0,1245 0,1236 0,1227 0,1219
2,7 0,1267 O,125X 0,1249 0,1240 0,1232 0,1223 0,1215 0,1206 0,119X 0,1190 2,7 0,121 1 0,1202 0,1194 0,1186 0,1178 (),1170 0,1162 0,1154 0,1146 0,1139
2,8 0,IIX2 0,1174 0,1166 O,I15X 0,1150 0,1142 0,1135 0,1127 n,1120 n,11 12 2,R 0.1132 n,1124 0,1116 o.uno 0,1102 0,1094 0,1087 0,1080 f),1073 0,1066
2,9 n,1 105 O,109S 0,1090 0,1083 0,1077 0, I069 0,1062 O.l()55 0.1 049 0,1042 2,9 0,1060 0,1046 0,1032 0,1026 0,1019 0,10 13 0, )()()6 0, I(JOO
o. I052 0.1039
3,0 0,1036 0,1029 0.1 022 0,1016 0.1 009 O,IO()3 0,0997 0,0991 O,O9115 O,O97ll 3,0 O,()994 (J,09X8 O,09XI 1l,0975 (J,0969 0,0952 0,0946 (J,0940
0,0963 OM57

XII =
I + 0,21 eX -
2)!
n,2) + "f: _ -b-
2,,;
J[I + 0,21 (J;: - 0,2) + r] - 4"f: X" =
-
I + 0,34 (Ie - 0,2) + ],
2"f:
-.;".2
I
- 2"f:
[I + 0,34 eX - 0,2) + X2 r- 4"f:

4-')(\-
 Tabclul 13.5. c Tabelul 135. d

Coeflcientul X - curba de nambaj G' Cocficientul X - curba de flambaj d

I 1 2 3 4 5 6 7
I
° I 2 3 4 5 6 7 H 9
° H 9

0,2 1,0000 0,9949 O,9H98 0,9847 0,9796 0,9745 0,9694 0,9644 0,9593 0,9542 0,2 1 ,OOO() 0,9921 O,9R42 0,9765 0,9688 0,9611 0,9535 0,9459 0,9384 0,9309

0,3 0,9491 0,9490 O,93H9 0,9337 0,9286 0,9234 0,91 H2 0,9130 O,907H 0,9025 0,3 0,9235 0,9160 O,90X7 0,9012 0,8939 0,8866 0,8793 O,X720 O,X648 0,8575

0,4 0,8973 0,8920 O,HH66 0,8813 0,8759 0,H705 0,8650 O,H596 0,8541 0,8485 0,4 O,X504 0,8432 O,X360 0,8288 0,8217 0,8146 0,8075 0,8004 0,7933 0,7863

0,5 0,8430 0,8373 0,8317 0,8260 0,8203 0,8146 0,80H8 0,8030 0,7971 0,7912 0,5 0,7793 0,7723 0,7653 O,75X3 0,7513 0,7444 0,7375 0,7306 0,7237 O,716X

0,6 O,7H54 0,7794 0,7734 0,7674 0,7614 0,7553 0,7492 0,7431 0,7320 0,7308 0,6 0,7100 0,7032 0,6964 o,6H96 0,6829 0,6762 0,6695 0,6628 0,6562 0,6496

0,7 0,7247 0,7184 0,7122 0,7060 0,6997 0,6935 0,6H72 0,6809 0,6747 0,6684 0,7 0,6431 0,6366 0,630 I 0,6237 0,6172 0,6109 0,6046 0,5983 0,5920 o ,5X58
0,8 0,6622 0,65HH 0,6495 0,6433 0,6373 0,6308 0,6245 O,61H3 0,6121 0,6059 O,X 0,5797 0,5737 0,5675 0,5615 0,5555 0,5496 0,5437 0,5379 0,5321 0,5264

0,9 0,5998 0,5936 0,5H75 0,5815 0,5754 0,5694 0,5634 0,5575 0,5516 0,5457 0,9 0,5208 0,5151 0,5096 0,5041 0,4986 0,4932 0,4879 0,4826 0,4773 0,4722

1,0 0,5399 0,5341 0,5284 0,5227 0,5170 0,5114 0,5059 0,5004 0,4949 0,4895 1,0 0,4671 0,4620 0,4570 0,4520 0,4471 0,4423 0,4375 0,4327 O,42XI 0,4234

1,1 0,4842 0,4789 0,4737 0,46H5 0,4633 0,45H3 0,4533 0,4483 0,4434 O,43H5 1,1 0,4189 0,4144 0,4099 0,4055 (),40 I I 0,3968 0,3926 0,3884 O,3X43 O,3X02

1,2 0,433H 0,4290 0,4243 0,4197 0,4151 0,4106 0,4061 0,4017 0,3973 0,3930 1,2 0,3762 0,3721 O,36X2 0,3643 0,3605 0,3567 0,3530 0,3493 0,3456 0,3420

1,3 0,3888 O,3H46 0,3H04 0,3763 0,3723 0,3683 0,3644 0,3605 0,3567 0,3529 1,3 0,3385 0,3350 0,3315 0,3281 O,324X 0,3214 0,3182 0,3149 0,3117 O,30X6

1,4 0,3492 0,3455 0,3419 0,3386 0,3347 0,3312 0,327H 0,3244 0,3211 0,3177 1,4 0,3055 0,3024 0,2994 0,2964 0,2934 0,2905 0,2876 O,284X O,2X20 0,2792

1,5 0,3145 0,3113 0,30 I8 0,3050 0,3019 0,29H8 0,2958 0,2928 0,2H99 0,2870 1,5 0,2766 0,2738 0,2712 0,2686 0,2660 0,2634 0,2609 0,25H4 0,2560 0,2535

1,6 0,2842 0,2814 0,2786 0,2758 0,2731 0,2705 0,2678 0,2653 0,2627 0,2606 1,6 0,2512 0,248X 0,2465 0,2442 0,2419 0,2396 0,2374 0,2353 0,2331 0,2310

1,7 0,2577 0,2552 0,2528 0,2504 0,2480 0,2457 0,2434 0,2411 0,2389 0,2366 1,7 0,2289 O,226X 0,2247 0,2227 0,2207 0,21 X7 0,2168 0,2149 0,2130 0,2111

1,8 0,2345 0,2323 0,2309 0,2281 0,2260 0,2239 0,2219 0,2199 0,2180 0,2160 1,8 0,2093 0,2074 0,2056 0,2038 0,2021 0,2003 0,1986 0,1969 0,1952 1,1936

1,9 0,2141 0,2122 0,2103 O,20H5 0,2066 0,2048 0,2030 0,2013 0,1995 0,1978 1,9 0,1920 0,1903 O,18X7 0,1871 0,1856 0,1840 0,IX25 O,IRIO 1,1795 O,17XO

2,0 0,1962 0,1945 0,1928 0,1912 0,1896 0,1880 0,1864 0,1848 0,1833 0,1818 2,0 0,1766 0,1751 0,1737 0,1723 0,1709 0,1696 (),1682 0,1669 0,1555 0,1642

2,1 0,1803 0,1788 0,1773 0,1759 0,1744 0,1730 0,1716 0,1702 0,1689 0,1675 2,1 0,1630 0,1617 0,1604 0,1591 0,1579 0,1567 0,1555 0,1543 0,1531 0,1519

?? 0,1623 0,1610 0,1597 0,1585 0,1576 0,1561 0,154X 2,2 0,1508 0,1496 0,1485 0,1474 0,1463 0,1452 0,1441 0,1430 0,1420 0,1409
-,- 0,1662 0,1649 0,1636
2,3 0,1537 0,1525 0,1513 0,1502 0,1490 0,1479 0,1468 0,1457 0,1446 0,1435 2,3 0,1399 O,13X9 0,1379 O,J 369 0,1359 0,1349 ('),1339 0,1329 0,1320 0,131 I

2,4 0,1425 0,1414 0,1404 0,1393 n,1383 0,1373 0,1363 0,1353 0,1343 0,1334 2,4 0,1302 0,1292 O,I2X3 0,1274 0,1265 0,1256 0,1247 0,1239 0,1230 0,1222

2,5 0,1325 0,1315 0,1305 0,1296 0,12X7 0,127X 0,1269 0,1260 0,1251 n,I242 2,5 0,1214 0,1205 0,1197 O,118R 0,1172 0,1172 0,1164 0,1157 0,1149 0,1141

2,6 0,1234 0,1225 0,1217 0,1208 (),1200 0,1192 0,11 X4 0,1176 0,1168 0,1 160 2,6 0,1134 0,1126 0,1119 0,1 I II 0,1104 0, I097 0,1090 0,1082 0,1075 0, I(l6X

2,7 OJI53 0,1145 0,1137 0,1129 0,1122 0,1114 O,IIO? O,IIO() 0,1093 O,IOX6 2,7 0,1062 0,1055 0, I04X 0,1041 0,1035 0, I028 O,to22 0,1015 0, I009 0, I002

2,X 0,1079 0,1071 0,1065 0,1058 0,1051 0, I044 0,1037 0,1031 0,1024 0,1018 2,X 0,0997 0,0990 o ,09R4 0,0978 0,0972 0,0966 0,0960 0,0954 O,094X 0,0942

2,9 0,1012 0,1005 0,0999 0,0993 O,09H6 o ,09XO 0,0974 0,0968 0,0962 0,0956 2,9 0,0937 0,0931 0,0925 0,0919 0,0914 °,090X 0,0903 0,0898 O,OX92 (),OX87

3,0 0,0951 0,0945 0,0939 0,0934 0,0928 0,0922 0,0917 0,0912 0,0906 0,090 I 3,0 O,OXll2 O,OX77 O,OX72 0,0867 O,OX62 ° ,OX57 O,OX52 O,OX47 O,OX42 O,OR37

X( =
I + oA9 0:252- 0,2) + 52 I
- 252 vl[ I + 0,49 (I,- - 0,2) + k
12]Q 12
- 4).;
NI = I + O,7(i (~ - 0,2)
212
+ 52
- 2~ J[I + 0,76 (~ - 0,2) + 52f - 452
~1 Fig. 13.8. Curbele de flambaj
~ I:::-.... \ Tabclul ]3.6
0.9
0.8
0.7
~
<, '0
~
:0
a ,1"-
\. instabil itat e
elasti~0-
[/Euler Al egerea cur bei de flambaj corespunzatoore unai secti uni
<, "'c -,
0.6
0.5 d ' ~ "- axa ~e curm a.e
~--' Tipuri de sect iune limite
0.4
0.3
02
'" I"":~-.......;: e-,
~ ~
Sectiuni I laminate

z
h/b>1,2:
tt ~ 40mm
flamboi

y - y
z - z
tlambai

0
b
0.1 tt i
o ~
o 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
f 4Omm<tt~100mm y - y b
z - z c
h y_._. .-._y
l eo,d
hI b ~ 1) :
y - y

- t.t ~ 100 mm b
N
2 - Z
~(~---l------- C

~ tf > 100 mm y - y d
I
z - 2 d
Sectiuni trcnsverscte Metoda de anali2a globala
Sectiuni I sudate y -y b
Verificarea Tipul sectiunii Elastica sou rigid ptns- Elasto - p tust ic d z z tf ~ 40mm
~tf ,tf 2 - 2 C
de si ' ticQ sou elastica (metoda' zonelor
rezistentd ax el e perfect plc st icu plastice) t t tt > I.Omm y -y c
I-'-Y y_.- _._y
Elastica Oarecare cC (i - 0,2) kt'M!tI A Yr=>: z - z d

Ptcsticd
Oarecare
'" (X-O,2lkrWpll A
c::
z = ~
;;;;;:-
lineara Sec!iuni tubulare laminate 10 cold oricare a

0 0'0
SectiuneaI 1,33.c (1- O,2)k(Npll A 0( (l.-G,2)'t'AP11 A formate la rece
oricare b
Pt nsticd
Axa Y-Y cu fyb *)
Sectiunea I 2,0 kt eeff IE. kreetf/€
nelineord Axa Z-2 formate 10 rece oricare c
Sec~iune tubula cu fya *If-)
ra rectangularci 1,33 cC ().. -O,2)ktWpII A oC o,-O,2)ktWpll A
Chesoane sudate In general cu excep
oricare b

Sectiune tubula
(! ci rcutora 1,5 kt eetf/£ k(eetf/€. zl It.!. tw
tia de mai jos
Suduri cu grosime
mare st
. 1--;-,
bltf < 3) y-y c
k·r=(1-kO)+2kp .. cu ki2. 1,0 h y__ '+'-r-Y 2 - c
kO'- h/tw < 30 Z
Curba Zlb
de oc:.. eeft tM1 = 1,05 tM1 ='1,10 fMl" 1,15 tMl = 1,20
flambaj
a

c
b
0,2\

0,34
0,1.9
1/600
1/380
0,12
0,08
0,06
0,23

O,lS
0,11
0,33
Q,22
0,16
0,42
0,28
O,J)
Sectiuni
,
U'L;f~'I~:t~
•• oricare c.

1/270
d 0,04 0,08 0)11 0)14
* fyb - limito de curgere a materialului de baza
0,76 1/180
Elemente neuniforme *. * fyo - limita de curgere medie determinata pe profilul format
Valorile Wel/A sau Wpl/A vor fi considerate In centrul la rece
lungimii de flamba]

Fig. 13.9. lrnpcrfcctiuni initiale pentru 0 analiza globalii de ordinul II

 13.2.3. VERIFICAREA ELEMENTELOR SOLIClTATE LA COMPRESIUNE Tabelul 13.7
~I INCOVOIERE UNIFORM ECHIVALENT
FACTORUL DE MOMENT

Diagrama de moment FadoruL de moment uniform echiva-

13.2.3.1. Elemente ell sectiunea transversala din clasele 1 ~i 2. Aceste Lent
elemente trebuie sa satisfaca conditia exprimata in relatia 13.13. (3M

N
+ k ·M
+ k u
W ;:.' ;Sd 1
Momente La extremita!1
__ ----"0"'-" __ y ysd ~ (13.13)
Xmin . A· f IYM1 Wp(y' f/YMI plz I; YM1 M, f3M,'+I = ',8 - 0,7 "p

:t
y ~'t'M,
-1 ~ '+' ~ 1
·N
1.1.
k =1- .Y sd d k 1 Momente qate de Jncarcarl
y Xy . A .. (v ar eu .Y ~ ,5
lcternle
".y
r-"'
= ~.v (2 A.v.'"
fJ m
- 4) +
IV
p(ywe(y
- W
e(y d ar cu !ly -< ° ,9 MD.
(3M,Q. = 1)3

{3M,Q = 1,4
MD.

~*
1.1. ·N
k
z
= 1- -
Xz . A . 1.y
sd dar k, ~ 1,5 Manente date deinciircari La
terole ~i momente La extre-
cu: Wplz - Welz
-
!l;: = "'= (2~Mz - 4) + w dar eu !lz s 0,9 mita\;
M1 M
ets
MQ
- Xmin - este eea mai midi valoare dintre XI ~i X2 (coeficienti de (3WPMlf+ tiM (f3MQ-f3M4J)
reducere pentru axele y - )', respeetiv z - z); M1 ~~ ~
- ~M)' ~i ~Mz - sunt factorii de moment eehivalent pentru flambajul prin Ma = Imax M I Tncarcari
dot numai de
LateraLe
ineonvoiere (tabelul 13.7).
Elementele eu sectiuni din clasa 1 sau 2 trebuie verifieate ~i la pierderea M,~fM Mo.T
fma, MImoment
pentru d;a~romo de
faro schimbare
stabilitatii prin deversare. Yn acest caz trebuie sa satisfaca conditia (13.14). f.M= de semn
[mox MI+lmin MI pentru diagra-
(13.14) M'~ • ma de momentcu
M~ schimbare de semn
in care:
K = 1_ 1.1.
LT
·N
LT X z . A· 'y
r
wi
dar eu KLT ~ 1
De asemenea, trebuie verificata ~i conditia de instabilitate prin deversare,
astfel ca sa fie satisfacuta conditia (13.16)
eu !la = 0,15 ~;: . ~M7. - 0,15 dar eu !lLT ~ 0,9
XL]' - este faetorul de moment uniform eehivalent pentru deversare, definit (13.16)
in eapitolul 14.
,

13.2.3.2. Elementele eu sectiunea transversals din clasa 3 trebuie sa 13.2.3.3. Elementele eu sectiune transversals din clasa 4 solicitate la
satisfaca conditia (13.15) lneovoiere ~i eompresiune axiala trebuie sa satisfaca conditia (13.17)
Nvtl
----""'---- + ky' «: + k;;. «: ~ 1 (13.15) N.<d + ky (Mvsd + Nsd' eNy) + k. (M ...,d + N.<d· eN) s 1. (13.17)
Xmin . A· 1./"11.11 We(v' 1./"IMI «: 1./YMI Xmin AejJ· 1./YMI lVe.ff.y· 1.y/YMI Weffi ·1.vIYMl
ky, kz ~i xmin sunt date in eapitolul 14 - Modulele de rezistenta Well} ~i WeJl'z trebuie sa fie calculate pentru fibra
!lJ' = A,y (2PMy - 4) dar eu conditia !ly < 0,9 extrema in care solicitarile maxime Nsd, My.vtl ~i Mzsd dau tensiuni de acelasi
semn.
u, = A,z (2PMz - 4) dar cu conditia !lz < 0,9.
411
 Ca si In cazurile anterioare, elementele cu sectiune transversals din clasa 4 in exemplul numeric este prczentata verificarea de rezistenta ~i stabilitate
trebuie s~ satisfaca ~i conditia de stabilitate prin deversare (13.18) a stalpului marginal A-II.
Nwl + ku (M\,sc/ + N.\.c/.eN,v) + kz (M;:sc/ + N.c/·eN= < 1 (13.18) - Evaluarea incarcarilor
x= A~lr·.f/Y'\"I Xt..'t·w~t{v·f/YMI We.1T=·I"/YM, _. • Acoperis permanents 2,50 kN/m2
Factorii de moment echivalent ~M)' ~i ~Mz vor fi calculati conform utila 1,00 kN/m2
indicatorilor dati in tabelul 13.7 In functie de aliura diagrarnei de momente. • Planseu curent permanents 3,30 kN/m2
Valorile ~M}' ~Mz' ~t..T trebuie determinate astfel: utila 3,00 kN/m2
Puncte mentinute dupa • Greutatea proprie a stalpului
Facrorul Axa de Incovoiere
directia plus izolarea antifoc 3p kN/m

~.\6· y-y z-z • Greutatea peretilor exteriori 3 kN/m2

~,\/= z-z y -Y
~t.r y-y y-y Verificarile de rezistenta ~i stabilitate fiind conduse dupa EUROCODE 3,
pentru coeficientii partiali de siguranta 'Ye~i 'YQ vor fj adoptate valorile precizate
In aceasta norma Yo = i,35 respectiv 'YQ = 1,50.
Exemplu numeric 13.1 Valoarea factorului de reducere a efectului indirdirii utile rezulta dupa STAS

In figura 13.10 este prezentata In plan ~i elevatie structura de rezistenta a

111
= 03
'
+ .Q&_
f;z
= 0,3 + 0,6 =
..J22' 043
cladirii cu 24 etaje, fermata din 9 cadre transversale cu trei deschideri (8 + 4 + 8).
In planul vertical al cadrelor transversale I, V ~i IX sunt arnplasate contravantuiri. 112 = 0,63
In sens longitudinal riglele sunt prinse de stalpi cu articulatii. Stabilitatea
dupa EC.1 an = 0,73.
structurii In sens longitudinal este asigurata de contravantuirile verticale arnplasate
in panourile de capat din sirurile de stalpi A ~i D. Cu aceste precizari, valoarca efortului axial in stalpul de la etajul 1 rezulta:
• suprafata de incarcare care revine stalpului:
o r J
8/2 x 6 = 24,0 m2
I I
I I , I
• din incarcarea permanents
I I 0
I ~
c I I (2 . 5 + 3,3 x 22) . 24 x 1,35 = 2433 kN
0
.s • din incarcare utila
8 I
I
I I
I
I 0
(1,0 + 3,0 x 22) 24 x 1,5 x 0,43 = 1037 kN
E I I co
I I • din greutatea proprie a stalpului
:6en A L .J
I 1l ill lY y_ Yl VII y!!!.. 1&' 3 x 3 x 22 x I ,35 = 267 kN .
II I""""'-
0 6,0 x 8 - 48,0 m
~ • din greutatea peretilor exteriori
N

~
X 3 x 3 x 6 x 22 x 1,35 = 1604 kN
N = 5741 kN
• Din calculul static, din lncarcarea permanenta ~i utila majoratc ficcare cu
coeficientii y a rczultat un moment de incovoiere in rigHi de 202,9 kNm care se
. distribuie 111 nod pe cele doua ramuri ale stalpului in mod egal deci:
-I<-' ~ I-
4 8 Fig. 13.10. Exemplu numeric
8
My = 101,5 kNm
 Momentul dupa axa z; din efectele incarcaru utile pe rigla longitudinala Cu aceste valori relatia de verificare (13.13) devine:
marginala, tiriand seama de excentricitatea reactiunii (cap. 5, fig. 5.20)
5741 0,75 x 10150 0,255 150
d
(fig. 13.10) cu e = '2 + 100 mm 0,926 x 319 x 2411,1 + 4980 24/1,1 + 1932 x 2411,1 = 0,96 < 1.

rezulta: Cu forta axiala redusa 9,73 x 5741 rezulta 0,72 < 1 =

6 Verifiearea instabilitatii prin deversare cu relatia (13.14).
M; = 3,0 X Ix '2 X 0,11 x 1,5 == 1,5 kNm.
• Determinarea valorii momentului critic (vezi cap. 14) cu:
S-a ales pentru sectiunea transversal a a stalpului de la etajul profilul
1083 x 4
HE-M-360 cu urmatoarele caracteristici sectionale: I =' 3952 = 7,6.106 [em6]
11' 24 '
A = 319 ern"; Iy = 84870 ern"; i, = 16,3 em
We~,. = 4300 ern"; Wj,I),= 4980 em); t, = 7,90 em 1/ = '31 [2 x 30,8 x 43 + (39,5 - 8) 2,13] == 1411 ern"
I, = 1~71O ern"; W"lz= 1270 crrr'; Wj,l! = 1932 em) T? .2,1.106 x 19710 lI7,6. 10
6
3(x)2 x 2,1 XJ()6 x 1411 ]_
raportul hlb = 395/308 = 1,28 > 1,2 lncadrarea sectiunii: axa y eurba a, axa M= 2 + 2' 6 -
cr 300 19710 3,14 x 2,1 x 10 x 2,6 x 19710
z curba b.
.determinarea lungimilor de flambaj: din relatiile (13.1) ~i (13.20) rezulta: = 4,53 . 106 [385,6 + 251,3] = 28,85 . lOX [daN em]
4300 x 2400 _ -3
84H70 x 2/3()() = 28,85. lOX - 3,58 ·10
111 =~ = 84870 x 2/300 + 16270/800 = 0,96
358. ){)-3
din diagrama din (fig. 13.5) rezulta Il = 0,95, iar coeficientul de suplete
AL?' = ' 93. 9 = 3,80 . 10-5 < 0,4 X LT == 1
'I _ 0,95 x 300 _ 8 Rezulta ca aeest caz de instabilitate nu intervine ~i sectiunea aleasa este
1\.... - 16,3 - 17.4
definitiva.
- 17,48
\ = 93,9 = 0.18 < 0,2 ky = 1,0

• Fata de axa z prinderile riglelor longitudinale fiind articulatii ~i structura 13.2.4. VERIFICAREA ELEMENTELOR SOLICITATE LA COMPRESIUNE
contravantuita Ir= I eu Xz dupa curba b. ~I INCOVOIERE DUPA STAS 10108/0-78 .

A
;
= 300
7,9
= 3797
' 13.2.4.1. Verificarea la stabilitate a barelor cu sectiune plina, cu doua axe
de simetrie supuse la eompresiune axiala ~i momente de incovoiere dupa doua
Xz = 37,97
03,9
== 040
.
X_- = 0,926 dircctii se face dupa STAS eu relatia (13.19)
N C.·M. Cy.Mv
• Verifiearea eu relatia (13.13) - + + . . ~ I (13.19)
(I _ _E__) [I _ 0)
.l .l

<pA cp • ~~T IV,.

~My = ~Mz = 1,8 - (-1) . 0,7 = 2,5 ln care: /.! °/: oJ; .

4980 - 43()O - coeficientul de tlambaj corespunzator planului de tlambaj;

Ill' = 0,i8 (2,5 x 2 - 4) + 43()() = 0,34
- momentele de Incovoiere carora Ii se aplica coeficientii C,
0,34 x 5741 respeetiv C,., coeficientii care tin seama de distribuirea
K,. == 1 - I x 319 x 24 == 0,75 mornentelrnor In lungul barei ~i se iau din tabelul 13.8;
1923 - 127() - coeficient care se ia In functie de Air
J..l.: = 0,4 (2,5 x 2 - 4) + 1270 = 0,92 N
0=-
A Tt2£
0,92 x 5741 _ ? O£ - efortul critic de flambaj OF =T corespunzator planului
K = 1- 0,926 x 319 x 24 - 0,_55. x-x'} respectiv .v-)'. . \.
 'Fabclul 13.8 Coefieientul de fJambaj pentru {r I = =
300 em rezulta eu aceeasi valoare
0,926, tabelele <P In cele doua norme fiind aceleasi
Schema de incarcare Coeficientii C.", Cy pentru M21MJ 300
eu A= = 16,3 = 18,4 (JE = 64000 N/em2
MzlMI 1,00 0,90 0,80 0,70 0,60 0,50
30()
ell A ,= - = 38 (JE = 14300 N/em2
Y 7,90
C./C)' 1,000 0,950 0,901 0,853 0,805 0,758
Cu acestc valori relatia de veri fie are (13.19) devine:
M21MJ 0,40 0,30 0,20 o.m 0,00 -0,10
574100 0,447 x 10 150(}O
(J = 0,926 x 3 19 +
C./C_, 0,713 0,669 0,626 0,586 0,548 0,513 O,93!l
MI All
N
~i--i ~
M21MJ ~.20 -0,30 -0,40 -0,50 -0,60 -0,70 = 1943 + 116 + 14 = 2073 dabl/crrr' < 2100 daN/em2
reducand efectul fortei axiale eu 0,43
c.<, C_,. 0,482 0,455 0,434 0,418 0,410 O,4()9

574100 x 0,43 = 246863 daN

M21MJ . -(l,flO -0,90 -1,00

y=, ( M;) M,
t./ 246863 _ 2

CX, C_,. 0,415 O,42!l 0,447

C'" 0.3 1+-'2
M, +0.4
I (J = 0,926 x 319 + 116 + 14 - 965 daN/em

Exemplu numeric 13.2 l3.3. VERIFICAREA DE REZISTENTA ~I STABILITATE A STALPILOR

CU SECTIUNE TRANSVERSALA COMPUSA
Reluand exemplul numeric 13.1 eu datele:

N = 5741 kN M, = 10150 kNem M, = 150 kNem l3.3.1. GENERALITA.TI

<P = 0,926 A = 319 ern? Wx = 4300 em': ~. = 1270 crrr'

Sectiunile transversale compuse formate din doua profile I (fig. 13.1 f), sau
I, = 1411 ern" 1" = 19710 ern" i". = 7 ,90 em; ix = 16,30 em
din dona profile U (fig. 13.1 g), distantate ~i legate lntre ele ell placute, pe langa
ea permit continuitatea riglelor prin sectiunea stalpului, au avantajul unor rigiditliti
se calculeaza:
sensibil egale fata de eele doua axe prineipale de inertie.
12T 3002 x 1411
, =5 Sectiunile compuseformate dill doua elemente cu 0 axa materiald, axa y-y fji 0
111 = 362 x 19710 -
axil care nu Laiemateria/ttl axa z=z.
Fapi de axa rnateriala, la solicitari de Incovoiere eu M_,. sau flambaj
Din tabelul 26 din STAS 10108/0-78 rezulta
perpendicular pe axa materiala J' - y. sectiunea cornpusa se comports ea 0
sectiune unitara.
'Y = 0,833
Pata de axa imatcriala sectiunile compuse se comporta. de asernenea ca
300 sectiuni unitare eu conditia ca in afara de momente de incovoiere sa fie luata In
''-,r = 0,833 7,90 = 45 (tabel 46 STAS 10108 I 0 - .78)
considerare ~i rigiditatca la forfecare a placutelor de legatura. In plus elementele
eomponente ale sectiunii ~i placutele de Icgatura trebuie verificate Iiecare la
<Px = 0,938.
solicitarile care Ie revin.
Placutelc de legatura trebuie distribuite la capctele barei ~i eel putin Ia
Coeficicntul C, pentru M21MJ = -1, din tabelul 28 din STAS rezulta C, =
treimile lungimii stalpului dintre dona nivele.
= 0,447 cocficientul C,. pentru M2 =M 1, din acelasi rabel rezulta C,. = I.
437
 Distantele dintre axele placutelor trebuie sa tie aceleasi pe toata lungimea Tabelul 13.9
stalpului. Valorile coeficicntului J.1
Prinderea placutelor de cele doua elemente ale sectiunii transversale, trebuie
realizata ca 0 prindere rigida. A: J.1

75 1,0

13.3.2. MOMENTUL DE INER'TIE LA INCOVOIERE 75 < A.:. < ISO 2-A}75

A; > 150 0
In cazul unei sectiuni transversale fermata din doua elemente, figura 13.11,
cu AI sectiunea fiecarui element ~i h; distanta dintre centrele de greutate ale
elementelor, valoarea momentului de inertie I, al intregii sectiuni- compuse fata Dad este respectata conditia:
de axa z - Z, rezulta din relatia
?I
- ()
1zf (13.21)
I, = 0,5 h,,2Aj' + 2 ~ . Iz! (13.20)
->-
ho - (I

in care: rigiditatea la forfecare rezulta din relatia:

I~,.-este momentul de inertie al unui element fata de axa principala de
inertie z - z S" = 2 n2 1z/a2 (13.22)
J.1 - un eoeficient a carui valoare rezulta din tabel ul 13.9. Daca conditia (13.22) nu este satisfacuta, rigiditatea la forfecare a placutelor
- 1- T de legatura se calculeaza cu relatia:
I
"'nut ,.1 24 £.1,( 21t2 I z/'
:f S<--'(l2 (13.23)
..c
1+ :1 s, = -~-2-/"":;r"--l-lo"'"
dar \I -

rrI r'"'u' (l2 1+ _'-.-

21h a

I N
fara sa depaseasca valoarea obtinuta din (13.22)
I e
I eu
I
I 0
L, - momentul de inertie al placutei de legatura t~);, iar b lnaltimea ~i
grosimea placutei
I ~.
I 4 a - distanta lntre axele placutelor de legatura
I 1;. - lungimea de flambaj a unui element al sectiunii compuse in planul
I
I placutelor de legatura, se ia egala 1 = a.
I

,_ ~.
..c
14-
..,....
.
..,.' l
.1 1 - 13.3.3. EFORTURILE iN ELEMENTELE SECTIUNII TRANSVERSALE
LA MIJLOCUL LUNGIMII

Efortul axial Nt.," in fiecare element component al sectiunii compuse a

stalpului, la mijlocullungimii rezulta din relatia:

Fig. 13.11. Stalp cu sectiune transversalii compusa (13.24)

In care: CAPITOLUL 14
Ms = N
sd
. e /(1
(I
_ N.wl
Ncr
_ N.",)
s, (13.2S)

e(, = 1ISOO (13.26) AlCAJU1REA 51

~ D1N\ENS10NAREA
R1GlElOR CADRElOR N\UrflE'fAJAJE
(13.27)

S; - rigiditatea la forfecare a placutei de legaturi (13.22).

Verificarea stabilitatii a unui element al sectiunii transversale, 10 planul pla-
cutelor de legatura, se face considerand ca lungime de flarnbaj distanta a dintre
14.1. ALEGEREA SECl'IUNILOR
axele placutelor tinand seama si de efectul momentelor de incovoiere M =
V,,' a/2.

Sectiunile transversale ale riglelor cadrelor cu multe etaje, trebuie sa

satisfaca conditii de rezistenta, conditii de stabilitate ~i conditii de rigiditate.
13.4. CALCULUL PLACUTELOR DE LEGATURA ~I VERIFICAREA
PRINDERll LOR LA INCOVOmRE ~I FORFECARE Conditiile de rezistenta ~i stabilitate se verifica 111 stadiul Iimita ultim la care
solicitarile se dcterrnina cu Iuarca In considerare a coeficientilor partiali de
siguranta "Iv ~i "IQ ~i In baza unor combinatii ale actiunilor precizate prin norme,
Verificarea atat a dimensiunilor (b ~i t) cat ~i a prinderii de elementclc raspunsul materialului la aceste solicitari fiind amend at cu coeficientul partial de
sectiunii compuse se refera la placutele de la capete, cele mai solicitate. securitate "1M'
Efortul de forfecare rezulta din relatia: Conditiile de rigiditate se verifica in stadiul limita de serviciu, la care
(13.28) deforrnatiile elementelor componente ~i ale structurii In ansamblu se determina
V" = 1tM,JI pe baza unor cornbinatii ale actiunilor, de asemenea precizate prin norrne ,
cu M" rezultat din (13.2S). f tncarcarile fiind introduse cu valorile lor normate.
Solicitarile In placutele de legatura ~i In prinderile lor sunt prezentate In Sectiunile transversale ale riglelor sunt de regula profile dublu T laminate
figura 13.11 b. sau alcatuite prin sudura.
A1
v _
= _.,_.
.(1
Profilele laminate sunt profile IP (norrnale) sau din seriile IPE ~i lHE.
2 (13.29)
In tara noastra se produc astazi numai profile IP (STAS-S6S-71 - anexa 1
din cap. 3). Aceasta gama de profile are un factor economic exprimat prin ~jg
(13.30)
favorabil In comparatie cu profilele din seria IPE (vezi diagrama din fig. 14.1)
In schimb Hitimile talpilor profilelor IP sunt mai mici fata de Hitimile talpilor
profilelor din scriilc IPE si IHE, ceea ce duce la 0 sensibilitate mai mare la
instabilitate prin deversare a profilelor IP. In plus profilele IP sc lamineaza la
noi paua fa Inaltimea de 400 mrn (fata de 600 mm In alte tari), ceea ce
corespunde unui moment plastic rezistent relativ redus fata de mornentul de
rezistentil al profilelor din seria HE (diagrama din fig. 14.1).
In cazul cand profilele laminate IP nu satisfac conditiile de dirnensionare,
(rezistenta, stabilitate ~i rigiditate), se poate recurgc la folosirea sectiunilor dubIu
T realizate prin sudura, formate dintr-o inirna ~i doua talpi, fiecare alcatuita
dintr-o platbanda. Raportul dimensiunilor aces tor elemente: hlt.; respectiv bit,,,
trebuie sa se incadreze In valorile minime fixate pentru sectiunile din cIasa 1
pentru ca rezcrvcle plastice ale structurii sa poata fi valorificate.

440 441
 Wply grinzi, la acelasi consum de material, cu capacitatea de rezistenta cu peste 50%
mai mare decat a profilelor din care au fost realizate, permite montarea unor
15000 elemente ale instalatiilor In spatiul de sub plansee asa cum s-a specificat mai sus.
14000

13000 CDr STAS

0r PE 14.2. VERIFICAREA DE REZISTENTA A SECTIUNII

12000
TRANSVERSALE A RIGLELOR CADRELOR MULTIETAJATE
11000 <» t HE-A

10000 @r HE- 8
Verificarile dimensionale din conditii de rezistenta a sectiunilor transversale
9000 ®I HE-M ale riglelor sunt prezentate In doua variante: dupa STAS 10108/0-78 ~i dupa
EUROCODE 3 (ENV - 1993-1-1).
8000

7000
14.2.1. VERIFICAREA DUPA STAS 10108/0-78
6QOO

5000 Vcrificarea de rezistenta a sectiunii transversale, la valoarea maxima a

4000
momentului de incovoiere de calcul M, ~e face cu relatia
M
3000 o = ymux < R (14.1)
~\I -

2000
In plus trebuie verificata ~i tensiunea tangentiala din forta taietoare maxima
de calcul
Wp! H V;nax • S.v V
't= =~<R (142)
. 51 50 40 :ll 20 10 100 200 300 1.00 500 600 800 900 1000 1\1' • lv - h> t\l" - f

Fig. 14.1. Diagrame privind valorile W/,(., functie de H !ji de ~>I./g

si 0 rezistenta de cornparatie

credl ={ q + 3t2 ~ 1,1 R (14.3)

In cazul cadrelor cu deschideri mari riglele pot fi executate ca grinzi cu
in care crl este tensiunea la marginea inirnii.
zabrele. Pe langa 0 reducere a consumului de otel, golurile din peretii grinzii cu
In cazul incovoierii obI ice relatia de verificare este
zabrele permit montarea unor elemente ale instalatiilor in spatiul dintre plansee
~i tavan. Deoarece talpile grinzilor cu zabrele sunt relativ putin dezvoltate in plan My M_
orizontal, stabilitatea in afara planului vertical in special a talpii comprirnate
W + w· s 1,1 R (14.4)
y :
trebuie asigurata prin grinzi longitudinale, grinzi care sunt In acelasi timp
elemento de rezistenta ale planseelor.
In plus realizarea unei conlucrari a talpii comprimate a grinzii cu zabrele .14.2.2. VERIFICAREA DUPA EUROCODE 3
cu planseul din beton- armat asigura stabilitatea In plan orizontal a acestui
element.
In absenta fortei taietoare, rezisrenta la incovoiere MeR" a sectiunii
De asemenea, in scopul reducerii consumului de otel, pentru riglele cadrelor transversale a riglei se verifica cu relatia
pot fi folosite grinzile cu goluri In inirna, asamblate prin sudura sub forma de
(14.5)
grinzi cu goluri hexagonale, octogonale, circulare sau ovale. Acest sistem de
44~
 In care, In functie de cJasa sectiunii, MCRd rezulta din:
In care:
clasa sectiunii 1 ~i 2 (14.6)
McR" = ~'I . f/"IMo MNRd =M"IR" [l - (N,." / NplRc/fl (14.14)
clasa sectiuni 3 MeRt! = Welf/"/.@
(14.7)
(14.8)
.
si criteriul de verificare devine:

clasa sectiuni 4

Coeficientii
MUlll = W~lr • fj'/"I:1! I

partiali de siguranta 'Y,HfI ~i "1,111 sunt stabiliti de normele

M sd
M IIIRd
+lr N .'1/
N,,/I1d
J $1 (14.15)

nationale, de regula se considera "IMII = "IMI = 1,1. In norma franceza EC3 - DA

de exemplu pentru oteluri de marca NT - Aeier se considera "IM11 = 1,0. Pentru sectiunile transversale din profile laminate norrnalizate I ~i H, poate
Valoarea de calcul a efortului de forfecare VSt! In fiecare sectiune fi folosita urmatoarea relatie de verificare simplificata (14.16)
transversals a riglci trebuie sa satisfaca conditia:
MNRcI = Mp1yRt! (1 - /1) / 1 - 0,5 a) cu conditia UVRt! $ M,JI,l'Rt! (14.16)
VSt! $ ~'IRt! = A" . (j/K> / "I!110 (14.9)
si:
in care: dad n $ a (14.17)
pentru profilele laminate I, In cazul efortului VSt! paralel eu inima profilului,
sectiunea de ealcul A" se va lua din (14.10)
MNzHd -- !vi"Izllt! -
rII (II -
- ~
aJlJ dad Il >a (14.18)
Av =A - 2b . {;.+ (t1V + 2 r) t( (14.10)
cu: 10 care:

b ~i tt - Hitimea ~i grosimea talpii; n = NSd / N,JIRt!

till - grosimea inimii; a = (A - 2btJ-) / A dar cu a $ 0,5
r - raza conjeului talpa-inirna;
A - sectiunea total a a grinzii. Relatiile (14.16), (14.17) ~i (14.18) pentru profilele I ~i H normalizate, pot
fi mai departe simplificate :
In cazul profilelor laminate normate I ~i H pentru simplificare se poate lua:
AI' = 1,04 h. t; (14.16 a)
(14.l0a)
cu: h - i'naltimea profilului luminat. daca II $ 0,2 (14.17 a)
Yn cazul cand valoarea de cal cui a fortei taietoare VScI nu depaseste 50%
din rezistenta plastica de calcul a fortei taietoare VplHcI, nu este nccesar sa fie MNzlld = 1,56 M,JlzRd(l - n) (n+ 0,6) dad n > 0,2 (14.17 b)
redusa valoarea de calcul a momentului McRtf. Dad forta taietoare de calcul VScI
depaseste 50% din ~'IRt!, In acest caz valoarea redusa a momentului de calcul In cazul incovoierii biaxiale poate fi folosit criteriul de verificare exprimat
MyRt! se calculeaza eu relatia (14.11) prin

M - (W
,I'll" - 1'1 - 4PA~
'w Jr/ Y "IMO CU Myll" $ Mell,,, (14.11) .

cu:
in care pentru profilele I ~i H se poate lua
(14.12)
a. = 2 ~i ~ = 511 cu conditia ~ ~ 1
In cazul Incovoierii cu forta axiala, In absenta fortei taietoarc, pentru
Urmatoarea relatie poate sa fie de asemenea folosita ca criteriu de verificare
profilelc din c1asa I ~i 2, momentul de rezistenta plastic redus trebuie sa satisfaca
conditia: a rezistentei In cazul solicitarii compuse cu N, M_" ~i M,
NSd + MySd + M;Sd < 1 (14.19 a)
(14.13) N pllld M p~,'Rt! M ,,/.IIe1 -

'444 L1.d£
 Pentru sectiunile din clasa 3, In relatia de verificare in locul momentelor care fixeaza In plan orizontal talpa comprimata a riglei, 1'n cazul cand aceasta
plastice se introduc momentele elastice depaseste valorile specificate mai sus (40 iz respectiv 35 iz),
Coeficientul de zveltete In acest caz rezulta din relatia (14.21 a)
NSd + MvScl + M:;;Sd <1
Nr WI' w o (14.l9b) I.
.I ,v elv-
. y e~.v
lz ".
>

A,I' = i)~ (l4.21a)

Verificarile de stabilitate ale griozilor solicitate la incovoiere trebuie

14.3. VERIFICAREA LA STABILITATE A RIGLELOR CADRELOR completate cu verificarea stabilitatii locale a inimii grinzii.
MULTI-ETAJATE
Conform ST AS 10 108/0-78 10 cazul griozilor solicitate la tncovolere lit
tncarcari eu pozitie Iixa, verificarca la stabilitate a inimii nu este necesara daca
estc indeplinita conditia :
14.3.1. VERIFICAREA DUPA STAS 10108/0-78
II < 110 fjl
.Jl..
I -
.=....
R (14.22)
II'
Daca distantele II dintre legaturile transversale care fixeaza 1'0plan orizontal
talpa comprimata a riglei depasesc 40 iz In cazul folosirii marcii OL 37 ~i 35 iz Aceasta conditie este Indeplinita de profilele I normate.
in cazul marcilor OL 44 ~i OL 52, trebuie verificata stabilitatea la devers are a Dad conditia (14.22) nu cstc indeplinita, inima grinzii trebuie rigidizata.
riglei, cu relatia (14.20) In cazul grinzilor I dublu simetrice, care au numai rigidizari transversale pe toata
M Inaltimea inimii, verificarea stabilitatii locale se face cu relatia :
a= -_Y_::; R (14.20) •
CPg . J~v

In care, pentru sectiunile I cu doua axe de simetrie, coeficientul <j>g se ia din

tabelele corespunzatoare coeficientilor de flambaj (STAS 10108/0-78, tabelele 43-64),
( J ( J
-
ocr
o
+-::;1
1:
tcr
(14.23)

In functie de factorul de zveltete A'r care rezulta din relatia in care:

(J estc tensiunea In fibra extrema a inimii. Dad distanta a dintre
-
Atr --y~ i . i, (14.21) rigidizari este mai mare decat lnaltimea inimii, (J se calculeaza cu
z
valoarea medie a momentului pe 0 lungime egala cu inaltimea inimii
1'n care: 10 zona cea mai solicitata a panoului ;
iz - este raza de inertie a sectiunii lntregi fata de axa z-z a profilului I; 1: - este tensiunea tangential a determinata cu relatia (14.2).
'~ - un coeficient care tine seama de schema de incarcare a riglei ~i se o.; - rezistenta critica la voalare din eforturi normale, care se calculeaza
determina cu formula: ' cu relatia :

~= 1,75 - 1,05 (:~ ) + 0,3 (:~ J acr = 7000 C;;J'I()2 [dal-l/mm"] (14.24)

un coeficient care tine seama de conditiile de rezemare ale riglei. Se

J..L -
rezistenta critica Ia voalare din eforturi tangentiale, detcrminata cu
= =
ia J..L 0,5 pentru prinderi incastrate, J..L 1,0 pentru prinderi articulate
'tel' -

relatia ;
~i J..L = 0,7 pentru prioderi incastrate la uo capat ~i articulate la celalalt ;
I - deschiderea riglei ;
y - un coeficient care se ia din tabelul 26 (STAS 10108/0-78) In functie de . t
cl'
= (1250 + 950)
a.2
(~J d
[daN/mm2] (14.25)

(iJ :: In care:
(X, este valoarea raportului dintre latura mai mare ~i latura mai mica a
-

Determinarea coeficientului de stabilitate <j>g se poate face ~i luand in panoului care se vcrifica ;
considerare coeficientul de zveltete A'r. In functie de distanta l, dintre elementele d - este latura mai mica a panoului.
 14.3.2. VERIACAREA STABILITATII DlJPA EUROCODE ::I Pentru cazul general, formula momentului critic in raport cu axa de inertie
minima z-z, este data de relatia :
Verificarea instabilitatii la devers are a unei grinzi cu sectiune constanta,
solicitata la incovoiere fata de axa de inertie maxima, In cazul cand la capete
grinda este astfel rezemata Incat grinda nu se poate roti fata de axa longitudinala
_
Mer - CI
rt
2

I
£1=
2
l[(~J~
k
II'
I +
(kJ)2 G· I,
rt
2
El ;

~i nici deplasa, se conduce cu relatia (14.26).

1n care:
(14.26)
CI, C'}., CJ - sunt factori care depind de conditiile de incarcare ~i de
1n care: Illca,';trare ;
- factori ai lungimilor erective ale riglei, Cll 0,5 pentru
= 1 - pentru sectiuni din clasele 1 ~i 2;
~\V
incastrarea la ambele capete ~i cu 0,7 pentru incastrare la un
~'" = We(» I ~}()' - pentru sectiuni din clasa 3 ; capat ~i articulatie la celalalt ;
s, = Wej))' I ~}1.1' - pentru sectiuni din clasa 4 ; - coordonata punctului de aplicare a incarcarii fata de centrul
Xl.T - este coeficientul de reducere la deversare care se ia
de greutate al sectiunii
pentru profilele laminate dupa curba de flarnbaj a (at. T =
- coordonata centrului de forfecare
= 0,21) ~i pentru sectiunile sudate dupa curba de
flambaj c (al.T = 0,49), in Iunctie de coeficientul de
suplete redus Al.T care rezulta din relatia : Zj = z, -lr f
0,5A z (y 2 + z 2 ) dA 1 III' (14.31)
•
_[A
- PlI·•
W
p(I"
flM
y cr'
]O.5_()
- -ir
IA)(A
I p".
)().5 (14.27)
In anexa F (Eurocode 3) sunt date valorile coeficientilor CI, C2, C~ pentru
diferite valori kin Iunctic de rnomentelc de la capete (tabelul F 1.1) ~i in functie
de incarcarile transversale (tabelul F 1.2)
1n care:
Pentru sectiunile dublu simetrice z = 0 ..
AI = rt [ r
Elfv = 93,9 E (14.28) In cazul incarcarii cu momentele de la extrernitati ~i pentru k
relatia (14.30) devine:
k.; 1, = =
cu:
M = C _rt_2£_1_= [~ + __ t2-,II:--]O.5
[
e = 2351 I, 1 1.5
(14.29) cl" I /2 Iz 2,6 . 1t2 I;
(l4.30b)

Al.7' - este coeficientul de zveltete al elementului la instabilitatea prin

In care pentru CI, In functie de '\jf = MI I M'}. se poate lua:
deversare.
C] = 1,88 - 1,40 '\jf + 0,52 '\jf" (14.32)
Pentru Al.T ~ 0,4 verificarea nu este necesara.
cu M, ~i MJ valorile momentelor de incovoiere de la ecle doua capete ale riglei.
Pentru 0 grinda cu sectiune transversal a constanta, cu talpile egale,
incastrata la capete, i'IlcarCata in centrul de forfecare si solicita la Incovoiere 'cu
In relatiile (14.30) pentru 1m ~i I, se va introduce :
un moment uniform, valoarea momentului critic Mer rezulta din relatia : 3
I.. b 2
I,.) = -.--24 h (I4.32a)
v
(14.30)
(l432b)
In care:

lru - momentul de inertie sectorial; Observatie. Folosirea curbelor de Ilambaj pentru determinarea factorului de
I, - momentul de inertie la rasucire ; rcducere Xu din relatia 14.26 cste In contrazieere Cll prevederea din El)ROCODE
I - deschiderea grinzii, sau distanta lntre punctele de fixarc In plan 3, subcap. 5.5.2 (7), dc a considcra Xu = 1 pentru XLT ~0,4. Aceasta inseamna
orizontal ale tiilpii comprimate. ca, de exemplu, pentru )I.LT = 0,41, valoarea factorului de reducere scade brusc
La valoarea 0,957 pentru grinzile laminate si la valoarea 0,897 pentru grinzilc Dad conditiile restrictive (14.33) pentru rigle fad rigidizari ~i (14.34)
sudate. pentru riglele cu rigidizari nu sunt respectate, verificarea stabilitatii inimii la
Pentru a InHitura aceasta inconsecventa, In lucrarile [14.1] ~i [14.2] s-a forfecare poate fi condusa cu una din urmatoarele metode: metoda post-critica
prop us pentru coeficicntul de reducere la devers are laterala relatia: simpla ~i metoda campului diagonal de intindere.

Xa = [2
1
2'
1)5 eu <Pl.T = [-
0,5 1 + aLT (Au - 0,4) + -2
Au
]
14.33.1. Metoda post-critica simpla. Rezistenta post-critics simpla a
4>a + 4>LT + "kLT inirnii la voalare prin sol icitari de forfeeare se calculeaza din relatia:

(14.38)
cu valorile aLT =0,27 pentru grinzile laminate ~i Ul..T 0,60 pcntru grinzile =
sud ate. Aceasta relatie cste acoperitoare avand In vedere' rezultatele experimcntale In care 'tb(l este rezistenta post-critica sirnpla La voalare ~i care se determina astfel :
, satisface evident conditia XLT
si =
1,0 pentru I"LT 0,4 = a) dad
-
AIV 5, 0,8

't'w = fylV I V3 (14.39)

14.3.3. VERlFICAREA STABILlTA.TII LOCALE A INIMII RIGLEI b) dad 0,8 < AIV < 1,2
DUPA EUROCODE 3
't,UJ = [ 1- 0,625 (i lV - 0,8)]/,,": / fj (14.40)

Rezistenta inimii riglelor la voalare prin solicitari de forfecare nu trebuie c) dad Aw;::: 1,2
sa fie verificata In urmatoarele cazuri : 'tIll/ = (0,9 / ~".) (h,,,, / fj) (14.41)
- Pentru 0 inima nerigidizata, daca :
In care II-IV este coeficientul de zveltete al inimii ~i rezulta din relatia :
d / t; 5, 69 £ (14.33)
- [ t: 1),5 d .I
conditie satisfacuta de profilele I laminate normate si de sectiunile din c1asele 1...11' = (fl,"!""; 3 )/'tcr
,
= 37,4
't:
e..,;k.
(14.42)
1 ~i 2.
- Pentru 0 inirna rigidizata, dad: Valorile coeficientului de voaloare la forfecare rezulta din relatiile (14.35),
(14.34) (14.36) sau (14.37).
In care:
14.33.2. Metoda campului diagonal de intindere. a) Rezistenta la voalare
d ~i t., - Inaltimea si grosimea inimii a inimii intr-un panou intermediar (fig. 14.2) se calculeaza cu relatia :
s - din relatia (14.29)
k; - coeficient de voalare prin actiunea solicitarilor de forfeeare, care VbbRcI = [(d. t.; 'tbh) + 0,9 (g. t.; OM· sin <P)]lYMI (14.43)
se introduce eu urrnatoarele valori :
- pentru inimi eu rigidizari nurnai pe reazeme, fadi alte rigidizari
intermediare
k. = 5,34 (14.35)
tw
- pentru inimi CLI rigidizari pe reazerne ~i rigidizari intermediare la
distanta a, pentru care a / d 5, 1
I
1(,=
40 +--
5.34 (14.36)
't ' (v/d)2

- pentru inimi eu rigidizari pe reazeme ~i rigidizari intermediarc la

b I
I
distanta a, pentru care a / d > 1
4,0
k T' = 5 34 +-- 2 (14.37)
(a/d) Fig. 14.2. Rcristcnta la voalare a inimii

-Acn
 Fig. 14.3. Campul diagonal de tensiune -
in care 0"" - rezistenta campului diagonal la tractiune rezulta din:

r-
rigidizarea de reazern

ohh = [/2,vir - 3"t2hh + 'lf'f'2 11f

'f' (14.44)
55
cu:
'\jI = 1,5 "ti>IJ'sin 2<1> (14.45)
in care:
<1> - lnclinatia campului diagonal de intindere ;
g - Hitimca campului diagonal de intindere (vezi fig. 14.2);
"t"" - rezistenta initials la voalare prin actiunea fortelor de forfecare care Valoarea minima 9/2 se considers atunci cand talpile grinzii sunt solicitate
rezulta: la maximum din actiunea momentului de incovoiere, iar cea maxima 9 cand
campul diagonal ocupa intregul panou s =
a. Se recornanda sa se ia <I> 8/1,5 =
dad Atv ~ 0,8
c) Panoul de capat. Dad rigidizarea de reazem este realizata dintr-o simpla
(14.46) placa (fig. 14.3) pentru a admite ca ea rezista fortei de ancorare F"" a campului
daca 0,8 < A,v < 1,25 diagonal de Intindere. aceasta trebuie sa satisfaca urrnatorul eriteriu:
(14.53)
(14.47)
In care:
dad ltv ~ 1,25
Mpl'J. - este cea mai midi valoare dintre MN.{ ~i M",s cu:
(14.48)
MN.( = O,25hl}' /.:r[1 - [FbI,I (b' If' .1;1)]2] (14.54)
unde "-tv rezulta din (14.42). MNs = 0,25bl_?' .1;,.,.[1 - [1'1"2/ (b.,' l_,' /.'s)f] (14.55)
Latimea g a campului diagonal de intindere se obtine din relatia : M,113 = O,25b,.t;· /.,,,[1 - []If,,~/ (bs' t: .I;'s)f] (14.56)
g = d cos <1>
- (a - sin <1>
SI: - Sf) (14.49) N .,2 = tIV• s, cr",,' 81n-
. ? '"
'I' (14.57)
in care s; ~i SI sunt lungimile de ancorare a campului diagonal de intindere, de-a (14.58)
lungul talpii comprimate Sf." ~i a talpi! intinse SI.
s, = d - (a - SI) tan <1> (14.59)
Lungimilc de ancorare rezulta din:
r ]().5 Fhh = tN . s, . Oh" . cos? <1>. (14.60)

S = 7--l--
?

Sin <fl
1 MNlIk

I".' OM
1f
- dar eu s ~ a (14.50) Dad rigidizarea de reazem satisface criteriul exprirnat prin relatia (14.53),
verificarea sc desfasoara a~a cum s-a ararat la punetul a (verificarea panoului
In ~are momentul de rezistenta plastics a unei tal pi MNtnt! se calculeaza cu relatia intermediar), cu relatia (14.43), cu diferenta ca lungimea ancorajului de montatul
de reazern s; se deterrnina ell relatia.:
(14.51) r 11.5
In care Nt.•t! este efortul longitudinal din talpa grinzii din momcntul de incovoierc
MSIf sau din alte cforturi axiale ~'icl'
S = C
?
-·---l
1 M,,/1 + M /?

sm <fl "-J
dar ell S s a
2/1r . OM
(14.61)
C

In care:
b) lnclinatia campului diagonal de intindere <1>cu 8 inclinatia diagonalei
(14.62)
panoului, care rezulta din:
cu:
8 = arctan (d/a) (14.52)
(14.63)
poate sa variczc intre valoarea minima 9/2 ~i maxima 8.
453
 Indicii 1, 2 ~i 3 se refera la sectiunile mareate eu acesti indiei In figura 14.3. 14.3.4. INTERACTIUNEA INTRE EFORTUL DE FORFECARE,
Cordoanele de sudura Intre rigidizarea de reazem ~i talpa superioara a MOMENTUL DE lNCOVOIERE ~I FORTA AXIALA
grinzii trebuie sa reziste la efortul MfllR, FilII ~i N.,.
Dupa ambele metode cfortul axial N.,. III rigidizarea interrnediara este dat 14.3.4.1. Metoda post-critica simpla, Influenta efortului de forfecare
prin relatia : asupra momentului de incovoiere rezistent de calcul, poate sa fie neglijata daca
(14.64) a
sunt indeplinite urmatoarele dou conditii:

(14.67)
In care rczistenta la forfecare 'thb este definita prin relatiile (14.45) - (14.48)
Verificarile rigidizarilor intermediare, ca bare solicitate la compresiune din
(14.68)
efortul N.,.. nu mai sunt necesare daca sunt respectate urrnatoarele conditii de
In care:
rigiditate prin momentele de inertie ale montantilor In functie de raportul a I d.
M;Rd - momentul rezistent plastic de calcul al sectiunii transversale a
Pentru aid < .,)2 -7 r,~ 1,5 d3t.~/a2. (14.65) grinzii fermata numai din cele doua talpi, cu luarea in considerare
Pentru old ~ fi -7 r,~ 0,75 dt~. (14.66) a latimii reduse bell daca este cazul (de ex., sectiuni din clasa 4);
VbaRd - rezistenta de calcul a inimii la voalare prin efectul efortului de
In figura 14.4 sunt aratate tensiunile In carnpul diagonal de intindere In forfecare. .
panoul intermediar ~i panoul de capat. Componentele orizontale ale aces tor
tensiuni pe lungimile SI respectiv S(. trebuie preluate de sudurile dintre inirna ~i Dad intervine ~i 0 forta axial a NSd momentul rezistent plastic de ealcul se
talpi, iar cele verticale pe lungimile s, de sudurile dintre inima ~i rigidizarile caleuleaza cu relatia (14.69)
verticale.

t= Sc .. I
M /Rd :;:;:M~d (1 - :Sdjlld
1 (14.69)
In care:
o
M;Rd - este momentul rezistent plastic In absenta fortei axiale NSd;
Nj:ld - efortul axial plastic.
Cele doua marimi statice M)~d ~i NJRI{ se refera la sectiunea cornpusa numai
dill cele doua talpi ale grinzii.
In cazul cand Vsd depaseste 50% din valoarea VbaRd, trebuie satisfacuta
conditia exprimata prin relatia :
(14.70)
Interactiunea dintre efortul de forfecare ~i momentul de incovoiere este
ilustrata In diagrama din figura. 14.5.
V
Vba+-------
<D
I

<DI
__ ---- -1....-
I
1
I M
Fig. 14.4. Tcnsiunile in cflrnpul
diagonal de Intindere Fig. 14.5. Diagrarna de interactiune MIrV

454 455
 143.4.2. Metoda clmpului diagonal de intindere. Influenta fortei taietoare 14.3.5. REZISTENTA INTMlI RIGLEr LA FORTE TRANSVERSALE
asupra valorii momentului rezistent de caleul poate fi neglijata dad sunt
satisfacute urrnatoarele doua conditii :
Sub actiunea unci forte transversale importante aplicata pe talpa superioara
MSd::; M_,1Id (14.71) a riglei, rezistenta inirnii nerigidizate cste determinata de unul din urmatoarele
moduri de distrugere:
VSd::; V"IVRtI (14.72)
- strivirea locala a inimii In apropierea talpi}, tnsotita de 0 deforrnare
In care Msci ~i VScI sunt valorile maxirne ale eelor dou a marimi statice In panoul
plastid putemica a talpii ;
cuprins lntre cele doua rigidizari verticale:
- burdusirea inimii, Insotita de 0 voalare locals a inimii ~i de 0 deforrnatie
Mmd - este precizat la punetul a), respectiv relatia (14.69); plastica puternica a talpii.
VblVRcI - este rezistcnta inimii la voalare prin forfecare.
In cazul riglelor rigidizate, cand forta transversals actioneaza intre rigidizari,
Pentru sectiunile transversale cu talpi identice, fara cfectul efortului axial, rezistenta inimii se determina ca ~i In cazul inimilor nerigidizate.
valoarca rezistentei minime Ia voalare prin forfecare V'"vRcI se poate calcula din
relatia (14.43) introducand: 143.5.1. Rezistenta la strivire a inirnii. Rezistenta de ealcul la strivire a
inirnii RyRcI, a sectiunilor de forma I, H sau U este data prin relatia :
s; = s, = 0 ~i <l> = 9/2.
Dad V"cI depaseste cu 50% rezistenta minima la voalare V"lI'scl, trebuie (14.74)
satisfacuta conditia exprirnata prin relatia (14.73)
10 care:
MscI::; M_,n,,+ (M,}/Rt'- M_,ncl) [1- (2Vscll V,,, ..RcI- If] (14.73)
S.,. - cste latimea activa de rezernare, egala cu latimea de repartizare sub 0
Dad intervine ~i 0 forta axiala Ns pentru determinarea mornentului redus inclinatie de 45° a sectiunii pline (fig. 14.7)
M.rRd. 5e aplica relatia (14.59).
In cazul ca efortul de forfecare Vs(, depaseste V'HvRd, trebuie satisfacut
(14.75)
critcriul
In eare :
bI - latimea riglei nu trebuie sa depaseasca 25 if ~i
In care VhhR,1 rezulta din (14.43) tinand searna de influenta Mstl ~i NSd, relatia
(JEd - este tensiunea longitudinala din talpa.
(14.51).
In diagrarna din figura. 14.6 este aditata interactiunea dintre efortul de Pentru profilele laminate 1, H ~i U, Sy se poate deterrnina eu formula
Iorfecare si
, momentul de incovoiere. (14. 75 a)

V
sY = (I + O,R -,! (17 - d) (14.7Sa)

I
CDI
O.5VbW I
---,----,--
I

Fig. 14.6. Diagram" de inreractiunc M(rV Fig. 14.7. Rezisrenta la strivirc a inimii
 1
14.3.5.2. Burdusirea locala a inimii, Rezistenta de calcul la burdusirea - ,---
ocala a inimii R,"ld la profilele I, H ~i U se deterrnina cu formula:
//'/ //////1 r//////////I
(14.76) ~ , I

s, - Iungimea activa de rezernare determinata ca mai sus; ! I,

.'lsi d - valoarea raportului sa nu fie mai mare decat 0,2. 2,OOm I I
Daca elementul este soIicitat ~i Ia Ineovoiere trebuie sa fie satisfacute ~i I I I
I
irmatoarele conditii: I I ,
FSd:S;

MSeI
Rail"
s M(,llti
(14.77)

(14.78)
8,00 m
I

:
I
_L.... ___
i-

P M Fig. 14.K. Exemplu numeric

_.sL+~<15 (14.79)
R M -.
aReI did 3 3
1/> 2 1,27 x 17 2 (>

I(~ = 24 h = 24 . 3.6 = 336933 ern

14.4. VERIFICAREA RIGIDITATII RIGLELOR CADRELOR

I, = 1 'LbJti = 1 (2 X 1,273 X 17 + 33,5 X 0,8:1) = 28,9 ern"
MULTI-ETAJA TE
a) Verificarea de rezistenta (relatia 14.5)
M.vd = 200 kNm :s; M(.lId = I 020 X 24/1,1 X 10-2 = 222,5 kNm.
14.4.1 VERIFICAREA RIGIDITATIT DUPA STAS 10108/0-78 SI EUROCODE 3
b) Verificarea Instabilitatii prin deversare. Pentru deterrninarea valorii
momentului critic, folosind relatia (14.30 b) se calculeaza coeficientul C, pentru
Verificarea rigiditatii riglelor cadrelor multi-etajate dupa ambele norme un coeficient '\jf mediat la valoarea (- 3/4)
itate mai sus, se face comparand sageata maxima a riglei , din incarcarile C, = 1,88 - 1,40 (-3/4) + 0,25(3 14)2 = 2,927
orespunzatoare exploatarii normale ("(=1) cu sagetile ad mise date in capitolu!.
., In tabel ul 7.1 ~i figura 7.1. M = 2927 1/.2,1.10
6 x 1040 (336933 200 2
x 2K,9 J).5
cr'
200 2 Il·14l1 + 7t
2
x 2,6 x 1040

Exemplu numeric 14.1 = 2,927 x 10,32'104 = 26,07.104 kNcm·

Se considera rigla cadrului transversal din figura 9.14 de la nivelul etajului din formula (14.27) rezulta:
. Deschiderea grinzii estc 8,0 m. .
. I _(1020 x 24))·5
Momentul maxim, din lncarcarea permanents multiplicata cu coeficientul Yu LT - 26,07. 104 = 0.306 < 0,4 ~ Xu = 1.
: 1 ,35 ~i din incarcarea utila si vant multiplicate 'YQ = 1,50, asa cum rezulta din
iagrama de momente (fig. 9.14, capitolul 9) este de 200 kNm. Deci verificarca la instabil irate prin devers are nu intervine. Dad! foart€
In plan orizontal talpa supcrioara a riglei este fixata la distanta de 2,0 m acoperitor momentul critic ar fi deterrninat cu formula (14.30) eu C, = 1, valoare
rin grinzilc metal ice ale planseului (fig. 14.8). corespunzatoare unei diagrame de momente uniforms M = 200 kNm, ar f rezultat
S-a ales ca sectiune transvcrsala a riglei un profiI IPE-36 cu urmatoarele M,.r = 10,32.104 kNcm
aracteristici sectionale (vezi anexa 3.A.2)
~i un coeficient la deversare ( J).;
~I'= 1 020 crrr'; 1" = 16 270 ern" -
'AlT =
1020 x 24
4 = 0,49.
11 = 1 040 em"; iz = 8,79 em . 1(1,32·10

58 459
 0\
£
('I

X
,....._
,... <'I
00

f"'" r- ----,....- - o b
...... ~
I\., X
X
c5
I\., o
"l
"":. II
.~ ....... o
r- C"l
C"l V
I\., ::l
C

::l
+ -o
o
~ 0.. r-- C"l
-, E
0:>
o x
-, )(

Ul
X
II
"-~ - '- --- - ~.
...... a' II II
,.:
~
r- -- r-
E
-- - E
0
!
....
<I)
X ~t
1"<
-.l

0 0 N r--
0 ~ -I"'" Q.I VI
('l

~ CO r.. 0\.
t'4 II
8
\"- <'I
II II
I ~
I I o
o
I "- __... I ('l

II
I \ I
I J
I
::i
~

u.l
o
o
o

~
......
CI)o

00
r;-
Q
00
o
-<
o
-<

VI "'8
o
o 8
r-- U
<'10\
<o r--.
-; 00

II II
~"..!"

<"~
s:; .".
~ ~ U 8
.§ ~ o U
eo 0 ~o "<:t
Q~ ......
0
.2 >
I II
~ ~~ II
........ ;s: ~I
 Dupa curba de flambaj a pentru A.LT = 0,49 coeficientuI redus· Ia devers arc
rezulta XLT = 0,9243 ~i veri ficarea la devers are a riglei devine:
4,0

(3
20()OOOO _?
= 0,9243 x 1()20 - -
I? I d N/
-
2
a ern <
240() -
1,1 -
8 ' 2
21 1 daN/em. 185
@)
c) Verificarea la forfecare. Din incarcarea totals de caleul de 24 kN/m
rezulta forta taieroare maxima V,d
VSd = (24x8)/2=96 kN
~JI = (AI" 24/..J3)/"I,\/1 = (26,8x241..J3)/1,1 = 338 kN
Fig. 14.9. Diagrarne de momente:
VSd = 96 kN « ~JI = 338 kN a - din tncarcarea totala; b - din forta virtualii P=I

eu A" din tabeluI 3.A.2.

f) Verificarea rigiditiitii riglei. Verificarea sagetii la rnijlocul deschiderii
Deoareee VSd < 0,5 ~'I nu este necesara interactiunea moment de incovoierc se face cu relatia :
forta taietoare.
(14.80)
d) Verlficarea la 0 forta transversala. Adrnitand ca grinzile planseului
sunt rezemate pe riglele cadrului (figura 14.8) reactiunea aeestora R = 6,0 x 4 x
=
2 48,0 kN intcrvine ca 0 forta concentrata pe talpa superioara a riglei, cu Ss = In figura 14.9 a este redata diagrarna de momente pentru rigla de la nivelul
= 5,0 em (vczi fig. 14.8 b) ~i dimensiunile corespunzatoare profilului rig lei 2 din incarcarea total a de ealeul, iar In figura 14.9 b este prezentata diagrama
IPE 36: (anexa 3 A - 2) de momente din forta virtuala unitara, actionand In sectiunea de la mijloeul
deschiderii.
b = 17,0 em; tr = 1,27 em; tIV = 0,8 em; Folosind tabelele pentru insumarea diagramelor M. M, de exemplu din
[14.3] ~i avand In vedere cele doua diagrarne de momente din Iigura 14.9 se
d 26,X
=-= 335 em
O,S ' obtine :

lungimea s, rezulta din relatia (14.75) ~ (185 x 2 + 200 x 2 x 2) = 780,0 kNm~

.s:,. = 2 x 1,27 (17,0 1 0,8)0.5 x 1 x [1 - (1,1 x 2 12112 400):!]()'5= 0,89 em
2,078 (0,961 x 200 + 2 x 2 x 200) = 343,6 kNm:l
sau din relatia 14.75 a. 6

0.5 -1,922 (0961 x 185) = -56,9 kNm3

2,5 (36 - 33,5) [I - (1,1 X 2121124(0)2 ] 6' 1:=1066,7
Sy = 1 + n,s x 5 (36 _ 33,5) = 0,56 em.
1066,7 x lOx 1 I
= 2,1 x lOx
6
16270
-,,4 = 2,20 em < -3()() = 2,67 em.
Cu aceste valori, rezistenta de caleul la strivire a inimii calculata eu formula
(14.74) rezulta : Faetorul 1,4 de la numitor se refera la faptul cli rigiditatca se verified In
conditiile stiirii lirnita a exploatarii normale, deei este efcctul incarcarilor norrnate.
RI'Rd = (5 + 0,56) x 0,8 x 24/t,1 = 97 kN » 48 kN
e) Verificarea Ja burdusire locals. Cu formula (14.76) rczistenta la
burdusire locala rezulta : 14.5. GRINZI CU GOLURI iN INIMA
R,dld = 0,5 X 0,82 (2,1 x 10 x 24)05l
r(I,27) +3 (o;x) (-?-),l /l,l =
O,X 1,_7 .,3,5 ~
Pentru montatca elementclor de instalatii (cabluri eleetriee, apa rece ~i
calda, telefon etc.) sub planseul fiecarui etaj, atunei cand planseul este situat pc
= 636 kN > 96 kN.
talpa superioara a riglci , sunt necesare unele goluri ill inima. Accste goluri de
460
 14.5.1. VERIFICAREA SECTIUNII CU GOLURI DREPTUNGHIULARE
1
I
Verificarea sectiunii slabite, In cazul golurilor de forma dreptunghiulara se
II iI II conduce cu metoda folosita la calculul grinzilor Vierendeel. Tensiunile In
diferitele sectiuni ale grinzii , inclusiv In sectiunca slabita, depind de valoarea
momentului de incovoiere ~i a fortei taietoare In sectiunea respective.
® Intr-o sectiune la mijlocul golului (fig. 14.12) momentul de incovoiere se
descornpune In doua forte axiale N. care actioneaza in eentrele de greutate a eelor
I

I
I
I
~
I
I
I F====~[
:r
=11 ===I1.:t.
doua talpi :

din forta axiala N In talpa superioara

N=+-
M
- h;

(J
rezulta

= - -A,
N
(14.81)

tensiunea uniforrna de eompresiune

(14.82)
N
I

Din forta tiiietoare repartizata In mod ega I celor doua talpi, daca aeestea
au rigiditati identice, rezulta pentru sectiunea de la marginea golului, un moment
Fig. 14.10. Orinzi Cll goluri In inimil
de Incovoiere
V t-;
forma dreptunghiulara sau circulara slabesc capacitatea de rezistenta ~i de M =-.- (14.83)
l' 2 2
asernenea reduc rigiditatea riglei eadrului. In functie de forma ~i dimensiunile
acestor goluri, inima riglci trebuie sa fie rigidizata asa cum este aratat In figura ~i In punetul A 0 tensiune de cornpresiune
A

14.10. In figurile 14.10 a, b, c ~i d sunt ariitate patru solutii de rigidizare a grinzii «. V.L):
eu goluri dreptunghiulare. (J" = - w .wA
= - 4 W
. y,A
(14.84)

La solutiile a, b ~i c elementele de rigidizare bordeaza golul din inima Tensiunea rezultata in punctul A va fj
rigIei, iar la solutia d elementele de rigidizare sunt aplicate pe 0 parte ~i alta a N V.Lg
inimii grinzi. (JA = - +-- (14.85)
A, 4Wl'IA
In figura 14.11 sunt aratate doua solutii de rigidizare a grinzii eu goluri
Daca cele doua talpi din regiunea golului au rigiditati diferite, forta taietoare
circulare In inima. La solutia 14. Ll a rigidizarea se realizeaza cu un petec inelar
se repartizeaza proportional ell rigiditatile lor
sau eu doua petecc sudate pe arnbele parti ale inimii, iar Ia solutia 14.11 b
rigidizarea se face cu un cupon de teava, evident avand diamctrul exterior egal L~ 112 £1,2 + l/GA,2
(14.86)
cu diametrul goIuIui. L~/12 EI'I + lIGA'1

I _l_ VI
pT lZi
I

I ..c Z
'N
1-: ,._ '-
I rA
I I Lg/2

I;;
I I
1 N

I V 12

Fig. 14.11. Orinda Cli gol circular III inima Fig. 14.12. Schema de calcul
in care: In sectiunea <p = 0, din cele doua marimi statice N ~i VI2 rezulta
urmatoarele conditii de verificare :
A) ~iI) se refera la talpa superioara ;
N
A2 ~i 12 se refera Ja talpa inferioara ; (J=-<R (14.91)
A -
I

V
't=--<R (14.92)
(14.87) 2/10'; - r
Din forta taietoarc rezulta ~i 0 tensiune tangentiala = ~d + 3-c2
(J~d' ~ 1,1 R. (14.93)

't-----
v V
In scctiunea verticals corespunzatoare unghiului <p, reducand cele doua
- 2A; - 2· IV.., (14.88)
marimi statice N ~i VI2 in centrul de greutate al sectiunii ell inaltimea inimii hg
ell ho ~i tIV Inaltimea ~i grosimea inirnii . (fig. 14.13) intervine suplimentar momentul de incovoiere
si
, 0 tensiune echivalenta :
M q> = !....·b
2
- Na (14.94)
(J -
ed/-VA rei: + 3-c2 s 1,1 R (14.89) ~i tensiunile:

(14.95)

14.5.2. VERIFICAREA SECTIUNII SLA.BITE CU GOLURI CIRCULARE

(14.96)

Ca ~i in cazul grinzii cu goluri dreptunghiulare, in sectiunea prin mijlocul

golului circular, momentul se descompune intr-un cuplu de fOI1e longitudinale N, (14.97)
egale eu:
cu
(14.90) Acp = btrt hcp' Ii + bvt,
hq> = h) + R (I - cos <p)
iar forta taietoare V din sectiune se descornpune ln doua forte egale VI2
repartizate celor doua talpi ale sectiunii slabite (fig. 14.13). ~i tensiunea echivalenta rezulta:

«: = ~df + 3-c~ ::; 1,1 R (14.98)

l. b L
In care:
8
N
1 J
III
N
111
~ (14.99)
a r- .,....
_bf--+- N
s:
.J:.
V/2
._ '§:'

-
.... b1 N
N

14.6. PROFILE AJURATE

Fig. 14.13. Schema de calcul

o majorare a capacitatii de rezistenta ~i a rigiditatii, inclusiv prczenta unor
goluri in inima grinzilor, ncccsare rnontarii sub pardoseala etajelor a unor
clemente ale instalatiilor, se peats ohtine prin foJosirea profilelor ajurate.
\
 Profilele ajurate se obtin prin taierea profilelor laminate dupa un anumit
contur ~i apoi asamblarea lor prin sudura.
Pc langa cresterea capacitatii de rezistenta eu peste 50% fata de capaeitatea
de rezistenta a profiluJui laminat, rezulta In egala rnasura 0 crestere pronuntata
a rigiditatii noului profil ajurat.
Profilele ajurate pot fi executate cu goluri hexagonale, octogonale, circulare
sau ovale.

14.6.1. PROFILE AJURATE CU GOLURI HEXAGONALE SI OCTOGONALE .

Profilul I taiat cu flacara oxi-gaz dupa un eonturul In zig-zag, asa cum este
ararat In figura 14.14 a este asamblat prin sudura. Este realizata astfel 0 grinds e
eu Inaltimea H, eu 0 capacitate de rezistenta mult sporita fata de eea a profilului
de baza (fig. 14.14 b). Dimensiunile sectiunii slabite sunt aratate In figura 14.15.
Inaltimea talpii hI, se alege aproximativ 1/3 din Ina]timea profilului. Modulul e Fig. 14.16. Grinzi ell goluri octogonale tn inima
se alege astfel Incat lungimea sudllrii de prindere e13, dintre cele doua elemente

!jjjJ rv-v Ii
sa fie eel putin de 90 mm. In vederea unei rnajorari ~imai importante a capacitatii
de rezistenta, Intre cele doua piese obtinute prin taiere din profilul I, se pot

®I intro~uce placute asa cum este ararat in figura 14.16. Se obtine astfel profilul
ajurat eu goluri octogonale [14.4].
In comparatia economica a aces tor solutii intervine evident In plus costul
operatiilor de taiere, asamblare ~i sudare. Pentru redueerea aeestor costuri sunt
realizate instalatii automate de taiere ~i sudare.
r In tabelul 14.1 sunt date caracteristicile sectionale ale profilelor ajurate, cu
goluri hexagonale iar In tabelul 14.2 sunt date earaeteristicile sectionale ale
profilelor cu gauri octogonale. fnaltimile placutelor difera de la 100 mm la
profilele mici, pana la 200 mm la cele mari.

Fig. 14.14. Grinzi eu goluri hexagonale in inima 14.6.1.1. Veriticarea sectiunii. Verificarea sectiunii slabite la grinzile cu
goluri hexagonale, se conduce asa cum s-a aratat In paragraful 14.6.1, ca la
verifiearea grinzilor eu goluri dreptunghiulare.
Daca cele doua marimi statice M si , V sunt maxime in aceeasi, sectiune, ea
de exemplu, cazul prezentat In figura 14.17, verificarea grinzii In aceasta scctiune
y este hotaratoare.
- Din rnomentul de incovoiere se determina efortul axial In cele doua talpi

N ='+. M (14.100)
- "-
e e ~i 0 tensiune uniforms In talpa superioara:

Fig. 14.15. Grinzi ell goluri hexagonale In inima (14.101)

466
 N M
ID
o.M (Y) to CO
IJ") ID
>. E M
3: u

Oi
~ N
o
c
c- t") t") N .... 0 M 0 ~ 0"> e- N t)
~ ~
.... ....
CD
0. E e- QlO 0.
>. so ~ .-
t")
:; u:; CO
e-
t")
O">
0
.-
.-
U'l
(Y)
..... e-
ID
to Ie
.3" u §~~ 3:
N N €'I (")

'-:::l :::l
......_ C
,
...
~ 01.-
e- co cO M e-'
(/)~C.
M C") .-
OI(Y)
>.
3:
E
u
M
.-
M
N
U'l
to
0">
M
N
..-
N
N >.1
>.
~
E
N
t""-
r--
e-
~
....
l!)
0">
(Y)
<0
CO
to
(Y)
0">
(Y)
0">
e-
(Y)

~
<0
(Y)
N
CO
t""-
~
c.o
0">
~ s
CD
("II
~
c
c-
Ol 0
H-i
>.1
1-1
U M l!) e- O"> CO
.-
N
N
CD
N
e--
(Y) c.n
(Y)
t""-
e-
0">
("II
~
.-
C 01.-
:::l C :::l
€'I o l!)
l!) CO (Y) o .... c.n CO 0 U'l 0"> e-
z..::-; (Y)
o 0"> (Y) ID OI(Y)
0
CD
ID U'l
N
l!)
0
co
t")
0
M
e-- e-- N
c.n
c.n N t")

~ g'O N CO o
€'I
0">
N
>.
3:
E
o
N N t") ~ (£) co 0"> .-
.- .- ....
CD N
N
.-
t")
(/) .... '01
C
c-
Qlo

N
ID
e-
CO
N
€'I
C Q)._
:::lc::l
(£)
.- ~ 0 O! IJ") ~ CO
CO
l!)
0">
e-- cD
c.n (£)

E CO .- e-- O! O! CO 0 (Y) ~ 0 ~ c.n

s:
o M
N
l!)
N
o
M
u·_::1
'- :::l-

g'o
OI~
>-E
.-
M
~
~
CO
(Y)
CD
U'l
cD
~
c.n
.-
to
O!
.-
CO
~
N
N
t") t; C")
to N
co
(Y)

N
Q)
(/),-01
H U ~

m
o ID N
o N
.-
.-N .- N
N
c.n
~ (£)
e--
CO
N
CD
N
N
cD ~ N 0
CO
co CD
O!
(£)
t"-~
E O!- .s ~ I"'}..
.....
t""-~

~ ..n
N
a) M u1 ~ c-.t M «S' N
C
CO N ID N ID CD N
e--
CD
e-
s: E N
0
M
C") e- ~ U'l U'l CD to e-
U'l
'-
01
0">
.- (Y) M ....
o U'l
e-e-
CD
.- (Y) C")
>J

C
0.
CO o o '-N ,
L.LL Ji:):>'!
C
I-
N
N
E
o
CO
M
0">
cD -
I-
0.

0 .-c'-
Inlaqol uJP !JOlo/\ IS o a

DI

f1
U'l
E CO
o ..::: r-- .- ~ co 0
r- ~"
-0
E
E u-l
f"'J..
ID
0">
uS
IJ")
~ cO
t""-~
CO or 6-
.- ~ ........
II)..
(Y)
.- ~
o N
....
N o o
4 E rS
I o N
05"
N -c....
QI
N
x: E
E
0

N
~ 0
~
N
0
so
N
0
to
N
0
c.n
M
0
c.n
(Y),
0
U'l
(Y)
0
e-
M
0
~
~
0
0
c.n
0
N
IJ")
o
(£)
c.n
CO Q)
E cS c
.... Q) 0 0 0 0

01
E
01
- E
E
0
r--
N
0
e--
N
0
o
M
0
to
M
0
N
~
0
N
~
0
N
~
0
N
~
eo
~ co
~
o·
(£)
0
(£)

o €'I E o
~ o o o
o
o
o
-0
o
o
~
o
~
o
o
o
N '-C
.... .c.
E .- ....
ID
....
(£)
N N N N N M (Y)
:::l
01 '- .- E c.n 0 0 0
C VI
c
.c.
E
U'l
M ~
0
IJ")
0
(£) (£) t""-
0
CO
0
co
0
0">
0
0"> .....
.... §
01
o o o o o o o o
01 E o to N N N o 01
t""- t""-
~ ~ ~
.-E
(£)
E N N M (Y)
0
0
. 1il
0 0 0 0 0 0
a ::r: E 0
.-
0
M CD cD t""-
~ O">
~ u:; c.n ?a cD ~ CD
E (Y) M M M (£) CD t"- t""-
VI .- E LJ") o o o o o o .0 o
C .c. U'l co co O! 0">

-.-
M CD CD t""-

-
01 E
.!; 0
QI N ..... ~ (£)
.-
co
.-
0
€'I
N
N
~ to co 0 N
~
0
~
o o o o o o o o o o
~ o
co
0
'- -0 0 .- N N €'I M (Y)

E .- M (£) co N to o €'I
~ a. .0
E €'I €'I N N M M ~ U'l U'l

'0
01 N co o €'I co o N ID
-0 0 .- €'I €'I N M M (Y)

.0

4n9
 Sudura de prindere dintre cele doua piese trebuie sa preia Iorta de lunecare
H, care rezulta din ecuatia:
.~ PI . II. V
. T H·-=- = -·e (14.108)
2 2

pn~I ~ ~ v· e
H=-S,-t·R.
11.
e
3 II' .r
S
(14.109)
\-- ' P 12
Dad cele doua marimi statice, momentul de incoveiere M ~i forta taietoare
V. nu sunt maxime In aceiasi sectiune, In functie de variatia lor In lungul grinzii
N G'1s 0"3 se po ate determina distanta x tapi de unul din reazeme, pentru care relatia

ftl
(14.104) conduce la valoarea maxima a tensiunii 0A'

-
N

:c
De exemplu, In cazul unei Indircari uniforme distribuite q, inlocuind In
relatia:

(JA = __M x_ + _""-x __

V .(!

(14.110)
II; . A, 6 J~VI min

Fig. 14.17. Schema de calcul

(14.111)
- Din forta taietoare V, repartizata in mod egal pe eele doua talpi ale
grinzii, rezulta un moment maxim (14.112)
V e
(14.102)
M" = 2'3 rezulta :

§i tensiune de eompresiune in punctul A (vezi fig. 14.17) (14.113)

M,. V·e
(14.103) Din
0"=~=6IV .'
.vIm," y/mlll do qL 1 2x q .e

Tensiunea rezultanta in punctul A va fi:

d: = 0 =
2
211;. AI
(
L- i -6 W )
vt
min
(14.114)

Rezulta :
N V·e
(J =0 +0 =-+ S,R. (14.104) (14.115)
ANy Az 6 IV",min

In sectiunea B (sectiune plina)

De exemplu, pentru profilul eu H = 420 mm realizat din I 30, cu
(14.105) . urmatoarele date:

L = 800 em; A, = 28,02 cnr': h, = 37,80 cm; e = 48 em W,'III/in = 22,6 em'

rezulta.
(14.106)

~i rezistenta echivalenta
._
x -:- 37,8 X 28,02l?
r ......x 370,0 x
xoo
?O()"
_,('"),.;J
_ 48
r: :X ??6J
"\J __ ,
1= 25 em
.

Pentru acest caz de incarcare rezulta ca verificarea sectiunii In primul gol

(14.107)
hexagonal de langa rcazem este hotaratoare , Pentru marirea capacitatii de

470 471
 verifiearea de stabilitate nu intervine ~i se tine seama de faptul ca la 0 grinda
Fig. 14.IR. Rigidizarea zonei slabite
cu goluri panoul cu latimea e cste aeoperit de 0 inirna eu latimea cgala cu e/3,
(fig. 14.19) rclatia (14.22) trebuie inlocuita cu:

3 !JJ. < 110 f2i0. (14.116)

® t". VR
I In tabelul 14.3 sunt prezentate valorile acestui raport. Rezulta di pentru
I grinzile Cli goluri hcxagonale, ClI exceptia a doua profile, eriteriul (14.116) este
respeetat. In schimb la toate profilcle cu goluri octogonale conditia (14.116) nu
este respectata ~i sectiunile VOl' trebui intarile In regiunile ell valori mari ale
fortelor taietoare.

Tabelul 14.3

Profil baza I 14 I 16 I IH 120 122 124 I 25 128 I 30 132 136 I 40

H 210 230 260 280 320 340 360 4()O 420 48() 540 580
11.
rezistenta a grinzii cu goluri, 0 solutie ar fi de a Intari aceasta sectiune slabitli. 3d 109 100 103 101 108 106 103 107 lOS 114 113 II()
Solutii de intarire a sectiunii sunt aratate In figura 14.18.
H 310 330 360 380 470 490 510 550 620 6KO 740 7HO
Verificarea sectiunilor cu goluri octogonale se conduce In mod similar.
lnima, profilelor ajurate, este puternic slabitii, motiv pentru care aparitia h.
3 -"- 155 147 146 141 164 ISH 151 152 160 166 159 152
unor fenomene de instabilitate locala trebuic cvitata. Daca se ia in consideratic d

relatia (10.1) din STAS IOlO80-78, prezcntata prin relatia (14.22) prin care este
stabilita valoarea raportului dintre Inaltimea ~i grosimca inimii pentru care 14.6.1.2. Veriticarea rigiditatii grinzii. Verifiearea rigiditatii grinzii se
poate conduce verificand sageata maxima eu relatia

8= 5 M max . L2 < 8 (14.117)

4H E· lv - a
In care:
Mm{/x - este valoarea maxima a mornentului de Incovoiere din incarcarile
corespunzatoare exploatarii norrnale (valori norrnate) ;
~l' - este media aritrnetica a momentelor de inertie din sectiunea cu gol
~i cea plina (tabelele 13.1 ~i 13.2).
Un calcul mai exact al deforrnatiilor se poate face [inand searna de efectul
Iortclor axialc ~i taietoare, folosind relatia generals

8= f /v(.M
--dx +
f N·N
--dx+
f JI·V
--dx (14.118)
£1 EA· GA'

In relatia (14.118) In afara de efeetul Incovoierii generale a grinzii din

momentul de lncovoicre M, cste prins ~i efectul deforrnatiilor locale a talpii ~i
rnontantului. Printr-un caleul numeric prezentat 111 [14.4] sageata maxima eu
luarea 111 considcrare a deformatiilor locale crcste Cll 18% rata de eca calculata
Fig. 14.19. Verificarca srabilitii!ii
locale cu relatia (14.117).

472 473
 Din acest motiv se recomanda ca sageata determinata cu formula (14.117)
sa fie majorata cu 20%.

® .Il::::::::: ='--'===~=~P=?id~
14.7. GRINZI CU GOLURl CIRCULARE

Profilul I taiat cu flacara oxi-gaz, dupa conturul asa cum este aratat In
figura 14.20 a este asamblat cu sudura (fig. 14.20 b), fiind realizata astfel 0

®
....__::~~~,FVd~:1
~B~~========~II=.==============
Fig. 14.22. Grinzi cu gauri ovale orizontale

Dimensiunile golurilor ~i modulul e trebuie astfel alese, 1ndit lungimea

sudurilor dintre cele doua piese sa fie suficienta pentru a prelua forta de lunecare
de la nivelul respectiv. Se recomanda ca aceasta sudura de prindere sa aiba 0
lungime de eel putin 90 mm [14.8] [14.9]. .'
Verificarea sectiunii slabite se conduce asa cum s-a prezentat In paragraful
14.6.2.
In punctul A (fig. 14.23) unde solicirarea este maxima tensiunea rezulta:

(14.119)
~_ 8 in care:
Fig. 14.20 Grinzi cu goluri circulare
cu
(14.120)
grind a cu 1naltimea H cu 0 capacitate de rezistenta ~i rigiditate sporite fat~ de
cele ale profilului de baza. 0 marire 1n plus a capacitatii de rezistenta ~i a Ca si In cazul grinzilor cu goluri hexagonale verificarea sudurilor de
rigiditatii, se obtine dad la asamblarea celor doua piese realizate prin taierea .prindere dintre cele doua jumatati ale grinzii se face Ia 0 forta de lunecare H
profilului I se introduc placute, rezultand 0 grinda cu gauri ovale (fig. 14.21.) conform relatiei (14.109).
[14.5] [14.6] [14.7]. .
o grinda cu gauri ovale orizontale se poate obtine dad profilul este taiat ;: ....... .~
eu flacara oxi-gaz asa cum este ararat In figura 14.22 a ~i asamblat asa cum
B
N
-r
II' y/ '/
"t
/1,1 '/)

rezulta din figura 14.22 b.

~,-,"N
M
hl---4a
V/2
....
J:; '-
N
s-
J:; I~
N

Fig. 14.23. Schema de calcul

Fig. 14.21. Grinzi cu goluri ovale verticale

474
 14.8. RIGLE EXECUTATE CA GRINZI CU ZABRELE sernn de la panou la panou. La sistcmul b, diagonalele, barele eu lungimea eea
~1ai mare, sunt solicitate la intindere, In eazul unci incarcari uniform repartizate,
Jar montantii, barele eu lungime mai mica sunt comprirnati, spre deosebire de
14.8.1. SISTEME sistemul c la care diagonalele sunt comprimate ~i montantii solicitati la Intindere.
o atentie deosebita trcbuie acordata stabilitatii grinzii Cll zabrele ln afara
In cazul deschidcrilor mari, de peste 10 m In loeul grinzilor cu inima plina pJanul.ui v:rtical dupa directie transversals la nivelul talpi superioare, talpa
eompnmata.
riglele pot fi exeeutate ea grinzi eu zabrele.
Pe Hinga 0 redueerc importanta a consumului de otel, golurile din planul Aceasta stabilizare se poate realiza prin grinzi longitudinale care sunt In
acelasi timp grinzi ale plaseului sl, prin lcgaturi dintre plaea din beton armat a
grinzilor eu zabrcle perrnitc montarea continua a elementelor de instalatii sub
planseului ~i talpa superioara a grinzii cu zabrele.
planseele etajelor.
Pentru asigurarea unei rigiditati suficiente In plan vertical se recornanda ca
Grinzile eu zabrele se executa cu Inal{irne constanta, cu talpi paralele
raportul dintre deschiderea L ~i Inaltimea grinzii H, sa nu depaseasca valoarea
sistemele de irnpartire interioara sunt aratate In figura 14.24. La sistemelc a ~id
7-:-8 maximum 10.
In cazul unei lnciirciiri uniform distribuite, eforturile din diagonalc schirnba de

14.8.2. DETERMINAREA EFORTURILOR DIN BARELE GRINZII CU ZABRELE

EFORTURllE 'iN BARE

. M2 Ms. Pentru determinarea eforturilor In barele grinzii eu zabrele, In cazul cand

N3-5,.,- -h-; N2-4=+ II efectul incarcarilor este concentrat In nod uri ~i axele barelor sunt centrate In
'V
nodul teoretic, nodurile pot fi considerate ca articulatii perfecte. Datorita rigiditatii
01-2 =+ ~1-3 )
02-5""- .3-5 mari pe care sistemeJe cu zabrele 0 au In comparatie cu sistemele formate din
SlOe( Sine(
bare care lucreaza la incovoicrca, folosirea teoriei calculului de ordinul I este
V2-3 :.-P:3 suficienta.
Pentru determinarea eforturilor In bare, In cazul s isternelor static
M4 M3 determinate, poate fi folosita una dintre urmatarele metode de ealcul :
N3-5 =- -h- ) N2-4 =+ -h-
- metoda grafica (Cremona) ;
V3-S - metoda echilibrarii nodurilor;
°3-4=-+ ~Sin ; V4-S =-V3-S
- metoda sectiunilor (metoda Ritter) ..
In cazul sisternelor exterior static ncdeterminate (grinzi dublu Incastratc,
grinzi continue etc.), dupa ridicarea ncdcterminarii statice, aceeasi metoda poate
M2
N3-S =---
h
)
N2-4 =+ M
t fi folosita pentru determinarea eforturilor In barele grinzii eu zabrele.
in tabelul din (fig. 14.24) sunt date, pentru cc1e patru sisteme, relatiile de
V3-S • calcul a eforturilor din barele grinzii.
02-4=-~) V4-5c+V5-7
Sin In cazul unci cxcentricitati constructive inevitabile a barelor In nod (Jig. 14.25),
momentul de incoyoierc M so repartizcaza la bareJe prinse in nod proportional
cu rigiditatile lor I / I.
M2
Nl-3 =- =t\ ) N2-i.=+ ~3

@.c Vl-3 .
°2-3:::-' sino( ) °3-4=+ ~ n

Fig. 14.24. Grinzi cu zabrcle - sisternc Fig. 14.25. Prindcri cxccntricc In noduri a diagonalclor
 I
b
Fig. 14.26. Sectiune T I I
14.8.3. VERIFICAREA SEqIUNll TRANSVERSALE A BARELOR
(DUPA STAS SI EUROCODE) u
>. G
tw
'-
s:
1. Barele solicitate la eforturi de lntindere se verifica eu relatia:

'""=
V
N
A
max
<
- R . (14.121) momentul de incovoiere calculat ca pentru 0 grinda s irnpla rezernata cu
net
deschiderea egala cu distanta, dintre noduri. In panoul final se va lua M = 09, AJ1V10,
In cazul structurilor sudate sectiunile barelor nu sunt slabite, deci Alief = A.
Verificarea se face Cll relatia :
2. Bareie solicitate la eforturi de compresiune se verified cu relatia:
0-
-_!!_
A+W
!::!_<_R. (14.123)
X "
0= Nmax < R (14.122)
xA - Modulul de rezistenta se calculeaza fata de fibra superioara a sectiunii In
in care valoarea coeficientilor de reducere ia Ilarnbaj X se ia din tabelul 13.5 In care cele doua eforturi N ~i M dau solicitari de compresiune.
functie de forma sectiunii transversale a barei (tabelul 13.6) ~i de coeficientul Sectiunile de tipul T sau IT (fig. 14.26) trebuie verificate cu cea mai mare
de zveltete redus 1, care rezulta din relatia (13.10) valoare a coeficientului de zveltete (flambaj prin incovoiere fa~a de axa y-y) sau
(llambaj prin incovoiere - rasucire fata de axa z-z)
-A = -
A (~)().5
/'1 A -
_V-c'
lJ.v . A
,,,-
- JtAN (14.124)
Y' cr
in care coeficienrul de zveltete A al barei este cea mai m~'e valoare dintre
In care:
rapoartele lJj./ iy ~i ~/Z Iiz iar AI din relatia (13.11)
A - este sectiunea transversals a barei;
~= 1 - pentru sectiuni din clasele 1, 2 ~i 3 ;
HeT - este forta critica axiala de flambaj prin incovoiere - rasucire, care
~= A(1.rI A - pentru sectiuni din clasa 4. rezulta din relatia
Lungimile de flambaj fata de axele y-y (In planul grinzii) ~i z-z transversal
pe planui grinzii, pot fi luate din tabelul 14.4 (l este lungimea elementului Intre
(14.125)
nodurile teoretice, I, distanta dintre nodurile fixate In sens transversal).

Tabelul 14.4
In care:
Elemenrul
N,. - forta critica de flambaj prin Incovoiere fata de axa z - z ~i egala cu:
Directia de flambaj Diagonals ~i montatul
Talpa de reazern
Celelalte bare
1t2£1

In planul grinzii I I O,X Nj = ().tIl (14.126)

Transversal planului grinzii II I I

NT - forta critica de tlambaj prin rasucire ~i egal.i .u :

3. In caz ca tncarcarile actioneaza ~i intre nodurile talpii superioare ale

grinzii, sectiunile acestora trebuie sa aiba ~i 0 rigiditate la incovoiere. In accst N
1
= + __(,)+ 1
i(~ [
1t2 £1
(J.l})2
GI
1
(14.127)
caz bara va fi solicitata la efort axial N ~i la incovoiere locala. Momentul de
cu:
lncovoiere sc ealculeaza considerand talpa ca 0 grinds continua pe reazernc
elastice, pentru care ~n panourile curente sc va lua M = 0,8 A0" unde )'\40 este
j2 = i2 + )12 i,2, = i2y + i~
c " C
'oeficientul J..L defineste conditiile de rezemare ale barei ~i se ia J..L == 1 In cazul
rinderii articulate, J..L == 0,5 In cazul prinderii incastrate , J..L == 0,7 In cazul
icastrarii la un capat ~i prindcrii articulate la celalalt.
Pentru 'sectiunea T (fig. 14.16 a) se poate considera:
Yc - distanta dintre centrul de rasucire ~i centrul de greutate al sectiuni
1 124
1"
v
" c
h. . I
== -- 2.r1
1 U" (I1.
1
+ If ) (14.128)

Iw - momcnrul de inertic sectorial

[( 11.+-
If) r -.Ir
(/} . I, )3 1 2
Iw == 144 + 26 (14.129)

11 :
2x60x60x5
hi ~i t.; - Inaltimea ~i grosimea inimii 240.)( 25 X 1200
b( ~i ~( - Hitimea ~i grosimea talpii

14.8.4. ALEGEREA SECTIUNILOR SI ALCATUIREA NODURTLOR

Forma si dimensiunilc sectiunii transversale a barelor cornponente ale unei
rinzi cu zabrele se aleg In functie de rnarimea fortelor axiale N din bare ~i a
nor momente de incovciere In cazul unor incarcari directe intre nodurilc grinzii.
ectiunile trebuie sa fie simetrice fata de planul grinzii, sa aiba 0 rigiditate
rficienta pentru a fi impiedicate deformatiile barelor in timpul transportului ~i
l montaj.
Pentru solicitari axiale sub 1000 kN sectiunile se vor alcatui sub forma
lementelor eu un pcrcte, numai pentru eforturi mari pot fi folosite ~i sectiuni
J doi pereti la care prinderile in nod uri se fac cu cate doua gusee.
In figura 14.27 sunt aratate tipuri de sectiuni pentru grinzile cu un perete
7-/7) ~i tipuri de scctiuni pentru grinzile cu doi pereti (i-m).
Fig. 14.27. Tipuri de sectiuni
(
p
r
•
Fig. 14.2H. Solutii de alciituire consrrucriva a nodurilor
Grosimea guseelor este In Iunctie de marimea efortului din barele
intermediare (diagonale ~i montanti) ~i este de 6-8 mm pentru eforturi axialc de
pana la 200 kN ~i 10-12 mm pentru eforturi axiale de pana la 500 kN. Pentru
eforturi mai mari trebuie sa so rccurga la grinzile cu doi pereti. Sectiunile formate
din doua elemente distantate cu grosimca guseelor (sectiunile a, b, c), trebuie sa
fie solidarizate intre noduri Cll placute de legatura. In cazul barelor solicitate la
intindere, distanta dintre axele placutelor de solidarizare nu trebuie sa depascasca
80 imin., in care imin., este raza dc giratic paralela eu planul solidarizarii a unui
singur €lement. In cazul barelor solicitate la compresiune, distanta dintre axele
placutelor de solidarizare Ill! trcbuic sa
depaseasca 40 imin• ~i pe distanta dintrc
doua noduri sa fie prcvazute ccl putin doua placute de solidarizare, asezate la
treimea lungimii. In aceste situatii sectiunile formate din dona clemente putin
distantate pot fi tratatc ca scctiuni unitare.
Solutii de alcatuirca nodurilor grinzilor Cll zabrele sunt aratate comparativ
pentru aceeasi grindil In figurilc 14.28 ~i 14.29. .
In toatc solutiile grinda ClI zabrcle este prevazuta la capete cu 0 placa cu
grosimea mare pc toata Ini:'iitimea, prin care grinda se prinde de stalp realizan-
du-se incastrarea riglei de stalp.

80 31 - Cladiri inalre eu schcler din otcl 481

 A

tfYSZSZS?J '130

2[ 20

Fig. 14.30. Solutie de grindii ajllrata ob(inuta din profil dublu T

rigidizate cu nervuri vertieale. La capete grinda este prevazuta cu placi groase

pe toata Inaltimea sau numai in regiunea nodurilor prin intermediul carora grind a
cu zabrele se fixeaza de stalpii cadrului.

14.8.5. VERIFICAREA RIGIDITA.TII

Fig. 14.29. Solutii de aldituire constructiva a nodurilor

Verificarea rigiditatii riglei executate ca grinda Cll zabrele, se face prin

La solutia din figura 14.28 talpile grinzii sunt alcatuite din profile T
compararea sagetii maxime din cornbinatia de stare limita a cxploatarii normalc
obtinute prin taierea la jumatate a profilelor laminate. Pentru prinderea In nod uri
ell sageata adrnisa (precizata In capitolul 7, tabelul 7.1).
a diagonalclor ~i montantilor sunt necesare mici cornplctari cu gusee sudate prin
cusaturi in adancirne de inima profilelor T. Sageata maxima rezulta din:
N·N
In figura 14.29 sunt aratate doua solutii de alcatuire a barelor ~i nodurilor. smax = L,.,
,,--'/EA (14.130)
La solutia din figura 14.29 a tal pile ~i diagonalele solicitate la intindere sunt
realizate din profile dublu T, iar diagonalele comprimate din profile tubulare In care:
dreptunghiulare. Prinderea in nod uri este directa, fara gusee eeea ce simplified N - eforturile axiale din bare din Incarcarca normata ;
mult executia. La solutia din figura 14.29 b, talpile sunt realizate din care doua N, - eforturilc axialc din bare din rona P = 1, care actioneaza In
profile (distantate eu grosimea guseelor), iar diagonalele din care doua eorniere • sectiunea ~i dupa directia verticala ;
cu aripi egale. I ~i A - lungimea si sectiunea transversala a fiecarei bare.
Prinderea tn noduri a diagonalelor si montantilor se face prin intermediul
Pentru simplificarc suma din (14.130) se poate restrange numai la cons ide-
guseelor.
rarea eforturilor din cele doua talpi ale grinzii.
o solutie interesanta de grinda ajurata cu zabrele este realizata prin taierea
profilului laminat asa cum estc ararat in figura 14.30 a ~i asamblata prin sudura
asa cum este ararat in Iigura 14.30 b [14.10]. Pentru completarea montantilor sunt
necesare miei placi de forma dreptunghiulara, care provin din resturile ramasc
dupa taicrea profilului laminar. Dad estc necesar, scctiunile rnontantilor sunt
 - r-- - r-
CAPITOLUL 15 T
- t- - r-

iN\BINARltE 5T;'\tPI!.OR 51 PRIND;I{ltE - ... + f-

tOR DE BtOCUt DE fUNDJ.YfU f-

--
~+
+ + r-
..... + f-
-

- -
15.1. GENERALlTATI
! f-

- L- - '-

Stalpii se livreaza la santier In tronsoane a carer lungime merge pe doua

sau trci nivele. Imbinarile asa cum s-a ararat In figura 13.2 a, pot fi asezate toate
la acelasi nivel sau pot fi decalate la nivele diferite (fig. 13.2 b).
Pentru a asigura conditii bune de lucru la executarea imbinarilor, se + +
recomanda ca acestea sa fie plasate la 0,6-1,0 m deasupra planseului deja montat.
Accasta solutie are ~i avantajul ca plaseaza Imbinarca Intr-o sectiune cu
+ +
f---:-
solicitarea din incovoiere mai redusa. - +.+
Capetele stalpilor trebuic sa fie perfect plane ~i perpendiculare pe axa
longitudinal a a stalpului. Accasta conditie se rcalizeaza prin prelucrarea mecanica
+ +
a suprafetelor frontale eu 0 ma~ina specials de frezat Cll ax orizontal. In aceste
conditii solicitarile de cornpresiune de la transonul superior 1a eel inferior se
transmit direct prin suprafata de contact, elementele de irnbinare avand rolul de
a asigura eontinuitatea rigiditatilor fata de cele doua axe ale sectiunii, sa
impiedice deplasarile unui element fata de altul ~i sa preia eventuale eforturi' de
Fig. 15.1. lrnbinare eu suruburi
intindere accidentale. In cazul ca nu se realizeaza contactul sigur Intre ccle doua
'"'T'T'----- -
suprafete de capat, elementele tmbinarii trcbuie sa fie capabile de a transmite
solicitarile din sectiune, inclusiv momentcle datorate unor excentricitati impuse
_,,_
constructiv, unor imperfectiuni initiale ~i deforrnatiilor de ordinul II.'
Imbinarile pot f executate cu suruburi (fig. 15.1) sau sudate (fig. 15.2) +
[15.l] [15.2]. +
In figurile IS.! a, b ~i c sunt aratate trei solutii constructive, pcntru cazu1 r T
cand inaltimile scctiunilor ccl or doua tronsoane de stalp sunt aceleasi. Solutia
15.1 a, cu eclise pe ambele fete ale stalpilor, are avantajul ca surnburile de prin-
~
+
dere lucreaza la dubla forfccare. Solutia 15.1 c, la care la tronsonul inferior a
fost sudata din atelier 0 placa ~i la care, dupa sudare, suprafata placii a fost pre-
lucrata mecanic prin frezare, are avantajul unci asezar! ~i fixari mai simple a tron-
sonului superior la montaj. - .____ -- - '--

Solutiile constructive prezcntate In Iigurile 15.1 d, C ~i f se rcfcra la cazul ® @

Fig. 15.2. 1mbinarc sudala
cand inaltimile sectiunilor celor dona tronsoane difera.
485
 Sunt necesare fururi cu care sa fie completate aceste diferente de Inaltime
a sectiunilor, sus ~i jos, In cazul imbinarii talpilor eu eclise pe ambele fete ale
talpii ~i numai sus, In cazul unor cclise exterioare. La, solutia 15.1 f all fest
Fig. 15.3. Schema de calcul
+
tt2
- r.-

prevazute placi sudate din atelier In capetele celor doua tronsoane ceea ce
simplified ~i mai mult asezarea ~i fixarea la montaj a tronsoanelor de stalpi. I ~
Suprafetele acestor placi dupa sudarea pe stalp, trebuie prelucrate mecanic L •
prin frezare pentru a Ii Inlaturatc dcformatiile care apar in urma sudurii ~i pentru
- ~ N - -
a asigura un contact perfect pe toata suprafata lntre cele doua suprafete ale - - + ~ + -
tmbinarii.
In figura 15.2 a, b ~i c sunt prezentate trei solutii constructive ale lmbinarii
de stalp in varianta sudata. Solutiile 15.2 a si 15.2 b, reprezinta lmbinari cap la
- ~ _! !_ $M -
cap, cu cusaturi In adancirne a celor dona tronsoane. Pentru mentinerea In pozitie - + + + -
fixa a celor doua tronsoane de sralp, la solutia 2 a au fost prevazute juguri cu
suruburi de montaj pe 0 parte ~i alta a stalpului, suruburi care se recupereaza +- ,+ ~

dupa executa:rea sudurilor, iar la solutia 2 b prinderea cu suruburi a unui profil

U asezat unilateral pe inima stalpului. Solutia 2 c se refera la cazul cand diferenta
- ~ i'l - f-

de inaltime intre sectiunile celor doua tronsoane, este mai mare ~i 0 cusatura in
h1
adancime intre cele doua talpi nu este posibila. Pe placa sudata si, prelucrata . I
mecanic in atelier pe tronsonul inferior, se sudeaza la santier cu cusaturi de colt
tronsonul superior, care are de asemenea fata frontala prelucrata mccanic. I
Prinderea provizorie se executa cu suruburi prin intermediul unei corniere sudata
- '--- .- '--

din atelier pe tronsonul superior. - Momentul de incovoiere din sectiune :

(15.3)
M,",tI' =M + N'e
se descompune In cuplul :
15.2. CALCULUL iMBINARll CU ~URUBURI
(15.4)

Din ca1culul static al structurii se cunosc valorile eforturilor sectionale M,

N, si V de la nivelul lmbinarii. Cele doua tronsoane cu sectiuni transversale cu 15.2.1. VERIFICAREA IMBlNARn TALPILOR
inaltimi diferite h, ~i h2. se aliniaza la fata exterioara (fig. 15.3). Diferenta de
inaltime h ,-h 2 se cornpleteaza cu 0 furura. a) Efortul maxim in eclisele de imbinare
Inima este imbinata cu cclise amplasate pe ambele fete, iar tal pile cu eclise
(15.5)
asezate numai In exterior.
- Forta axiala N se repartizeaza pe elementele eomponente ale sectiunii Sectiunea necesara a ecliselor Ali,,' rezulta :
tronsonului superior, proportional cu ariile sectiunilor respective, astfel :
(15.6)
A.
N.=N_JJJ_ (15.1)
/11 A
~i sectiunea bruta a ccliselor rezulta:
II
N /11' __ N __l.!!l_
rI
dAb
un e ta! = . Lf' (15.2) A"I' = Aile, + 2d· t, (15.7)

In ce privcste nurnarul suruburilor de prindere solicitate la forfecare sau

- Forta transversals V va Ii preluata In Intregime de inima, respectiv de cele presiune diarnetrala, daca la irnbiniirile Cll Iururi grosimea pachetului de pJatbande
doua eclise care acopera inimile celor doua tronsoane. t,> depaseste 0 treime din diametrul surubului , efortul capabiJ al surubului

486 487
 ,.
deterrninat conform (5.1) trebuie redus cu factorui I)p care se €ietel'm11i1a din Cele trei efecte, ti:nand seama evident §i de semnul fiecarui efort partial,
relatia : se cornpun Yntr-tll1 efort rezultat Frez .. care se ,compara eu efortul capabil al unui
9d ~t:lrub determinat eu relatia (12.1) respectiv (12.4).
~I' = gel + 3 , ell conditia ~::; 1 (15.8)
I' 2· O,9Afi . .I;",
Numarul supkrnenrar de suruburi care rezulta prin rcducerea ClI factorul ~p < 1,25
{ 2,50 C!'J.. cI . t . .I;,
- (15.13)
poate fi amplasat pe furura care se prelungesje dincolo de eclisa asa cum s-a
ararat In figura 15.3. 1,2l)

1n acest caz numerul necesar de suruburi rezulta din relatia :

N eel
n=p .. (15.9)
15.3. VERIFICARI{A IMBINARH SUl!)ATE
vkd

b) Porta transversala V adusa In centrul de grcutate aI imbinarii irumu

(fig. 15.4), se distribuie uniform pe cele n~uruburi eu care eclisele de acoperire
a imi;>inari,j sunt prinse de inima, rezultand 10 fiecare surub 0 [orta orizcntala : ImbinaTile sudate cap la cap, prezentate IN figurile 15.2 a ~i b, nu irnplica
alte veriJ'iGari, fiind de egalii rezistenta ou elemental eel mai slab din imbinare.
v Comui'fia este ca toate sudurile Safie executate ell patrundere cornpleta ~i cu
~=-;; (15.10)
resudarea didaeinilor ~i control ate eu mijloace perfectionate.
In plus, rnomentul V.e, da nastere In cele 11 suruburi la fcrtele F, a carer directie In cazul imbinari prezentata In figura 15.2 c, cusatarile de: colt atat ale
este perpendiculara pe raza 11, care uneste centrul de greutate al irnbinarii ell ta11"ilor cat ~i de pe inima, trebure sa aiba grosimi de ealcul a eel pujin egale ell
surubul respeetiv, iar marimeea fortelor F, rezulta din relatia : grosimile peretilor pe care sunt executate. '

V·e -,,-'-
I
".,,2 (15.11)

.
I '

15.4. PRINDEREA STALPOUJI DE B'LOCUL DE FUNDATIE

Aceste forte F; din fiecare surub pot fi descornpuse intr-o components
oriaontala Fiy = F; cos U ~i 0 componenta verticala F'iz = F; sin o:
- Din forta axiala N, forta care revine inimii N relatia (15.1) se jm

repartizeaza de asemenea uniform pe cele n suruburi, rezultand In fiecare surub Priuderea stalpului de blocul de fundatie po ate sa fie articulata sau
un efort vertical NN a carui valoare este : incastrata.

(15.l2)
N
N/n 15.4.1. PRINDERE ARTICULATA

F1 V12
tn cazul prinderii articulate a stalpului de fundatie, pfin plaea de baza a
N stalpului se transmits 0 fortil de cornpresiune axiala N ~i 0 forta orizontala H.
Placa de baza rrebue sa aiba o grosime corespunzatoare, care sa asigure
repartizarea uniforrna a eforturilor de cornpresiune din sHilp pe 0 suprai'ata de

-1---' -+ -+--''t-QI
.N
reazem, astfel ca sa nu fie depa'5ita rezistcnta.(; a stratului de mortar, care

~v ~--~~-----+--------~--~~~
fOrmea2ia rostui dintre placa de baza ~i blocul de fundatic.

y y
Rezistenta /i In stratul de mortar dintre plaea de baza ~i flll1datie nu trebuie
sa dcpa,~easca valoarea :

Fig. 15.4. fmbinare de inima Ii

. J
<
-
Q .•
I~i II,
I,.. r
.I u
I (15.14)

~88 489
sa depaseasca rezistenta stratului de mortar ./j. Portiunile In consola ale placii de dintre placa de baza ~i fundatic sau prin elemente speciale de tipul unor dopuri
baza c nu trebuie sa depaseasca valoarea : sudate pe rata inferioara a placi de baza, care patrund pe 0 anumita adancime In
blocul de fundatie (fig. 15.8).
I r T
5

J Lungimea de ancorare a surubului In blocul de beton se deterrnina din

c -= t
l3.1 . (15.20)
. V

j . Y,IIO conditia ca forta de adeziune a betonului de surub sa fie eel putin egala Cll efortul
In care: capabil la inti ndere al surubului . Se ajunge la 0 lungime de ancor are
L = 50 d.
I - cstc grosirnea placii de baza ;
;;. - este limita de curgere a otelului din care este executata placa de baza.
In Iunctie de c, care reprezinta deschiderea 111 consola a placii de baza 15.4.2. PRINDEREA INCASTRATA
(fig. 15.6 a), grosirnea t a placii de baza se poate determina din relatia (15.20).
Daca marginea placii de baza depasestc c (fig. 15.6 b), surplusul In latimea In sectiunea de prindere a stalpului de tundatie, In afara de forta axial a N
placii, hasurat In Iigura, va Ii neglijat, si
. forta
, transversals H, intervine si
, momentul de iucastrare M.
Placa de baza trebuie Sa fie prinsa de blocul de fundatie cu suruburi de Prindcrea stalpului de fundatic se realizeaza printr-o placa de baza, a carui
ancoraj inglobate In beton, cxeeutate din tije din otel rotund cu cioe (sau cu 0 grosime trebuie sa fie suficienta pentru a asigura repartizarea presiunilor pe
placa tip rondea) (fig. 15.7). Pentru transmiterca fortei orizontale transversale de betonul de fundatie, iar dirnensiunile L, lungimea ~i B latimea, placii de baza
la nivclul prinderii eu blocul de Iundatie, se poate conta pe rezistenta la forfecarc trebuie sa fie suficiente pentru ca, presiunea maxima pe beton sa nu depaseasca
a suruburilor de ancoraj, sau In cazul eforturilor transversale rnai mici pe frecarea valoarea adrnisa III functie de calitatea betonului de fundatie.
Daca valoarea raportului e = !:!....
N
este rnai midi decat L/6, inseamna eli
rezultanta celor doua solcitari cade In interiorul samburelui central si deci prin
placa de baza, pe toata suprafata ei, vor fi exercitate presiuni pe blocul de
fundatie.
Daca e > £16, numai pe 0 parte din suprafata placii de baza vor fi exercitate
presiuni asupra blocului de Iundatie. Cealalta parte a placii avand tendinta sa se
rid ice, sunt neccsare suruburi de ancoraj.

,-
Fig. IS.H. Prindere a stalpului
de blocul de fundatie
I

Pmin
Pmcx
• Fig. 15.9. Prinderc incastratii a stftlpllilli
Fig. 15.7. Prindcrca stalplilui de blocul de Iundatic de blocul de fundajie

192 493
 Pentru scctiunea de contact placa de baza-bloc de fundatie, adrnitand ca Fig. 15.10. Baza st£llplIIlIi - .--
sectiunea rarnane plana ~i dupa deforrnatie ~i considerand cele doua materiale,
otelul ~i beronul, eu calitati elastice identice, se pot determina tensiunile la
rnarginile placii (fig. 15.9) din relatiilc (15.21) ~i (15.22)
N 6M
I
maxp=--+- (15.21) 1 I
L· B BL2
~ II .N II
II II
. N ~M /'" ~M

cu condita ca max p s Fed.

mW]7 = --L·B --- B·L 2
(15.22)
_. \
I!
)(
II
II
I
Din prima ecuatie se poate explieita lungimea L. admitand cunoscuta,
latimea B tT Pm QX

sau B cu L cunoscut
Efortul In suruburile
momentelor scrisa pentru centrul de greutate al triunghiului presiunilor, punctul
s In figura 15.9 sa fie nul a :
(15.23) . Dad se considera baza stalpului Cll 0 rigiditate foarte mare in cornparatie
cu blocul de beton, suprafata de contact va rarnane plana ~i se va roti cu unghiul
~ (fig. 15.10). BlocuI de fundatie este considerat ca 0 bara din beton-arrnat
N 6M solicitata Ia cornprcsiune centrica ~i incovoicre, suruburile de ancoraj Iorrnand
B=-+-- (15.24)
LFcd [;2 F
. cd armatura [15.1], [15.3].
Inlocllind efectul ceIor doua solicitari M ~i N prin rezultanta N care
de ancoraj se calculeaza din conditia ca suma
actioneaza la distanta e = ~ fata de axa stalpului, punctul A In figura 15.11 ~i

X=
Pmax
L·l'max
+ Pmin
(15.25) -+
r=---
2
I x
3 (15.26)
I
y= L XC?
-"3- =~L. (15.27)
Din conditia: IN
I
(M)s = 0 (15.28)
c f.I
z e

l
rezulta : c h
T·y+N·r-M=O ([5.29) h-x
si
,
M - N· r
T= (15.30) T G'b
y

Accst calcuI simplificat nu tine scarna de clasticitatea difcrita a ceIor doua Eo

materiale. In plus, pozitia suruburilor de ancoraj este fixata constructiv si nu In
centrul de grcutate al diagramci tensiunilor ascendente (negative), asa cum' admite
relatia (15.27). Fig. 1:'.1 I. Diagrarna de prcsiuni ~i dcplasiiri

494 495
adrnitand ca presiunea placii de baza se repartizeaza pe lungimea x ~i ca la cu:
margine atingc valoarea Ob. vor putea sa fie scrise urmatoarele doua ecuatii :
(15.39)

Me; = 0 == N (a + z - h + 1)- T (11 - f) (15.31) rezulta :

I xB 1
MF = 0 = N (e + z) - 0h
8>; (
~ II - ~~.) . (15.32)
h
kl . N
= 4B II + 1 + k, N (2 e - c) J (15.40)

Valorile factorilor a, k, ~i k] sunt date dupa Fr. Bleich [15.3] In tabelcle

A treia ecuatie rezulta din conditia elastica ca suprafata de contact cu
15.1, 15.2 ~i 15.3.
unghiul ~ sa ramana plana.
Din figura 15.11 rezulta : Tahclul IS.1
Eh = ~ (15.33) 15
Co h=x a =
o
15 + ..Jl.
cu: °h

(15.34)
)
20() 40n 600 7()() XOO I OO()
~
rezulta :
15 0,529 0,360 0,273 0,243 0,220 (),158
°h = _ ..!!:._ x 20 0,600 0,428 0,333 0,300 0,273 (),2()()
cu: a=-h (15.35)
° 0 II t-« 25 0,652 0,484 ()~lX5 0,.149 0,319 023X
30 0,692 0,529 0,42X . 0,.191 0,360 0,273
sau 35 0,724 0,568 0,467 O,42X 0,396 0,304
a=_.:.:.I1_ (1536)
40 (),/50 Cl,600 0,50D 0,462 o ,42X (),333
45 0,771 0,6211 (),529 0,491 0,457 0,360
50 0,7X9 0,652 0,556 0,517 O,4X4 o .sss
55 0,804 0,674 0,579 0,541 0,508 0.407
Prin relatia (15.36) pozitia axei neutre este determinata ~i depinde de 60 0,X18 0,692 ().600 0,563 0,529 O,42X
raportul 00 / Ob.
In cazul unei placi de baza asezata nesimetric fata de axul stalpului, din
ecuatiile (15.31) ~j (15.32) vor putea fi determinate valorile necunoscutelor h ~i Tabclul 15.2
T. De la inceput trcbuie precizate urmatoarele valori : latimea placii B, distants 2
KI =
de la marginea placii pana in axa suruburilor c, distanta z din axa suruburilor de
ancoraj pana In axul stalpului. all - j) 0"
Cu accstc precizari cele doua necunoscute rezulta din:
200 40(J 600 70(} XOO I O()O
~
)

N (e + z) (e + z)
h= (15.37) . 15 (),306 n,421 0,538 0,597 O,(i54 O,X95
B B (J,2{)8
20 0,272 O,33X n,371 0,403 0,521
25 0,156 (),197 0,239 0,260 o,2X I 0,365
30 0.125 0,153 (),I X2 0,196 0.210 0,269
35 0.104 ().I 24 0,145 0,156 () .166 0,209
40 ().OX9 ().1 04 0,120 0,128 0,136 0,169
(15.38) 45 o,on 0,089 n, I112 O,IO~ O,IIS 0,140
50 0,069 O.07X (),088 o ,()93 (),099 (),119
55 o ,()62 0,070 O,07X O,O~2 o ,OX7 ().I03
60 o ,()56 0.063 0.069 ().073 0.077 ().09 I
Daca placa de baza este asezata simetric rata de axul stalpului (fig. 15.11)

496 32 - Cladiri lnaltc cu schcler din otcl 497

 Tabclul 15.3
Dad momentul de incastrare schimba de semn, vor trebui prevazute
_--I suruburi de ancoraj pe ambele parti ale placii de baza. In general dirnensiunile
K2
I _ .g_ placii de baza ~i a suruburilor de ancoraj se deterrnina pentru cazul care este
.)
apreciat 'ca eel mai defavorabil ~i eu aceste dimensiuni (L ~i B) se veri fica eel
de al doilea caz de incarcare ~i se determina numarul ~i dimensiunile suruburilor
~ , 200 400 600 700 HOO I 000 de ancoraj pentru aceasta situatie de incarcare.
Practie se procedeaza In modul urmator :
15 1214 1,136 1,100 1,088 1,079 1,056
20 1,250 1,167 1,125 1,111 I ,IOU 1,072 - Din cazul I de incarcare se determina Zl ~i hi (valoarea maxima).
25 1,277 1,191 1,147 1,131 1,119 I,OX6 - DIn cazul II de incarcare se deterrnina Z2 ~i h1.
3() I ,3()() 1.214 1,167 1,149 1,136 I ,I O()
35 1,317 1,233 1,185 1,167 1,152 1,113 Placa de baza va fi executata eu lungimea L = hi + Cl. suruburile de aneoraj
40 1,333 1,250 1,200 1,182 1,166 1,125 corespunzatoare cazului II vor fi dimensionate la un efort de intindere z2'h2 / hi
45 1,346 1,264 1,214 1,196 1,179 1,136 (cu h2 < hi)'
50 1,357 1,277 1,227 1,208 1,192 1,147
In STAS 10 I 08/0-78 se considers diagrama de presiuni triunghiulara
55 1,366 1,290 1,239 1,220 1,203 1,157
60 1,376 I ,30() 1,250 1,232 1,213 1,167
(fig. IS.13) ~i se scrie 0 ecuatie de proiectie pe verticala ~i 0 ecuatie de moment
L.M = 0, rata de pozitia suruburilor de aneoraj eu:
x = ufo (1S.43)
Valoarea parantezei din ecuatia (15.38) trebuie sa fie mai mare ca zero.
rezulta :
Cand e : z k2 < 1 inseamna ca nu exista eehilibru eu valoarea rezistentei 00

aleasa. Aceasta valoare va trebui redusa.

.
In general daca e +
h
z k2 < 1 inseamna c= 2 2
(lS.44)

ca e < (h-z) ~i deci punctul de aplicatie al fortei N eade pe placa de baza, In din:
acest caz se poate realiza echilibrul tara a fi necesare suruburi de ancoraj. I:Y= 0
Va trebui ca lungimea L a placii de baza.sa tie atata, Incat pozitia fortei N
sa corespunda cu centrul de greutate al diagramei de presiune (fig. IS.12). In T = C _ N = ex· 10 . h . Rc _ N (1S.45)
acest caz rezulta : 2
a,
X·
--'
2
B = N cu
2N
x ==--
Bah
(1S.41)
T
~i :
L=-+e+z+c
3
x
. (1S.42)
I
Chiar ~i In acest caz trebuie prevazute suruburi de ancoraj pentru circa 10%
din valoarca m entului de incastrare.
N
X/3

T Rc
c
Fig. 15.12. Conditii de cchilibru Fig. 15.13. Diagrama de presiuni dupa STAS

498 499
din: stalp ~j fundatie. Suruburile de ancoraj trebuie sa impiedice ridicarea placii de
(LM)r = 0 baza de pe Iundatie.
Suruburile de ancoraj pot sa fie inglobate In betonul de fundatie asa cum
(1S.46) s-a ararat 111 figura 15.7. Pentru a impicdica deplasarea lor In tirnpul betonarii
blocului de fundatie, §uruburil€ se leaga intre ele cu bare orizontalc ~i diagonale
daca sc noteaza : forrnand 0 carcass rigida.
In figura 15.14 sunt aratate trei solutii constructive privind suruburile de
(15.47) ancoraj inglobate in blocul de Iundatic. Suruburile transmit eforturile de intindere
blocului de fundatie prin rezistenta la adeziune dintrc otel §i beton.
ecuatia (1S. 46) devine: Pentru cele trei solutii constructive din figura. 15.14 eforturile care pot fi
transmise printr-un surub de lungimea L, dupa C.M. 74 sunt:

~r: =
c
a (1- £) 3
(15.46a) a) tija dreapta, lisa, cu diarnetrul d §i lungimea L (fig. lS.14 a)

rezultand : 7g(; ) d L
N = 0,1 ( 1 + 1000 ( elJ (15.49)
1+-
a= 1,5 -~2'2S - ,~ . (IS.48) a
c' in care:

gc - estc dozajul de ciment in beton 250 < gc. < 400 in kg/rrr'
In STAS 10108/0-78 In tabelul 37 sunt date valorile factorului a In functie
a - distanta cea mai mica a tijei rata de margine sau fata de alta tija
de r.,
paralela

15.4.2.1. Suruburile de ancoraj. Suruburile de ancoraj trebuie sa fie b) tija cu diametrul d avand 0 lungime dreapta L/ prelungita cu un cioc la
dimensionate laeforturile de intindere maxima care se dezvolta In suruburi 1800, de raza z §i mai departe eu 0 lungimc L2 de asemenea dreapta, cu corrditia
datorita efectului solicitarilor de calcul care actioneaza asupra prinderii dintre L/ :2: r :2: L2 (fig. l5.14 b)

N N (L) + 6,4 r + 3,5 4) (15.50)

d d d

c) tija dreapta, cu diametrul d ~i lungimea L, terrninata Cll 0 placa circulara

cu raza r §i de grosime suficienta (fig. IS.l4c)

I--
1-
-----
-----
'--
r-- -
-
-
N ~ 0,1 (I + ( "L" J ~~'Ir' (I- f)
I~~;I) 1+-
(15.51)
(/

~
~
daca L ~ a

-'-
a a tr"1rr-'L.
N ~ 0,1 (I ;I'~;)( J ~l~;r' (I- ~)
+ ,I ~I
1 +-
(15.52)

(I
1 . a
daca a <L
oalta solutio constructiva pcntru transrniterea cfortului de intindere din
® surubul de ancoraj la blocul de Iundatic este aceea de a realiza
a surubului prin intermcdiul unor picse inglobate In beton.
0 Iixare mecanica
Pentru montarea
Fig. 15.1-1. Suruburi de ancoraj

500 501
 Fig. 15.15. Suruburi de ancoraj

_[-]~
a

suruburilor sunt necesare canale verticale lasate In blocul de fundatie, care se

umplu ulterior cu mortar de eiment.
In cazul unor eforturi de intindere mai red use, surubul prevazut eu un cioc
este ancorat de un prom cornier inglobat In bloeul de fundatie (fig.15.15). Fortele
de intindere din suruburi sunt transmise blocului de fundatie prin presiunile pe
care elernenteleInglobate le transmit betonului. De exemplu pentru cazul
e.
®
aneorajului din figura 15.15:
(15.53)
Fig. 15.16. Suruburi de ancor.u
Profilul cornier considerat simplu rezernat pe desehiderea I se verifica la
incovoiere :
Nt ®
(J = 4W ~ f/YMO' (15.54)
v
In cazul unor eforturi mai mari ancorarea suruburilor se poate realiza prin 15.4.2.2. Phlca de baza ~ipiciorul stalpului. Prinderea directa .a stalp~~i
intermediul unei traverse exeeutate din doua profile U. Distanta dintre cele doua de placa de baza, In cazul unor forte axiale marl conduce la grosimi man ale placii.
profile trebuie sa fie cu 2-3 mm mai mare dedit diametrul surubului (fig. 15.16).
Ancorarea surubului fata de talpa inferioara a traversei se realizeaza prin caput
Exemplu numeric 15.1
surubului care trebuie sa aiba 0 latime suficienta pentru a realiza transmiterea
efortului de intindere ~i 0 grosime egala cu diametrul surubului pentru a face
Se considera un stflp central care preia efectul Inc~dirilor pe~~nente ~i
posibila trecerea surubului printre cele doua profile. La montaj surubul este rotit utile de pe 0 suprafata de 32,0 m2 intr-o cladire cu 25 etaje, forta axiala la baza
cu 90° ~i apoi strans puternic. Pentru a Inlatura rotirea surubului fata de traversa, .
stalpului atinge valoarea de cca 8 000 kN. 2 •• .. •
pe 0 parte ~i alta a capului surubului pe talpa inferioara a traversei sunt sudati Sectiunea stalpului HD - 400 -314 eu A = 400 cm ~l dimensiunile h =
tacheti notati eu t (fig. 15.16 a)
Capul surubului poate fi executat prin forjare ~i sudat de tija cilindrica prin
400 mm si b =
400 mm.
Cal~uJand din formula (15.19) rezistenta de calcul Jj pe stratul de mort~
procedeul cap-Ia-cap prin rezistenta, (fig. 15.16 b), sau poate sa fie realizat din
pentru un beton de fundatie CU!cd = 90 daN/c~2 cu ~~ ~ 2/3 ~i ~j = 1 rezulta:
doua placute sudate pc tija cilindrica, avand 0 grosime egala eu diametrul suru-
=
Jj 2/3.1.90 =
60 daN/cm2 ~i suprafata necesara a placii de baza:
bului ~i 0 latime suficicnta care sa asigure prin contactul cu traversa inglobata,
transmiterea efortului din surub la fundatie. A
JI
= 800000
60
= 13.333 em",
Lungimea placutclor trebuie sa fie suficienta penrru ca sudurile de prindcrc
sii rezisto la efortul din surubul de ancoraj. adica 0 placa de forma patrata cu L =B= 120 cm.

502 503
 Fig. 15.17. Exemplu numeric

+ + t t ,.I
I' ,I
u
II
u

u
VI + I +
.-
~c C
'I
tf ®
Plasand pe placa cu dirnensiunile 120 X 120 sectiunea stalpului (Jig. 15.17)

f
rezulta distantc marginalc c dupa arnbele directii c = 40 ern.
Cu accasta deschidere In consola, pentru 0 fa~ie ell b = 1 em, se obtinc
valoarea mornentului Mild

Mild = 60
402
2 = 48000 daN em
-t

+
,
r.-

+
CD '-;,]",~",[1.l~
~i din relatia (15.19) grosirnca placii de baza l
®
t =
4l:!()()() x 6
2200
= 11,4 em ales 12,0 cm . fN ----.. ,
c
r+ Pm ax

Distanta c = 40 cm dcterrninara eonstruetiv este inferioara fa~a de valoarea CD d

Fig. 15.18. Piciorul stiilpului incastrat
maxima adrnisa din rclatia (15.20)

c
= 12 Lr 3X60J
220U
T.5 = 4?zcm . In placa de baza peste tensiunilc norrnale (J se suprapun tensiunile din
incarcarea directs a placii cu presiunile pe care plaea Ie exercita asupra fundatici,
In vedcrea reduccrii grosirnii placii de baza 0 solutie constructiva este aceca Valoarea tensiunilor din incarcarea directs a placii de baza depind de modul de
de a dezvolta baza stalpului prin introducerea unor traverse care sa lege stalpul rezemare a difcritelor portiuni In care este i'mpaI1ita plaea prin elementele de
de plaea de bazii (fig. 15.18). In sectiunea cea mai solicitata I - I momentul de rigidizare. Pentru 0 ra~ie ell 0 Hitime de 1 em in functie de conditiile de rezemarc
incovoierc este: momentele de incovoicrc unitare, mild au urrnatoarele valori :
d
M1_1 = C"2 (15.55) - portiuni ale placii in consola

111 care acoperitor rezultanta presiuuilor este : (15.58)

C =P lllllX' ·d. B (1.5.56) - portiune a panoului rezernara pe cele patru margiui (fig. 15.19 a)
Momentul M,_, va fi prcluat de scctiunea compusa Iorrnata din placa de
(15.59)
baza ~i celc doua traverse U (fig. 15.18 d). In punctele extreme ale scctiunii
tcnsiunile normale din incovoiere vor f : - portiunc a panoului Incastrata pc cele patru margini (fig. J5.19 b)
M, =
al =- /"
z
1
(i5.57)
/1/("lId (J.., -pa-b (15.60)
(L5.61)
504 505
 Exemplu numeric 15.2

.... me
..Q .... me

ms
..Q
Sa se dimensioneze stalpul ~i prinderea lui de fundatie In conditiile
urmatoarelor date
Q Q Forta axiala N = 5 000 kN
Momentul de incastrare ~)I = 220 kNm
Lungimea de flambaj 3,60 m
Beton de fundatie B. 200 eu ,I;·tI = 90 daN/em:!

1. Dimensionarea stalpului
Q Q Se alege profilul HD 310 x 283 (tabela A 7) eu:
Fig. 15.19. Portiuni ale pliicii de bazii ClI diferite conditii de rezernare:
a - Rezernare liberii pe ccle patru margini: b - Rezernare Iiberd pe trei margini:
It = 365 mm, B = 322 mm, Ai" = 174,8 crrr'
c - Rezemare incaslrdlii pe cele patru margini; d - Rezernare incaSlrdla pc trei
margini
A = 360 ern"; W,JI), = 5092 em); iz = 8,25

Valorile coeficientilor a, al ~i a2 sunt date III tabelul 15.4

h/b = 365/322 < 1,2 sectiunea se mcadreaza In eurba de flambaj c
360 - 43,6
A.= = 8,25 = 43,6 A.; = 93,9 = 0,46 xI: = 0,865
Tabclul 15.4

alb 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1,25 1,50 500000 2200000 = 1606 + 432 = 2038 daN/em2 < 2400/11.
0,865.360 + 5092 '
a 0,006 0,010 0,016 0,026 0,040 0,045 0,050 0,054 Prinderea stalpului de travers a
al 0,004 0,006 0,008 0,012 0,018 0,022 0,Q25 0,024
- Prinderea stalpilor
a2 0,008 0,012 0,018 0,028 0,042 0,050 0,054 0,050
Efortul eare revine unei talpi
- portiuni ale panoului rezemate pe trei laturi (fig. 15.19 c) 5000 360 - 174,8 220
NI = -. 2 360
+ 0,36 - O,O+l = 1286 kN.
mcRd = ~'P'a'b (15.62)
- portiuni ale panoului incastrate pe trei laturi (fig. 15.19 d)
Efortul eapabil a patru suduri de colt eu: a = 0,7 em ~i I = 32 em cu
.(,,113 36/13
mcRd = ~I'p'a'b (15.63) f. - --
~'YNM
\111'
-
-
- O,ll x 1,25
= 20,78 kN/em2

msRcI = ~2'P'a'b (15.64) rezulta:

mRRd = ~3'P'a'b (15.65) F",RtI = 4 x 0,7 x 32 x 20,78 = 1 862 kN > 1 286 kN
Valorile coeficientilor ~, ~t. ~2 ~i ~3 sunt date III tabelul 15.5.
Capul stalpului fiind preluerat meeanic prin frezare frontala, eontaetul intre
Tabelul155 inima profilului ~i plaea de baza este asigurat si deei prinderea inirnii de placa
de baza se va exeeuta eu cusaturi de col! ell a 5 mm =
b/a 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0
2. Placa de baza
~ 0,Q3 0,055 0,D75 0,095 0,115 0,120 0,125 0,126 0,125 0,120
Acceptand, pentru latimea placii de baza B = 60 em, din relatia (17. 23)
b/a 0,6 0,8 1,0 1,25 1,50 1,75 2,0 2,5 3,0 3,5 lungimea rezulta
~I

~2

~J
0,03
0,05
0,03
0,Q4
0,065
0,045
0,05
0,08
0,55
0,058
0,100
0,070
0,062
0,115
0,080
0,065
0,130
0,09.0
0,060
0,138
0,100
0,055
0,140
0,115
-
0,130
0,118
-
0,115
0,0113 L=2ox6ox90+
5()()OOO (50()()O()
2x60x90
J + 6 x 22()OOO()
60x90
= 114 em.

507
 Presiunilc la cele doua margini ale placii din relatiile (15.21) ~i (15. 22) Momentul In scctiunea r- I
rezulta :
~92
5()(}(){)O + 6 x 22()(JO(JO = 73 + 16,9 = 89,9 daN! em 2 M = 60 x 89,9 _.)_ = 4102137 daNcm
max p = 60 x 114 60 x 1142 2

0:, -- 41()2137 ?9?7

6()X73 . -,-
- 1972 da'N !em 2 < 2400/1,1.
-
minp= 73,0 - 16,9 = 56,1 daN!em:!
Deci prcsiune pc toata suprafata placii de baza, suruburi de ancoraj numai Plaea de baza cste incastrata pc trei margini ~i libera pc marginea a
de montaj. (fig. 15.19 d)
Pentru plaea de baza se alege grosirnea tp 60 mm. = a = 32,2 em ~i b = 39 em
Traverscle de legatura a stalpului eu plaea de baza se aleg 2 U 32
(fig. 15.20). Valoarea raportului b/a = 39/32,2 = 1,21
A cos
2 Din tabelul 15.5 rezulta :
2 U 32 151,60 21740 BJ=0,058; B~=O,llO; B3=0,070;
Placa de baza 60 x 6 360,00 130595 cu aceste valori ale coeficientilor B se obtinc :
151.6 x 19 511,60 152325
e = ---- = 5,63 em m,RtI = 0,058 x 89,9 x 32,2 x 39 = 6 548 daN/em
511,6 511,6 X 13,37:! -91452
60X73 I11slld = 0,110 x 89,9 x 32,2 x 39 = 12 419 daN/cm

r I11klld = 0,070 x 89,9 x 32,2 x 39 = 8 685 daN/em

Pe marginea libera rezulta :

0=
654X x 6
I X 62 = 1091 daN!em2
I pe marginca lncastrata a
4102137 X6X5 x 6
0= 60X73 x 8,63 + I x 62 . = 581 + 1447 = 2028 dabl/cm? < 2400/1.,l.
pe marginea incastrata b
12419 x 6
0= 1 X 6.2 = 2070 daN/em2 < 2400/1,J .
Dad placa ar Ii rezernata pe contur, momentul maxim apare la mijlocul
latirnii liberc, eu bla = 1,2 rezulta B = 0,12

!
m"Rtl = 0,120 x 89,9 x 32,2 x 39 = 13 547 daN/cm
~i tensiunea maxima 10 placa de baza
13547 x X
;6,1
~'Il" = I X 62 = 2258 daN/cm2 > 2400/1,1.
- marginca In consola, sectiunea II - II, eu c = 13 em

meR"= 89,9 x 1~2 = 7596 daN em

Fig. 15.20. Travcrsa de Icgatllra a s{ii1plIllIi cu placa de baza grosimea 6 + 1,75 = 7,75 em
7596 x 6
0=
7,762
= 759 dal-l/cm? < 240011,.1.

508
 15.5. NODURI ALE CONTRAVANTUIRILOR VERTICALE
Fig. 15.22. Schema stillplIllIi contravantuit

15.5.1. NODUL CONTRAV ANTUIRILOR VERTICALE

LA BAZA ST ALPULUI

c o
Yn figura 15.21 sunt prezentate doua solutii constructive privind nodul
contravantuirii verticale de la baza stalpului.
La solutia 15.21 a prinderea diagonalelor executate din doua profile
laminate U sau cornier se realizeaza cu doua gusee verticale asezate In planele
celor doua talpi ale profilului dublu T care forrneaza sectiunea stalpului.
Aceste gusee pot fi sudate direct de talpile profilului dublu T, sau asa cum
este ararat In solutia a, gusecle sunt sudate de 0 placa transversala care este In A B
acelasi timp un element de rigidizare a placii de baza.
Sectiunea diagonalei fermata din doua profile distantate are avantajul unei
rigiditati mari avand In vedcrc fJambajul In afara de planul contravantuirii. Pentru

+ + + .+
,
I I
- 1--. I

I
_l
-+J -.-
...

~
-_.-j
-l

-:I"
-

- _J
I

+ + +-
II
II
® ® II
II
Fig. 15.21. Prindcrea contravantuirii la baza stillplIlui .1 Fig. 15.23. Noduri de stiilp

511
 CAPITOLUL 16

PR.tNDEREA R.tGlA-S'r ALP

16.1. GENERALIT ATI

10 capitolul 6 s-a aratat ca metodele utilizate pentru analiza globala a

structurii multietajate trebuie sa fie In concordanta cu modul de comportarc al
prinderii dintre rigle ~i stalpi. In tabelul 6.1 a fest prczentata aceasta dependcnta
dintre metodele de calcul elastic sau plastic al structurii ~i tipul prinderilor
rigla-stalp, caracterizate prin conditii de rezistenta, rigiditate la rotirc ~i capacitate
de rotire.
Fiecare tip de prindere prezinta 0 oarecarc deformabilitate care poate sa fie
caracterizata printr-o diagrama moment-rotire. In figura 16.1 sunt prezentate
Fig. 15.24. Noduri de grindii longirudinala
rclatiile moment-retire pentru sase tipuri de prinderi rigla-stalp, frecvent folosite
la proiectarea cladirilor multietajatc cu structura din otel. A~a cum rezulta din
a avea rigiditati sensibil egale fata de cele doua axe principale ale sectiunii
analiza celor sase curbe M - 4> cornportarea nu este liniara. Cu scopul de a
transversale, se pot introduce In sistemul contravantuir ii bare secundare
simplifica analiza globala a structurii, se poate considera 0 comportare liniara a
(fig. 15.22). Solutia are Insa dezavantajul unei latimi mari a contr~vantu!rii.
rigiditatii la rotire Sf ::;i un nivel maxim de rezistenta Mild, momcntul capabil de
La solutia constructiva prezentata In figura 15.21 b cele doua prof tie care
calcul la incovoiere (fig. 16.2).
formeaza sectiunea diagonalei sunt apropiate la grosimea guseului. Guseul con-
Prinderile rigla-sralp pot fi ciasificate din mai multe puncte de vedere astfel:
travantuirii este centrat si sudat pe inima profilului stalpului, prinderea Iiind comple-
tara cu un element vertical sudat pc inima stalpului pe ccalalta parte a sectiunii. a) din punct de vedere al rigiditatii la rotire prinderile rlgfa-stalp sunt
Atat guseul de prindere al diagonalei, elementul vertical opus guseului, precum clasificate In :
~i alte elemente prevazute In planul vertical al celor doua talpi ale sectiunii stal- - prioderi articulate
pului sunt rigidizari ale placii de baza. - prinderi rigide
Suruburile de ancoraj pot fi plasatc direct pe placa de baza In cazul unor - prinderi sernirigide
eforturi de intindere reduse. b) din punct de vedere al efortului capabil de calcul prinderile rigla-stalp
Noduri intermediarc ale contravantuiri vcrticale sunt aratate In Iigura 15. 23, y

sunt clasificarc In:

pentru cazul cand stalpul cste un stalp central ~i In figura IS. 24 cand stalpul - prinderi articulate
cstc un stalp marginal. Pentru ambele situatii contravantuirile pot fi executate CLl - prindcri de rczistenta cornplcta
un pcrete sau eu doi percti. - prindcri de rczistenta partiala
c) din punct de vedcre al rnodului de exccutic prinderile rigla-stalp sunt
clasificate In :
- prinderi sudate
- prindcri Cll suruburi

33 - Cladiri Imille ell schelct din otel 513

512
 d) din punct de vcdere constructiv noduI rigla-stalp poate sa fie rigidizat ,
puternic rigidizat, sau ncrigidizat. tn Iigura 16.3 sunt aratate trei tipuri de prinderi
In cele trei variante.
Pentru limitarea deforrnatiilor prinderii din efectul solicitarilor M, N ~i V
transmise de rigHi In nod, elcmcntele susceptibile de a suferi deformatii locale
- mari au fost rigidizate asa cum rezulta din solutiile constructive prezentate In
- figura 16.3.
Astfel:
M
- deforrnatiile ralpii stalpului sunt impiedicate sa se produca prin placilc
orizontale sudate pe inirna ~i de talpile stalpului ~i asezate la nivelul celor doua
talpi ale riglei. Prin aceste placi sunt preluate efectele eel or doua forte orizontale
~\! In care poate fi descompus momentul de incastrare al riglei, N,,, = M I hr.
- transforrnarea In paralelograme a panoului inimii stalpului din regiunca
nodului sub actiunea cuplului de forte N.4! ~i a reactiunii V a riglci, este
_0 irnpiedicata sa se produca prin sudarea pe inima ~i de talpile stalpului a
rigidizarilor inclinate ;
- executarea placilor de capat cu grosirni suficient de mari pentru a fi
limitate deforrnatiile locale din actiunea rnomentului de incastrare ~i a fortci

r--

'~llJ:L M
+
~

I I I I I
Fig. 16.1. Curbele moment-r!re
&OJ
Z I:==:::::jl I I
r---- ,-- .---

,C(
t-

M ~
ell
J
.,
I

I
I •

M
I.:J
0::1
I JI I
I I I
t J
I
I==:!:::====:=I r

Fig. 16.2. Liniarizarea curbei rnomcnt-roriro Fig. 16.3. Solujii constructive de rigidizare a nodului

514
515
 Q) Zona jv
7nt j-n-s c!-::--i+--.

- -.r NH NH I
-
a.
- ...

~~I
-
a.
7'i.
+ E I
GI
+ J
e I

Fig. 16.4. Nod rigidizat

axiaJe din rigla. Pentru rcducerea efectului momentului de incastrarc placile de ® ~-'
capat pot fi prelungite deasupra nivelului rigJei ~i prinse In nod, suplimentar, eu
un rand de suruburi.
Fig. 16.5. Prindere articulata
In cazul prinderilor rigHi-sUlIp nerigidizate sub actiunea momentului de
incastrare transmis in nod de rigla cadrului, III regiunea nodului apar cole trei
La solutia 16.5 b prindcrca articulata a riglei se realizeaza prin interrnediul
zone eritice (fig. 16.4), care deterrnina valoarea efortului capabiJ de caleul al
unei placi sudata pe talpa stalpului. De aceasta placa, unilaterala, se prinde cu
prinderii.
suruburi inima riglei.

16.2. PRINDERI ARTICULATE 16.2.1 VERlFICAREA PRlNDERII CU DOUA CORNIERE (fig. 16.5 a)

Se considera prinderea realizata eu II suruburi pe inima riglei ~i 2 11 suruburi

Prinderile articulate trebuie sa asigure transmiterea solicitarilor de calcul de pe talpa stalpului. Distantele p intre suruburi sunt identiee. Suruburile de pe inima
la rigla la stalp ~i sa permita rotiri ale nodului tara ca sa se dezvolte momente riglei lucreaza cu doua sectiuni de forfecare, iar cele cie pe talpa stalpului eu 0
de incovoiere care sa influenteze defavorabil elementele structurii. singura sectiune de forfeeare.
o prindere rigla-stalp poate fi considerata articulata daca rigiditatea la rotire Suruburile care prind cele doua corniere de inima riglei trebuie sa preia :
Sj, bazata pe 0 curba rnornent-rotirc reprezentand comportarea reala anticipata,
- din reactiunea V, 0 forta verticala :
satisface conditia :
II
(16.1) N=- (16.2)
v 11

In care:
- din mornentul M = V . C, 0 forta orizontala NH, care are valoarea maxima
S, - este secanta la curba M - <I> (fig. 16.2); In surubul eel mai departat de axa riglei
h- este momentul de inertie al riglei;
L" - deschidcrca riglei. N" = ~: f (16.3)
I
Solutii .constructivc de rcalizare a prinderii articulate rigla-stalp sunt aratate
111 care:
In figura 16.5.
hi - este distants intrc suruburile extreme; .
La solutia 16.5 a prinderca riglei In nod se realizeaza cu doua cornicre
prinse cu suruburi de inima riglci ~i de talpa sectiunii transversale a stalpului.
j - lin coeficient care, In tunctic de numarul suruburilor. are valonlc date
In tabelul 16.1.
516 517
 Tabelul 16.1 Exemplu numeric 16.1
n 2 3 4 5 Sa se verificc prinderea articulata a riglci de stalpul cadrului din figura 165 a.
Date ale problemei :
.r 1,0 in 0,9 O,R
Rigla 1 36 eu I,. = 13 rnm
Stalpul lHE-A-400 eu If = 19 mm
In surubul eel mai solicitat rezulta un efort reznltant . Corniere de prindere 2 x 100 x 100 x 10, C = W = 55 mm
Suruburi M 20, grupa de cali tate 4,6, eu p, = 100 mm ~i e, = 50 mm
N,.~z = ~N~ + N71 (16.4)
Reactiunea riglci din incarcarea totala de calcul
care trebuie eomparat cu cea mai mica valoare dintre efortlll capabil de calcul VSRd = 240 kN
la dubla forfccare ~i efortul capabil la presiune diametrala, cu [IV grosimea inimii Rezolvare:
riglei ~i care rczulta din tabelul 12.1. M = V-c = 240 x 5,5 = 1320 kNcm
Suruburile care prin? cornierele de talpa stalpului trebuie verificate la N = M f = 1320 . 1 = 66 kN
simpla forfccare, respectiv la presiune diarnetrala la un efort If hi 2 x III

N =~ = 240 = 80 kN
N=~ (16.5) v 11 3
" 211
2
~i care se cornpara Cll eforturile capabile de calcul F"l1d respectiv FiJII" din tabelul 12.1.
N/,I!= = ~662 + 80 = ~OO kN.
Efortul capabil de calcui, la dubla forfeeare, a unui surub M 20 din relatia.
4.6.12.1 si tab. 12.1.

16.2.2. CAZUL PRINDERII RIGLEI CU 0 PLACA SUDATA DE TALPA F VIIcJ = 0,6 x 3,14 x 40 = 120.6 kN> 100 kN.
1,25
STAlPULUI (fig. 16.5 b)
Efortui capabil de calcul la presiune diamctrala a unui surub M 20, din
relatia 12.4 ~i tab. 12.1, eu tw =13 mm rezulta :
Cele 11 suruburi cafe fixeaza rigla de placa sudata sunt solicitate ca ~i In
..l _~
3dn - 3 x 2,1
= 082'
.,.
..!!.L J..
3d(} 4
= __ 10_
3 x 2,1
J.. = 040
4 '
cazul prinderii eu corniere la un efort rezultant care se obtine din (16.4) ~i care
trebuie comparat Cll efortul capabil de calcui la simpla forfecare ~i efortul capabil
de calcul la presiune diametrala (tabelul 12.1).
.f;,h = 40 = 1 11
.f., 36 •
Prinderea placii de talpa stalpului se poate face eu doua sud uri de colt sau deci : a = 0,40
Cll 0 sudura In adancime. = 2,5 x n,4o x 3,14 x 40 = 1005 kN == 100 leN
F"lIti 1,25 '
In cazul solutiei cu doua suduri de colt lungimea de caicul a Iiecarci suduri
se va lua cgala eu lungirnea placii Ip, craterele finale fiind eliminate prin legarea presiunea diamctrala verificata cu relatia (12.7 ) din tabelul 12.3, pentru e, =
celor doua cusaturi prin suduri pe grosimea placii. / = SO rnrn =
2,5'd, ~ip,=100 mm 5 d =
Conditia de verificare a rezistentei va fi : Fhl1t1 = 1,5 x d x t; xf" = 1,5 x 2,0 x 1,3 x 40 = 156 kN > 100 kN
II (16.6) Verificarca prinderii de stalp Cll 6 M 20 - calitatea 4. 6.
--<F
21 -u - Jl'Rti
P
In care: F
v.'ll
= 24()
6
= 40 0 kN
'

a - este grosirnea de calcul a sudurii de colt; 0,6 x 3,14 x 40

FWl1d - efortul capabil de calcul la forfecare din relatia 12.13.
F"",tI, = I?-
,-)
= 60,3 kN > 40 kN.
 In cazul solutiei de prinderc cu 0 placa sudata pe talpa stalpului rezulta : ri:,t. 16A Prindere rigidii
Efortul In surubul cel mai solicirat ca si In solutia antcrioara ell placi de caput suprainaltate

N,'I!Z = 100 kN.

Efortul capabil de calcul la simpla forfecare cu M.20 calitatea 8.8

0,6 x 3,14 x HO
F.'lId = 1,25 = 120,6 kN > 100 kN.

la presiune diametrala ca ~i In cazul precedent cu (II' > f",)

F"Rd = 100,5 kN = 100 kN.

Prinderea placii de talpa stalpului

f
4- -+
= ! -+ + 1 60

-+ -qr
cu : a= 0,5 em, II' 30 ern ~i /"'",' din (12.14)

j.vwd -- () .8
lUI _ 7309 kN/ cm 2
x I ,_)
?- - - ,

~l "
I -$- .qr
FWlld = 2 x 0,5 x 30 x 23,09 = 692,07 kN » 240 kN.

Fig. 16.7. Prindre rigid1i ell placi de capar pe '1naltimea riglci

16.3. I'RINDERI RIGIDE

16.3.1. PRINDERE RIGLA-STALP CU PLACA DE CAPAT $1 SURUBURI

Asa cum s-a aratat In paragraful 6.1.1.9 ipoteze de calcul, prindcrile rigide
In cazul prinderii de rigHi a placii de capat cu cusaturi de colt, dimen.s~~mea
trebuie sa fie astfel alcatuite ~i calculate Incat deforrnatiile lor nu influenteze sa '<,
de calcul de a a cusaturilor de colt trebuie sa satisfaca urrnatoarele conditii :
repartizarea solicitarilor In structura ~i nici deplasarile de ansarnblu ale structurii. I
Dad mornentul capabil de calcul MRd al Imbinarii rigidc depaseste eu 20% - pentru prindcrca inimii de plaea de capat :
mornentul capabil al riglei prinsa In nod, nu mai este necesara verificarea (16.7)
2a;llf"". ;:::II/,iy
capacitatii de rotire a prinderii.
Solutii constructive de prindcri rigide rigla-stalp, ell placa de capat sunt - pentru prindcrea talpilor de placa de capat:
aratarc in figurile 16.6 si 16.7. Placilc de capat pot fi exccutate Cll supratnaltare, a.tb + 2b,)/,.w;::: b{/~' ( 16.8)
prindcrea fiind completata ~i cu un rand de suruburi extcrioare (fig. 16.6), sau In care:
.eu 0 placa de capat pe Inaltimea riglei (fig. 16.7) OJ - este arosimea de calcul a sudurilor de colt la prindcrea inimii;
La ambcle solutii constructive prinderea de rigla a placii de capat poatc Ii a, - cste irosimca de calcul a sudurilor de colt la prinderea talpilor;
executata cu cusaturi de colt sau cu cusaturi In adancimc cu penetratie completa b, - sunt lungirnile cclor doua sud uri pe rata interioara a talpilor;
aHit la cele doua tal pi cat ~i la inima riglei. '/;.,. - este rezistcnta la Iorfecare a sudurii de colt, cu rclatia (12.14)

520 52
 Prinderea riglclor de stalpi prin intermediul unor placi sudate din atelier la obtinut prin Impartirea efortului total fa nurnarul suruburilor, trebuie sa verifice
capetclc fiecarei rigle precum ~i prinderea riglelor In noduri de stalpi, eu suruburi conditia :
pasuitc sau de inalta rezistenta, prezinta simplificari ale exccutiei ~i mai ales a F ::; 375 e!!... PI (16.9)
operatiilor de montaj. In plus, solutia implies tolerante foarte mici In privinta c p[ + d
In care:
lungimii totale ale riglelor, 0 perfecta perpendicularitate a placilor de capat fata
de axa logitudinala a rigJelor precum ~i suprafete perfect plane atat ale placilor e - este grosimea in mm a placii de capat;
c - este distanta In mm din axa surubului pana la inceputul conjeului sau
de capat cat ~i ale talpilor stfilpilor. Imprecizii de executie sunt imposibil de
la marginea cordonului de sudura;
remediat pe santicr.
d - cste distanta In mm din axa surubului pana la rata inirnii riglei;
Prinderile rigla-stalp rigidizate pot fi considerate di au capacitatea de rotire
PI - este distanta In mm intre axele suruburilor, rnasurata paralel cu inima.
corespunzatoare pentru 0 analiza plastica a structurii In urrnatoarele situatii :
Relatia (16.9) este preluata ~i in norma franceza pentru constructii metal ice
- dad prindcrea cste rigidizata atat In zona de intindere, cal ~i In cea C.M. - 66, art. 4.03.
cornprimata; Plecand de la relatia (16.9) ~i adaptand-o la diferitelc pozitii pe care
- dad prinderea este rigidizata nurnai in zona de tractiune; suruburile de prindere 0 au In cazul unei placi de capat ell suprainaltare, adica
- In cazul d1 prinderea este rigidizata In zona comprimata dar nu ~i In eea cu 0 pereche de suruburi exterioare (fig. 16.9), Dclesques a stabilit formulc
solicitata la intindere dar cu conditia ca rezistcnta la momcntul de privind rezistenta placii de capat In dreptul fiecarui surub de prindere [16.1J.
incovoiere sa nu fie determinata de efortul capabil de calcuI la Iorfecare. a. Suruburile exterioare. Suruburile exterioare E, plasate pc placa de capat In
afara sectiunii riglei, sunt exaet In situatia celor din Figura 16.8 ~i dcci In dreptul
Capacitatea de rotire poate Ii calculata cu relatia <Pctl = 0,025 . hJhh
fiecarui surub, pentru rezistenta placii de capat se poate admite rclatia (16.10)
16.3.1.1. Calculul prinderii rigide eu placa de capat ~i suruburi de til; n
F = 375 e _. 2 (16.10)
inalta rezistenta, Metoda de calcul se bazeaza pe constatarea experimentala ca eli 1'2 + £I" .
placa de capat supusa la forte perpendiculare pe planul ei prin suruburile de Distantele dE, c£ ~iP2 rezulta din figura 16.9
prindcre, are deforrnatii care sunt cu atat mai mari cu cat punctele In care aceste
forte actioneaza sunt mai departate de inima ~i tal pile grinzii de care placa este
sudata, cele doua elemente fiind solidarizari ale placii. Mai mult s-a constatat ca
deforrnatiile placii datorita efectului de parghie face sa creasca efortul axial In
uncle suruburi peste eel detcrrninat de morncntul de incastrare al riglei. a
Pc baza a 171 de incercari efectuate In cadrul CECBT In intervaluI
1955-1960 pc epruvete de tipul eelor din Iigura 16.8 s-a stabilit cii efortul w
ponderat F, exprirnar In daN, care actioneaza pe fiecare clement al prinderii ~l

Pig. 16.9. Rczisrcnta pliicii de CClpiit la

Fig. 16.X. Epruvcta pcntru inccrcarc experirnentala difcritc nivcluri

522
 c) rezistenta local a a talpii stalpului deterrninata 10 acelasi mod ca ~i re-
b. Suruburile A din coltul inima-talpa. Suruburile plasate imediat sub talpa
zistenta placii de capat. '
riglei sunt situate intr-o regiune In care placa de capat este puternic rigidizara
A~a cum s-a aratat dcterminarea momcntului capabil al prinderii cste de rapt
prin sudurile care 0 leaga de inima ~i talpa riglei. In cazul cand plaea de capat
o metoda de verificare. Sunt necesare precizari privind grosimea placii de capat,
este prelungita ~i deasupra riglei ~i cste prinsa eu 0 pereche de suruburi extcrioare
calitatea, diarnctrul ~i distributia suruburilor de prindere.
se poate acccpta eli placa dc capat cstc Incastrata in talpa ~i inima riglei ~i deci
In lucrarea [16] se recornanda urmatoarea metoda de predirnensionare:
rezistenta In drcptul fiecarui surub cstc cgala cu suma celor doua cfecte de
rezernare (1) In functie de inalrimea riglei sc apreciaza numarul suruburilor care pot
fi plasate pe un ~ir vertical, pe 0 parte ~i alta a inimii lntre talpile riglei.
F = 375 e d.....!l...
(c
+ d )
...L . (16.11)
tl
Co<
(2) In functie de valoarea mornentului M sc determina efortul In cele doua
rn cazul cand plaea de capat nll este prelungita deasupra talpii riglei (fig. 16.7) suruburi, cele mai solicitate, situate In coltul interior dinrre talpa intinsa
rigiditatea placii de capat este pe jurnatatc fa{a de cazul cu placa suprainaltata, ~i inirna, considerand ea brat de parghie 0,9 (/7 - 2lJ).
deoarece dupa accasta directie plaea de capat este prinsa unilateral de talpa riglei.
F = aM (16.16)
Rezistcnta In dreptul fiecarui surub rezulta din (16.12) 2 x 0,9 (II - 21r) .

(dc d)
F = 375 e .....!l... + _s . (16.12)
Coeficientul a. In Iunctie de cele doua dispozitii eu sau suruburi [ara
(/
2c S exterioare (fig. 16.10) rezulta din urmatoarelc Iorrnule :
- pentru prinderi cu placa de capat prclungita deasupra talpii intinse:
c. In regiunca centrala a prinderii, placa de capat se afla din nou In situatia
9,2 + 11
placii din Iigura 16.8 ~i deci rezistenta In dreptul fiecarui surub rezulta din relatia: 0.= (16.17)
~ + 411
d p
F = 375 e .....!l...
ttl
I
PI + dtl
(16.13) - pentru prindere cu placa de capat pe Inaltimea riglei.
3::< + 1/
0.= (16.18)
Daca prinderea rigla-stalp este solicitata la un moment de incastrare M, 20 + 10 11 .

efeetul acestui moment este echilibrat printr-o compresiune, a carci rezultanta se In tabelele din figura 16.10 sunt date valorile coeficientului a. pentru cele
considers ca este situata la nivelul superior al talpii comprimate ~i prin forte de doua solutii constructive.
Inrindcre concentrate in suruburile dc prindere din regiunea talpii lntiuse dar ~i
prin suruburile rcpartizate pe 0 parte ~i alta a inimii. (3) in functie de efortul F deterrninat In suruburile cele mai solicitate din
Prinderca fiind solicitata ~i la forfecare din reactiunea vertical a a riglei, relatia 16.16 se stabileste diametrul aces tor suruburi din relatia :
cele dona solicitari din momentul de Incastrare ~i din forfecare stint indcpendente,
deoarece se refera la sectiuni difcrite ale suruburilor. La intindere intervine
: s 0,8 .(1. (16.19)
S

sectiunea neta a surubului, iar la Iorfecare sectiunea bruta. In functic de calitatea otelului cxprimata prin limita de curgere ;;.;
Ca valoare a momentului capabil al prinderii se considera suma produselor
dilltre fortele F reprezentand rezistcntcle placii de capat In dreptul fiecarui ~urub
~i distantcle accstora rata de axa neutra 'considcrata 1a nivelul superior al tatpii + + n ~ n (j(,
comprimale. -,.-
Fortclc Ftrcbuie limitate la: T t 2 0,700 + + 2 -
3 0,610 3 p,621
a) 80%) clin cl'ortul capahil la I'ntindcre a unui ~urub: + + 4 0,550
+ +-
4 0,700
F ~ 0,8, A.,:("" (16.14) + + 5 0,506 + + 5 0,615
6 0)550
b) 50% din dortut de 1'ntindere pc lllngimca egala eu distanta dintre 0 6 9,475
... + + ...
7 0,500
pereche de ~lIruburi; 7 0,450
F ~ 0,5 I".· PI 1)' (16.15) Fig. 16.10. Valorilc cocficicn-
tului (J.
Cll;;, - limila dc curgere a marcii dc o\el din care este executata inima riglei ®
525
524
 (4) se t'ixeaza pozitia acestor suruburi in coltul interior format de talpa ~i
inirna riglci, eat mai apropiata de acestea, respectand Insa distantelc -I"" r

necesare avand In vedcre dirnensiunile sudurilor ~j necesitatile de stran-

gerc a suruburiior. Sunt fixate astfcl distantele d.; Ca, d." c, (fig. 16.9);
(5) grosimca minima a pliicii de capat exprirnata In milimetri rczulta :
- 21
- pentru prinderi cu placa de capat supralnaitata, prinsa ~i eu suruburi 40
+ .+
s
exterioare: ~
U"I

(16.20) fj 37,5 I U"I

24~ + + 0
r--- .

- pcntru prindcri Cll placa de capat numai pe inaltimea riglei:

I +. +
F I 0
r--

375
(16.21)
I +. U"I
U"I
CIO
0 e-- ('oj

~,5 e- .....
0

Pentru a asigura rigiclitatea nodului sectiunea transversala a stalpului trebuie 37,5

I
~ J
sa fie rigidizata la nivelul talpilor riglci ell placi pe arnbele parti ale inimii J
stalpului a carol' grosirne egaleaza grosimea talpilor riglei ~i eventual ~i Cli placi ,
~ e-20mm
inclinate In regiunea nodului.

e
Exemplu numeric 16.2
L. L.

Sa se verifice prinderca rigida a riglei I 32 de stalpul cu sectiunea - (300 x

x 20 + 2 x 250 x 30), rcalizara ell placa de capat supralnaltata, eu suruburi de Fig. 16.1 I. Excmplu de calcul
Inalta rezistenta grupa de eaJitate 10. 9 (fig. 16.11).
(2) Verificarea imbindrii sudate
(1) Datele problemei As = 2(32 - 2 x 1.75) 0,6 = 34,2 ern?
- Momenrul de incastrarc de cal cuI M = 150 kt'Jm; 0,6 x 26,73 093
- Rcactiunea verticals a riglei R = 240 kN;
I.. = 2 J?
-
+ 2 (13 + 2 x 6) _'_ + 2 x 13 x 0,9 x 16,452 +
12
- Caracteristicilc sectionale ale riglei I 32.
+ 4 x 6 x 0,9 X 13,8 2
= 12351 crrr'
1= 320 mm; b = 131 mrn; tr= 17,5 mrn; {II' = 11,5 mm wy = 12351 = 731 crn '
16,9
suduri de prindcrc a placii de capat de rigUi
- 150()()()O _ 2051 . N/'? 36()() t fi _ _ .
- inimii 2 x a, ell a, = 6 mrn , 6.J2 = 8,5 mrn (J - 731 - da em- < O,H x 1,25 - 20n dclNlcm
2

2 a, =2 x 6 > 1" .. = 11.,5 mrn 1: = --34,2

240()(l
= 702 daNcm2
- talpa (I, = 9 mill, b = 130 rum, b, = 60 mrn
(2 x 6 + 13,1) 0,9 36tfi = 585 kN > 13,1 x 1,75 x 24 = 550 kN =
(l,H

b"1T = 'II' +2 .fi (I + 7 0' = 1,15 + 2 .ji.1 + 7 x 1,75 = 16,30 ern > 13.1 em = 36()O
O.H x 1,25
= 3600 daN/cm2.

526
527
 (3) Dimensionarea prinderii . (6) Grosirnea placii de capat (relatia 16.20)

Apreciem eli pe un ~ir vertical, intre talpile profilului I 32 vor fi amplasate e = _--r-_1:.:::6(.:.:.;)8:.:.:.:()~_.." = 14,85 mm
32.25 37,50
4 suruburi. Din tabelul a din figura 16.10 ex 0,55. = 375 --+--
23,75 24,50
Efortul In surubul eel mai solicitat ell formula (16.16) rezulta :
se alege e = 16,0 mm
cu h - 21} = 320 - 2 x 1,75 = 285 mm
0,55 x 150 (7) Rezistenta placii de capat In care sunt amplasate suruburile exterioare
F = 1,8 x 0,285 = 160,8 leN. (relatia 16.10)

Se aleg suruburi M 24, cu As = 3,17 em? (tabelul 12.5) F = 375 x 16 ~ 7() = 5824 daN.
27 76 + 40
0,9 x 3,17 x 90
cu FRd = 1,25 = 205,4 leN > 161,8. - Suruburi Ie de col t (relatia 16.11)

(4) Distante intre axele suruburilor ~i rnarginile elernentelor

F = 375 x 16 (~~~~~ + ~;:!)= 17331 claN.

- distanta surubului fata de talpa - Suruburile centrale (relatia 16.13)

latimea sudurii 9 J2 = 13 mm F = 375 x 16 (~~~;~ 70 +7{~2,25 ) = 5664 daN.

tolerante (sudura ~i profit) 3,5 mm
raza rondelei 21,0 mm - din conditia de rezistenra a inirnii lirnitarea cfortului In suruburi
37,5 mm 24 x 11,5 x 70
- distanta fata de marginea inimii 2 = 9660 daN > 5664.
~I
Hitimea sudurii 6 J2 = 8,5 mm ...,..,
(8) Momcntul capabil aJ prinderii, considerand axa neutra Ja nivclul superior
tolerante (sudura ~i profil) 2,5 mm al talpii comprimate, cu distantcle indicate In Figura 16.11 rezulta :
raza rondelei 21,0 mm
M = 2[5824 x 3425 + 17331 x 0,2475 + 5664 (0,1775 + 0,1075)] =
32,0 mm
- distanta intre suruburi = 15796 daNm >15000 daNm.

h - 2tf -2 x 37,5 = 210 mm-

Verificarea la Iorfecarc a suruburilor M. 24, grupa de calitate 10.9

PI =. 2~0 = 70 mm> 3,4 d = 68 mm R

sci
=~ = II
240
10
= 24 kN

(5) Pentru distantele notate literar In figura 16.9 se obtin pentru exemplul 0,6 x 45 x 91l
tratat valorile trecute in figura 16.11
F,>, =
\'\(
I?-
t-.)
= 195,2 kN> 24 kN

ccle doua solicitari din intindere FilM ~i din forfecare FI'Rd nu sc insumeaza,
da -- 76 - 11,5 -
-,
32 25 mm
2 deoarece se refcra la sectiuni diferitc ale surubului.
ea = 32,25 - 6 J2 = 23,75 mm
ce = 40 - 9 J2 = 27,0 mm Exemplu numeric 16.3

dE = 40 mm Acclasi cxcmplu ca 16.2 cu difcrenta ca placa de capat cstc numai pc

TnaItimea riglei. ell patru suruburi pc un sir, din tabcla b (fig. 16.10) rezultii
d, = 55 - 17,5 = 37,5 mm a = 0,70 ~i cfortul III surubul cel rnai solicitat :
C", = 37,5 - 9 J2 = 24,5 mm 0,70 x ISO
PI = 70 mm; P2 = 76 mm
F = 1,0 x (._X)
0 )? - = 204,6 kN.

34 - Cliidiri inalrc ell schclct din otcl 529

528 .
Se aleg suruburi M24, cu A.,. = 3,17 em? 3,17 x 0,8 x 90 = 228,2 kN >204,6 kN Ecuatia de echilibru L.M = 0 scrisa fara de centrul de cornpresiune va fi:
grosirnea placii de capat din relatia (16.21) este:
M= LEi' hi (16.23)
20460
e = ---r-..::....:....:..::..::.-- __ = 25,7 mrn
- 32,25 37,5 ~i efortul In perechca de suruburi extreme:
37
:> 23,75 + 2 x 24,5
M ·11
Se alege grosirnea placii de capat e = 26 mm 2F; = -,,-. (16.24)
I 112
- cu aceasta valoare efortul In suruburile de colt (relatia 16.12) rezulta I '

~? T 70 ) z,.,~20 '2.0. ~"\O Conditia de dirnensionare, conform tabelului 12.1, ~i relatiei 12.5, este :
F = 375 x 26 ( ~;:7~ 70 + 32,25 =.,9.W2f daN s 9.960 daN .
F. < 0,9 AI' .I;,h
Momcntul capabil al prindcrii. cu distantele rafa de axa ncutra din figura 16.11 III" - 1,25
(16.25)
rezulta :
M = 2[20701 x 0,2475 + 9204 (0,1775 + 0,1075)] = Din reactiunea vertical a. a riglei In cele 11 suruburi rezulta 0 forta de Iorfecare

= 15492 daNm >15000 daNm. (16.22) Fv = -.v II

(16.26)

163.1.2. Calculul prinderii rigide rigla-stalp cu placi de capat ~i suruburi Efortul F" care revine fiecarui surub trebuie comparat cu efortul capabil de
Ia care repartitia eforturilor se face proportional cu distanta fata de centrul de caleul la Iorfecare care rezulta din tabelul 12.1. ~i relatiile (12.1) sau (12.2) ~i
compresiune. efortul capabil de calcul la presiune diametrala tabelul 12.1 ~i relatia (12.4).
Yn cazul ca placa de capat are 0 grosime e mare, eel putin egala cu 1,25 d,
Solicitarile din intindere ~i din forfccare nu se insumeaza, deoarece cele
se poate admite ccl repartizarea eforturilor care se dezvolta In suruburile de
doua verificari se refers Ia scctiuni diferitc.
prindcre a placii de capat de talpa stalpului , sub actiunea momentului de
Incastrare a riglei, este proportionala cu distantele suruburilor din zona Intinsa Trebuie verificata ~i zona cornprimata, efortul maxim de compresiune fiind.:
fata de centrul de cornpresiune. Momentul de incastrare al riglei se descompune
astfel intr-o cornponenta care da nastcre la eforturi de intindere In suruburile f. h.
N = M _1_' (16.27)
situate In jumatarea superioara a prinderii ~i 0 components - forta de cornpre- C f. /72
siune, care se transmite prin talpa inferioara a riglei. Pozitia centrului de compre- I '

siune cste asadar situat la jumatatea grosirnii talpii inferioare a riglei (fig. 16.12). Conditia de verificare fiind:
- -,.-- b (1/+ 2a) f.JYIf > N; (16.28)
cu:
b ~i If' - sunt Iatimea ~i grosimea talpii inferioare a riglei;
a - este grosimea de calcul a sudurilor de prindere a placii de capat
...,
0
de talpa riglei.
1.() I
-_. .....
1.()

0
I Exemplu numeric 16.4
U"I
e--
I Cu datcle din exemplul 16.2 ~i Cll dimensiunile trecute In Iigura 16.12 sa
~ 1.() '0
IIf N _.r-- se verifice prinderea rigla-stalp,
M
~
U"I
N U"I
1- .f-
--:-V ~I I Din relatia (16.23) se obtine :
N '- '- M
I
(D

co 0
e-
?F. - 150 (J.35125 7355 kN (16.29)
.- - I - (0.231252 + 0.256252 + O,Il{6252) = -, .
.:n
J; I Efortul In surubul cel mai solicitat FI = 117,75 kN, cste deci LIn cfort
inferior fata de 173,3 kN cat a Iost determinat In exemplul .16.2 In surubul ccl
e Ncl Fig. J 6.12. Schema de calcul mai solicirat. Surubul M 20 ell Fllel :::: 142,5 kN satisface conditia de veri Iicarc.
-- '-
 Grosirnea placii de capat cu e = 1,25 d rezulta e = 26 mrn deci mult mat
~i de compresiune la nivelul Ni:Ipii lnferioare, in cazul momentelor negative, sunt
mare decal grosimea placii de capat de 16 mm dit a rezultat: in exemplu 16.2.
Dad suruburile de prindere ar fi din grupa de calitatea 4.6 ar fi necesare transmise mai departe in nod plio suruburile 111 CLl care ta'ipile riglei sunt prinse
=
~uruburi Nt 27 GU As 4,19 crn2, ell efortul capabil de 120 kN > 117 kN ~i placa de inirna profilelor T. Profilele T la randul lor, sunt prinse eLI /12 suruburi de talpa
de capat ar rezulta eu grosimea e = 34 mm. stalpului.
Verificarea In Zona comprimata cu relatia (16.27) conduce la: Efectul reactiunii verticale a tiglei este transmis in nod prin cornierele
care leaga inima rig lei de talpa s,talpului (fig. 16.13).
2;;; = 150 0,35~25 + 25625? + 0,18625 : 0,11625 + 0,046iS = $u[ubllrile care transmit efortul N din talpa riglei in inima profilului T
0,35125 + 0,25625- + 0,18625 + 0,11625 + 0,466252 lucreaza la sirnpla ferfeeare, respectiv presiune diarrretrala. Numarul acestor
0,956 .
= 150 0,237 = 605 kN < 1~,1 (1,75 + 2 x 0,9) 24/1,1 = 1015 kN. (16.30) suruburi 111 rezulta asadar din relatiile :

F 0,6 A
.1'1'1)- > N (16.31)
\.11" = 111 1,25 -
16,3.2. PRlNJ)EREA RIGLA-STALP PRIN INTJERMEDIUL UNOR PRuFILE T
(fig. 16.13) ~idin tabelul 15.3 ell distantele millime pentru el ~i PI

Fbllt! = III X 1 X d x t x fa >- N (16.32)

Profilele T, prin care se realizeaza prinderea celor dQua talpi ale riglei de
A din relatia (16.3'1) reprezinta sectiunea bruta a unui surub.
talpa sralpului, pot fi obtinute prin taierea unor profile laminate dublu T, sau pot
din relatia (16.32) reprezinta cea mai mica valoare dintre grosimile talpii
fi executate prin sudura, din doua placl ale cater grosimi corespund cu grosimea
riglei $i a inimii profilului T.
talpii riglei, respectiv a stalpului.
Efectul mornentului de incovoiere transmis 'prin rigJa in nod, este Distributia aeestor suruburi este aratata In figura 16.13 a.
deseernpus Intr-un cuplu Nh!, Fortele N de Intindere la nivelul taip1i superioare Suruburile care transmit efortul N de la profilul T la talpa stalpului lucreaza
la intindere. Efortul de calcul la intindere al unui surub rezulta din tabelul 12.1
relatia 02.5).
Conditia va fi asadar :

(16.33)
in care:
As - este sectiunea neta a unui surub (tabelul 12.5)
'/;,b ~ rezistenta maxima la tractiune In funcjie €Ie calitatea otelului din care
este confectionat surubul;
YMl> - ceeficientul partial de siguranta, care se ia egal cu 1,25.
I
In plus, suruburile de pc talpa profilului T lucreazi exact in conditiile
aratate ill figura 16.8. Pentru ca deforrnatiile talpii profilului T sa fie foarte mici
~i deci nodul sa fie rigid, eforturile In suruburi nu VOL' trebui sa depaseasca
valoarea exprimata prin relatia (16.9) , ,

d PI N M
FI/d :::; 375 e -c'
II I + d
> -
tl1.
= --hi . )12 (16.34)

in care:
e - este grosirnea talpil profilului T
Fig. 16.13. Prindere cu dOLI a profile T ~i cornicre
d, e, ~i PI distante precizate In Figura 16.13 a.
532
 Suruburile eu eare sunt prinse eele doua corniere de inima riglei trebuie c) prinderea profilului T de talpa stalpului, verifieare la 'intindere.
verificate la dubla forfecare, respectiv presiune diarnetrala, la un efort rezultant: 8 suruburi M 20 din grupa de calitate 8,8 cu As = 2,20 ern? din relatia
(12.5 tabelul 12.1) rczulta:
(16.35)
(J,9 A l" 0,9 x 2,20 x H()()O 67HO()
tn care N,\{ este un efort orizontal care se dezvolta In suruburi datorita excen- F
~
= ,\
~M
. II =
I~
? = 12672 daN > --.
H
tricitatii prinderii ell M =
Ve, §i N, este un efort vertical care se dezvolta In
fiecare surub ~i provine din repartitia reactiunii verticale pe cele 11 suruburi de Din conditia de rezistenta a talpii profilului T In dreptul unui surub, din
prindere (vezi 16.1.1 prindere articulata). Suruburile ell care eele doua corniere relatia (16. 9) rezulta :
sunt prinse de talpa stalpului s<? verified la simpla forfecare §i la presiune 1 1
d = (P2 - f I,) ?
_ = (110 - 18) _ =
? 46 mm
diametrala, fiecarui surub revenindu-i 0 fort egala eu reactiunea a
V repartizata
pe nurnarul aces tor suruburi. C = d - a.fj = 46 - 9 J3 = 33 mm
PI = 60 mm
Exemplu numeric 16.5
e = 30 mm.
Sa se verifice prinderea rigla-stalp realizata ell doua profile T la nivelul 46 60 67800·
FI/d = 375 x 30 x 33 x 106 = 8876 daN > -8- = 8475 daN .
eel or doua talpi ale riglei §i eu eorniere pe inirna.
Date ale problemei : d) prinderea eu doua corniere 100 x 100 x 12 la reactiunea V = 240 kN
cu doua suruburi pe inima riglei ~i patru suruburi pe talpa stalpului. Suruburi
- Sectiunea riglei I 32, sectiunea stalpului 300 x 20 + 2 x 300 x 30;
- Momentul de incastrare al rig lei 200 kNm;
M 20 din grupa de ealitate 8,8 eu A 3,12 em". =
Suruburile de pe inima riglei
- Reactiunea verticala a riglei V 240 kN; = - din exeentrieitatea prinderii
a) prinderea talpilor de profilul T
M = 2400 x 5,5 = 132000 daNem
Profilul T a fost realizat dintr-o inima cu grosimea t = 18 mm (mai mare
" eu grosimea de 30 eu distanta 100 mm, revine unui surub
decat grosimea talpii riglei I 32 egala eu 17,3 mm) §i talpa
mm egala eu grosimea taipii stalpului. Dimensiunile talpii, Uitimea §i lungimea H = 132000 = 13200 daN
10
sunt stabilite In Iunctie de numarul ~idiametrul suruburilor.
Din momentul de incastrare rezulta fortele N: din forfecare produsa de reactiunea V

N = 2000(){)(} = 67800 kN N = 240(lO

2
= 12000 daN
32 - 2 x 1,73 y

- efortul rezultant
b) prinderea talpii pe inima profilului T eu 6 suruburi M. 20 din grupa de
calitate 8.8, eu A =
3,14 ern". Diametrul M 20 a fost determinat de Capful ca pe Nil = ~132002 + 120002 = 17840 daN.
.alpa profilului I 32 diametrul maxim al unei gauri este de 21 mm.
- Efortul care poate f transmis prin sirnpla forfecare printr-un §lI111b(relatia Efortul capabil la dubla forfecare
)2.1) In tab. 12.1) .
F = 2 0,6 x 3.14 x 8OfX) = 24100 daN> 17840 daN .
_ 0,6 A .I;, _ 0,6 X 3,14 x HOOO_ T 67HO() _ . < .I'M 1,25
Fyild - - )/5 - 12060 daN> 6 - 11300 daN.
"1M" ,- Prinderea cornicrelor de talpa stalpului eu 2 suruburi M 20 din grupa de
- Efortul care poate Ii transmis prin prcsiunc diarnetrala printr-un surub ealitate 8. 8.
tabelul 12.3) ell distantcle mini me el ~i PI rezulta : N
r
= 24(J()O
2
== 12000 daN .

F"Rci = 1 x d x I X /" = 1 x 2 x 1,3 x 8000 = Efortul capabil la sirnpla forfecare

= 27680 daN> 67:0(J = 1 L300 daN. 0,6 x 3,14 x ROOO = 12050 daN> 12000 daN.
F.'IIc1 = 1,-?5

535
 16.3.3. PRINDEREA RIGLA-STALP CU DOUA PLACI ORlZONTALE 16.3.4. Pl<INDERE RIGLA-STALP CU DOUA CORNIERE LA NIVELUL
SI 0 PLACA VERTrCALA (Fig. 16.14) TALPILOR RIGLEl $1 CU (JOUA CORNTERE PI:! INIMA (Fig. 16.15)

Nodul de prindere al riglei de stalp este format din doua placi sudate pe Rigiditatea accstui sistcrn de prindcrc mai ales daca inima stalpului nu este
talpa stalprlui din atelier Cll cusaturi In adancirne sau cu cusaturi de colt. Distants rigidizata, este scazuta (diagrarna 16.1) Aceasta scadere a rigiditatii prinderii se
rnasurata htre cele doua placi trcbuie sa corespunda Inaltimii totale a riglci plus
cxplica prin dezdoirea cornicrci de la nivclul talpii intiuse existand posibilitatea
o toleranta de + 1, + 2 mm. A treia placa asezata in plan vertical ~i sudata cu
cusaturi de colt de talpa stalpului are ca pozitie fata laterala a inirnii nglei.
Detcrminarea numarului de suruburi de prindere a talpilor rig lei de placile
orizontale se face, ca ~i III cazul precedent (16.3.1.3), la fortele longitudinalc N
care rezulta din dcscompunerca mornentului de iucastrare M intr-un cuplu
AI =N· h,. Suruburile trebuie vcrificate la sirnpla forfecare eu rclatia (16.28) ~i
la prcsiune diarnetrala Cll rclatia (16.29)
Suruburile de prindere de placa vertical ii, asezata unilateral fata de inirna
rig lei se verificii Ia sirnpla Iorfecare ~i la prcsiune diarnerrala la efortul rezultant
Fig. 16.15. Prinderca ell cornierc
din relatia (16.35)
Aceasta solutio constructiva, rclativ sirnpla, poate sa ridice rnulte dificultati
la ~antier cauzate In special de ncpotriviri In coincidenta gaurilor do prindere In
elementele cornponente.
osolutie tehnologica recornandabila consta In executarca gaurilor de
prindere cu diarnetrc mai mici, asamblarea tronsoanelor de cadre In plan ori-
zontal, 'in atelier ~i alezarea gaurilor la diametrul definitiv. Desi riglcle din
Intreaga clad ire pot avea aceeasi pozitie, cle vor trebui marcate Iiecare corespun-
zator ell numarul de ordine al nodurilor in care gaurile au fost alezate. 0 atentie
ca Ia forte mari sa sc Iorrnezc la aripile cornicrelor articulatii plastice, asa cum
deosebita trebuie de asernenca acordata l'nlaturarii deforrnatiilor care se pot ivi
cste aratat 'in figura 16.16. Accasta dcformare a cornierei de prindere este cu atat
In timpul transportului la placile de prindere sudate din atelier pe stalpi. Pozitia
mai mare cu cat grosimca aripei cornicrci este mai mica ~i distanta din axul
lor corecta trebuie verificata si refacuta, dad este cazul, inaintc de ridicarca
stalpilor. surubului de prindere a cornicrci de talpa stalpului fata de coltul cornierei cste
mai mare.
--- B
~

N D T
~.:r N
N
.... ~
,I
I

- 1...- _

N
@
Fig. 16.14. Prinderca cu doua placi orizontalc ~i una
verticalii Fig. In.16. Dcformuriilc cornicrclor de prindere

536 537
 Ca ~i in cazul solutiilor anterioare (16.3.1.4) ~i (16.3.1.5) suruburile care
prind corniera de talpa grinzii lucreaza la sirnpla forfecare ~i la presiune diame-
trala din Iorta longitudinala N rezultata din descompunerea mornentului de
tncastrare In cuplul de forte N = Mllu .
Suruburile care prind eorniera superioara de talpa stalpului sunt solicitate
la intindere la un efort axial egal cu :

(16.36)

detcrminat In ipoteza unei aripi rigide, din tendinta de rotire a cornierei rata de - - - --It·-±-_-,
punctul B (fig. 16.16 a) din actiunea execentrica a fortei N. .Daca eorniera este ;.::r-----I~~===t
- - - -II
prinsa cu 4 suruburi asezate pe aceeasi lillie, 1n rata fractiei apare evident 114.
Dad cornicra este prinsa Cll 4 suruburi asezate pe doua Iinii (fig. 16.16 b) efortul tp
de intindere In surubul eel mai solicitat va fi: . Lp

-
I
N.(/
(I - IV
<
09A
'
r
.'·lIh
2 «(/ - IV,)2 + (a - w2)2 - YMh
(16.37)

Transmiterea reactiunii verticale V III nod se face, ca ~i in cazurile aratate

anterior, Cll doua corniere prinse Cll suruburi de inima riglei ~i de asemenea eu
suruburi de talpa stalpului.

16.3.5. PRINDEREA RIGIDA RIGLA-STALP PRIN IMPANARE

®
o
solutie de prindere rigida a riglei de stalp reprezinta solutia aditata in
figura16.17, la care incastrarea riglei In nod se realizeaza prin impanare. Fig. 16.17. Prinderea prin impanarea riglei
Scctiunea transversals a stalpului este alcatuita din doua- profile laminate
a) In cazul unui moment negativ (fig. 16.17 a) vor fi active placile din
U sau I distantate astlel ea intre cle sa patrunda rigla cadrului. Pc fetele laterale
dreapta de jos ~i cea din stanga de sus pe care VOl' actiona fortele :
sub ~i peste nivelul riglei sunt sudate placi de legatura eu grosime suficient de
- pe cea de jos :
mare. Cu exceptia placii inferioare dinsprc interior, al carui nivel superior V M,
defineste pozitia riglei In cadrul transversal, eelelalte placi, eele doua de sus ~i F;=-+--.!.- (16.38)
2 (II. + I,,)
cea de jos din exterior sunt plasate la 0 anurnita distanta fata de cotele eelor doua
- pc cea de sus:
talpi ale riglei. In cele trei sectiuni pe rigia sunt sudate placi inclinate, cu panta
ascendenta spre interior, rata de care la santier se aplica pene realizate din placi (16.39)
prelucrate eu inclinatie invcrsa ca ~i cele sudate pe rigia ~i cu care prin placile unde:
dc legalura de pe fetele stalpului, se realizeaza incastrarea riglei In nod. Pe placa h, - inaltirnea profilului stalpului;
inferioara dinspre interior sc poate suda 0 corniera care perrnirc Iixarea provizorie I" - grosimea placii de incastrare, In cazul cand ~ > ~ este activa plaea
a riglei In nod cu unul sau dona suruburi. ,•
(In stanga
h !
dee JOs: II ?
_
Dupa ce penele au fost bine batute ~i s-a asigurat contactul In eeie patru b) In cazul unui moment pozitiv (fig. 16.17 b) VOl' [j active placile din
sectiuni, pcnele vor fi sudatc de placile de lcgatura si cornicra de prinderc stanga de jos ~i cea din dreapta de sus pe care VOl' actiona :
provizorie poate sa fie indepartata [16.2] [16.3]. - pe cea de jos :
Accst sistem asigura II1Castrarea riglei atilt la momente pozitive cat ~i Ja cele II M2
(16.40)
F=-+-~-
3 ?_ (/ )
negative. Is + I"

538 539
 - pc cea de sus: pentru z = b, rnarginea superioara
\ {J
(16.41) (0).,. = - Sf (16.46)
f'

c) Vcrificarca placilor fara

de care S0 impaneaza rigla In nod. Placile sunt Dupa directia verticals:
sudate ell cusaturi de colt pc tot conturul cle contact pe care II au cu profilele - la rnarginea superioara
laminate ale stalpului. p
0_ == -- (16.47)
Sudurile de prindcre trebuie verificate la forfecare la efortul FI/2 I"

(16.42) - la mijlocul placii

p
Din puncr de vedcrc static placa cstc 0 ~aiba Inci:ir(';I{a In planul ei cu 0
o =-- (16.48)
= 21
I'
incilrcarc uniform distribuita pe I.atura longitudinala supcrioara (fig. 16.18). Ten-
siunilc norrnale dupa dircctia longitudinala pentru sectiunca de rnijloc (x 0) sc = Tensiunea tangential a rezulra din:
deterrnina CLl relatia (J().4~) [i6.4 ] [16.5.J [16.6] ,,·s
"t == -_.I'
J .I
s t,)" / (1 I Jj) (16.49)
ax =.d .r + (0)
.T .\'
(16.43) y "
... In diagramele din figura 16.18 sunt aratatc pe Inaltimea placii vanatiile
In care pnmu! termon reZlllt11 din rclatia Navier :
tensiunilor O.n 0: ~i "to
,~ 4 tv!
(5x ::;: --"2-· (16.44) d) Verificarca la voalare dupil Protte p6.~] [16,n]
I IJ ." I'

Valoarca momcntului .\f" se determina ca la 0 grinda dublu incastrata, In (16.50)

sectiunca de incastrare cu formula
L . c
1vl=--
fI{2 k - un coeficient in functie a == .J: Sl
,
-
i
, ' II
12 p

~i In sccuunca de mijloc
M = + p/2
24
AI doilea termen ia In considerare cfectul de ~aiba ~i rezulta din relatia : e) Verificarea la strivire sc face cu relatia t 14.76)

=L
21p
IIr
5 -=-
b
-
(J3l
!L J
b
(16.45)
(16.51)

cu : F din relatia (16. 38)

f) Verificarea la forfecare a inim ii riglei. Pc portiunea dintre cclc doua placi
prin care se real izeaza incastrarca 111 nod a riglci, forta de fc, ccare are valoare
mare. Este nccesara verificarea la forfecare a inimii "glei ~l de regula este nece-
sara intarirea accstcia cu placi latcrale, sucate, a~a cum cste aratut III Iigura 16.17.
Conditia de verificare va fi:

Lp
-b z
I I
10 care:
t.; - este grosimea inirnii riglei;
(16.52)

t:---------=:....___---I -t--+-
tp t; - este grosirnea pliicilor de inrarire;
Fig. 16.IH. PHicile vcrticalc de trnpanare F - relatia (L6.38).

540 541
 d) verifiearea la forfeeare
Exemplu numeric 16.6
:;::::
15 ~ :;::::
15 722()() 677 daN/em2 <
:;:::: 240() = 1260 daN/em2
Sa se verifiee prindcrca In nod a riglei prin Irnpanare (fig. 16.17). 1: , A fI ' 2 x 25 x 3,2 t;
..;3 x 1,1
Datele problernei : c) verificarea la strivire; eu rclatia (14.78) se obtine :
- Sectiunea riglei I 32 15 x 3,2 x 2400/1,1 = 104700 daN> 72200 daN.
Momentul de incastrare 200 kNm f) verifiearea la forfecare a inimii riglei intariUi eu 2 doua placi
Reactiunea verticala 240 kN eu t, = 1 em, din relatia (16.52) rezulta
_ Sectiunea stalpului 2 I 30 distantate la 150 mm.
(1,15 + 2 x 1) 28 x 24(~ = 111100 daN> 72200 daN.
Sc apreciaza grosimea placilor sudate pe stalp, prin care se realizeaza 1,"/3

impanarea riglei la 32 mm. .

In cazul rnomentului de ineastrare negativ, situatia cea mai defavorabila, eLI 16.3.6. PRINDEREA RIGLA-STALP RIGIDA PRIN SUDAREA DIRECTA
relatiile (16.38) ~i (16.39) se obtinc : A RIGLEr PE TALPA STALPULUl

F I -- 24()
2 + 0.332 -
2()O . - 722 kN :;::::72200 daN. Rigla taiata la lungime exacta eu fetcle frontale perfect plane ~i perpcndi-
culare pc axa longitudinala realizata prin frezare este sudata In nod -direct de talpa
a) Verifiearea sudurilor de prindere se face eu relatia (16.42) stalpului care de asemenea trebuic sa fie perfect plana ~i verticala (fig. 16.19).
eu hI' = 25 em; e" = 4,0 em, a = 1 em rezulta: Scctiunea stalpului trebuie sa fie rigidizata eu placi orizontale pe 0 parte ~i alta
a inimii asezate la nivelul celor doua talpi ale riglci ~i eventual ~i eu plilci inclinate.
f. :;::::
36()O/..j3 2078 dat-l/cm".
:;:::: Efortul eapabil de ealeul al inimii sectiunii rigidizate a stalpului, supusa la
,.,.. O.R x 1,25
un efort de intindere este eel putin ega I eu efortul talpii riglei, eu conditia ea
2 (25 + 4) . 1 x 2078 120524 daN> 36100 daN = rigidizarile sa indeplineasca urmatoarele conditii :
b) Verifiearea placilor de impanare a riglei eu L" = 18 em
_ momentul de Iucovoiere din incilrcarea uniform repartizata pe lungimea - grosimea rigidizarilor de pe inima stalpului sa fie eel putin egala eu
placii LJ> rezulta : grosimea talpii riglei ~i din aceeasi calitate de otel;
- sudurile dintre rigidizari ~i talpa stalpului sa fie capabile sa reziste la
M :;::::
7220(). ~ :;::::
108300 daNem efortul transversal egal eu efortul din talpa riglei;
IR 12

~i 0; din relatia (l.6.44)

" 4 x IOR30{l ? 4(){) '2

04:;:::: 2166 daN/em2
:;:::: < =---11 :;::::2182 daN/em
.f 3,2 x 252

in sectiunea de mijloc a placii tensiunca la marginea supcrioara va fi 1083 daN/em2.

Din relatia (16.46) rezulta 0 crestere a tensiunii in sectiunea de mijloc a
placii la nivelul marginii superioare

(o)x = - 5tL :;::::

IX x
p 722()()
5 x 3,2
= 250 dal-l/cm?
J> "
~i deci
1083 + 250 = 1333 daN/cm2
c) Verificarea placii dupa directie verticals: din rclatia (16.47) se obtine :
= _ ~ =_ 7220() = 1253 dal-l/crn? Fig. 16.19. Prindere sudata
0_ '"L" IX . 3,2
543
 - sudurile de prindere a rigidizarilor de inima sectiunii transversale a
Exemplu numeric 16.7
stalpului trebuie verificate de asemenea la efortul transversal transmis In
nod prin talpa riglei.
Sa se verifice prinderea riglei T 32 sudata direct pe talpa stalpului.
Conditiile de mai sus suot valabile aUtt pentru zona inimii solicitate la Sectiunea stalpului 300 x 10 + 2 x 250 x 20.
Intindere cat ~i pentru cea solicitata la compresiune.
In cazul rigidizarii panoului de inirna a stalpului ClI ncrvuri diagonale, Momentul de incastrare al riglei M = 150 kNm
acestca trebuic dirnensionate la eforturile de I'ntindere sau cornprcsiune transrnise Reactiunea vertical a riglei a
V = 240 kN
prin talpile riglei. Sudurilc de prindere a rigidizarilor de talpile stalpului trebuie
verificate la cforturilc din rigidizari. Sudurile de prindere dintre rigidizari ~i inima a) Prinderea eu suduri de colt (fig. 16.20 a)
stalpului sunt constructive. - dimensiunile sudurilor
Prinderea riglei de talpa stalpului se poate realiza cu cusaturi de colt
(fig. 16.20 a) sau cu cusaturi in adancirne (fig. 16.20 b). la talpi : 130 x 10 + 2 x 60 x 10.
a) Calculul prinderii eu cusaturi de colt solicitata la mornentul de incovoicrc la inirna 2 x 0,6 x 26,5.
M ~i forta taietoare v. 3
Caractcristicile sectionale : 1
I; = 2 12 (13 + 2 x 6) + 2 x 13 x 1 x 16,52 +
A = (2b + 4bl) a + 2hjaj
A., = Zh.a, ? 0,6 X 26,53 4
+ 4 x 6 xlx13,75-+2 =13517cm
(/~
12
Iv :::;2 12 (b + 2b,) + 2ba zi = 13517 :::; 795
W." 17,0 cm
3
I
W:::;2.
y Z3

°A = 1500(l{)O = 1887 daNI 2

<
3600/../3 = 20'78 dal-l/cm?
°A -- !::!_
IV
<
-'.W
r eu L; din (12.14) (16.53)
795 em 0,8 x 1,25

Y
° 15000{)O . 26,5
13517 2
= 1470 daNI
em
2
° :::;
8
_. till
I
h.
.....L
?
< f. /'\1'Mil'
- II
(16.54)
0:::;

y - 240()O
v r = 2 x 0,6 x 26,5
= 755 daN/em2
(16.55)

(16.56) 0r~r = ~14702 + 7552 = 1653 daN/em2<. (),/~,25 :::; 3600 :~ .

b) Prinderea eu suduri I~ adancime (fig. 16.20 b)

b .

If I tmy1TIl cat
Capetele sectiunii transversale ale riglei trebuie sanfrenate pentru a asigura
suduri cu penetratie completa pe toata grosimea elementelor atat la cele doua talpi
~i la inima riglei.
____ ..... tw:.:_ _ ~I Executarea acestor suduri ~i controlul calitatii lor sunt operatii dificil de
Y..--, il executat 10 conditii de santier ~i de lucru la mare tnaltime.
o solutie folosita, care ocoleste aceste dificultati, este aceea de a suda III
s: atelier 0 bucata de rigla de care se Irnbina la santier restul profilului, eu sudura
(fig. 16.21 a) sau eo suruburi (fig. 16.21 b). Aceasta imbinare poate fi plasata
intr-o sectiune in care solicitarile [n rigia sunt rnai red use. .
In cazul cand cclc doua rigle prinse In nod au inaltimi diferite rigidizarea
nodului se va realiza asa cum este ararat In figura 16.22. Pentru prinderile riglelor
Fig. 1(1.:20.Sudurilc de prindcrc a riglei in nod
In nod pot fi folosite oricare din solutiile prezentate in paragrafele anterioare.
544
 Fig. 16.21. Solutii care simpJifidi rnonrajul: 16.4. PRINJ)ERE RIGLA-STALP SEMI-RIGIDX
a - Irnbinarc .sudata .
- ---- r-
b - irnbinare ell suruburi
16.4.1. GEN~RAI..;I'fATI

~ j' I
,I I Prinderile .rigHi-st~Upsernirigide, din punet de vedere al rigiditatii, se Inca-
II I dreaza intre prinderea articulata ~i prinderea rigida.
II
..... '1\ ... «v
I
I
Rigiditatea la rotire mai redusa a prinderii semirigide conduce la aparitia
unor deformatii importante care Influenteaza In mod semnificativ atat repartizarea
solicitarilor In structura, cat ~-i deformatiile structurii in ansarnblul ei. Efectul P .!l
____ I-
- - -- la structuriIe cu prinderi semirigide este important. Din acest motiv structurile
GU nod uri deplasabile executate GU noduri serriirigide sunt structuri cu un numar
redus de nivele. Prinderile rigla-stalp semirigide sunt folosite cu succes .la
a structurile contravantuite. .
Din punct de vedere al mornentului rezistenr al prinderii, prinderile semi-
,~ ~ rigide, cu un moment rezistent partial, se incadreaza intre prinderea rigida Cll
moment rezistent complet ~i prinderea articulata cu moment rezistent teoretic nul.
In eornparatia tehnico-economica intre cele dona solutii de alcatuire a
nodurilor de prindere articulate ~i semirigide la structurile contravantuite, prezenta
, unei rezistente partiale a nodului semirigid permite 0 dimensionare eu inaltimi

h+
~i sectiuni mai red use fata de solutia nodului articulat. Intr-un studiu comparativ
t + I: + + - efectuat In cadrul CECM in numele grupului de lucru tehnic 10.2, prinderi
i.-H+.+ -.
T .". .
semirigide, se apreciaza di economiile la costul de fabricatie a structurii cu nod uri

t t Ii tt -i- semi-rigide merg de la 4% pana la 13% fata de prinderile articulate, iar reducerea
tnaltimii riglei merge pana la 25% [16.7]

1-6.4.2. PRINDERE RIGLA-sTA.LP SEMI-RIGIDA, SUDATA

~ I
I
h
, h
Rigla taiata la lungime exacta, cu fetele de capat frezate pentru a avea
siguranta unor suprafete perfect plane ~i perpendiculare pe axa longitudinala a
riglei este sudata in nod, de talpa stalpului care de asemenea trebuie sa fie plana
~i vertical a (fig. 16.23).
Efortul capabil de caIcul al prinderii din rnornentul de incastrare transmis
tn nod de rigla cadrului depinde de:

1. efortul capabil de calcul al zonei de intindere a nodului F1Rd;

2. efortul capabil de calcul al zonei de compresiune a nodului Feild;

3. efortul capabil de caIcuJ al zonei solicitata la forfecare ~/lIId.

ig. 16:22. Nod rigidizat ell rigle de inaItimi diferite Efortul capabil de calcul al zonei solicitata la intindere pentru profilele
l.yi H. laminate sau alcdtuite prin sudura.

547
 -t Fig. 16.23. N0d semi-rigid
dar cu conditia :
(16.58)
Ia cazul profilelor J ~i H cu sectiunea alcatuita, prin SUGUlra relatiile raman
valabile cu diferenta ea termenul 2re trebuie lnlocuit eu 2.Ji a.
Prinderea trebuie rigidizata dad efortul capabil de 'calcul definit prin
relatiile (1.6.57) ~i (16.58) nu satisface conditia

(16.59)
\

in care ~/b ~i bf/) sunt grosimea ~i latimea talpii riglei.

Sudurile de prindere dintre talpa riglei ~i talpa stalpului trebuie sa fie
dimensionate la .efortul capabil de calcul al talpii riglei.

(16.60)
b)Efortul eapabil de calcul al inimii nerigidizata a stalpului, solicitata la
un efort transversal de mtindere este dat de relatia (16.61)

.
-t- .
FIRd = twe' b~l.r·J;,J"IMo (16.61)

a) Efortul capabil de calcul al talpi] nerigidizate a sHilpului supusa la un in care pentru profilele laminate I ~i H
efort transversal de intindere (fig. 16.24) este precizat prin urmatoarele relajii : b~7), = lj" + 5 (tri: + ro) (16.62)
F;Rd = [(t".c + 2,;) ~ib+ 7(71:]1)"1 MO (16.57) in cazul profilelor I ~i H eu sectiunea alcatuita prin sudura, r; se inlocuieste
cu a.J2. ;
Inima stalpului nerigidizat poate fi intarita in regiunea nodului cu una sau
doua placi de adaos. Aceste placi maresc rezistenta inimii la solicitari de
INtirrdere, compresiune ~i forfecare. Latimea placilo; de adaos trebuie sa fie
suficlenta pentru ca marginea ei sa atinga tnceputul conjeului de racordare a
profilului laminat.
Grosimea placii de adaos va fi eel putin egala cu grosimea inimii profilului
lwe. Prinderea placii de adaos se poate face eli cusaturi de colt sau eu eusaturi
[n adancime (fig. 16.25). Pentru sudurile de colt se va luaa = t, /.j2, iar pentru
cele In adancirne a = t, (t, grosirnea placii de adaos). Daca ialimea placii de
adaos dypa~e~te 40££" (eu e =~235/ /'11:) plaea trebuie prinsa suplimentar eu
suruburi sau ell suduri in gauri (fig. 16.26).
Dad sudurile longitudinale de prindere sunt suduri In adancime, ca grosirne
efecti~a a placii lntarite se va considera tlV~l.r= 1,5 lIVe In cazul unei placi de adaos
~i t""if' = 2,0 lIVe In cazul a doua placi de adaos.
'In eazul sudurilor longitudinale de prindere executate ca suduri de colt
indiferent de numarul placilor de adaos, una sau dona, pentru grosimea efectiva
se va considera
("'~/J' =
1,4 t",("

Efortul capabil de calcul al zonei solicitate fa compresiune pentru profile] ~'iH

Fig. 1<6.24. Efort transversal pe talpa
st1Hpului nrigidizat laminate sau aledtuite prin sudurd.

549
548
 bs

.~
\ Rezistenta Ia voalare a inimii 111 cele doua mod uri de lncarcare : com-
presiune locala unilaterala (stalp marginal) sau bilaterala (stalp interrnediar) se
poate verifiea eu relatia (16.65)

1 ( 0'22)~
Fblld = 1,1 t::/Id [ I 1 - I U /y MO (16.65)
In care:

cu:
1t2 E (3
F
cr
= 6 (I - v-)
~'C
d
pentru 0 lncarcare unilaterala
1tE (3
F _. II' pcntru 0 incarcare bilateral a
cr - 3 (I - v2) d
d - este distanta masurata Intre talpile profilului.
Yn cazul verificarii Ja strivire pentru inima intarita cu 0 placa de adaos, se
va considera grosimea de calcuJ egala cu 1,5 lwe in eazuI unei placi de adaos ~i
Fig. 16.25. Rigidizarea inimii stalpului
2,0 t;vc eu doua placi de adaos.

-- ---- Efortul capabil de calcul at zonei sollcitatd laforfecare.

EfortuI eapabil de calcuI al panoului nerigidizat al sectiunii inimii stalpului
supus Ia un efort de forfecare (fig. 16.27) este dat de relatia
1 ~ J---.., iL-
I
N ~IIRtI = (A" '/Y(.I.J3 )/YMO (16.66)
I Q, I
In care AI' rezulta din relatia (14.10)
I f1 f1
I Fig. 16.26. Prindere suplirnentara in cazul in cazul lntaririi eu 0 placa unilaterala sectiunea inimii va fi sporita eu b, ·t",c·
I I b,,;::4{)' {: 1..
M~
l-
I

bs
N
• Q,

.~
I
l-
- '--- ----
Efortul capabil de calcul la strivire F('Rd al inimii sectiunii stalpului supusa
la un efort transversal de compresiune este dat de relatia : .-/-.
(16.63)
dar cu conditia :

(16.64)

In care 0 £d este tensiunea norrnala maxima de compresiune

11 din inima stalpului
din efortul axial ~i momentul de incovoiere. Fig. 16.27. Panoul de inimii nerigidizat solicitar la
Latirnea cficace b...l.r rezulta din relatia (16.62). forfecare

550 551
 Rigiclitatea fa rotire. Rigiditatea la rat ire a prinderii sudatc rigla-stalp se Capacitatea de rot ire. Capacitatea de rotire 4>eel a unei prinderi sudate neri-
deterrnina eu formula (16.67) gidizate, dirnensionata conform regulilor precizate mai sus, poate sa fie cons i-
derata egala cu 0,015 radiani.
(16.67) Prinderile rigla-stalp pot fi considerate eli au capaeitatea de rotire corespun-
zatoare pentru 0 analiza plastid in urmiitoarele situarii :
- prinderea are rezistenta compl eta
In care: - rezistenta la momentul de incovoiere este determinata prin zona de
S·.I - este rigiditatea secants corespunzatoare unui anumit nivel al momen- forfeeare.
tului M care actioneaza asupra prinderii M :s; M,II,.
kj - este un coeficient de rigiditate asociat componentei j de rezistenta a Exemplu numeric 16.8
prinderii
Fj - este efortul asociat componentei j ~i rezultat din momentul aplicat Sa se verifice prinderea riglei I 32 sudate direct pe talpa stalpului neri-
prinderii. Acest efort nu poate sa fie mai mic dedit FjRtlll,5 gidizat.
FjRd - este efortul capabil de cal cui al componentelor j ale prinderii. Momentul de incastrare al riglei 150 kNm.
In formula (16.67) eforturile asociate celor trei componente sunt egale asa Reactiunea verticala a riglei 240 kN
cum rezulta din figura 16.28 Dimensiuni sectionale
FI = F2 = F ~ = 11-/
M cu conditia M :s; MRt/- (16.68) Rigla I 32 Cll ~r = l3,1 em; =
~f' 1,73 em; t,V = 1,15 em
./"
In schimb eforturile capabile de caJcul F.iRd al acestor componente sunt diferite
Stalpul 300 x 14 + 2 x 2§0 x 25 eu suduri a =7 mm.
Efortul transmis In nod prin tal pile riglei
(FIRd, Feild, ~"Rd).
Limita inferioara fixata cornponentelor F, < FjRil,5 inseamna ca relatia
FJ = f. = 150(X) = 4955 kN
(16.67) poate sa fie aplicata pentru toate valorile M cuprinse in domeniul • 32 - 1,73 ' .

Mild < M < M a) Efortul capabil de calcul al tiilpii nerigidizate a stalpului (relatia 16.57)
1,5 - - Rtf •

Pentru a prindere sudata nerigidizata coeficientii de rigiditate ki au urma-

F;llel = [(1,4 + 2J2 x 0,7) 1,73 + 7 x 2,52] ~~
. = 1082 kN > 495,5 kN'

toarele valori : dar eu conditia (16.68)

kj = 0,24 - component a de forfecare corespunzatoare inimii stalpului;
F;Rd s 1,73 (1,4 + 2vLt: x 0,7 + 7 x 2,5) '4
~,I = 788.kN < 1082 kN
kj = 0,80 - componenta de Intindere corespunzatoare inimii stalpului:
din relatia (16.59)
k.i = 0,80 - componenta de comprcsiune corespunzatoare inimii stalpului.
0,7 x 1,73 x 13,1 x 24/1,1 = 494,46 < 788 kN

deci prinderea nu trebuie rigidizata.

Comp.2
b) Efortul capabil de calcul al inimii stalpului nerigidizat, la intil1dere,
relatia (16.61) cu:

b(~l.r = 1,73 + 5(2,5 ~ 2J2 x 0,7) = 24,11 em

Comp.3 Ftlld = 1,4 x 24,11 x 2411,1 = 736,6 kN > 495,5 leN.

Fig. 16.2R. Cele trci componente e) Efortul capabil de ealcul al inimii stalpului in zona comprimata se
di n Iorfccare calculeaza cu relatia (16.63).

552 553
 Pentru tensiunea normals maxima de eompresiune In inima stalpului din , Fig. 16.29. Prindre semi-rigida ell suruburi
efortul axial ~i momentul de incovoiere s-a eonsiderat

O"Ed = 1 800 dabl/crrr'

F"Rd = 1,4 x 24,11 [1,25 x 2411,1 - 0,5 x 18] = 616,8 kN> 495,5 kN
dar eu conditia (16.64)
F('Rd = 616,8 kN s 1,4 x 24,11 x 2411,1 = 736,6 kN.
Verifiearea la voalare eu relatia (16.65)
3,142 x 2,1 X 104 X 1,43
Fcr -- 6 x 0,91 x 30
= 3468,5 kN

- 616,x .
A = 3468,5 = 0,422

F;,Rd = 1,1 x 616,8 [O'~22 (1 - ~:~2)] = 769,6 kN > 495,5 kN.

d) Efortul eapabil de ealcul al panoului de inima, eu relatia (16.66)

Aplicarea metodei de ealcul are urmatoarele limitari :
~)lRd = (30 x 1,4 x 24/.fj)/l,1 = 529 kN > 495,5 kN.
- pe un rand orizontal al prinderii sunt amplasate doua suruburi:
Rigiditatea la rotire (relatia 16.67) - placa de capat suprainaltata fata de nivelul superior al rig lei este prinsa
F, = F2 = F3 = 15000 = 4955 kN eu un rand de suruburi ~i nu este rigidizata.
32 - 1,73 '
Efortul capabil de calcul al prinderii solicitate de momentul de Incovoiere
J.. ....1_ =
k, F;lId
_1 (495,5
O,X 736,6
J = 0565
'
transmis de rigla cadrului In nod depinde de:
- rezistenta zonei solicitate la intindere;
Pi
k12 F,
("Rd
1
= 'O''ii
(495,5
6168
,
J = 0,807
- rezistenta zonei solicitata la compresiune;
- rezistenta zonei solicitata la forfecare.

J.. __3__ =
k3 ~Jllid'
_1_ (495,5
0,24 529
J= 3655
'
Etapele verificarii efortului capabil de calcul al prinderii sunt prezentate in
proeedeul J 3.1 ~i J. 3.2. In cazul procedeului 1. 3.2 se admite repartizarea
2,1 x 104 (32 - 1,73)2 x 1,4 eforturilor in suruburile de prindere proportional cu distantele acestora fata de
S.
J
= 0,565 + 0,807 + 3,655
.-100 = 53587 kNm. centrul de compresiune, similar cu metoda de calcul prezentata in paragraful
16.3.1.2.

16.4.3. PRINDERE RIGLA-STALP CU SURUBURI, PRINDERE SEMI-RIGIDA 16.4.3.2. Tronsoane ale prinderii In T eehivalent.
SI PRINDERE RIGIDA Eforturile capabile de calcul la solicitari de Intindere transversale ale talpii
stalpului ~i placii de capat a riglei se obtin prin echivalarea acestora Cll tronsoane
In T (fig. 16.30).
16.4.3.1. In Euroeode 3, anexa 1 este prezentat In paralel calculul prinderii
rigla-stalp cu suruburi atat la prinderile semirigide (fig. 16.29) cat ~i la cele rig ide Rezistenta unui tronson T echivalent este deterrninata de:
(sectiunea stalpului rigidizata In regiunea nodului). Prevederile referitoare la - rezistenta talpii tronsonului T;
prinderile rigide permit 0 comparatie Cll metodele prezentate In paragraful 16.3.1. - rezistenta inimii tronsonului T

554 555
 -r-
-Fig. 16.30. Tronsonul unei

+ + pri nderi I'n T

CD
MOD DE DI'STRUGERE

., Ft
DIAGRAMA DE MOMENTE

+ + Mpl

*
cu
~
'V 'V
+ + of
-+
F.' ,

+0
F.
_t +0
2
• to Mpl

Ft=~
m
Mpl

® t Ft

Mpl

~ V
Llli v
t • ~, ,
a ~Bt/2 L Bt/2 a
F ==.2 M plot n z Bt
t m'+n

G)
t Ft

I I
~

t
~Bt 1/2
i1/2
l:8t Ft = Z Bt
.
~.. min

- rezistenta suruburilor Fig. 16.31. Modul de ruina a tiilpii unui rronson T

- rezistenta sudurii inima-talpa In cazul unui tronson T sudat.
Modul S - distrugerea numai a suruburilor
a) Efortul capabil de calcul al talpii unui tronson T solicitat Ia intindere,
;ste egal cu cea mai midi valoare corespunzatoare eel or trei mod uri posibile de Filid = "LB/Rd (16.71)
listrugere indicate in figura 16.31. III care:
Modul I - mecanism plastic complet al talpii ~'IR" = 0;25/, t2r"f/YMo (16.72)

F = 4 M"lIld BIIM = rezistenta de calcul a unui surub la intindere definita ca eea mai
1/1" III (16.69) mica valoare dintre:
Modul Z - mecanism prin distrugerea suruburilor ~i plastificarea talpii - rezistenta la intinderc
4 M pllid + II L81/1" 0,9 As .t;,h
F;Rd = ---'-""11-1 -+-II-~ (16.70)
F;Rd = 'YMh
(16.73)

56
557
 p p
- rezistenta Laforfecare prin poansonare BM" a capului de insurubare a piulitei Fig. '16.33. Schema de articulatii plastice
lntr-o talpa nerigidizata:
BhRd = 0,6 1t dm• tp ·J,'/YMO (16.74) a - cu mai multe suruburi; b - prin
fiecare surub; c - sub forma unui con prin
cu dill diametruI mediu al cercului inscris ~i circumscris al capului de surub sau
fiecare surub
a piulitei.
- LJ3/Rd - suma eforturilor din toate suruburile din tronsonul T;
eu n = emili' dar I~ ~ 1,25,)1, m ~i e rezulta din figura 16.29.
Rclatia dintre geometria prinderii ~i modul de distrugere aI prinderii este a) .
reprezentat In figura 16.32 In care .

4 Mpl//d '.t_;. f,,''Y,'10

~=
III 'E.B/l/d
= III 'E.B1Rd
(16.75)

A =..!!... (16.76)
In

F
b)
®

a.) In cazul suruburilor interioare

c)~-----------i
2
(fig. 16.32 a) (16.77)

le.fJa =4 m + 1,25 e (fig. 16.32 b) (16.78)

(fig. 16.32 c) (16.79)

f3 m :2:. Bt.Rd m z Bt.Rd

Fig. 16.32. Efectul geometriei asupra talpii unui tronson T

a:!) In cazul suruburilor de pe randul exterior

lej7b = 0,5 p + 2 m + 0,625 e (fig. 16.32 a) (16.80)

16.4.3.3. Rezistenta in zona intinsa

~ a). ToIJ:oya!pult:i nerigidizaui. ·~e considers di zona nerigidizata, a talpii lellb = 4 m + I ,25 e (fig. 16.32 b) (16.81)
stalpului solicitata la intindcre se comporta ca 0 serie de tronsoane scurte T eu
o lungime totala egala cu surna lurigimilor eficace corespunzator schemel or de leJ)h = 2 tim (fig. 16.32 c) (16.82)
fonnare a articulatiilor plastice a diferitelor suruburi situate In zona Intinsa a
prinderii, conform figurii 16.33. Dad tcnsiunea de comprcsiune normala OilEd din talpa stalpului proven ita
Lungimea eficace 1~l.rproprie unui surub pentru fiecare rand trebuie sa ric din efortul axial ~i momentul de incovoiere dcpaseste 180 N/mm2 in zona
luata cgala cn cea mai mica valoare corespunzatoare cazurilor considerate. prinderii solicitata la intindcre se po ate lua In considerare 0 cventuala reducere

558 559
a rezistentei de ea1cul a talpii stalpului din incovoiere, multiplicand valoarea Efortul capabil de calcul la intindere al talpii stalpului intarita cu 0
momentului MplRti din relatia (16.72) eu coeficientul kr avand urmatoarele valori: contraplaca este egal cu cea mai mica valoare corespunzatoare celor trei mod uri
posibile de distrugere, determinate prin:
daca ailEd:::; 180 Nzmm? ~ ~t = 1,00 (16.83)
Modul i: Mecanism plastic complet al ansamblului talpa-placa de capat
2.(v - I llO - 0lll:'d
dad 180 < ailEd:::; fJ' ~ kr = 2(v - 360
(16.84)
(16.85)
tensiunea ailEd Nzmm? ~i k;':::; 1,0.
Modul2: Mecanism de distrugere a suruburilor ~iplastificare numai a talpii
Modul de distrugere ~i rezistenta de calcul, potential maxima, trebuie sa fie
determinate considerand eli toate randurile de suruburi din zona intinsa constituie F = 2 MI'IIId + n '"£.Mlllc!
(16.86)
un singur grup actionand ca un singur tronson T echivalent. INc! m + n
Valoarea minima a distantei e dintre talpa stalpului ~i placa de capat este
Modul3: Distrugerea suruburilor
cea care defineste valoarea 11. In schimb valoarea e a talpii stalpului este cea
pentru calculul lungimii 1~1.l: (16.87)
Eforturile capabile de calcul la nivelul fiecarui rand de suruburi, tinand
In care
seama ~i de 0 anurnita compatibilitate cu eforturile din zona solicitata la intindere MhpRti - este efortul capabiJ de calcul al contraplacii la tncovoiere
a placii de cap at trebuie determinate asa cum este ararat In 16.4.3.5
b) Talpa stdlpului cu contraplaca. Talpa stalpului poate sa fie intarita eu 0
MllfiNd = 0,25 l~{rt~1' /vhI'/YMO'
contraplaca (fig. 16.34). Latimea bhp a unei contraplaci nu trebuie sa fie inferioara c) Talpa stdlpului rigidizat. Se considera ca zona tntinsa a talpii stalpului
fala de distanta dintre marginea talpii ~i inceputul conjeului de racordare a rigidizat, se comporta ca 0 serie de tronsoane T echivalente, a carol' lungime
profilului larninat sau inceputul sudurii. totala este egaHi cu lungimea eficace totals corespunzatoare dispozitiei suruburilor
Lungimea contraplacii nu trebuie sa fie mai midi decat lungimea eficace din zona solicitata la Intindere, asa cum este ararat In figura 16.35.
total a a grupului de suruburi din zona solicitata la intindere a prinderii cu -.-- r--- .....
-- .....

-
U
prelungiri la capete fala de suruburile extreme, eel putin egale cu 2d. ..:.

.2 + +
+ -f--
-.--_--rr-- ....
+
-
~
u
_ '--~_...u.
+
__
+
.... +
+ l-4-1 ~-r-
--
u. + +
a.._f--

+ +
+ -~~'--~-~---
.!!.

~
+
'--_._ L- __ L..

} 1===~---~1 Fig. 16.34. Talpa stlllpllllli 'j'ntarita ell conrraplaca

a)Talpa
tidigizata
stalpul ui

Fig. 16.35. Lungimi eficacc ale tlilpii tronsonului

b) Tronson T echivalent

T echivalate eu talpa rigidizatf a stillplIlui

560 36 - Cladirl inalte eu schelct din otcl 561

 Lungimea eficace l~lrpentru fiecare rand de suruburi este egala cu cea mai Fig. 16.36. Valoarea coeficientului a.
mica dintre urrnatoarele valori pentru fiecare caz concret: A.2 1.4

(CI) - In caw I suruburilor alaturate rigidizarii 1.2

(16.88)
1 1.0 14.45

i('j)11 =2 1t m.
I---+-+---++~',_ 4.~!) \
0.8
In prezenta unor randuri de suruburi interioare, lungimea eficace pentru \ 5 \ \
randul suruburilor alaturate rigidizarilor trebuie calculata din relatia: \ [\ 55'
0.6

I('Jlh = m - (2 11l + 0,625 e) + 0,5 p (16.89)

0.4
dar cu conditia : I~Oi' ~ c.m
02
(C2) - in cazul suruburilor interioare
o ~
leJl1I = P (16.90) 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 o.e 0.9
_)
it!.1.1h = 4 m + 1,25 e (16.81) A

let.7h = 2 1t m. (16.82)
+ +
(C3) - in cazul suruburilor din randul extrem + .A
+
•
I('JI<' = 0,sQ\X4.2 m + 0,625 e (16.91)

I('JJc = 4 m + 1,25 e (16.92) 16.43.4. Placa de capat. Comportarea In zona solicitata la intindere a placi
l('Dc = 2 n m (16.93) de capat a riglei este asirnilata cu 0 serie de tronsoane T ec~ivalent~, a. cru:9
lungime totala este egala cu lungimea eficace total a corespunzatoare dlstrlbutlje
coeficientul a. care intervine in relatia (16.88) este dat prin diagrama din fi- suruburilor
, din zona tntinsa, asa , cum este aratat in figura 16.37.
gura 16.36. Lungimea eficace ill.lr pentru fiecare rand de suruburi se va lua egala cu c
Dad tensiunea de compresiune normal a GnEd in talpa stalpului din Iorta mai mica dintre valorile corespunzatoare considerate:
axiala ~i momentul de tncovoiere din stalp depaseste 180 Nrmm? in regiunea
a) suruburi exterioare la talpa intinsa a riglei
prinderii solicitata la Intindere, se poate aplica un coeficient de reducere k,.
conform relatiei (16.84). (16.94
Grupele de suruburi de fiecare parte a rigidizarii trebuie sa fie tratate c~
lelli' = 0,5 w + 2 m, + 0,625 ex (16.9~
tronsoane T separate. Modul de distrugere si efortul capabil de calcul potential
maxim trebuie sa fie tratat separat pentru fiecare grup. 11!.1.1i' = 4 m, + 1,25 ex . (16.9
Valoarea minima a distantei e intre talpa stalpului ~i placa de capat se
(16.91
foloseste pentru deterrninarea factorului It, iar pentru determinarea lungimii
efective l-« intervine valoarea e de la talpa stalpului. b) cazul primului rand de suruburi de sub talpa intinsa a riglei
Eforturile capabile de calcul la nivelul fiecarui rand de suruburi , tinand (16.9~
seama ~i de 0 anurnita compatibilitate cu eforturile din zona solicitata la intinderc
a placii de capat, trcbuic determinate asa cum este ararat In paragraful J6.4.3.5. il'[Ih = 2 1t m (16.9~1

562 . 56
 Lungirnea eficace l-o pentru fiecare rand de suruburi este egala cu cea mai Fig. 16.36. Valoarea coeficientului a
mica dintre urmatoarele valori pentru fiecare caz concret: A.2 1.4

(CI) - In cazu! suruburilor alaturate rigidizarii 1.2

l~fTll = am (16.88) 1 1.0 '4.45

/cX,

I
\ 4 .5\
If!.llil = 2 1t nl.
.\ 4·t) \
0.8
Yn prezenta unor rand uri de suruburi interioare, lungimea eficace pentru \ 5 \ \
randul suruburilor alaturate rigidizarilor trebuie calculata din relatia: 0.6 \ \ 55' 1\

= (2 + 0,625 e) + 0,5 P
~~~~ \'\. \ 1\
lellil 111 - In (16.89)
0.4
~ \ \ ~\
<, <, r-, r-...\ ~
dar cu conditia : le.Du ~ am
<, ~' ~~
0.2 r-....."
(C2) - In cazul suruburilor interioare

(16.90)
o
.............. ~
~"
-..::::!IIi
li!.l1h =P 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9
le.Db =4 m + 1,25 e (16.81) "r -A
le.lll> = 2 1t m. (16.82)
+ +
(C3) - In cazu! suruburilor din randul extrem + i +
--~
lellc- = O,5Qlt4. 2 m + 0,625 e (16.91)

[ell" = 4 m + 1,25 e (16.92) 16.43.4. Placa de capat, Comportarea In zona solicitata la intindere a placii
l,,-lli' = 2 1t 111 (16.93) de capat a riglei este asimilata cu 0 serie de tronsoane T echivalente, a carer
lungime totala este egala cu lungimea eficace totala corespunzatoare distributiei
coeficientul
gura 16.36.
a care intervine In relatia (16.88) este dat prin diagrama din fi- .
suruburilor din zona lntinsa, asa
, cum este ararat tn figura 16.37.
Lungimea eficace I~Lrpentru fiecare rand de suruburi se va lua egala cu cea
Dad tensiunea de compresiune norrnala (JnEd In talpa stalpului din forta mai mica dintre valorile corespunzatoare considerate:
axiala ~i momentul de incovoiere din stalp depaseste 180 Nrmrn? In regiunea
a) suruburi exterioare la talpa Intinsa a riglei
prinderii solicitata la lntindere, se poate aplica un coeficient de reducere kf
conform relatiei (16.84). (16.94)
Grupele de suruburi de fiecare parte a rigidizarii trebuie sa fie tratate ca
tronsoane T separate. Modul de distrugere ~i efortul capabil de calcul potential
1<'.11;1 = 0,5 w + 2 m, + 0,625 ex (16.95)

maxim trebuie sa -fie tratat separat pentru fiecare grllp. Z<'.1711 = 4 117,,- + 1,25 ex (16.96)
Valoarca minima a distantei e Intre talpa stalpului ~i placa de cap at se (16.97)
foloseste pentru determinarea factorul ui 11, iar pentru determinarea lungimii
efective 1".l1 intervine valoarea e de la talpa stalpului. b) cazul primului rand de suruburi de sub talpa intinsa a rig lei
Eforturile capabile de calcul la nivelul fiecarui rand de suruburi, tinand
seama ~i de 0 anurnita compatibilitate cu eforturile din zona solicitata la intindere
l"_f}h = a 111 (16.98)

(16.99)
a placii de capat, trebuie determinate a~a cum este ararat In paragraful 16.4.3.5. l~l1h = 2 1t m
________________ ~ ~ L -- -- ___ . 563
 Coeficientul a care intervine In cazul b) este dat In diagrama din figura 16.35.

·~
Grupurile de randuri de suruburi de fiecare parte a rigidizarii atasata placii
-..- de capat, trebuie sa fie tratate separat ca tronsoane T echivalente. In cazul unei
J .. " oil
ex mx , -
...;
GI
Q,.I

- f-
+ .. placi de capat cu marginea supratnaltata, grupurile de suruburi deasupra ~i sub
talpa intinsa a riglei trebuie tratate ca tronsoane T echivalente.
Modul de distrugere ~i efortul capabil de calcul potential maxim trebuie

-- determinat separat pentru fiecare grup.

u
...;
~GI
... + Fiecare tronson T echivalent este considerat cu perechea lui. Valoarea
nominala e dintre talpa stalpului ~i placa de capat este folosita pentru deter-
,_ f-

-
"C

CII
... ~
minarea termenului II In timp cc valoarea e a placii de capat serveste la deter-
minarea valorii le.o:
Q,.I

Efortul capabil de calcul la nivelul fiecarui rand de suruburi, tinand cont

de 0 anumita compatibilitate cu zona solicitata Ia lntindere a talpii stalpului,
~
trebuie sa fie determinata conform indicatiilor date In paragraful 16.4.3.5.
SuduriIe dintre talpa rigIei ~i placa de capat avand 0 capacitate de defor-
a) b) rnatie suficienta, trebuie sa fie dimensionata la momentul de incovoiere egaI cu
cea mai mica vaIoare dintre:
bp H .~eeff'Q - Momentulplastic de calcul al riglei.
+1 1 - Efortul capabil de calcul al prinderii din momentul de incovoiere

~~~=
1-1-
-'~_...J
L__ I
_1_: ~
2= rnultiplicat cu coeficientul 'Y care se ia 1,4 pentru structuri contravantuite
~i 1,7 pentru structuri necontravantuite.

16.43.5. Rezistenta eficace a randurilor de suruburl. Efortul capabil de

c) caleul potential maxim al talpii stalpului nu este In general acelasi cu eel al placii
Fig. 16.37. Lungimea eficace a talpii tronsonului T, echivaJente cu placa de capat de capat.
{nainte de a determina efortul capabiJ real de caleul al zonei intinse, trebuie
In prezenta randurilor interioare de suruburi, lungimea eficace a randului realizata 0 repartitie cornpatibila a eforturiIor din suruburi, care sa asigure pentru
de suruburi din vecinatatea rigidizarii trebuie calculata cu relatia: fiecare rand un echilibru 1ntrc participarea lor la efortul de' calcul al talpii
ll!,Uil = am - (2 m + 0,625 e) + 0,5 p (16.89') stalpului ~i eel aI placii de capat a riglei.
Eforturile capabile de calcul eficace a diferitelor rand uri de suruburi, trebuie
dar cu leila s am. determinate conform proceduri i J.33.
Se poate admite di efortul capabil de caleuI eficace se situeaza pentru
c) cazul suruburiior interioare
fiecare rand de suruburi pc linia medians a randului .
. ll!.lll' = P (16.100)
16.43.6. Inima stalpului nerigidizat, Efortul capabil de calcul al inimii
ll!.{{i: = 4 m + 1,25 e (16.92) . stalpului nerigidizat, solicitat la un efort de intindere transversal este dat de relatia
ie.lli' = 1'1t m. (16.93) (16.61)'-
Inima uerigidizata a stalpului poatc fi intarita eu o dublura asa cum este
d) in cazul unui rand de suruburi la extremitatea inferioara a riglei ararat in paragraful 16.4.1.2.
li!.l.1i1 =. 0,5 p +'2 In + 0,625 e (16.101)
16.43.7. Rezistenta zonei comprimate.
l~llli = 4 m + 1,25 e (16.102)
a) lnima stdlpului nerigidizat. Efortul capabil de caleul la strivire a inimii
1"'}1il = 2 1t m. (16.103) stalpului nerigidizat din actiunca unui cfort transversal de compresiune este dat

564 565
de relatia (16.63), (capitolul prindere sudata 16.4.1.3.). De asemenea, In capitolul Coeficientii ki Intr-o prindere nerigidizata au urmatoarele valori:
16.4.1.3. a fost prezentata ~i rezistenta la voalare a inirnii stalpului,
k, = 0,24 - inima stalpului In zona de forfecare;
b) In cazul stalpului rigidizat, efortul capabil de calcul al inimii stalpului k~ = 0,80 - inima stalpului In zona de Intindere;
este eel putin egal cu efortul capabil de ealeul al talpii comprimate a riglei, cu k, = 0,80 - inima stalpului in zona de compresiune;
conditia ea sa fie respectate indicatiile date In paragraful 16.3.1.7. .
P
k = fi: - talpa stalpului in zona de intindere;
16.43.8. Rezistenta in zona solicitara la forfecare 4 4 m: . /11'"

a) Panou de inimd nerigidizat. . k = ---'

2A - suru b uI ~m zona d e ~mtin. d ere;
Pentru efortul capabil de cal cui la forfeeare este valabila relatia (16.66).
5 I,/".c '
,3
b) Panou de inimd rigidizat. k6 = 12 ~ - placa de capat in zona de Intindere, dar cu condita
')..21/12/\I'c
Sunt valabile indicatiile privind realizarea rigidizarilor ~i prinderilor date in
p
paragraful.16.3.l.7. k > "
6 - 4 1/12 • f
II'C

16.4.3.9. Rigiditatea la rotire. Rigiditatea

la rotire a unei prinderi I" - reprezinta lungimea utila a surubului definita ca egala eu suma gro-
rigla-stalp cu placi de capat ~i suruburi poate fi aproxirnata prin relatia: similor placilor asamblate plus grosimea rondelelor ~i semisuma
2 Inaltimii capului surubului ~i a piulitei;
Eh . t
Sj = __ ,,-:.1=--,,"-=-'C--=- (16.104) 1..2 - din diagrama (16.35).
I Il· [ Fj 1 Dad stalpul are 0 rigiditate in zona solicitata la Intindere
t;' FjRcJ J
In care:
dar eu conditia
Sj - este rigiditatea secanta corespunzatoare unui nivel al momentului M
aplicat prinderii M $ MRcJ; Pentru componentele 1, 2 ~i 3 factorul corectiv Jli 1. =
MRd - momentul capabil de calcul al prinderii; Pentru componentele 4, 5 ~i 6, Ili rezulta din relatia
hi - distanta de la primul rand de suruburi de sub talpa intinsa a riglei
pana la centrul de rezistenta al zonei comprimate; . Il. = hi' Fj/ld
I Mild
Ili - factor de corectie;
k; - coeficient de rigiditate asociat componentei de rezistenta a prinderii; In care FIR,/ este efortul In primul rand de suruburi afiate sub talpa tntinsa a
F.; - efort asociat la componenta j a prinderii ~i rezultat din momentul M; riglei.
In cazul unei placi de capat care depaseste nivelul talpii riglei (placa de
F.iRd - efortul eapabil de caleul al componentei j al prinderii.
capat eu suprainaltare) coeficientii de corectie se vor determina astfel:
Pentru componentele F; de la 2 pana la 6 valoarea lor nu va fi mai mica
decat FiR'/ 1,5 pentruj = 1, 2 ~i 3 -7 Ili = 1
. 11"Feild
(16.105) pentru j' = 4, 5 s,i 6 -7 Il
i
= -M
lid

Fs - este efortul primului rand de suruburi sub talpa 1'ntinsa a riglei In care FeRd este efortul in suruburile exterioare.

FSRd = 2 B'Rd (16.106) 16.43.10. Capacitatea de rotire. 0 prindere rigla-stalp executata c~

unde B'Rd este efortul capabiJ de calcul al unui surub,
F2Rd, F4Rd ~i F6Rd, trebuie considerate ca eforturile
rezultate din zona solicitata la intindere a prinderii.
suruburi a carei rezistenta la momentul de incovoiere este definita prin rezistenta zonei
de forfecare, are 0 capacitate suficienta la rotire pentru 0 analiza globala plastica.
capabiJe de calcul o prindere rigla-stalp executata eu suruburi a carei rezistenta la un moment
de incovoiere este dcfinita prin rezistenta zonei sol icitata la lntindere, poate fi

566
considerata ca avand 0 capacitate suficienta la rotire pentru 0 analiza plastica dad
dispune de 0 capacitate adccvata de deforrnatie In toata zona solicitata la
Intindcre, fie a talpii stalpului, fie a placii de capat.
Conditia de mai sus, poate fi considerata satisfacuta, dad pentru fiecare
rand de suruburi rezistenta eel putin a unei componente (talpa stalpului sau placa
de capat a riglei) este reglata prin modul de distrugere 1 (16.85), adica daca
pentru Iiecare rand de suruburi cea mai mica valoare X intre talpa stalpului ~i
placa de capat a riglei satisface conditia:

n<~ (16.107)
I-' = 1 + 2"-

In care ~ ~i A sunt definite prin (16.75) ~i (16.76).

Dad intervine modul de distrugere 2 din relatia (16.86), ~i cea mai mica
valoare ~ satisface conditia:
lA.
l+n<~<2 (16.108)

atunci capacitatea de rotire <P('" se poate determina cu formula:

10,6 - 4 I3cr
(16.109)
<P",,= 13.h
, I
In care:
hi - este distanta dintre primul rand de suruburi de sub talpa rig lei soli-
citata la intindere fata de centrul de compresiune.
~(:r este valoarea factorului ~ pentru componenta (talpii stalpului sau placii
-

de capat), care conduce la cea mai mica valoare FIRd/ I:BIM

Criteriile de mai sus, pot fi aplicate ~i la prinderile cu placa de capat
supralnaltata sub rezerva ca partea supralnaltata, are 0 capacitate de deformare
suficicnta, conditio suficicnta dad satisface modul de distrugere 1. In acest caz
hi din relatia (16.1 09) reprezinta distanta de la randul exterior de suruburi pana
la ccntrul de compresiune.
In cazul d prinderea nu cste clasificata In categoria prindere completa, cea
mai mica valoare ~ nu trebuie sa depaseasca 1,8.
In Eurocode 3 este dat un procedeu, (J 3.1), care perrnite deterrninarea
rezistcntci la un moment de incovoiere a unei prindcri rigla-stalp, executata cu
suruburi de rezistenta completa.
Procedeul are urmatoarcle etape:

(1) Se deterrnina rezistenta potentials a talpii stalpului In zona solicitata la

intindere conforn paragrafului 16.4.3.3.
(2) Sc deterrnina rezistcnta potentials a placii de capat a riglei In zona solicitata
la intindere conform paragrafului 16.4.3.4.

568
(3) Cu valorile obtinute In etapele (1) ~i (2) se determina rezistenta eficace a
fiecarui rand de suruburi din zona solicitata la intidere a prinderii conform
paragraful ui 16.4.3.5.
(4) Cu exceptia prinderilor de rezistenta completa, dad valoarea rezistentei
eficace a unui rand de suruburi oarecare depaseste 1,8 BIR,,, valoare definita
prin cea mai mica valoare dintre cele calculate cu relatiile (16.73) ~i (16.74)
se modified dirnensionarea prinderii , utilizand de excmplu suruburi ell
diarnetru mai mare.
(5) Plecand de la etapa (3), se deterrnina rezistenta eficace totala a tuturor
randurilor de suruburi din zona solicitata la intindere.
(6) Se deterrnina rezistenta inimii stalpului In zona solicitata la intindere
conform paragrafului 16.4.3.6.'
(7) Se deterrnina rezistenta inimii stalpului In zona cornprirnata conform
paragrafului 16.4.3.7.
(8) Se deterrnina rczistenta inimii stalpului In zona solicitata la forfecare
conform paragrafului 16.4.3.8.
(9) Se vor adopta cele mai mici valori determinate In etapele 6, 7 ~i 8 ca
rezistenta a zonei eelei mai slabe.
(10) Dad! rezistenta eficace totala a randurilor de suruburi obtinuta In etapa (5)
este mai mare dccat rezistenta zonei celei mai slabe obtinuta In etapa (9)
se reduc randurile de suruburi succesive, Incepand cu randul eel mai
apropiat de centrul de cornpresiune panli cand rezisrenta efieace a randurilor
de suruburi ramase este egala eu rezistenta zcnel eelei mai slabe.
(11) Se deterrnina astfel 0 zona de iurindere redusa care -nu contine decat
suruburile rezistente dupa incheierea etapei (10).
(12) Se verifica din nou rezistenta inimii stalpului In zona intinsa redusa,
conform paragrafului 14.4.3.6.
(13) Daca valoarea obtinuta In etapa (12) este inferioara fata de rezistenta efieace
total a a raudurilor de suruburi din zona intinsa redusa, va fi adoptata ca
valoare a zonei eelei mai slabe ~i se revine la etapa (10).
(14) Se verifica rezisrcnta zonei solicitata la lntindere a placii de capat a riglei
cu acelasi procedeu ca ~i pentru inima stalpului In -etapa (12).
(15) Dad valoarea obtinuta In etapa (14) este inferioara rezistentei totale a
randurilor de suruburi din zona intinsa redusa, va fi adoptata ca noua
valoare a rezistcntei zonei celei mai slabe ~i se revine din nou la etapa (to).
(16) Se deterrnina valoarea de ealcul Mild a efortului capabil al prinderii din
mornentul de incovoierc, pe baza randurilor de suruburi din zona tntinsa
dedusa ell relatia:

In care:
Flilld - valoarea de calcul a unui rand individual de suruburi;
hi - distanta acestui rand de suruburi fa~a de centrul de compresiuue.

569
 In Eurocode 3 este prezentat tn J.3.3. un procedeu de determinare a efortului --- -- -,-...-
capabil de calcul eficace, a randurilor de suruburi In cazul stalpilor nerigidizati,
In urmatoarele etape: 0
U"l -rfr-14
(1) Se recalculeaza valorile rezistentei de calcul, potentiale, pentru 0 talpa a + + U1
~ I -,
stalpului nerigidizat, anuland succesiv randurile de suruburi inferioare.
/.
(2) Se rccalculeaza valorile rezistentelor de calcuI potentiale ale fiecarui rand de '--- ~ U1
U1
1
l;:n '-
li'i
suruburi In placa de capat a riglei, ornitand succesiv randurile inferioare de + + g 7S 3~ 100 7S
suruburi.
(3) Reducerea rezistentei obtinuta cu omisiunea unor rand uri de suruburi In + +
etapele (1) ~i (2) se interpreteaza drept contributia aces tor randuri de suruburi g
a
la rezistenta de calcul potential totala a talpii stalpului ~i placii de capat. + +
(4) Pentru fiecare rand de suruburi se deterrnina diferenta intre rezistenta de g
calcul potentials a talpii stalpului ~i a placii de capat, obtinute In etapa (3). + T
(5) Plecand de la randurile superioare de suruburi, valorile obtinute 10 etapa (3), U1

trebuie redistribuite pentru a minimaliza diferentele obtinute In etapa (4) cu

r-- '----, U1

conditia ca: 18 U1
('I

~ ~
12S0 Fig. 16.38. Exemplu de calcul
- diferenta sa fie distribuita numai la acelasi grup de randuri de suruburi; -- -1-- ---:-'-
- rezistenta fiecarui rand individual de suruburi sa fie limitata ca valoare
superioara, la cea obtinuta folosind ca lungime eficace cea mai mica
valoare dintre 4 m + 1,25 e ~i 2 1t m.
1) Talpa stdlpului nerigidizat
(6) Valorile obtinute In etapa (5), trebuie red use pentru a obtine echilibru intre a) Suruburile centrale
rezistenta de calcul a talpii stapanului ~i cea a placii de capat a riglei.
(7) Valorile obtinute in etapa (6) vor fi adoptate ea rezistente de calcul eficace 'e.l]il =P= 70 rom (110 rom)
a diferitelor randuri de suruburi. ie.ll(' = 4 m + 1,25 e = 4 x 35 + 1,25 x 75 = 227,5 mm

lell" = 2 1t m = 2 x 3,14 x 35 = 218 nun

Exemplu numeric 16.9
b) Suruburile exterioare
Sa se verifiee prinderea riglei cadrului I 32 de stalpul nerigidizat, cu lelTh = 0,5 p + 2 m + 0,625 e = 35 + 116,87 = 151',87 mm
suruburi. Momentul de tncastrare al rig lei ~i reactiunea verticala: M 200 kNm; =
V= 240 kN 1i'J)h = 4 m + 1,25 e = 227,5 mm

Rigla I 32, h = 320 rom, tf" = 17,3 mm, l,v = 11,5 mm le.llb = 2 1t m = 218 mm

Stalpul 300 x 14 + 2 x 250 x 25 c) Eforturile in suruburi centrale eu PI = I = 70 rom:

Plaea de capat a rig lei 180 x 25 M"IRtf = 0,25 X 2,52 x 70· x 24/1,1 = 238,6 kNem
0,9 x 3,17 x X()
Distante: (fig. 16.38) BIRd = 1,25 182,5 kN =
la rigla: m = 37 mm; e = 40 mm "L B,Rd = 2 x 182,5 = 365,0 kN
la stalp: m = 35 mm; e = 75 rom Moduli
F,Uc/ 4 M
= =;": = fliRt! 4 X3,2531!.6 = 272,7 kN
Suruburi M 24-8.8 la distanta PI = 70 mm; PI = 110 mm

'570 571
 Modul2
2M,,"ld + I1IB'lIti 2 X 238,6 + 4 x 365
Din.diagrarna din figura (16.28) a. = 6
F,/Id = 111 + 11 = 3,5 + 4 = 258,3 kN l~oh = tim = 6 x 37 = 222 mm
Modul3 Ie))/} = 2 rt m = 2 x 3,14 X 37 = 232 mm
F'Rd = LB'Rd = 365,0 kN c) Suruburile interioare
1,,)),. = 35 + 55 = 90 mm: ~'IRd =0,25 X 2,52 X 90 X 24/1 = 306,8 kNmm
t-»> p = 70 mm
ModulI
.LejJ(" =4 m + 1,25 e = 4 X 37 + 1,25 X 40 = 198 mm
4 MplRtl = 4 X 306,8 = 3506 kN
F,11d = ---m~ 3,5 ' LeDe. = 2 1t m = 232 mm
ModttL2 .d) Eforturi in suruburi
2 X 306,8 + 4 X 365
F"?,,I'
= r + '
"
4 = 276,5 kN a.l) suruburi exterioare

~'IRd = 0,25 X 2,52 X 9 X 24/1,1 = 306,8 kN cm

Modul3
FIRd = 365,0 kN ModulI
d) efortul in suruburile exterioare 4 X 306,8 = 3317 kN
. Z. H~,2.. 518, '2. F;JlcI = 3,7 '

I~llb = 15,r cm MpllId =(0,25 X 6,25'1. x .!>;8 x 2~1,1 = ~ kNcm

Modttl2
ModulI 2 X 306,8 + 4 X 365 = 269,3 kN
F,lIti = 3,7 + 4

Modul3
Modul2 FIRd = LBIRti = 365,0 kN.
b.l) Suruburile de sub talpa intinsa lejJb = 222 mm
~'lRd = 0,25 X 2,52 X 22,2 X 24/111 = 756,8 kNcm
Modul3
Flild = 365,0 kN ModuZI

FIlld 756,8 x 4 = 818 1 kN

2) Plaea de capdt a riglei = 3,7 '

a) in eazuL suruburilor exterioare ModuZ2

2 X 756,8 + 4 X 365 = 386,2 kN
leail = 0,5 Ii> = 0,5 X 180 = 90 mm F,lId = 3,7 + 4

'e.Llit = 0,5 111 + Zm, + 0,625 ex = Modttl3

= 0,5 X 100 + 2 x 37 + 0,625 x 40 = 149 mm FIRd = LB"ld = 365,0 kN
l~Oit = 4 m" + 1,25 ex = 4 X 37 + 1,25 x 40 = 124 mm
c.1) Suruburi interioare I~lle' = 70 rnrn
lellit = 2 1t I11x = 2 x 3,14 x 37 = 232,4 mm
~'Illd = 0,25 X 2,51 x 7 x 24/1,1 = 238,6 kNem
b) Primul rand de suruburi sub talpa intinsd cu:
Moduli
37 45
)~J = 37 + 40 . 0,48 ; ~ '37 + 40 = 0,58. F,lId = 4 X 238,6 = 2579 kN
3,7

572 57
 Modu12 4) Efbrtul capabil de calcutta compresiune CU
:2 x 238,6 + 4 x 365 (JI1ED = 180 N/mm::! = 18 kN/cm2
F;Rd =: 3,7 + 4 = 251,5 kN
F,'R = tlVc[1,25 ~'dl,1 - 0,5 x 18] bell' = 1,4 [1,25 x 2411,1 - 9J 30 = 767 kN

FilM = L BIRd = 365,0 kN 5) Efortul capabil de calcul.laforfecare

Rezultatul obtinut pentru eforturile din talpa stalpului ~i plaea de capat este 1'r,/Rtf = (Al' . 1;,'/.J3 )lYIe/o = (1,4 x 30 x 2,41 J3)I1,1 = 529 kN > 240 kN
reprezentat in figura 16.39 a. Suma eforturilor in suruburi din eele doua elemente .. ~
6) Rigiditatea la rotire
este aproximativ aceiasi (1389,7 kN fata de 1410,3 kN).
Exista diferente intre eforturile din cele doua randuri, randul exterior si F
I
=: F_
'2
= F
3
=: F
4
= F
Q
= M
hi
= 20000
30,27
= 660 7 kN
'
randul de sub talpa Intinsa a riglei. In figura 16.39 b, este prezentata 0 medie 'a
eforturilor din cele dona elemente, valori care satisfae conditia de dimensionare F5Rd = 2BtRtf = 365 kN; Fs = 303,8 kN (fig. 16.39 b)
2 BIRd < 365 kN. coeficientul lLi este J.l.i = 1 pentru i = 1, 2 ~i 3, iar pentru i = 4, 5 ~i 6
Mementul caleulat fala de centrul de eompresiune, situat la mijloeul
grosimii t'alpii inferioare, eu distantele din figura 16.39 b, rezultf
hi . p., lid 30,27 x 303,8
J.l.i = M
Rd
=: 20(XlO = 0,46
LBI/lil • fi = 303,8 x 35,65 + 331,3 x 25,65 + 255 x 18,65 = 303,8 kN este efortul in suruburile exterioare (vezi fig. 16.39).
= 24083 kNcm > 20000 kNem Valorile coeficientilor k
3) Efortul capabil de calcul al inimii stdlpului nerigidizat la intindere
k, = 0,241; k2· =: 0,80; k3 = 0,80
FIRtf = IIVC • b<:l.r· 1;,'/YMII = 1,4 x 30 x 24/1,1 = 916,4 kN
3 2 A 2 x 3,.17
~ =
200no
(32 _ 1,73) = 660,7 kN < 916,4 kN. =
2,5
4 x 3,5 x 1,4 = , '
023'
k5 = t::
b we
=: 7,45 x 1,4 = 0,60

k + III 1,5 + 1,9

lb =: twe + tp + tl +~ = 2,5 + 2,5 + 0,8 + 2 = 7,45 ern

~ 2,53
=: 4 X 3,52 X 1,4 =: 0,23
303,8

J
3 38,3 269)3

~
l/)
Il
kl
(_3_J
0Rtf
=: _l_ (660,7
0,24 529
=: 6 50
'
M

276,5 386,2 331,3

13897
258)3 251)6
14103
255
~
l/)
N
~:(~~dJ =: O~8 (~~~:~ J =: 0,65

~ (;':d J J
l/)

.~

258,3 251,6 255 ~ =: O:X(6;~~7 =: 0,93

-

258,3
-
251,6 255 ._. ~
~
l/)
l/)
tq,
114 ( F4
k4 .0Rtf
J= 0,46 (660,7
0,23 276,5
J = 1142
'

J
to
.s
, - _._. .!2 (_5_J = 0,46 (3~)3,8 = 0.53
- - k5 0f1i/ 0,60 .,65 '

,
110 ( ~
k(\ 0f1tf
J =: 0,46 (660,7
0,23 386,2
J= 1026
'
L = 30,29
Fig. 16.39. Rezultare In exemplu de calcul

574 575
 = EIt~ . Ill" 2,1
4
10 X 30,27
2
1,4 = 8894 kNm. CAPITOLUL 17
J
S. _---'c.,,-.:.:......,__=_
X X
30,29 X 100
.I !l-. ( -'-F.
L _L
k; F;lId

VER)f)CArd LA OaOSEAtA
7) Capacitatea de rotire
AHit la talpa stalpului cat ~i la placa de capat hotarator a fost modul de
distrugere 2 cu:
2A
A. = -m
11
= -3,54 = 114
' I + 2A = 0,69
_ F;Rd _ 269,3 _ 17.1. GENERA LIT ATI
B"r - LB
,Rd
- 365 - 0,73

10,6 - 4 X 0,73
<P" = 1,3 x 30,27 = 0,195. Verificarea unei structuri la limita de oboseala consta In a dovedi 0
comportare satisfacatoare la actiunea unor incarcari cu caracter repetat, pe toata
durata de exploatare a constructiei [17.1], [17.2], [17.3] .
. Gradul de securitate al structurii, cu un nivel de probabilitate acceptabil,
se obtine prin introducerea in calcule a unor coeficienti partiali de siguranta 'Y,'vII
cu valorile precizate In tabelul 17.1.
Tabelul 17.1

yM{ pentru elemente

Posibilitati de verificare !ji acces
putin importante importante

Verificari ::;ioperatii de tnrretinere periodice 1,00 1,20

Detalii ale prinderilor accesibile

Verificari ~i operatii de tntretinere periodice 1,10 1,25

DetaJii ale prinderiJor greu accesibile

Valorile coeficientilor "1M!' sunt diferite In functie de importanta elernentului

In structura de rezistenta ~i de posibilitatile de verificare ~ide intretinere periodica
a constructiei.
In structura se deosebesc elemen tele putin importante a carol' defectare prin
oboseala nu implica aparitia unor defecte grave si, elementele importante. a carer
defectare locala -conduce la distrugerea prin oboseala a constructiei.

17.2. RESTRICrll

- tcnsiunile nominale In verificarile la oboseala, trebuie sa raman a In

domcniul elastic;
- extcnsia maxima a variatiei tensiunii nominale tso, determinata la starile o·
lirnita ale exploatarii norma Ie In combinatia de illCarCari rare, nu trebuie

576 37 - Cladiri inalte Cll schclcr din otel 577

 sa depaseasca 1,5./;" In cazul tensiuoilor normale ~i 1,5 f).J3, In cazul
tensiunilor tangentiale; . 17.4. DEFINITII
- rezistentele la oboseala specificate, se aplica elementelor protejate
corespunzator contra coroziunii In conditiile unui mediu putin agresiv ~i In verificarile la oboseala intervin urmatoarele notiuni, definite dupa cum
conditii atmosferice normale; urmeaza:
- constructia este supusa la temperaturi care nu depaseste 150 "C. (1) Fenomen de oboseald: defectarea unei parti a structurii datorita propagarii
lente a unei fisuri provocate prin fluctuatiile repetate ale tensiunilor.
(2) lncdrcarea de oboseald: Un ansamblu de evenimente - incarcari reprezen-
17.3. CONDlTIl CAND VERIFICAREA LA OBOSEALA tative descrise prin pozitia fortelor, intensitatea ~i frecventa lor relativa.
ESTE OBLIGATORIE (3) lncdrcarea de oboseald echivalentd de amplitudine constantd: Incarcare
simplificata de amplitudine constanta reprezentand efecte de oboseala a
evenimentelor - Incarcari reale de amplitudini variabile.
In cazul structurilor pentru cladiri verificarile la oboseala se impun In
urmatoarele cazuri: (4) Istoricul tensiunilor: inregistrarea sau calculul variatilor de tensiune intr-un
element al structurii In cursul unui eveniment de incarcare.
- elemente supuse la oscilatii din vant;
(5) Extensia de tensiune: diferenta algebrica lntre doua extreme ale unui ciclu
- elemente solicitate prin cicluri repetate produse de instalatii care produc
-particular de tensiune 'facand parte dintr-un istoric al tensiunilor.
vibratii; .
- elemente supuse la oscilatii produse de adunari de persoane. (6) Spectrul extensiilor de tensiune: histograma frecventelor de aparitie a tuturor
valorilor extensiilor de tensiune inregistrate sau calculate pentru un
Verificarile la oboseala nu sunt necesare daca una din urrnatoarele trei eveniment de incarcare dat.
conditii este satisfacuta.
(7) Spectrul de calcul: ansamblul tuturor spectrelor extensiilor de tensiune, care
a) Daca extensiunea de tensiune !::.o satisface conditia: trebuie luate In considerare In verificarile la oboseala (fig.17.1).
'trr : !::.o S 26/Y,\II Nzmrrr' (17.1) (8) Extensia de tensiune echivalenta: este extensia de tensiune de amplitudine
constanta, care produce aceeasi durata de viatii la oboseala ca ~i cea obtinuta
In care YFI este coeficientul partial de siguranta, care inrnulteste incarcarile, care
pe baza unui spectru de variatie variabila, cornparatia fiind facuta pe baza
produc oboseala. Se ia de regula YFI = 1,0
insumarii Miner. Pentru simplificare se poate considera 0 extensie de
b) Numarul total de cicluri pentru toata viata constructiei sat isface conditia: tensiune echivalenta pe baza unui numar total de 2 milioane de cicluri de
extensii de tensiune de amplitudini variabile.

N S 2.106 lr 36/YMf
Y I:T . /).°/:2
r
J (17.2) (9) Durata de viaui fa oboseald: nurnarul total de cicluri de extensii de tensiuni
care conduce la ruins prin oboseala.
~ .
til care !::.O['2 este extensiunea tensiunii nominale sau geometrice echivalente (19) Limita de oboseala sub amplitudine constantd: valoarea pragului de extensie
In Nzrnm". a tensiunii deasupra careia trebuie estimata rezistenta la oboseala.
Prin tensiune geornetrica se intelege tensiunea princilala maxima In mctalul Nurnaru! de cicluri N
de baza la marginea coordonului de sudura, (se numeste ~i tensiunca In punctul
cald).

c) Daca lirnita de oboseala sub amplitudine constanta !::'on este specificate

pentru un detaliu, extensia !::.cr maxima a variatiei de tensiune (nominata sau
geometrica), calculata la starea limita a exploatarii normale, In combinatia rara,
satisface conditia: Extensia de tensiune aRlicate. /:,(3'
(17.3) Fig. 17.1. Spectre de calcul

578
:11) Categoria de detaliu construciiv: clasa unui detaliu constructiv, sudat sau cu (13) Durata de viata de calcul: durata In care structura trebuie sa se comporte In
suruburi indicand curba de rezistenta la oboseala pentru determinarea deplioe conditii de siguranta, cu un gard acceptabil de probabilitate fata de
rezistentei. riscul de distrugere datorita fisurilor aparute prin oboseala.
(14) Limita de prag: limita sub care extensiile de tensiune ale spectrului de caJcul
)2) Curba de rezistenta /a oboseald: relatia cantitativa definind ruina la oboseala
nu contribuie la aparitia defectelor.
In functie de extensia de tensiune ~i nurnarul de cicluri ale tensiunii, utilizata
pentru e.valuarea rezistentei la oboseala a unei categorii de detalii
constructive (fig. 17.2).

log b(S 17.5. SPECTRE DE TENSIUNE

Ipotezele de incarcarc pentru verificarile la oboseala au fost preeizate In

t------------I--___:'--
Li mita de oboseala
..E~ <!'1_e1j.!..u.Q!~ _~~O!ltg
capitolul 6.
Determinarea tensiunilor se face printr-o analiza elastica a structurii supusa
la I'ncarcari repetate.
In functie de metoda de vcrificare la oboseala adoptata, se dctermina
extensia tensiunii norninale sau geometrice.
Determinarea tensiunii intr-un detaliu constructiv se face luand tn consi-
derare tensiunile rezultate din excentricitatea prinderii, deformatiile rezultate din
tensiunile secundare datorate rigiditati: prinderii, redistributia tensiunilor datorate
voalarii ~i deformatiilor din forfecare, efectul de parghie (vezi cap. 16).
In imbinarile sudate eu penetratie partiala sau cu suduri de colt, efortul
transmis pe unitatea de lungime a cordonului se deseompune in doua componente
to raport cu axa perpendiculars ~i paralela fata de axa longitudinala a sudurii.
Tensiunile din oboseala 1'0 sud uri vor fi:
- tensiuni normale 0.. perpendiculare pe axa longitudinala a sudurii.
- tensiuni tangentiale 1", paralele cu axa longitudinala a sudurii;
Valorile tensiunilor 0.. ~i 1w pot fi obtinute impartind eomponentele
efortului transmis pe unitatea de lungime a cordonului la grosimea de caJcul a
sudurii a, sau conform metodei prezentate 10 eapitolul 12 cu relatiile:

o If
= [
02J. + 12
J.
).5

1 (17.4)

(17.5)

17.5.1. SPECTRUL EXTENSHLOR DE TENSIUNE DE CALCUL

Efectul unei tcnsiuni rezultata dinrr-o incarcare repetata este redus la un

spectru de extensii de tensiuni, folosind 0 metoda de numarare a ciclurilor de
Incarcare (metoda picaturii de apa sau metoda rezervorului).
Pentru verificarea la oboseala a unui detaliu eonstructiv, spectrele de
Fig. 17.2. Curba de rezistenta la obosealii extensie de tensiune rezultate dintr-o incarcare repetata sunt adunate pentru a

80 581
alcatui spectrul de extensii de tensiuni de calcul. Acest spectru de calcul poate Calculul defectului cumulat trebuie sa se bazeze pe una din urmatoarele
fi alcatuit pe baza rezultatelor unor tncercari experimentale sau prin calcule curbe de rezistenta la oboseala:
numerice bazate pe teoria elasticitatii.
a) 0 curba de rezistenta cu 0 singura panta constanta In = 3 (fig. 17.2);
b) 0 curba de rezistenta cu dou a pante constante In = 3 ~i In = 5, schimbarea
aparand la limita de oboseala sub amplitudine constanta (vezi fig. 17.2);
17.6. METODE DE VERIFICARE LA OBOSEALA
c) 0curba de rezistenta la oboseala fermata din doua tronsoane cu pante constante
111= 3 ~i m = 5 ~i un prag corespunzator nurnarului de cicluri N = 100
17.6.1. GENERALIT ATI milioane (fig. 17.2);
d) 0 curba cu 0 singura panta 111 = 5 ~i un prag corespunzator numarului de
Verificarea sigurantei structurii la Incarcari repetate se poate conduce: cicluri N = 100 milioane. Accasta curba corespunde detaIiiIor constructive cu
tensiuni din forfecare (fig. 17.4) ~i profilelor tubulare.
- avand in vedere cumularea defectelor (metoda Palmgren - Miner),
comparand defectul produs cu un defect adrnisibil; Cazul c) este eel mai general. Extensiile de tensiune inferioare pragului
- cornparand extensia de tcnsiune echivalenta cu rezistenta Ia oboseala N =
100 milioane pot fi neglijate.
corespunzatoare unui nurnar dat de cicluri de tensiune. In cazul utilizarii cazului c) ell 0 limita la oboseala sub amplitudine con-
stanta I::!.on la 5 milioane de cicluri , N, poate fi ca1culat cu urmatorul procedeu:
Pentru detaliile constructive date In tabelul 17.3 se va folosi extensia de
daca:
tensiune nominata.

17.6.2. VERIFICAREA LA OBOSEALA BAZATA PE EXTENSIA

DE TENSIUNE NOMINALA (17.8)

17.6.2.1. Pentru indirdiri repetate cu amplitudine constanta criteriul daca:

de verificare la oboseala este:
'YFI' /:"0::; /:"onl Y.4/1 (17.6)
(17.9)
ln care: ~
/:"0 - este extensia de tensiune; \
daca:
/:"on - este rezistenta la oboseala pentru categoria de detalii constructive pen-
tru numarul total de cicluri N corcspunzator duratei de viata de calcul.
N; = 00. (17.10)
17.6.2.2. Pentru indlrcari repetate cu amplitudini variabile, definite
artntr-un spectru de ealeul bazat pe eumularea defeetelor ver ificarea I Veriflcarca la oboscala sub amplitudine constanta po ate fi condusa ~i
iefectului cumulat se face Cll rel aria: (17.7) verificand criteriul:
(17.7) (17.11)
mde:
n. In care:
D
a
= L-I
N. /:,.0£ - este extensia de tensiune Cll amplitudine constanta, pentru un numar
I

II; -esre numarul de cicluri de extensie de tensiune /:"0; corespunzator victii
de calcul acceptatc;
N; - este numarul de cicluri de cxtensie de tensiune 'YFi . 'YM/' /:"0 care
1
conduce la ruina, pentru categoria de detalii constructive respective.
de cicluri dat, pentru acelasi defect cumulat ca ~i spectrul de calcul.
/:"on - este rezistenta la oboscala referitoare la detaliul constructiv, con-
siderat pentru un numar total de cicJuri de extensie a tensiunii de
calcul, identic ell eel luat In considerare la determinarea valorii /J.OE:,·.

582 583
 Dad. pentru determinarile valorilor !J..o£ ~i !J..On. se ia In considerare 0 curba Dad se folosese extensiile eehivalente de tensiune de arnplitudine
de oboseala eu 0 singura panta In == 3, verificarea se plaseaza In domeniul de constanta, criteriul (17.15) devine:
siguranta.
Ca alternativa, considerand extensia de tensiune echivalenta, verificarea la r y r£ . r
flo" 1 y 1'1 . fl't" 1 < 1
(17.16)
oboseala poate fi fiicuta cu eriteriul: lflORlyMrJ +lfl'tn/Y,wJ -
(17.12)
sau ca 0 alternativa la verificarea oboscala sub extensiunile de tcnsiune de
In care:
arnplitudine constanta, verificarea se poate face Cll ajutorul criteriului specific
!J..01;'2 - este extensia de tensiune corespunzatoare unui ciclu de 2 milioane
so; - este valoarea de referinta a rezistentei la oboseala, corespunzatoare
pentru 2 milioane de cicluri a detaliului constructiv respectiv. (17.17)

17.6.3. EXTENSII DE TENSIUNE DE FORFECARE 17.6.4.1. Extensiile de tensiune in sudura, Defeetele pro vocate prin
tensiunile normale ~i eele tangentiale sunt evaluate separat ell regula Palmgren-
Miner ~i apoi combinate:
Extensiile de tensiuni de forfeeare sunt tratate ca ~i extensiile de tensiuni
nominale norrnale folosind Insa curba eu 0 singura panta ~i anume eu m = 5.
(17.18)
Pentru tensiuni de forfecare, nurnarul de cicluri de viata de calcul poate fi
determinat astfel: in care:
daca:
Dc/o = L. (njfNj) pentru extensii de tensiune normale;
'YF/' !J.."Cj > !J.."CLI 'YMI
Dc/'t == L. (n;llV;) pentru extensii de tensiune tangentiale.

N.=5.106
I
l r fl't('J1
Iy
"'If
yJ:r .fl'tj
(17.13)

daca: l7.6.5. VERIFICAREA LA OBOSEALA BAZATA PE EXTENSII DE TENSIUNI

GEOMETRICE
(17.14)
~-",
Tensiunea geornetrica este tensiunea principala maxima in materialul
L7.6.4. COMBINATII lNTRE EXTENSn DE TENSIUNE NORMALE de baza, adiacent marginii cordonului de sudura, cu luarea In considerare a
SI DE FORFECARE geometriei irnbinarii , cu excluderea efectelor concentrarilor locale de tensiuni,
datorate
/ .
geornetriei sudurilor si discontinuitatilor de la marginea eordoanelor de
Efectul extcnsiilor de tensiune de forfecare poate fi neglijat dad tensiunile sudura.
din forfecare reprezinta rnai putin de 15% fata de tensiunile nominale norrnale. Valoarea maxima a extensiei de tensiune se obtine studiind starea de
Dad rn aceeasi sectiune tensiunilc norrnale ~i cele de forlecare variaza tensiune in diferite punctc la marginea cordonului in jurul lrnbinarii sudate sau
independent, dcfectele provocate prin cele doua tensiuni trebuie estimate separat, In zonele de concentrari de tensiuni.
aplicand lcgea Palmgren-Miner ~i apoi combinate conform rclatici: .Tensiunile geornetrice pot fi determinate folosind coeficienti de concentrare
(17.15) printr-o analiza dc element finit, sau eu ajutorul unor modele experimentale.
In care: Verificarile la oboseala pe baza extensiei tensiunilor geometrice se Iac cu
D"o = L. (11;1 N j) pentru !J..Oj relatia (l7 .6) lnlocuind tnsa In aceasta relatic extensia tensiunilor nominale cu
D". = L. (Il/N i) pentru !J.."Cj extensia tensiunilor geometrice.

584 585
 7
17.7. REZISTENTA LA OBOSEALA care reprezinta In Nzrnm? valoarea de referinta !1o,. a rezistentei la oboseala
corespunzatoarc la 2 milioane de cicluri.
17.7.1. GENERALITATI Curbele Wohler pentru rezistenta la oboseala In cazul tensiunilor normale
nominale, prezentate In figura 17.3 sunt definite prin relatia:
Rezistenta la oboseala este definita pentru tensiunile normale printr-o serie log N = log a - 111 log !101/ (17.19)
de curbc log !1oR - Jog N, fiecare dintre ele referitoare la 0 categorie de detaJii
In care:
constructive. Fiecare categorie de detalii constructive este notata printr-un nurnar
- este rezistenta la oboscala;
ExtensiQ de tensiune - estc nurnarul de cicluri de variatie a tensiunii;
AG' (N/mm2) 111 - este 0 constanta care reprezinta panta curbelor la oboseala cu
1000 valorile 3 ~i 5.
log a - este 0 constants care depinde de panta partii de curba considerata.
Curbe similare sunt stabilite ~i pentru cazul tcnsiunilor din forfecare.
Curbele de oboseala sunt bazate pe studii experimentale ~i inglobeaza
500 urmatoarele efccte:
- concentrarile locale de tensiuni datorite geornetriei cordoanelor de sudura;
- dirnensiunile ~i forma discontinuitatilor acceptabile;
- directia tensiunii;
Umite de oboseala - tensiunilc reziduale;
cu Qmptitudine constQnto - conditiile metalurgice;
- In anumite cazuri, operatiile de sudare ~i procedeele de imbunatatire care
urrneaza (detensionare, etc.).
Valorile numerice pentru curbele de rezistenta la oboseala pentru extensiile
de tensiuni norrnale sunt date In tabelul 17.2.
100
Tabclul 17.2

log pentru N IOH Extensia de tensiunc la limita de Extensia de tensiune

Carcgoria de II
oboseala sub amplitudine consranta la limita de prag
r detalii (N = 5 . 10(1) (N = IOK)
50 NS;5'I()P N S; 5 . lOt>
N/mlll!
(/II = 3) (m = 5) N/mm2 N/mlll2

160 12.901 17'()36 117 64

140 12.751 16.7X6 104 57
125 12.601 16.535 93 51
112 12.451 16.2X6 X3 45
100 12.301 16.036 74 40
9() 12.151 15.7X6 66 36
&0 12.00 I 15.536 59 32
71 11.&51 15.2&6 52 29
63 11.70 I 15.036 46 26
56 11.551 14.7&6 41 23
SO 11.401 14.536 37 20
10~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
IX
104 45 11.251 14.2X6 33
40 11.1() 1 14.036 29 16
. . Numer.e de crct uri N 36 1().951 13.7X6 26 14
Fig. 17.3. Curbele de rczlstenta la oboxeala pcnrru extensu de tensiune normale

586 587
 17.7.2. CURBE DE REZISTENTA LA OBOSEALA PENTRU TENSIUNI Valorile corespunzatoare pentru calculul rezistentelor la oboseala sunt date
DIN FORFECARE In tabelul 17.3.

Curbe de oboseala similarc sunt stabilite ~i pentru cazul tensiunilor din Tabclul 17.3
forfecare (fig. 17.4). Accste curbe de oboseala pentru extensii de tensiuni din Exrensia de tensiune
Categoria de detalii
forfecare au 0 panta constanta, cu m = 5. 6t,.
log II pentru la limita de prag
N < lOR 6tl.
[N/mm1]
Extensia de tensiune [N/mm2J
tl'6 (N/mm2t
1000 100 16.301 46
80 IS.801 36

Categoria de detalii 100 se refera la metalul de baza, la sudurile in

500 adancime cu penetratie cornpleta ~i la imbinari cu suruburi pasuite solicitate la
forfecare, care lucreaza la presiune diarnetrala.
Categoria de detalii 80 se refera la tmbinarile solicitate la forfecare,
executate cu suduri de colt sal! sud uri In adancirne cu penetratie partials.

Categoria
detctiutui
17.7.3. CURBE DE REZISTENTA LA OBOSEALA PENTRU SECTIUNILE
4 DESCHISE

Categoriile de detalii, care pot fi folosite pentru incadrarea diferitelor detalii

100 constructive a sectiunilor deschise, sunt date in tabelele urmatoare [17.4]:

TabeluI17.3.l.: detalii fara sudura.

Tabelul 17.3.2.: sectiuni asamblate prin sudura.
Tabelul 17.3.4.: Prinderi executate sudat, prin care nu se transmit eforturi.
limita de
50 prag Tabelul 17.3.5.: Prinderi cxecutate cu cusaturi sudate prin care se transmit
eforturi.

Din categoria de detalii constructive prezentate In Eurocode 3, au fost

retinute numai acelea, care pot intcrvcni In structurile de rezistenta ale cladirii
cu multe etaje.

17.7.4. CURBE MODIFICATE PENTRU REZISTENTELE.LA OBOSEALA

Rezultatele experimentale referitoare la uncle detalii constructive ce nu se

incadreaza cu suficienta siguranta pe curbele de oboseala corespunzatoarc, se
recomanda sa fie incadrate pe curba imediat urrnatoare. In tabelele 17.3.3 aceste
Numarul de cict uri N
detalii sunt marcate cu asterisc (detaliile 50, 45 ~i 36).
Prin sageti sunt marcate dircctiilc tensiunilor la care se refera rezistenta la
Fig. 17.4. Curbe de rezistenla Itt oboscalii pcntru cxtensii de tensiune de forfecare
oboseala.

588 589
 QI
III c»
='
a.
III

E ='
a.
E
._
'0
-
c '0
o c
() o
U

QI QI
L- L-
QI c»
L- L-
O. t)
III III
OJ
QI
o o

....
~
e-
....
:2~ .....
a
L-
..c
COl
~ 10 )0 ..
00
...;.
L- I-
A "8
:g
:J :J
'0
:J c» r'v. e 00

t'l
QI
III :J
>
t
III > L-
c:::EEJ
u·:J >0
t\i •• ='
-
10 +'
o if)

-
L- l-

.0 'a :J ""_HI
.... JI
-
L- L-
~
.. c»
->
(;.I
III
C
0
0
8 @
QI
._>
.....
0
:J
III
C
0
o
T~
@)
I-F
'-
1\ It""'L
@

:J
...
L-
L-

in
._ .I tl3EJ
III
C
a
..... c
0
-....a @
~~
0
t) a
c»
._.-
o QI

,
0
.....
c»
e -"tva
a
0

f
C

QI
'0
N a o
1.0
.t: :J N o I
o a 0._ .- .-
CD
co ~
.... C 01- ..- E
.... ·01
e
OJ
a OJ
a
..........
0.. ()'O

591
590
 Q)
Q)
VI
:::l VI
:::l
a. a.
E E

"0
e
o
(.)

~ Q)
L....
Q)
QI
L.... L....
U U
CJl 1/1
Q) QI
o o

~
f'}
r--
....
"3
<3
.Q )0
~ ,0 ] L....
~ L.... ':::l
:::l ..,
:I)
"0
"0 :::l
:::l 1/1
VI

e QI e Q)

> >
L....
a. ..., L....
a. .....
() o
<iJ
.....
0
N
:::l
L....
...-VI
e
.....
Q)

0
N ~
:::l
L....

VI
e @) @)
0 e
0 U 0 0
QI ()
Q)
L....
L....

e 0
@ e "-
:::l ..... :::l 0
.....
....~
U
0
Q)

0" 0
Q)

Q) C»
c.n c.n

o o o
e o o
~
01

e
593
 ~.. ...
-0
.-
0
I:>
.,
.....
" ..
_
• 0

G..
.
'0
ea ._ E. E. <LI- C
r-
:J .,.-
== 'c f!
.-.........
s:: :; <.;...:!D~ 'D.~
:::
-s oil
c -
Q)
Q)
s:: VI
.20
VI 0 ;:j ~.±: ...t:~
;:j ._,
<oJ
a. ::):)~tG§

._E
.. Ilo
a. 0· ...
0 ~ '-
E ~ II
..D
::J-O L.~
g "C.!:! ... 0
~ ~:a!~ ;Oo.2~
e-- .- ~~~~
.- .....
0

- ...,.
po<
£ c=> C\I
._ .-c-t
.a~ "0 -+-. ::J
e.!:·c 0....0
IT'd-4I '*-
"0 c ~'f ~..!!1:
£ n 0-._:
c .D 0 ~ 'D
o
U e: u ,1: ::J
-0
<8~ E~8~~~Y
L. -

.....
'0

.....
I:>

::J
I>
III
.",
Q) Q)
1... 1...
Q) Q)

1... 1...
U U
VI VI
Q) Q)

o o
a.
o
'l u
a.
'l o o
.. o
a. o
o
o
Q)

e
0.
o
o " €>

~tH
VI Q)
1...
Q) a ~t

H~ Iff
VI
>
VI
1...
Q)
C
o >
VI E
....
L.. Q)
>
....,
c
E ._....
Q)
>
E

,0 ..... t€)
1...
;:j
"0
ijl
o
;:j
1...
.....
VI
·0
1...
;:j
"0
;:j
o
;:j

....
1...

VI
C
_. fl.~ e ~
@)

C VI 0
o o
~ U
._._
Q)
"0 ~
Q) ~~
t:
o o
Q)
- / ~
.... C
o 0
@

(
o +'
"0 Q) o Q)
L..
o
o "0
1... 0
o
U U

Q)

N "0
o 0
C N 0
en 0
.;:
0
._ ;:j
0
co
*<0 .....
t-- 0
01 c 010
(") tl)

o 01 2- ,
Q_ 0 o Q)
Q_ u"O

94 595
 ..
:J
CIl
;:l
QI
.5
..... til
~
=
~
e a.
E
-o:r;
o_
<'"l
r- ....,,..
o_
..... o_
"0
:3 c
0) o
.t:I U
..:
Eo-<

..!!
QI
I- .."
tl

QI
I-
Q)
o_

'-
o ..
III
>
c
QI

I- "i: 0
III
QI 1
0i:
o :1
..... II

-...
III ""tl
QI c, r:
0i: o e
:1
..... QI d:
t.o
....o
O,J °E
...... I III
c
-o:r;
°e I
0
'""l
III
c .....I-
0 :1 ~ @
~ I-
..... c
:; :1 QI
~ C c
.t:I
..: QI
(.) JC
Eo-< L.
:1 -1 \~ @) ~@
)~

:1
"0
e "0
:1
III
QI
e ==- ..

~
:1
III
QI
>
....
QI
"0
QI
~
o~

o
:1
'-
~b.~
/. \
C
QI
C
a
(.)
:1 s
"0
1ii
c
o
.....
'-

o .....
I-
l-
o o
9
"0
c,
III
C o ,

"
o
o
c
8 c
°Ca. - -.....
o_

° 'a- . E
°C 0
QI

0i: o
.....
QI
E
~
c
o
QI E
E
o
o
.....
E
E
"0
c
;t ... -°e
QI

0
QI

o c °Vi
'-
a..
o II o ..... o
L{)
V
..... H
I-
CI
VI o
L{) QI
"0
QI N °0
"0 0C: :1
d o
o c: co
o 0i:
e o_
:1 o
co
o
m
.....
e-
00.. ~:g·o
0 .........
o
m
c
CI lira
.......... £. a
Uo"O
QI
H
& o{g

597
596
 QI
III
::J
0..
E

~ ...
"0
C
o
o

.~
'i: ....
::J
~I...
....o
01
e
01·
I...
o
III
-
.1...
o
QI
e
QI

'-
01 ·0
o III
QI
o
l!!
s
'e::J
.I -g.
III

~
.~ QI
C
(j

01'
~ 01

....o>
JL
>
8 ~
o
::J
'-
..:..
III
e .r----I
c
I...
0..
::J
....
I...

III
c C
o ~01 o
o (j U
."0
::J

'i:
IQ
...o
Q)
III
'i:
C o lei
C
:0 ..c E
E E ':;E
f.- (-

'w-~
..... VI

"0
N .9!
,_ ::J III
to
("I')
M
to o
C
0._
01"'"
o
III
E•
01 ....001~
Q1.(j

& U"O

599
598
 CAPITOLUL 18
..
<:>
<II
QI
~ VI
.:::
c
0
='
a. PtAN§EE# GRaNZa sa sr AlPa IN SOlUJaE
<.J
'-'
E
Nu;rrA O'fEl-BEION
"'l
f'}
r--
..... #

.... it;
c
:; o
o:l
,Q
U
<II
Eo<

c.... 18.1. PLANSEUL SI GIUNZILE PLANSEULUI

....='
L
0 QI
...... L
QI (II
Planseul intr-o cladire multietajata, reprezinta 1I11111 dintre elernentele im-
.... I-
U portante ale constructiei atat din punct de vedere functional, cat ~i din punetul
E VI
VI
c o
QI de vedere al costului total al constructiei.
0 Functional planseul reprezinta elementul orizontal care separa diferitele etaje
....
L

ale cladirii. Planseul preia efectul Inciircarilor verticale, permanente ~i utile, ~i-I
QI
L
transmite prin grinzile principale ~i eventual ~i cele secundare, cadrelor
8 transversale ~i prin acestea Iundatiilor. Planseul Impreuna ell grinzile planseului
'0 forrneaza 0 ~aiba orizontala de foarte mare rigiditate, care impreuna cu cadrelc
'-
="
-0 transversale ~i cele longitudinale, completate de regula cu contravantuiri verticale,
~
VI asigura stabilitatea structurii spatiale de rezistenta atat la incarcari verticale cat
.QI
-0 ~i la cele orizontale din actiunea vantului ~i seism.
QI In plus, planseele trebuie sa satisfaca unele cerinte care se refera In special
C
0 QI la confortul din Incaperi ~i anume:
0 .~
-0 .....u
c....
0 ~ - izolare termica echivalata eel putin cu cea a peretilor exteriori;
U '-
..... @) - izolare fonica atat pentru zgomote aeriene cat ~i pentru cele din impact;
C VI
c.... C - rezistenta la foe, prin folosirea unor materiale care sa nu arda ~i sa nu
0
a. U tntretina arderea;
....0
QI
- limitarea vibratiilor ~i oscilatiilor la valori care sa evite un inconfort. Asa
-0 0 cum s-a precizat In capitolul 7, pentru locuinte ~i birouri frecventa
=' .....
III QI proprie esre lirnitata la 3 cicluri / sec. ceea ce corespunde unei sageti
I-
,0
0
01 + o~ de max. 28 mm, iar pcntru localurilc In care pe plansee se safe,
C se danscaza, sau se deplaseaza In cadenta, Irecventa proprie este de
J:l
(.§
5 cicluri / sec. ceea ce corespunde unei sageti totale 0, + o~ de 10 mrn.
Din punct de vedcre constructiv ~i economic planseele trebuic sa asigure:
- 0 greutate proprie minima, aceasta reprezintii una din importantele tncar-
ciiri care actioneaza asupra structurii de rczistcnta;
- 0 Inaltime constructiva cat mai redusa pentru a micsora cat mai mult
volumul construit;
- 0 exccutie sirnpla ~i rapida;
- un cost total dit mai redus.

)0 601
 In functie de caracterul cladirii (locuinte, birouri etc.) la stabilirea l'naltimii Fig. I X.2. Grinzile planseului: ----- -~---.-----.
totale a planseului, trebuic luate in considerare
intervin in compunerea planseului (pardoseala,
grosimile diferitelor straturi, care
straturi izolatoare fonic ~i termic,
1 - riglele cadrului , 2 - grinzile
3 - grinzile secundare
principale,
-,--HH----------;;;t;----- ...++-.
grosimea placii, inaltirnea grinzilor planseului, izolarea antifoc ~i tavanul).
Planseele pot fi executate din profile din tabla subtire formate la rece sau
din placi din beton-armat rezemate pe grinzi din otel,
Solutia planseu metalic are avantajul unei greutati proprii reduse, in schimb
implica masuri severe ~i costisitoare de protectie anti-foe.
Solutia placa din beton-arrnat pe grinzi din otel eu conlucrarea asigurata
tntre cele doua materiale, este solutia frecvent folosita. Placa din beton-arrnat
poate fi turnata la fata locului, In afara unui cofraj din scanduri din lemn sau
placaj poate ti folosita ~i 0 placa cutata din tabla de otel, Plaea cutata poate sa
reprezinte un cofraj picrdut sau poate fi considerata ca armatura in zona intinsa
a placii din beton-arrnat. In acest ultim caz profilul placii cutate este special ~i
ca ~i in cazul planseelor metal ice parte a inferioara a placii cutate trebuie protejata l
anti-foe.
..I
In plan orizontal grinzile planseelor forrneaza un sistem de grinzi Ion-
gitudinale (fig. 18.1), care impreuna cu placa planseului, metalica sau din
beton-arrnat, formeaza 0 ~aiba cu 0 rigiditate foarte mare In plan orizontal la
18.2. GRINZILE META LICE ALE PLAN~EELOR
nivelul fiecarui etaj. Prinderea de stalpi a grinzilor planseului se poate face in
ax (fig. 18.1 a) in spre interior de rigla cadrului (fig. 18.1 b) in spre exterior
Planseele atat cele metal ice, cat ~i cele din beton-armat sunt sustinute de (fig. 18.1 c), sau din doua elemente la cele doua fete ale stalpului (fig. 18.1 d).
grinzile din otel ale planseelor, Acestea la randul lor sunt rezemate pe rigle ~i Grinzile intermediare sunt rezemate pe riglele cadrelor transversale, ca grinzi
stalpii cadrelor transversale.
. -....--'
._ simplu rezemate sau grinzi continui. Daca distanta dintre cadrele transversale este
mare, comparativ egala cu deschiderea cadrului, pentru sustinerea planseului in
•r I•
II afara de grinzile principale notate cu 2 in figura 18.2, trebuie introdusa 0 a doua
familie de grinzi ale planseului, grinzile secundare notate cu 3 In figura 18.2,
rezemate pe grinzile principale ~i paralele cu riglele cadrelor transversale.
.a
'21 Ca nivel, grinzile principale ale planseului pot fi asezate pe riglele cadrelor
~
jl) I transversale (fig. 18.3 b), la acelasi nivel (fig. 18.3 a), sau sub nivelul superior
al riglelor cadrului (fig. 18.3 c). Solutia (18.3 b) are dezavantajul unei inaltimi
r i1
... ... ~ ... mari a planseului, In schimb, In spatiul de sub placa din beton-armat pot fi
... 0 0 0 ...
...
- I amplasate diferite elemente ale instalatiilor.
0
'i:
~.~ '--? I-

-
., ~ eu
....Gi L-
.0.
)(
eu
)(
eu
)( ....eu In cazul planseelor metalice, tabla cutata care formeaza elementul de
.s ... ... eu
...
)(

...
v; v; I/) I I/)
eu
...
I/)
rezistenta al planseului este de obicei rezernata direct pe riglele cadrelor
transversale. Tabla cutata impreuna cu riglele cadrelor ~i cu grinzile de margine.
I
__ .1
"
!.
I
il
trebuie sa formeze saibe orizontale eu 0 rigiditate suficient de mare pentru a
- ~. l
.---:-._ prelua fortele orizontale de la fieeare nivel ~i a Ie transmite contravanturilor sau
Q) b) c} ~}
Fig. IX.I. Grinzile metal ice ale planseului diafragmelor verticale.

602 603
 18.3.1. OTELUL

Rezistentele elernentelor din otel pentru diferitele marci de otel sunt date
In EUROCODE 3.

-l-b) In conformitate cu norma europeans provizorie pr EN 10147, tablele cutate

galvanizate, utilizate In general In proiecte, sunt executate din benzi din otel din
urmatoarele marci de otel, cu limitele de curgere Iyb ~i de rupere j,,, In N/mm~
date In tabel ul 18.2.
Tabelul IS.2

Clasa de calitatc .I;." .f<l

Banda din otel Fe E 220 G 220 300

c) Carbon, zincata Fc E 250 G 250 330
Clase de calitate Fe E 2XO G 2HO 360
Fe E 32(} G 320 390
Fe E 350 G 350 420

Fig. IH.3. Pozitia grinzilor principale fata de riglele cadrului 18.3.2. BETONUL

Rezistentele la compresiune j,'k ~i la Intindere ICI ale betonului de greutate

18.3. MA TERIALE
normal a sunt date In tabelul 18.3 In functie de cIasele de rezistenta. Clasele de
rezistenta cu notatia, de exemplu, C 20125 reprezinta rezistenta caracteristica j,'k
la compresiune pe cilindru, In cornparatie cu rezistenta pe cubul din beton.
in EUROCODE 4 sunt facute urrnatoarele precizari privind proprietatile
materialelor care intra In compunerea unui element mixt otel-beton [18.1]. Tabelul IS3
Valorile coeficientilor partiali de siguranta pentru aceste materiale sunt date
In tabelul 18.1. Valori in N/mm2

Clasa de
Tabelul IS.1 ( 12) (16) C20/25 C25/3() C30137 C35/45 C40/50 C45155 C50/60
rezistenta

.I;·k 2(} 40 45 50
Cornbinatia de
Orcl Beton Armaturil din Tabla curatii 12 16 25 30 35
i; 1,6 1,9 2,2 2,6 2/) 3,2 3,5 3,H 4,1
'{II otel
incarcari 2,7 2,9
sau ,{,If '{,. "1-, Y<l1'" '/;'/k 0,05 1,1 1,3 1,5 I,X 2,0 2,2 2,5
tilt! - - 0,26 o ,30 0,34 O,3H 0,42 (},45 O,4H

Fundamcntalc 1,0 I ,SO 1,15 I , I()

Valorile inscrise In ccle doua coloane (12) ~i (16) dau informatii privind
proprietatilor betoanelor de calitati superioare inainre de 28 zile de la turnare.
Accidcnralc ell
cxceptia seism I ,00 1,30 I ,O(} I ,00 Rezistenta de baza la forfecare din tabelul 18.3 rezulta din:

't//t! = 0,25 ·j,·lk - 0,051"1,.

Pentru conectori valorilc coeficientilor partial! de siguranta "Iv sunt date In
Pentru betoancle usoare rezistenta la intindere se obtine inmultind valorile
relatiile (18.73) ~i (18.74).
date In tabelul 18.3 cu 11 = 0,39 + 0,70 (p/2400).
604
 Pentru deformatiile finale ale contractiei libere a betonului, sunt admise de frangere a profilului, cu raze interioare care nu depasesc grosirnea tablei.
urmatoarele valori ces In functie de mediu: Lungimea produsului este de 10-20,0 m, iar latimea este In functie de latimea
- pentru medii uscate Cia exteriorul sau interiorul cladirii) cu exceptia benzii din care se confectioneaza tabla cutata ~i de forma sectiunii transversale.
elementelor structurale umplute cu beton: Latimile obisnuite sunt intre 650-1000 mm.

e., = 325 X 10-6 pentru betonul de rnasa volumica curenta, Ptansee Elemente solicitate la
incovoiere
=
e., 500 X 10-6 pentru betonul user,
- pentru alte medii ~i pentru elementele umplute cu beton: 1 I LZ
Ceo< =
C,," =
200
300
X

X
10-6 pentru betonul de greutate norrnala,
10-6 pentru betonul usor.
J ] ] J
In verificarile la starile limita ultime, efectele contractiei betonului pot fi
neglijate ell exceptia elementelor structurale, care au sectiuni transversale
II I Y
~:iar$1-$-
Elemente solicitate la compresiune
Incadrate In c1asa 4.
In tabelul 18.4 sunt date valorile modulului secant de elasticitate E"nI in
functie de clasele de calitate ale betonului.

Tabclul 18.4
Clasa de
rezisten{a (12) (16) C20/25
-$ ~ ~~fP
W 1 1
C25/30 C30/37 C35/45 C40/50 C45155 C50/60
C sau .1:* Elemente structurale solicitate la
incovoiere
e.;
kN/mm2 26 27,5 29 30,5 32 33,5 35 36 37 L.-C-U:
~
Pentru betonul user, modulul secant de elasticitate se obtine inmultind
valorile din tabelul 18.4 cu [p/2 400]2.
Pentru luarea In considerare a fluajului, In cazul cladirilor, este suficient ca
In calcule aria de beton A" sa fie inlocuita cu 0 arie echivalenta de otel AJn,
unde n reprezinta coeficientul de echivalenta nominal egal cu £,,1£',.. Fig. 1!I.4. Elemente cu pereti subtiri; tipuri de sectiuni transversale
~ In cazul cladirilor destinate In special stocajului, E,. se va lua egal cu £,.",
m cazul cfectelor de scurta durata ~i E', =
Ecml3 in cazul efcctelor de lungs
In figura 18.4 sunt aratate diferite tipuri de sectiuni transversale. Forma ~i
durata. Pentru celelalte cazuri se va considera E' c = Eem'12 .
Coeficientul de dilatare termica liniara aT se precizeaza egal cu 10 x 10-<1 dirnensiunile sectiunilor transversale: Inaltimea sectiunii, grosirnca de tabla,
pentru betonul normal ~i 7 x 10-6 pentru betonul usor. latimea cutelor superioare ~i inferioare, rezulta dintr-un calcul de optirnizare. 0
alcatuire economics presupune cvitarea unei voalari premature a talpii
comprimatc, sal! a inimii ~i a talpii inferioare in regiunea reazemclor, In cazul
18.4. PLACI CUTATE EXECUTATE DIN TABLA SUBTffiE executarii placii ca grind a continua. Pcntru Imbunaratirea conditiilor de stabilitate
se prevad rigidizari intermediare a talpii superioare comprimate, una sau doua si
trepte de rigidizare pe Inaltimea inirnii, una sau doua. 0 conditie suplimentara
Placile cutate se executa prin laminare la rece dintr-o banda continua de
tabl~ subtirc, care in prcalabil a fost acopcrita cu un strat de zinc de 18-22 J.1 a
privind forma sectiunii transversal este ca, placile sa poata fi livrate In pachere
grosune. Grosimea redusa a stratului de zinc perrnite indoiri de-a lungul rnuchiilor [18.2], [J8.3]. .

606 607
 18.4.1. PLACA CUTATA SOLICITATA LA INCARCARI VERTfCALE Aplicarca acestor norme in calculele de rezistenta, presupune respectarea
urmatoarelor conditii:

Denumirea calculul placii este de fapt impropriu, deoarcce elernentul - grosimea nominata minima a tablei 0,6 mrn; }
executat dintr-o placa cutata, din incarcari verticale, lucreaza dupa 0 singura - pentru talpa superioara bit ~ 500;
(18.1 )
directie, deci ca 0 grinda. - pentru inimi s./t ~ 500;
Ca1culul cste guvernat de norme, dintre care EUROCODE 3 - partea 1.3, - inclinatia peretilor fata de orizontala 45 < <1> ~ 90°.
EUROCODE 4 ~i DIN ~8807-88, vor sta la baza prezentului material.
18.4.1.1. Geometria sectiunii transversale. In figura 18.5 sunt precizate

Ir'-'\!
I
notatiile ~i uncle definitii.
0) My_ Daca In coltul de racordare sunt Indeplinite conditiile (fig. 18.6 a).
e~ r . et
CGa-+J.-.~ . CGS r s 51 (18.2)
~ I '--
! r < 0,15 b, (18.3)

~-'-r'-'''~B
b) e~~~~t sectiunea poate fi considerata ca fermata din segmente drepte.
Daca conditiile (18. 2) nu sunt Indeplinite, elementele active ale sectiunii
transversale se mascara a~a cum este ararat In figura 18.6 b fata de centrul arcului
~i alte puncte ale conturului curb, cu urmatoarele precizari:
I
swt
~-i-'\~8
c) ej- ''V"~ -tet (18.4)

y t.1 W
ii" = rm'<p (18.5)
CGA Axo centrola a sectiunii intregi
CGS .Axa centrcld a seqi unii efect ive
Aria etectiv(i
din momentul
10 incovoiere
My
=
z; rm'(1 - sin <p/2) (18.6)

fr = rm 'sin <p/2 (18.7)

ir = rm [tan <p/2 - sin <p/2] ( 18.8)

d) Detoliul coltului
'betf
A
gr = ° pentru r ~ 51 ~i r < 0,15 bp (18.9)

bs

g) Margine rigidizatCi
bett

Q) rm=r+t /2
lc=rm·'l'
Zc ..rm (1-sinlfl2)
fc = rm si n If 12
9(;- rm(tanlf'12 -sin tp/2)

Fig. 18.5. Secriuni de tabla cutata Fig. IH.6. Coltul de racordare talpa·.inima

608 39 - Cladiri inalte cu schelet din otel 609

Dupa DIN 18807 daca: 18.4.1.2. Calculul latimilor active ale sectiunli transversale. a) Latimea
(18.10) activa a talpii comprimate bel rezulta din urmatoarele conditii:
I'm < 0,04 t- E/.h. daca
'A.pb :::; 0,673 ~ bel P . b b, = = (18.11)
capacitatea de rezistenta a sectiunii transversale trebuie determinarea expe- daca
rimental. 'A."h > 0,673 ~ P = (1,0 - 0,22/'A.pd)i~pd (18.12)
Pentru marginile libere ~i rigidizate in (figura 18. 7) sunt precizate valorile
raportului bit ~i limitele rapoartelor clb ~i dlb.
cu
_
A.
pd
= 1052 -
' t
bp P:;
___£ML
k(1' E
(18.13)

b
in care:
creom - este tensiune maxima de compresiune in talpa comprimata, sporita
t. ~
cu coeficientul partial de siguranta 'YMI = 1,1; In cazurile normale
bIt ~ 50
valoarea rezistenta de compresiune este:

~ creom = crl . 'YMI = 1;,

kcr - este factorul de voalare, care' pentru 'I' = 1 se va lua kcr= 4.
b b

c?----l bl t ~ 60

0)2 < cl b<~6

In verificarile In stadiu limita de serviciu cu c I < 1;JY"11 In EC 3 -1,3, este
prevazuta ~i 0 a, doua alternativa pentru determinarea factorului de reducere p
pentru cazul 'A.pd> 0,673
_ - Apu-A,xI
p = (1- 0,22/A.,x1)/A.!>d + 0,18 A _ 0 6 (18.12 a)
flU •
~
in care 'A.pu se calculeaza din (18.13) cu crcom = 1;,
bIt ~ 90

0)2 <. c/b ~0)6

_
\u = 1,052
bp
t v'0
~
(18.13 a)
(3)1 <d/b:s;0)3
~ bp este latimea totala a talpii comprimate.
b) Llitimile active la inima profilului. In functie de numarul treptelor de
b b
rigidizare, pentru calculul momentului capabil de incovoiere al sectiunii
~ C! bl t ~ 500 transversale se vor considera:
(18.14)

~ cu conditia: o I :::;fJ'YMI
Sej2 = [1 + 0,5 h, lee] . Sell (18.15)

Se./3 = [1 + 0,5 (ltu + hsu)lec]'Sj>ll (18.16)

A.
s.; = 1,5' Sell (18.17)
o
45 < r ~ 90 0

- lungimile ha, hsa ~i ee sunt precizate In figura 18.8;

- dad Sell + SI![n > S; intreaga inima este activa;
- crl este tensiunea la nivelul talpii comprimate;
Fig. IX.7. Margine libera ~i margine rigidizata - Seln deasupra axei neutre a sectiunii portiunea activa este egala cu 1,5 Sell,

610 611
 Fig. Ill.S. Inima nerigidizatii lii rigidizatii

c) Pentru elementele de rigidizare atat la talpa cornprimata, cat ~i la inima,

sunt date relatii pentru determinarea valorilor fortelor norma Ie critice N ~i N.w!/' TI"

Cu aceste forte se pot cal cui a tensiunile critice pentru cele doua tipuri de
rigidizari:
(18.18)
in care Ar ~i As sunt ariile celor doua tipuri de rigidizari.
In functie de valoarea raportului a = ~Jl.l(]e' in tabelul 18.5 sunt date
valorile raportului cu care se determina 0 grosime redusa a tablei In regiunea
rigidizarii din relatia (18.19)
(18.19)

Tabelul 18.5

a= (J~I/;·

a$0,65- 1,0

().65< a s l,3ll
<, 1,47 - 0,723 a

a> 1,38 0,66/a

Ynfigura 18.9 sunt cxemplificate pentru doua tipuri de sectiuni transversale,

latimile active ~i unele portiuni cu grosimi reduse.

d) Voalarea inimii din reactiuni sau forte concentrate la profile in forma

de trapez.·

d 1) Inima nerigidizata.
 Fig. IH.9. Uitimi active t'i grosimi reduse

Valoarea reactiunii R"n care poate fi preluata de 0 inima nerigidizata (cu

momentul M = 0). tinand seama de burdusirea inimii rezulta din relatia:

Rd. ~ 0,15 I'~E. f. (I - 0,1,Fit) (0,5 + ~0,Q2 b./I) [2,4 + (:: Jl (18.20)

In care r este raza fibrei medii; bn - Uitimea reazernului 10 mm < bn ~ 200 mm.
d2) Inirna cu rigidizari (fig. 18.10).
Valoarea reactiunii determinata cu relatia (18.20) se lnmulteste cu factorul
XI, care rezulta din relatia
XI = 1,45 - 0,05 max e It (18.21)
dar
XI ~ 0,95 + 35 000 f- min e I(b?t, . Sf') ( 18.22)
lntre limitele:
2 < max e/: < 12

o < min elt < 12

max e $i min e fiind excentricitatile maxime ~i minimc In inima;

I
·min.e

Fig. 18.10. Inima I'igidizata bu1

613
 bill - lalimea desfasurata a talpii incarcate;
II 1-1 1 1 J 1IIII11111rlili q,
Sp - distanta de la talpa incarcatii la prima treapta de rigidizare;
<Pm -:- unghiul mediu de Inclinare a inimii fata de orizontala.

18.4.2. CALCULUL PLACII CUTATE SOLICITATA LA INCOVOIERE

Dcterminarea valorii momentului care poate fi preluat de placa cutata

solicitata la incovoire Md, SC obtine prin urmatoarele etape de calcul:
(1) Se determina pozitia axei neutre a sectiunii transversale considerand In
.intregirne sectiunea inirnilor ~iportiunilor active ale talpii comprimatc (18.11
sau 18.12) din conditia
I(J' dA = O. Fig, IR.II. Reducerea momcntului pe reazcm

(2) Se determina Iatimile active ale treptelor de rigidizare ale inimii (18.14 - 18.17) Me , J J i J ,,' J , I j , , 'J I , , , I I t Q)
eu mentinerea pozitiei axei neutre deterrninata la (1).

(3) Se reduc, daca este cazul, grosimile de tabla datoritii rigidizarilor (18.19) ~ -t
(4) Se deterrnina pozitia definitiva a axei neutre luand In considerare toate b)
reducerile, din conditia
f (J' dA = O. (18.23)
le/2
S
(5) Se determinii valoarea momentului de incovoiere, care po ate fi preluat In
camp de placa cutata, In absenta fortei taietoare, din relatia

Md=f(J,z·dA. (18.24)
(6) In cazul actiunii simultane a incovoierii ~i fortei taietoare (din forte con-
centrate sau reactiuni), valoarea momentului de incovoiere MB, care poate fi
preluat de placa cutata rezulta din relatia:
Fig. 18.12. Model de calcul

Mlj = M~ - (~ J. (18.25)
M·d
Me
c - 00

Md t---:::... .... CD Q) fa, ') C - Rb/Md

Din cauza aparitiei deforrnatiilor plastice ~i a burdusirii talpii ~i inimii in max M B ~-.....:....-~!OC:'"------,
regiunea reazernului interrnediar la 0 placa cutatli executata ca grinda continua,
valoarea momentului pe reazem Mel scade la valoarea M8 asa cum estc ararat In
® [-2 ) c .. Rb~'
diagrama din figura 18.11. .
Influenta valorii raportului M,/R" asupra fenomenului de instabilitate, este
prinsa experimental printr-un model de grinda simplu rezernata, incarcata cu 0
forta conccntrata Rei la mijlocul deschiderii, placa cu diferite grosimii de tabla ~i
cu 0 latime de rezernarc b; (fig. 18.l2).
In DIN 18807 - partea a 2-a, interactiunea dintre momentul de lncovciere max Ra
~i reactiune este prezentata in doua variante: liniara £ = 1 ~i patranca £ 2 = Fig. IR.13. lnteractiunea rnornenr-reactiune
(fig. 18.13).

614 61~
. '
 )0 ,0
,., "._,_c: ....._E 0 M 0
('oj
0
r--~
0
GO GO "1
,_
QI E c: tn arS
~ C! \!!
;_, (!) 0
QI u
" ....._ ._E
.c:
0
....0
,0

._E _,-
u ,0 :::I ~ CD e-- 0
III
a. E 0 ~
- ",_c E
CD 0 M~
QI
0
QI
N .s r--~ trf
sf C!
(!) III ,_
QI

a.
....>.
.....
._
u
(II
N
-
QI
,..,
E
u
.....
M
VI
VI
e-
VI
VI~
(0_
VI
~
VI
VI
co.
VI~

,_0 '0

-
III
Fig. IIU4. lnteractiunea morncnt-reactiune o, ~ ..... ~
"C
QI
L.
._ QI E
u
M
q
~
('oj
0_
~
s
.s
co
0l-
M
en_
M
'-'

In DIN 18807 partea 1, a fost retinuta numai varianta E = 2 (fig. 18.14). QI

c ,..,
~
.....u- Qj .....E 0 e- 0

(18.26)
QI
CJ)
<t: ('oj

E
CD
~
en_
VI
VI
M
t"
~-
52
e--
M-
QI

._0 .....u
In care: x
0 .., M M M M M
M"8- este momentul de tncovoiere, care poate fi preluat de placa cutata pe t"'-
0
._,_ N
CI E
u
en
VI-
0l-
VI
en_
VI
Ol.
VI
en~
Lr>
I...J
reazem; co '0
00
~ ._
.....
'0
III
~
R8 - este valoarea de cal cui a reactiunii; ._u "C
-o ,_ .....
M" - este momentul care poate fi preluat de placa cutata In absenta fortei
-
r-- r--
._
QI r--
Z e-- e--
E r--_ r-- e- t-:..
- N CJ) QI
c
01
.....u
["-;_
(") M M (")
taietoare: caloulata din relatia (18.24), sau deterrninata experimental; 0
(")

QI
R,J/J - este valoarea reactiunii, care poate fi preluata de placa In absenta ,0
a. 9sI-- C
:::I
.....
....u~ .....E
momentului, calculata din relatia (18.20) sau deterrninata expe-
-:
::l
"C 01
C"')_ ('oj en CD r-_
('oj
0 r--
rimental. QI <t: E ~ ~ ~ ~ N
iNE CJ)
u
I...J
Pe baza unor astfel de experimentari, firmele producatoare de plac! curate ~ ,..,
.....E
au Intocmit tabele care contin datele necesare dimensionarii. Aceste tabele,
omologate oficial, se rcfera la diferitele tipuri de placi ~i fiecare la diferite gro-
simi de placa.
in tabelul 18.6 sunt prezentate caracteristicile dimensionale ~i marimile sta-
"
QI
.x
,_
QI

s
c:
:; - .-
z
0
('oj
M

II
>. -c
QI

0
,_
QI

._
QI

0
>
0
u
,..:..
QI
1-1

+-
E
i.....
U

...,
.....E
CD

-
(")

0
~
0
CD
.-

r-
(")
00
.-

('oj
~
M
('oj

en
M
~
('oj

CD
00
tice neccsare verificarilor de rezistenta pentru profilul E 98 prod us de: Roesch - -0 CD
CD
._..... C
QI
...... E .-
CD
~ ~ ('oj ('oj

>
0
c-
Siegerlandwerke. In tabele sunt precizate ~i deschiderile maxime LJim, admise In .
L.
00 QI
L..
u
~
~(7) QI
to ell .-.
._ 01
cazul grinzii simplu rezemate ~i a grinzilor pe mai multe reazeme.
Conditiile de dimensionare sunt urrnatoarele:
QI

CJ)

I
W

N
QI
a.
~
~
e--
L..
::l
u
QI
III
._
c:
._
....0
QI

....:>
I!
CI
('oj

Z
E
..... e--
00
0
0
~_
('oj
0
~
..-
..-~
0
VI
-.t
~
c5
~
-
e-
0
- verificarea in camp c:i> "C
::l
....
.x 0

-
0 (") co (!)
x:
u .....-_
L.. ('oj

....0
III
c '0
MF = M, $; M"F (valoare data in tabel); (18.27) 1/1
QI
0
::r:
-0
L.
n,
'L ._E
_J 0
QI

E
QI

E c:
a
'iii E
0
....z
,....
.....E
VI •
. r-
c5
co
=,
0
~- ~
0
.-
VI
('oj~
0
Ul~
.-
- verificarea pc reazem L-
(!)
0
c:
RIJ
M'a" = Mo - C < max M, (18.28)
( J
616 617
 )(
E ....,
c c:r e c:r,., E 2 0 ~ CD -4 "!
~ ~ N e-- CJ N N 0 .. N N
cS ~
'e
g
E
....J )(2
E CD
N
.. 01
01
M"
0
11\" ~
~
0
...,..
!:?
M
11\
<:)
0
?}
N
M
<D
0

~- :
0
0
N
.x
..... p!" 04"
.- ~
0
N
-4"
N P! ';!." c§ N N
....J
~~
-4"'
...
<II
~
" ...
1\
~ LL ,_u
CJ
....J

'e
....J

..... . E
....

f
:::J,
)(
'0 a. E
z
;..:.1
...J c:r dE
E .....
M
M ;:;; 0
I"}. 0.
CD
CD
0
~ .. .....
:E3 N
:j l8 M

~
CJ 0 0 2 q II). ;:.. I"';, N ~ U1
~ -e ..J' Pi' M <II M .x e- -.t,.. u{'

-
-4

--
I -4
...J E E .- w en N" 11\ CD
~ ~ .- CD
.-

- E .-
Q.I ~ )( E ~ P!
0-, E e E ,0 A.
...J E ~ iI
..... ....J

• ,_c ....
E e-- CD
0 f"- CD .....
•
11\ -4 N

c:r c:r
II
"
c:r ...JE .....
I"l., ,., ,.,
P!.. t"}.
~
co..
N ~ Pi' ~ ,.,
-.t, CO
N
CDA
N
~
,0
..... ~ ~ ~
II)
..0 .
M
II) ,.., :::; 11\
-4
CD
It>
01
III
m
It>
(7)
11\
(7)
11\
01
~
(7)

,_e .. ..
..0
M
.x I
._. cS 0
--t
0 cS 0 cS cS 0' 0
II')
<:)

-...
N

e
~>C
:z..
u ,_E
c:r
CD
,...
2
.lI:
.....
e
'0
0
flO-
CD
';!.~ -
;:;;' ~
II)
"l
~
CJ
'_
'0
N
M
N
flO"
"l
S m
CD,.;
e-
e-
~
'0
0..
ell
£1 .,..
CII
E
.-
..
.CII
E
N M
,.,
-
,_
1/1

- ~. ~
'- 'VI 0
E <:) 0 0 <:) 0

-.s
0 0

-
2 flO
....
....J -.t,.. .- --t <:)
E
CII

iE
CII
,., .£I
.x
....
0"
i "":.. u -.#
i
10"

-., ..
N .-
'-
S C~E
~- 9-r
0 e ,.,
11\ N ..xN
N ~ M
0
N
CD 11\"
..0 N ...- I.D
0
.- ~,_CII II) N M

-
fIO_
:- 0 0

....2E ....E
~n_!
f"-.,
~ )(N~ ,
:; !If
or;. CD
..... '; r---
f"-.,
.-
.....
~A
I CJ
e
'c:::J
-
01 5!!
-....
II)
..c CII
-u.... ~ s:
-
11\
0.. 10
~ ~ ..x ,....
-
~ _..
QO
...
0
..0
CD

-,
c:r .,
E
., e- e-
., .,.,
E

-
..... -.#
0
-" s:
2
.lI: -,-
CD
-4
N
e- .-
CD
-_
M
~ -
01
CD
.- -.# e--
CO
M
-.#
-
(7

--
'iii ·N -4 0
0 .-_ .-
~ ~ 9- N
,., :It
11\
,.,~
N 11\ 0 ...... ~ ~ or;. ...-.

--
til
U
'- 'e u ~ ,.,; 01
M ..;
«!. 0 Ill·,., ~
10
E
N N" ciI
,_ N
0
.,.,
0
>C 0'0 . 11\ CII ...
II) e-- 1/1 .... 0 0 0 0 0 cS 0 0

.,.,
'- ......
U
i ~ C>
.-c:
I
,_•E -
;;
~
0
c
I\.
-I
,c .'0
~
f
z
E
~
E
>0,
...J
~
to
M
~
f\
~ ~.....
~
N -E
>0
...J
!t
~
~
~
~
;:! ~
.....
~
N
~
$
...,.,•.
....J
c
r
E
....
,0
Ci
E
...
0
c:
.-
-.I """
M ~ ~ .. q.
N
-
,e
,~
U
<II
Q.
f"-_
M
f"-..
M
CD
M
m"
M
CD
M
"CJ
,_
,
.X ~ ~ ~ e 1/1
J
~
.. :;~l~< ...
'oClI ....z ,.. - ,.,
CJ

-CJ
E
-
11\ :::J
C) 11\ -4_ "l j' 1
di I I
e m :::J
.. CD
0
,j ,_
,_c:=' J~l~ IX
oX

9
E d ~ ~ N 9 I

'ij
~ ......
Z
'0
1/1

--
C!-
N
m
O
M
M
../' r:
I"'l.
P! ~

-
11\
(7).,
......
'ID
01
N
..
-.#
...-
~
M
f"-"
0

j
I
., ....,
u :i,e E
... • 11\ co ;} 11\" co
-;
c::
"CJ
e ....
.lI: CII

c
<II

....c='
-Zi ., 'g~:;: ~
Z
....
oX ~ Sf ..£
.- ..... III g- 1 I ,I I I 0
~ ~
='
u 0
...
01 <I)
lZt
,., ,_
u N CD
ID m
10
q f2
c.
IX IX Q. z ., r--..
.-
CD
N ~ CD ..
M ..; 11\" CD

-~ e'e "
len:- -; N QI
III

'e ,... c:
1-
"CJ
C, ....
oX
Ji ::0

., .€ ....0 .....C
.,
c: r--
'"........ ,., -r--
- ,..
..
'0
lL. e 11\
11\
N
0
6J. I
... __x o· «II
'u' ~ ~
Z ut di ":..
:: ...
~ .N
I' I I I CJ
='
JI
c:
E
....
0
....,
CII
II)
,.;
11\
tor ..r
C)..
N
r-;.
N' .,
CII 0"
-4 Pi ~ ~ ~
u
., 'e ,_c:
..
"CJ

-ee
IG "CJ
::::
-'0
u

U)
II
"" Z
.... .....
11\.
~
c:i •
cS ...
8~ C"f.
.....
11\
~
11\
c--A
0, •---
cS
0
q.
11\
"t. :it
-
u
0
C1.
w'.!!
,52 ....z
,..
e
....e
,5:
...
C1. 11\
c--
0
C)
<I)

d ~
11\

- -'
N" ~ ..
C1.
~ .. ~
0
q
.-
11\

...
~
0
~
11 0

618 619
 valorile Mo, M1mllx ~i C sunt date in tabel pcntru e = 1 ~i pentru doua la{imi de rezc-
marc bo = 60 mm ~i bo ;:::160 mm. Pentru 0 latime intermediara 60 < bn < 160 Pentru determinarea sagetii se va lua momentul de inertie I..
j; Pentru placile

se interpoleaza liniar umplute cu beton ~i deschideri ;:::3,0 m se va considera D = 300, pentru celelalte
cazuri D = 500.
(18.29)
in care: 18.4.4. CALCULUL PLACH CUTATE SOLICITATA LA INCOVOIERE
S(ill si SI(>() sunt valorile din tabelul 18.6 pentru MI), C, max Mn ~i max Ro; $1 FORFECARE
S: cste valoarea obtinuta prin interpolarc:
- verificarea reactiunii pe prirnul rcazem Daca burdusirea inimii in regiunea reazemelor nu intervine in locul formulei
de interactiune (18.28), verificarea in cazul mcovoieri i cu forfecare se va face
R .:, ::;; RAT (valoare data In tabel); (18.30)
cu relatia :
- verificarea reactiunii pc reazemul intermediar M V < 13
M+if- , (18.36)
Rn::;; max RD. (18.31) " d

cu urmatoarele limite de valabilitate pentru

Dad una dintre relatiile (18.28) ~i (18.31) nu este satisfacuta pentru unul
din reazemcle intermediare ale grinzii continue, se determine un rest de moment v ::;; 0,3 se va lua J!._ = 1
MR, care se distribuie reactiunii primului reazem R.'j ~i mornentelor din camp MF V
" Md
din prima deschidere ~i din deschiderea interrnediara. pentru
In panoul final V M V
R == q/ MR 0,3 < if < 1 se va lua M + if s 1,3
(18.32) d d d
A 2 /
in care:
M - este momentul de lncovoiere din incarcarea de calcul;
(18.33)
V - este forta taietoare din tncarcarea de calcul;
in panoul intermediar
M" - este momentul de lncovoiere care poate fi preluat de placa cutata in
MJ-'
= q[2
(18.34) absenta fortei taietoare, relatia (18.24);
Vel - este Iorta taietoare care poate fi preluata de placa cutata ~i care este
Valorile restului de moment MRr se stabilesc astfel egala cu:

- pcntru L ::;;min L -? MRr = ° L - minL 1:,1 -

=
V" 'td S", t sin q> (18.37)

este tensiunea longitudinala limita care rezulta din tabelul 18.7.

- pcntru minZ < L ::;;max. L MIn = max Mn max L - minL
- pentru L ;:::max L MR = max .Mn Tabelul 1S.7

Valorile max Mn, min L ~i max L sunt date In tabele.

t,l.f;· pentru inima 'ttl!;. pentru inima
nerigidizata pe reazern rigidizata pe reazern

18.43. VERIFICAREA RIGIDITATII A". $ 2,1 0,67 0,67

2,1 < A".< 4,0 1,4/A.,. 1,4/A.,.
A.,.> 4,0 5.X{A.,} l,4/A".
Verificarea rigiditatii sc cfectueaza in domeniul elastic ~i stadiul limita al
exploatarii normale.
Conditia de verificare este : unde:
I,mux -- 5ad -- 1..
D' (18.35)

520
621
 Fig. 18.15. Stabilitatea pc reazern a tablci N - forta axiala de compresiune (No> 0) din incarcarea de calcul.
cutate
Nf II + 0,5 (N)~
.:u: 1 - .::u: II + --M S; 1 (18.39)
N ao N,//) ~ M,I/J
in care:
M - este momentul de incovoiere din Incarcarea de calcul;
M,ID - estc momentul de lncovoicrc care poate fi preluat de placa eu luarea
In considerare a reactiunii R8 (relatia 18.26);
Nd; = A~;;, (unde A~ cstc aria neredusa a sectiunii transversale a placii)
N.m - cste valoarea cea mai mica dintrc:
(18.40)

(18.41)
pentru inimi lara trepte de rigidizare (fig. 18.13 a); In care:

A =~
t
rr:
1k: V-e
2,31
Oeel - tensiunea critica din tabelul 18.8 In functie de coeficientul a.
II'
Oe/~ = 2
1t E/(Sk/i~f
pentru inimi cu 0 treapta de rigidizare (fig. 18.13 b), dar nu mai putin decat unde
i~ - raza de giratie a sectiunii nereduse
A
II'
= sm
t
If:
V-e ieI - raza de giratie a sectiunii reduse
In care: Sk - lungimea de fJambaj

Sm - este latimea maxima a sectiunii drepte (fig. 18.15 b)

k =534+
I'
2,10
I
3r:
V~ Tabelul 18.8
I, - este momentul de inertie al treptei de rigidizare incluzand ~i fa~iile
adiacente ale placii cu lungimile Sf! (fig. 18.15 c);
SI - este lungimea desfasurata a inimii (fig. 18.15 b).
a. s 0,30 I,O()
In figura 18.15 b este prezentat modelul de rigidizare pc reazem cu 0 placa
aditionala, . n,3!) < a. ~ 1,85 I ,126 - 0,41 a.
a. > 1.85 l.2fa.~

18.4.5. CALCULUL PLACII CUTATE SOLICITATA LA iNCOVOIERE

SI EFORT AXIAL
18.5. PLACI CUTATE SOLICITATE LA FORTE CARE ACTIONEAZA
In cazul solicitarii Cll cfort axial N ~imoment de incovoiere M, verificarca iN PLANUL PLACII
se face eu urrnatoarele rclatii:

N - forta axiala de lntindere (N, > 0) din incarcarea de calcul;

Un panou din tabla curata pcntru a prelua forte care actioncaza In planul
N_ M
N- + M S; 1.0 (18.38) placii, trebuie rezernat pe cele patru laturi pe contur pe grinzi care forrneaza un
d: ellJ eadru inchis (fig. 18.16).

622 623
 - Pe grinzile de margine In IunguI cutelor, prinderile se vor executa la
~ ._ Fig. 18.1 (l. Panou din tabla cutata
distanta en din conditia:
50 mm < en ~ 333 mm (18.42)

- Imbinlirile dintre table In sens longitudinal, prinderile se vor executa la

distanta e"
din conditia:
50 mm < ei ~ 666 mm (18.43)

-
-i-

IX:
I - Pe lungimea panoului tablele nu sunt imbinare.

18.5.1. CALCULUL PLACH

IX:

- Calculul placii cutate, la 0 forta care actioneaza in planul placii, se conduce

considerand panoul ca 0 grinda eu zabrele cu Implirtire foarte dens a (fig. 18.18).
Grinzile de margine, perpendiculare pe directia lncarcarii, sunt tal pile grinzii cu

t==L
Pe grinzile de margine placa cutata trebuie sa fie fixata cu suruburi mecanice,
suruburi autofiletante, bolturi impuscate sistem HILTI, nituri sau puncte de sudura.
Prinderile trebuie sa respeete urmatoarele indicatii:
- pe grinzile de margine, perpendieulare pe directia cutelor, prinderca se
va executa in fiecare cuta (fig. 18.17 a). Solutii speciale de prindere sunt
ceIe aratate in (figura 18.17 b, c ~i d), la care prinderea se executa cu
doua elemente de prindere in fiecare cuta sau prin intermediul unei
placute de forma patrata sau circulara. Prinderile speciale fixeaza mai
bine talpa inferioara a placii pe grinda de margine ~i reduce deformatiile
cutelor din actiunea fortei din planul placii.
zabrele (grinzile 1 ~i 2), grinzile de margine, paralele cu directia tncarcarii, sunt
grinzi de rezeam (grinzile A ~i '8), iar cutele placii sunt diagonalele grinzii ell
zabrele.
In fiecare nod de prindere al diagonalelor In talpile grinzii se transmite 0
forta MI egala cu diferenta dintre eforturile din cele doua talpi prinse in nodul
respectiv
I T'n
MI = h (Mm+1 - Mm) = --r;- (18.44)
=
cu M'; + I Mm + T· a
Pe fiecare cuta, care asa cum s-a spus reprezinta diagonalele sistemului cu
zabrele, vor actiona in sectiunile de prindere ale placii de grinzile de margine 1
~i 2 cuplul de forte MI cchilibrate, asa cum rezulta din relatia (18.44) de cuplul
de forte T (fig. 18.19).
Echilibrarea acestor doua cupluri se realizeaza prin fetele cutelor, care se
comports ca 0 panza cutata, fiecare fata componenta fiind inclircata pe muchiile

_)
®
\/ \...1
@
CD
AN
<A ®
s:
I I
Fig. IlU 8. Placii cutatii Indircata In
~~
~

[
-
n a n+10
f--=-
~NV ~
...
planul ei
Fig. 18.17. Sisteme de prindere a tablei cutate

40 - Cladiri tnalre cu schelet din otel 625

524
 Fig. IX.19. Cuplu de forte Fig. I H.21. Valoarea fortei
lliiclOllre

Q)~. bl

~ < 1
os .... 750

a
.J:. T
T
F

h Valoarea fortei taietoare T.1 rezulta din relatia:

T., = 104 (kl + k'lILJ in [kN/m]. (18.46)

Fig. I R.20. Detormatiile tablei curate
AN
ei eu forte care rezulta din conditia de echilibru ~i de eontinuitate. Asa cum
rezulta evident din figura 18.20 0 fa~ie din frontul 1 are tendinta sa se deplaseze
spre dreapta, inirna din stanga sa se ridice ~i inima din dreapta sa apese pe grinda
de margine, situatie inversa pentru 0 fa~ie din frontul 2. Vor rezulta asa dar
deformatii ale cutelor, In plan transversal, asa cum este indicat in figura prin linii
Intrerupte.
Verificarea placii cutate la 0 tncarcare care actioneaza In planul placii
cutate, se face pentru 0 (orta de forfecare efectiva, raportata la 0 lungime de placa
de un metru cu relatia (18.45).
(18.45)
Forta taietoarc unitara efectiva Tef trebuie sa fie mai mica dedit cea mai
midi valoare a fortci taietoare, determinate din urmatoarele trei conditii:
1) Forta taietoare adrnisibila TI determinatii din conditia ca tensiunea nor- .
mala o In sectiunea transversals sa nu depa~easca limita de curgere (fig. 18.21 a).
adrnisibila T~ deterrninata din conditia ca deplasarea
2) Forta taietoarc
relativa a talpii superioarc fatii de cea infcrioara, sa nu depaseasca 1/20 din
inaltimca placii (fig. 18.21 b). Aceasta conditio nu se rcfera la plansce ci numai
la acoperisuri,
3) Conditia de detcrminare a fortci admisibile 7\, este ea deforrnatia
campului de Iorfecare sa nu depaseasca valoarea 'Y =
11750 (fig. 18.21 c).
Valorile fortelor admisibile TI ~i T'J. ~i a termenilor kl ~i k'1 sunt determinate
experimental pe modele la scara 1: 1 ~i sunt date In fise ale firmelor producatoare.
(Exemplu, tabelul 18.6). Lungimea L, reprezinta lungimea panoului de forfeeare,
care trebuie sa fie mai mare decat LslI1in, valoare data de asemenea in fise.
Dad prinderea panoului de placa pe grinzile de margine este rezolvata asa
cum este aratat In figura 18.17 ~i daca este asigurata 0 repartizare transversal a a
incarcarii, nu mai este nccesara 0 verificare a placii cutate la lncarcarl care
actioneaza in planul placii.
Pentru asigurarea repartizarii transversale a incarciirii , trebuie satisfacute
urmatoarele conditii:
- fata superioara a placii trebuie sa aiba numai stratul de zinc flira alte
straturi de protectie
- cutele placii trebuie umplute cu beton cu 0 rezistenta minima corespun-
zatoare clasei de calitate C 20/25;
- stratul de beton de deasupra talpii superioare a placii cutate trebuie sa
aiba 0 grosime de eel putin 50 mm;
- pentru evitarea fisurarii betonului datorita contractiei, este suficienta 0
armare a betonului In ambele sensuri cu cca 2 em2/m; .
- pentru asigurarea montarii unor canale transversale sub pardoseala stratul
de beton poate fi lntrerupt pe 0 latime de 600 mm.
Unele gauri In placa cutata trebuie acoperite eu 0 placa cutata de acelasi
tip, dar eu 0 grosime de 1,5 ori mai mare decat placa planseului.
In Figura 18.22 sunt aratate doua solutii constructive pentru 0 gaurii circulars
(figura 18.22 a) ~i 0 gaura dreptunghiulara (fig. 18.22 b). Pentru 0 gaura cu
dimensiunilc 300 x 300 mm, placa la acoperire are dimensiunile 600 x 600 mm.

626 627
 Sect i unea G - H Sectiunea J - K
-- --
II' II' II' / V
- n-
·· ·· · ·· · ,
I
~~ ;
J I _j
I
I .
/ V I
~ V· II' /
~ I
v v ~v..
/ /
~ v
I
J v
V
v VV vII'
V v V
v V V
V
II' /

/
/
/
II'
V·
V •
0
0
0
~
.I
I
0
0
0
~

! V V II'
v II' I
I
r ·· ·· ·· ·· ·· .l_
I I
I
I

- I~_- 1/ V V 1/
-
8000

Fig. I !l.23. Exemplu numeric

c) Verificdrile solicitdrilor
Cu expresiile solicitarilor din tabelul 18.10 pentru grinda continua pe mai
Fig. IH.22. Rigldizart In jurul unor gaud multe reazeme se obtin urmatoarele valeri:

Exemplu numeric 18.1

Sa se dimensionezc placa metalica rezernata pe riglele cadrului transversal
executata ca grinda continua. Deschiderile egale cu distantele dintre cadrele
transversale sunt de 4,0 m (fig. 18.23).
MI = 0,0772 qP = 0,0772 x 9,0 x 4,02 = 11,1 kNm < 21,6 kN/m
RA = 0,3929 ql = 0,3929 x 9,0 x 4,0 = 11,8 kNm < 40,6 kN/m
Ro = 1,1428 ql = 1,1428 x 9,0 x 4,0 = 41,1 kNm < 77,6 kN/m
M, = - 0,107 qP = 0,107 x 9,0 x 4,0::! = - 15,40 kNm < - 17,7 kN/m

a) lncarcari
M"o-
- MU _ Re'J
LJ
= 22') - 41.1
,.c.. !l,IS
= 171 kNm > 15,4 kNm < 19,7 kNm.
'
Greutatea placii cutate = 0,17 kN/m:! Deschiderea L =
4,0 m < Lm;II 15,3 m. =
Beton in cute ~i 55 mm peste placa 0,07 x 24 = 1,68 kN/m:! Deci conditiile de dimensionare sunt satisfacute.
Pardoseala plus straturile izolatoare = 1,00 kN/m:!
Daca incarcarea utila ar fi de 3,0 kN/m:! rezulta 0 inciircare de calcul de
Izolarea inferioara a placii antifoc = 1,30 kN/m2
10,5 kN/m:!.
Tavan = 0,25 kN/m:!
Cu aceasta valoare rezulta :
Total perrnanenta 4,40 kN/m~
Incarcarea mila 2,00 kN/m~ MI = 0,0772 x 10,5 x 4,02 = 13,0 kNm < 21,6 kN/m

RA = 0,3929 x 10,5 x 4,0 = 16,5 kNm < 40,6 kN/m

b) lncarcarea de co/cui
1,35 x 4,40 + 1,5 x 2,0 = 9,0 kN/m:!
R8 = 1,1428 x 10,5 x 4,0 = 50,0 kNm < 77,6 kN/m

S-a ales sectiunca E 98 cu ttV = 1,5 mm.

M, =- 0,107 x to,5 x 4,02 =- 18,0 kNm > - 17,1 kN/m
Dimensiunile sectionale ~i valorilc admisibile ale solicitarilor pentru profilul Va trebui fiicuta redistribuirea momentului de pe reazern marind in con-
E 98 - cu [IV = 1,5 sunt date in tabelul 18.6. Latimea de rezemarc pe rigla secinta valoarea rnomentului din camp. Deoarece L = 4,0 m > LmClx = 3,61, din
cadrului I PE cu b = J 72 m, deci valorile solicitarilor vor fi luate din partea tabelul 18.6 rezulta
inferioara a tabelului 18.6.
MR = 11,7 kNm.
628
629
 Pentru panoul final din relatia 18.32 rezulta:
ql Mn 10,5 x 4,0 117
\
RA :::: 2" - -[- :::: 2 - --;t- :::: 18,07 kN < 40,6 kN.

din relatia (18.33) refabricota

R2 Ill,072
MF - _d. - :::: 15,55 kNm < 21,6 kNm.
- 2q - 2 x 10,5
Fig. 18.24. Plansee in solutie mixt1i otel-beton
Pentru panoul intermediar din relatia (18.34)

MRs + MRcI 10,5 x 4,02 2 x 11,7 In figura 18.24 .sunt aratate tipuri de sectiuni transversale ale planseului In
:::: --2-:::: 9,3 kNm < 21,6 kNm.
2 II solutie mixta. Solutia din figura 18.24 a prezinta cazul unei placi din beton arrnat,
Verificarea sagetii: turnata la fata loeului utilizand un cofraj din lemn sau placaj. Solutia din figura

Verificarea rigiditatii se face din efeetul incarcarilor normate. 18.24 b prezinta cazul unei placi turnata la fata locului utilizand drept cofraj a
In primul caz placa din tabla cutata. Placa poate sa fie considerata ca un cofraj pierdut sau
q ::::4,4 + 2 ::::6,4 kN/m2. poate sa reprezinte in acelasi timp element de rezistenta, functionand ca armatura
rn cazul doi tn zona solicitata la intindere a placii de beton. In acest ultim caz tabla cutata
q ::::4,4 + 3,0 = 7,4 kN/m2•
trebuie sa aiba un profil special ~i asa cum s-a subliniat mai inainte trebuie
Cu relatia sagetii din tabelul 18.10 se obtine: protejata anti-foe. tn figura 18.24 c este prezentata solutia constructiva de
• q14. 6,4 X 4.04 I prindere a placii prefabricate din beton-armat de grinda planseului. De-a lungul
11=0,301-1-::::0,301 286 1,7cm<200::::2cm
g marginii placii prefabricate sunt amplasate alveole de forma semisferica prelungite
pentru q = 7,4 1
cu un tub din material plastic. in jurul tubului este introdus un etrier In forma
~ = 1,99 ern ~ 200 = 2,0 em. de spirala, Prinderea placii de talpa grinzil planseului se executa eu suruburi de
inalta rezistenta. Surubul introdus in tubul din material plastic are capul fixat
N,umai din incarcarea utila
. 3 x 4
4
I intr-o piesa rnasiva din ~*I montara in alveola din placa prefabricata ~i se prinde
~ = 0,301 286 = 0,8 em == 500 = 0,8 ern. de talpa superioara a grinzii planseului. Prin forta de strangere controlata a

Verificarea de ~aiba la incarcari orizontale de nivel nu este necesara, surubului se asigura frecarea dintre placa. ~i talpa grinzii necesara conlucrarii
deoarece prin suprabetonarea placii cutate sunt indeplinite conditiile prevazute ca sectiunii mixte otel-beton.
aeest efect sa poata fi neglijat. in sens longitudinal imbinarile dintre placi trebuie sa asigure transmirerea
solicitarilor de la un element la altuI. Pentru transmiterea solicitarii de forfeeare
o solutie constructiva a imbinarii dintre placi este prezentata in figura 18.25.
18.6. PLAN~EUL iN SOLUTIE MIXTA OTEL-BETON

18.6.1. GENERALITATI

Planseul In solutia mixta otel-beton este format din plaea din beton-armat
~i grinda din otel a planseului. Placa din beton-arm at are 0 functie dubla : preia
efectul Incardirii ~·i-l transrnite elementului de rezistenta ~j este in acelasi timp Fig. 18.25 Irnbinare longitudinala
talpa superioara a aeestui element.
631
630
 18.6.2. PLACA DIN BETON-ARM AT A PLANSEULUI
Dirnensionarea placii din beton-armat trebuie rezolvata in cadrul primu[ui
rol pe care placa II are ca element al planseului ~i anume acela de a prelua efectul
actiunilor si a-I transmite elementului mixt placa-grinda (fig. 18.26).
--
Fig. I!L26. Pladi planseului
I
-4-
'-"-'- .......
---_ ---
.......
-_-
fn functie de varianta de alcatuire constructiva verificarile dimensionale se
vor desfasura in urmatoarele etape [18.4] [18.5] [18.6] [18.7] :
Varianta 1. Placa din beton-armat executata ca 0 daHLcontinua, rezemata pe
grinzile planseului, va f dimensionata ca 0 placa armata pe 0 singura directie,
Conlucrarea pliicii cu grinda planseului va fi prezentata In paragraful 18.8. Pentru
executarea placii este neeesar un cofraj din lemn sau pJacaj care trebuie sa fie
sustinut. Pentru sustinerea cofrajului pot fi antrenate ~i grinzile planseului.
fn aceasta faza de cxecutie, daca grinzile planseului sunt folosite pentru sus-
tinerca cofrajului, trebuie verificata stabilitatea la deversare laterala din incarca-
rea cu greutatea bctonului proas~rt turnat ~j 0 tncarcare de montaj de 1,5 kN/m~
pe 0 suprafata central a de 3 m p 3 m ~i 0,75 kN/m2 in afara acestei -suprafete.
Varianta 2. Aceeasi placa n beton-armat ca in varianta 1, eu difercnta ca
la tun!area.la fata k~ului .a
y
be,
ulu~ ~~ L1~ilizea7.a
drept cofraj pierd~t tabl~ cu:atii.
In alara de dirnensionafea placii din beton-armat ca 0 placa contmua Cll
armarura pc 0 singllra directie In cadrul variantei de alcatuirc construct iva 2 vor
trebui verificate:
a) rezistenta tablci cutata in Iaza de montaj din tncarcarea cu greutatea proprie,
grcutatea betonului proaspat turnat ~i 0 incarcare de montaj de 1,5 kN/m: ~i
632
o Incarcare suplimentara cu· beton datorita sagetii placii cutate. La aceasta
Inciircare suplimentara se poate renunta daca sageata placii este mai mica
decat U250 ~i mai mica de 20 mm;
b) rezistenta grinzii planseului din reactiunea placii cutate In faza de montaj;
c) stabilitatea la devers are laterala a grinzii In faza de montaj cu luarea In
considerare a placii cutate ca element stabilizator;
d) verificarea in stadiul limita ultim a elementului
prezentata in paragraful 18.8.
mixt grinda-placa
.
este
Varianta 3. Placa din beton-arrnat se rezolva in structura mixta cu placa cutata.
a) In acest caz placa cutata este cofraj element stabilizator pentru grinda
planseului in faza de montaj ~i element de rezistenta ca armatura in zona
solicitata la intindere a placii din beton In faza de exploatare. In acest caz
placa cutata va trebui sa aiba un profil special.
b) Grinzile planseului trebuie verificate la incovciere in faza de montaj din
reactiunea placii cutate. Trebuie verificata stabilitatea la devers are lateral ii,
placa cutata fiind considerata element stabilizator.
c) Verificarea In stadiul limita ultim a elementului
prezentata In capitolul 18.8.
mixt grinda-placa este
18.6.3. Calculul plicii cutate utilizati drept cofraj pentru turn area la fata
locului a placii din beton-armat executata ca grinda continua (varianta 2).
Se aplica procedeul: calculul placii cutate solicitate la incovoiere, prezentat
In paragraful 18.4.1.3.
In tabelul 18.9 sunt date valorile solicitarilor ad mise pentru doua profile cu
dimensiuni mici T 40-190 ~i T 55-188 prod use de Firma THYSSEN - DUsseldorf.
Aplicarea metodei de verificarc este prezentata In exemplul numeric 18.1.
18.6.4. VERIFICAREA GRINZILOR PLAN~EULUI iN FAZA DE EXECUTIE
In cadrul variantei 2 ~i 3 de alcatuire constructiva a planseului trebuie veri-
ficata rezistenta ~i stabilitatea grinzilor planseului.
In faza de montaj grinzile planseului preiau singure reactiunea placii cutate.
Grinzile planseului, atat cele principale, cat ~i cele secundare din punct de
vedere static pot fi executate ca grinzi simplu rezemate sau ca grinzi continui.
Prima solutie are avantajul unei prinderi mai simple pe reazeme, precum ~i
eliminarea zonelor de intindere in placa de beton In cazul eli se asigura
a
conlucrarea dintre cele dou elemente, dad se foloseste solutia rnixta otel-beton.
.633
 Tabelul 18.10

Schema de incCircare Solicit~ri *

I
max Mx =~ ; Az .i..!...
o 8 2'
~.
o
m
o
'! '1 111 n H IU U-<l 4
5· ct· 1 6
I I' f - '10
A~
1 )8 384 EJ

II' MI - ., 0,125'\.11; max Mx =+ 0,700ct12

; 8=
N
N 1IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIrt A= O,375ctl 1,250 ctl
A~ I
~13
I
~ max f =
ctl4
0,258- -
J

<l1 IT q2 Ml = _ (et 1 +q2)12

II~nllllllllln]1111 16

Afx 1'1
.18 I
'2
.lc A=
9q 1 + 'l2 I .
) C= 'l] +99.2 1
r- 16 16
6
o 0
8= ....,-s( ct1t 'l21'
;;r .~
A2 C2
maxMxl=~ > max Mx2= ---
2'l1 2ct2

alDln<l.!15 ap
Mr =---
ct.I2
InJlua::l 1111111111111111111111111111111111111 10
,1

atUOlS!O III
,...
E
0
~
.....
o
~ At I
48 ' " t· I .~
max M1= ... 225 'l12
8
max M2·+ 20 'l12
- u
u
1 4
A=li)ctl ,. = _l_l_ctl
10

e--
max f1=0328- ct.I4
....
o , J

uun ,l::las
op'cf
N
........
A
11111111,1111111111111111111.11111111
t ';'1 .:,~ I'12
1
8
,1
lIC
.fo
Mt --0,107ctI2

Ml = .. 0,0772 ctl2 ;
A = 0)3929ctl ;
; Mn=-0,0714 ctl2

M2 =+ 0,0364Ql2

8= 1)1428<t12

C = O,9286ql

f 1= 0,301 -J-
ql7
)
. .
f2 -0,0886-
q_14
J
-
~ 4
o ,
in relatie se introduce; <t in kN/m) I in m i J in cm ;
I~
I~
*
o SI'I E: 21000kN/cm2 rezultci: Min kN/m;. A,8 in kN) fin O'T
~ !2IDU!WOU z
.... E
E r--~
0
I
o DaW!SOJ!) ._.
~
I- 06~ 10'11 99 ~ I 5S 1

635
 Solutia grinda continua pe mai multe reazeme are avantajul unci dimensionari Valoarea momentului critic Mer poate fi determinata din relatia (14.30). In
rnai favorabile a grinzilor planseului, cazul ca tniHtimea grinzii nu depa~e~te 600 mm se po ate folosi relatia apro-
tn tabelul 18.tO stint prezentate expresiile solicitarilor , momcnte de ximativa :
incovoiere ~i reactiuni ~i ale deforrnatiilor pentru eele doua sisteme statice: grinda
(18.53)
simplu rezernata ~i grinda continua pe trei, patru sau mai multe reazeme.
In care:
18.6.4.1. Dimensionarea grinzilor planseului. Dimensionarea grinzilor b ~i t - sunt latimea ~i grosimea talpii;
planseului se face In faza de montaj cand grinzile din otel trebuic sa reziste h - este inaltimea grinzii;
singure la incarcarea din greutatea proprie a betonului proaspat turnat ~i la 0 L - este deschidcrea grinzii.
Incarcare de montaj ~i trebuie verificate In faza finala cand sectiunea fermata din Daca relatia (18.51) nu este satisfacuta trebuie luate masuri constructive
grinda planseului ~i placa din beton-armat trebuie sa preia incarcarea totala. pentru asigurarea stabilitatii grinzii In faza de montaj.
a) Dimensionarea In faza de montaj. In cazul folosirii placii cutate drept cofraj aceasta poate fi considerata ca
element de stabiJizare daca este Indeplinita conditia :
Dirncnsionarea se rcfera la verificarea de rezistenta, verificarea de rigiditate 2
~i veriticarea la stabilitate prin deversare.
Cf)k = ---m- kv
M"lk
k'(j (J 8.54)
a.l. Verificarea de rczistenta la incovciere In cazul cii sectiunea transversal a tn care:
;

a grinzii se incadreaza In clasa 1 sau 2 se face cu relatia: k; = dad caleulul ~i dimensionarea grinzii se conduce cu metoda
7""

elastic-plastic sau plastic-plastic;

M"" s ~,/)'
.1;, 1 1,1 (18.47) k; = 0,3 - dad calculul ~i dimensionarea grinzii se conduce cu metoda
iar In cazul sectiunii transversale incadrata In clasa 3 formula de verificare este: elastic-elastic;
k'(j - dcpinde de felul diagramei de momente; pentru 0 diagrams
u; s W(,~J' • It, 1 1,1. (18.48)
parabolica se va lua k'6 = 4, iar pentru 0 diagrams corespunzatoare
a. 2. Verificarea la forfecare se face cu relatia : deschiderii de capat a unei grinzi continue se va lua k~ = 3,5.
Valoarea coeficientului de pat C"" rezulta din relatia :
1/.", s (A" . 1;./ ..fj) 1 1,1 (18.49)
I I 1 1
unde: Av - sectiunea de calcul la forfecare din relatia (14.lOa) -=--+--+-- (18.55)
C'(jk C'(jMk C"Ak C'6l'k
in care:
b) Verificarea de rigiditate se face cu formula.
C'6Mk - estc parte a coeficientului de pat dependent de rigiditatea la Inco-
L voiere EIII a clernentului care asigura stabilitatea grinzii, In speta a
i;ll(lx = 0u = Ii«l sau max 20 mm (18.50)
placii cutate. Valoarea acestui coeficient rezulta din relatia :
Valoarea maxima a sageti] se calculeaza eu relatiile date In tabelul 18.10. EI
C'(jMk = k_u
(I
(18.56)
c) Verificarea la stabilitate prin deversare laterala se face cu formula (18.51). unde:
k = 2 - pentru 0 grinda cu una sau doua deschideri;
M
max S; .f ,/l,1 (18.51) k = 4 - pentru 0 grinda continua eu mai multe deschideri;
1
Xa .1~'!I' ' a - este deschiderea elementului stabilizatoc (a placii cutate);
in care: X L7' coeficicntul de rcduccre se ia, pcntru profilele laminate dupa curba C'(jAk - este parte a coeficientului de pat datorita deformatiilor prinderii
placii cutate.
de flambaj a (aLT = 0,21) ~i dupa curba c (au = 0,49) pentru profilele sudatc, In
funqie de cceficicntul de 'zvcltetc ccdus 'feLT care rezulta din formula: Pentru C~Ak se propunc 0 valoare egala cu 3 C'6Mk [18.8].
COPk - este parte a coeficicntului de pat datorita rigiditatii inimii grinzii ~i
HI1'/ . . [.Y se ia egala eu :
. .1'
II'{ cr (18.52)
CUl'k = EI\. / [4(h - IJ)] (18.57)

536 637
 e) Verificarea rigiditatii (tabelul 18.10)

r
J,
= 0301
'
q[4
I'
= 0301 3,9 x 2,666
89
4
266
= 0,67 em < 180 = 1,48 em

sageata fiind mai mica decat 11250 sporul de beton datorita s~getii poate fi neglijat.
Fig. IX.27. Exemplu numeric
Exemplu numeric 18.3
Exemplu numeric 18.2
Sa se dimensioneze grinzile principale ale planseului din exemplul 182 care
Sa se verifiee plaea cutata utilizata drept cofraj pentru placa din bcton-arrnat sustin In faza de montaj plaea cutata.
din figura 18.27. Grinzile sunt exeeutate ea grinzi simplu rezemate, cu desehiderea de
Placa cutata este considcrata ca grinda continua pe mai multe reazeme eu 4,0 m, distanta dintre grinzi fiind 2,666 m (fig. 18.28)
deschiderile de 2,66 m.

a) Indircari in faza de montaj

- grcutatea placii cutate plus greutatea betonului proaspat
Fig. 18.28. Planseu solutie mixta
(0,08 + 0,01) 2450 + 10 = 230 daN/m2 = 2,3 kN/m2
otel-beton
- tncarcare de montaj 1,5 kN/m2
- spor de beton datorita sagetii placii 0,1 kN/m2
q = 3,9 kN/m2
a) tncarcarl pcntru 0 grinda intermediara din reactiunea placii
b) ealeulul solicitarilor folosind datele din tabelul 18.10.
B= 16,00 kN/m
M, = 0,0772 qP x 1,35 = 2,86 kNmlm din greutatea proprie 0,20 kN/m
M, = 0,107 qP x 1,35 = 3,98 kNm/m
16,200 kN/m
A = 0,3928 ql x 1,35 = 5,50 kN/m
B = 1,1428 ql x 1,35 = 16,00 kN/m Se alege I 18 eu Wei), = 161,0 em': w,J/Y = 186,8 cnr'
c) Din tabelul 18.9 s-a ales profilul T 55-188 cu t = 1,25 mm (tab. 3 - AI) Iy = 1450 ern"; I, = 81, 3 em"

d) Verificarile de rezistenta b) Verifiearea Ia incovoiere

In camp: 2
16,2 x 4,0 2
M, = 2,86 kN < ad Mp = 4,10 kNrnlm Msd = 8 = 32,4 kNm < (186,8 x 24/1,1) ·10- = 40,7 kNrnlm.
pe reazern :
ad M = M -!!.. = 655 _ 16,0 = c) Verifiearea la forfecare
r' () C ' 12,6
VSd = 16,2 x 2 = 32,4 kN < (11,0 x 24/.[j )/1,1 = 138,6 kN
.= 5,2R kNm/m> 3,98 kNm/m <5,70 kNmlm cu Av = 11 em? din tabelul 3 Al
reactiunea A
A = 5,50 kN < 32,20 kN d) Verificarea rigiditatii
reactiunea B
5 x 16,2 X 4,04 106 L
B = 16,0 kN < 30,00 kN fmax = 384 x 21000 x 1450 '1,35 = 1,31em < 250 = 1,6em.
638 639
 e) Verificarea stabilitatii prin devers are laterala 18.7. CALCULUL PLAN~EULUI iN SOLUTIE MIXTA 0TEL-BETON iN
1.32 x 1l,6 x 1,016 x 2100 x 1450
ST ADIUL LIMITA ULTIM
400 x 1112 = 2709,9 kNem

186,8x24 18.7.1. GENERALIT A'fI

ILT = 2709,9 = 1,29.
In cadruJ variantei 3 de alcatuire constructiva, plaea de beton se rczolva In
Din tabelul 13.5 curba a pentru ILT = 1,29 rezulta XLT = 0,4759
structura mixta eu plaea cutata din otel. In acest caz plaea cutata estc eofraj ~i
element de stabilizare pentru grinziJe planseului in faza de montaj ~i armatura
Mll1ax _ 3240 _ 3645 kNI ' 2
X .' W - () 4759 x 1868 - em- > 24111 kN/cm . In zona solicitata la intindere a placii de beton In faza finala.
1.1 I'~" '
In figura 18.29 este aratat un tronson din plaea mixta otel-beton format din:
Verificarea Ja stabilitate prin devers arc laterala asadar nu este satisfacuta - plaea cutata din otel; I

~i trebuie luat In considerare efectul stabilizator prin legatura talpii comprirnate _ stratul de beton care trebuie sa aiba 0 inaltime totals h de eel putin 90
a grinzii cu tabla cutata. . mm ~i 0 lnaltime he a stratului de beton, deasupra plaeii curate de eel
putin 50 mm;
Deterrninarea coeficientilor partiali de pat - 0 retea de armaturi metaliee la nivelul superior al placii din beton.

e.1) Din rclatia (18.56) rezulta valoarea coeficientului

tabelul 18.9
C"6Mk - eu datele din Retea de armaturi / ./'"'-.
. __ __ __ .___
.
.
.
1(,1'= 89 cm'i/rn, a = 266 em ~i k = 2

2100() x 119 kNcm

CUMk = 266 = 14052 ---;;- = 140,52 kNmlm.

e.2) Pentru C"6Ak =3 C"6:1/k = 421,58 kN/m

. e.3) Din relatia (18.57) eu I", = 0,9 em, h = 18 em ~i tr = 1.01 em, rezulta

C 21 (X)O x 0,93
6f'M = 4 (18 _ 1,(1) = 225,26 kNmlm
Fig. IH.29. Tronson dintr-o placa mixla otel-beton
din relatia (18.55)
In partea inferioara a placii poate exista 0 armatura suplimentara pentru
I
asigurarea rezistentei la foe ~i care in regiunea momentelor pozitive poate sa fie
CUll = _1_ __1_ __1_ = 0,01383' = 72,30 kNmlm.
luata in considerare.
140,52 + 421.5H + 225,26
Legatura dintre tabla cutata ~i beton trebuie sa fie capabila sa transmita
f) Verifiearea stabil itiitii forfecarea longitudinala de la nivelul suprafetei de contact dintre plaea rnetalica
. ~i beton. Simpla aderenta dintre eele doua elemente nu este suficienta. Aceasta
Marirnea de comparatie din relatia (18.54) cu k; = 1 ~i kt} = 4 rczulta : conlucrare este asigurata prin :
a) legaturi meeanice reaJizate prin presare de arnprente. sau mici dornuri
sau prin stantarea unor mici fante pe inimile ~i talpile profilului
(fig. 18.30 a).
b) legaturi realizate prin frcearea la interfata dintre doua elemente datorita
= 47,09 kNm < 72,30 kNm.
m III formei profilului eu portiuni intrande (fig. 18.30 b).

640 ~ I - Cliidiri inaltc cu schelct din otcl 641

 c) ancoraje la extrernitati cu dornuri sudate sau un alt sistem de conectori
intrc placa din otel ~i bcton, In cornbinatie cu (a) ~i (b) (fig. 18.30 c) ..
d) ancoraje la extremitati prin deformarea nervurilor la capete, 111 combinatie
ell (b) (fig. 18.30 d).
In figura 18.31 sunt prezentate diferitele tipuri de profile de table cutate
folosite la cxecutarea planseelor In solutio rnixta otel-beton,
Latirnea de rezemare a placii mixte otel-beton pe grinzi metal ice trebuie sa
fie de minimum 75 mrn penrru rcazeme intermediare ~i eel putin 50 mm pentru
reazernele de margine.

Ca1culul placii planseului in solutie mixta otel-beton se conduce

in doua etape

® Prima etapa . Placa cutata din otel trebuie sa satisfaca singura conditiile de
rezistenta exprirnatc printr-un calcul la starile limita ultime ~i cele de rigiditate
exprimate printr-o verificare la stadiul limita de serviciu [18.9] [18.10].
In aceasta faza de executie a planseului trebuie luate In considerare
urrnatoarele 'indirdiri :

- greutatea proprie a placii cutate;

- greutatea betonului proaspat turn at;
- 0 incarcare de montaj de 1,5 kN;
@ - un spor de Incarcare cu beton datorita sagetii placii cutate.
Fig. IR.30. Legiituri intre tabla cutata ~i beton Tot in prima etapa trebuie verificata ~i rezistenta ~i stabil itatea grinzilor

\n0ri1
L- 4 x 150.600 I planseului care in faza de exccutie preiau singure efectul incarcarilor transmise
prin placa cutata rezemata pe aceste grinzi.
~ jill.! I
IB ~~I B ..., ~ '-'~'1 Etapa a doua .. Placa mixta otel-beton trebuie sa satisfaca conditiile de
x 200.800
s9-=-'-1--./.....:f-:-~~
,_ 4 rezistenta exprimate printr-un calcul la startle Iimita ultime si de rigiditate
ex primate printr-o verificare la stadiul Iimita de serviciu.
In aceasta faza de exploatare a planseului trebuie luate In considerare
urmatoarele inciircari :

~ B 4x183:732
#~ 1- 3)(190.570-f
- greutatea placii mixte otel-beton;
- greutatea pardoselii, straturilor izolatoare foniec, tennice, anti foe, tavan etc.;
- incarcarea utila .

......E9-73 ._A......
--+.:l
• ~ 17?~ Tot In aceasta etapa de caleul trebuie verificata rezistenta ~i rigiditatea
grinzii planseului care tmpreuna eu placa din beton forrneaza un element mixt

I:~
3)(104..312.1 grinda otel-beton. .
Rezolvarea problcmelor care intcrvin in prima ctapa all fost tratate In
T·H- ~ ~l ]?f~7 paragraful 18.6.3. "Calculul placii cutate utilizata drept cofraj" ~i il1 18.6.4.
.Verificarea grinzilor planseului I'n faza de cxecutie" prccurn si In exemplul
Fig. I!U I . Tipuri de scctiuni din tabla cI,tatii
numeric 18.3.
642 643
 e) Verifiearea stabilitatii prin deversare laterala 18.7. CALCULUL PLAN~EULUI iN SOLUTIE MIXTA 0TEL-BETON iN
. STADlUL LlMITA ULTIM
1,32 x H,!) x 1,016 x 210(,) x 1450
M('/" = 400 X IX2 = 2709,9 kNem

186,8 *24
18.7.1. GENERALlTATI
XL]' = 27rJ9,9 = 1,29.
In eadrul variantei 3 de alcatuire constructiva, placa de beton se rezolva In
Din tabelul 13.5 curba a pentru Il•T = 1,29 rezulta XLT = 0,4759 structura mixta eu placa cutata din otel. In aeest caz placa cutata este cefraj ~i
element de stabilizare pentru grinzile planseului In faza de mootaj ~i armatura
MlIlax _ 3240 3 £ 45 kNl 2 24/11 kNI 2
In zona solicitata la Intindere a plaeii de beton In faza finala,
X . W. - 04759 x 1868 I:J, em > , em .
LT ply ,
In figura 18.29 este ararat un tronson din plaea mixta otel-beton format din:
Verificarea la stabilitate prin devers are laterala asadar nu este satisfacuta - plaea cutata din otel; I

~i trebuie luat In considerare efectul stabilizator prin legatura talpii eomprimate - stratul de beton care trebuie sa aiba 0 Inallime total a h de eel putin 90
a grinzii eu tabla cutata. . mm ~i 0 inaltime he a stratului de beton, deasupra placii cutate de eel
putin 50 mm;
Determinarea coeficientilor partiali de pat _ 0 retea de arrnaturi metal ice la nivelul superior al placii din heton.

--.... .__. .
--.___
e.l ) Din relatia (18.56) rezulta valoarea coeficientului Cl'}Mk - eu datele din Retea de armoturi /"'-.
tabelul 18.9
/"" . .

l~/= 89 cmvm, a = 266 em ~i k 2 = /""

21000 x ll9 kNcm

Cf3Mk = 266 = 14052 ----;- = 140,52 kNm/m.

c.2) Pentru Cl'}Ak = 3 Cl'}Mk = 421,58 kN/m

. e.3) Din relatia (18.57) eu t; = 0,9 em, h = 18 em ~i ~f' = 1.01 em, rezulta

21000 x 0,93
. Cfjl'M = 4 (IX _ 1,(1) = 225,26 kNm/m
Fig. Ill.29. Tronson dintr-o playa mixta otel-beton
din relatia (18.55)
In partea inferioara a placii poate exista 0 armatura suplirnentara pentru
I asigurarea rezistentei la foe ~i care In regiunea momentelor pozitive poate sa fie
Cfjk = --I --__":;I---I- = O,OI3X3 = 72,30 kNm/m.
--,f---+-- luata In eonsiderare.·
14H,52 '421,5X 225,26
Legatura dintre tabla cutata ~i beton trebuie sa fie capabila sa transmita
forfecarea longitudinala de la nivelul suprafetei de contact dintre plaea metalica
1) Verifiearea stabilitatii
. ~i beton. Simpla aderenta dintre eele dona elemente nu este suficienta. Aceasra
eonluerare este asigurata prin :
Marimea de comparatie din relatia (18.54) ell k; = 1 ~i kt) = 4 rezulta :
a) legaturi meeanice realizate prin presare de amprente sau mid dornuri
M2 2
'//'_"k..v • (IX6,1x 24) sau prin stantarea unor mici fante pe inimile ~i talpile profiJului
£ kfj= 21000 x HI,3 . 1 x 4 = (fig. 18.30 a).
b) legaturi realizate prin frecarea la interfata dintre doua elemente datorita
= 47.09 kNm
m
< 72.30 kNm.
III forrnei profilului eu portiuni intrande (fig. 18.30 b).

640 -1-1 - Cladiri inalte cu scheler din otel 641

 18.7.2. CALCULUL PLAcII MIXTE 0TEL-BETON bp

Dupa Eurocode 4 poate fi condus dupa una din urmatoarcle metode de analiza:
a) 0 analiza liniara cu sau lara distribuirea momentelor;
b) 0 analiza globala plastica bazata pe metoda cinematica (Iimita superiora)
sau pe metoda statica (limita inferioara) cu conditia ca sectiunile In care
se produce 0 rotire plastica aces tea sa posede 0 capacitate de rotire
suficienta;
c) 0 analiza elastico-plastica tinand cont de proprietatile neliniare ale
materialelor.
Fig. 111.33.Uitrmi utile.
d) utilizarea metodelor de analiza liniara se poate face atat pentru starile
limita ultimc, cat ~i pentru startle limita de serviciu. Metodele plastice Este admis calculul unei dale continue ca fiind fermata dintr-o serie de
nu trebuie utilizate decst pentru calcule la starile limita ultime. grinzi simplu rezemate. .. W"

In acest caz pentru a Iimita fisurarea betonului ana armaturu la nivelul

Daca se neglijeaza efectele fisurarii betonului este permisa reducerea cu
30% a momentelor de pc reazem ~i majorarea in consecinta a momentelor din
superior al pliicii deasupra reazemelor .nu. trebuie sa fie inf~ri?ara cu ?~% fata
camp (fig. 18.32). de aria sectiunii transversale a betonului situat deasupra nervunlor tablei 10 cazul
placilor nesprijinite ~i 0,4% in cazul ce~o: sprijini~e~ .V W W ••

La starea limita ultima este adrnisa 0 analiza plastics fara 0 verificare

directa a capacitatii de rotire daca pentru armaturi se utilizeaza un otel din clasa
4 conform Eurocode 2 si dad deschiderea placii nu depaseste 3,0 m.
1'1'111""'1 "".'1"" , "J I Latimile utile pentru incarcari concentrate punctual sau repartizate line~
paralele cu deschiderea b rnasurate deasupra ncrvurii (fig. 18.33) rezulta dill
,. relatia (18.58)
(18.58)
in care:
b,I - estc latimea Incarcarii concentrate perpendiculara pe deschiderea dalei;

. =--
~ -----I~------=l
:;!l 1- - - -- --:-
h; - este grosimea dalei dcasupra nervuru;
..

h, - estc grosimea straturilor de deasupra placii.

Pentru tncarcan concentrate lineare perpendiculare pe deschiderea placii se
va lua latimea bm egala cu lungimea bp a inclirclirii concentrate lineare.
Este admis sa se prevada un procentaj de armatura forfetara in cazul ca
lncarcarile nu depasesc valorile:
7,5 kN pentru Incarcarile concentrate
5,0 kN/m2 pentru tncarcarilc repartizate
.. O ..011qP ! III !.I G5I V -lllj III

! '!~I!
--~V.1--------+-++l----------~------t·--
+ 0, 12~qJ2 IV

. I ,
Fig. I !!.32. Modificarea diagramei de momente i I I
Fig. 1H.34. Sectiuni critice
644 ~
645
 a) Verificarile In sectiunile critice ale placii mixte otel-beton
Sunt considerate cinci sectiuni critice In care trebuie verificata rezistenta
placii mixte otel-beton (fig. 18.3.4):
e
Sectiunea I: Incovoiere din moment pozitiv
Sectiunea II: Incovoiere din moment negativ
Sectiunea III: forfecare verticala
Sectiunea IV: forfccare orizontala Fig. IX.36. Axa neurra in placa cutatii
Sectiunea V: poansonare
a2) In cazul tncovoieril pozitive daca axa neutra este situata In placa cutata
18.7.2.1. lncovoiere din moment pozitiv
(fig. 18.36) valoarea momentului eapabil de caleul rezulta din relatia :
a.) Valoarea momentului capabil de calcul ~'Rd din Incovoiere pozitiva a
(18.61)
unei sectiuni transversale poate sa fie determinata pe baza unui calcul plastic,
introducand valoarea limitei de curgere pentru placa din otel In care:
N'i
[18.11]. z = h, - 0,05 he - a/I + (ep - e) A I. / . (18.62)
" • '.vl' Y(I/I

In cazul cand axa neutra a scctiunii mixte se afla In placa din beton ~,r - este momentul plastic redus al tablei curate din relatia (18.63).
(fig. 18.35) valoarea momentului capabil de calcul rezulta din relatia :

MJlRtI = M:r (d/) - 0,5 x) (18.59) M pr = 1,25 M/I(I

rII- N~r]
A . /: / s M"lI' (18.63)
111 care: " . .1'/1 'Y(//,
unde:
MI= Ap' /)'pl y,. 1~1II - valoarea de ealcul a momentului capabil la incovoiere a sectiunii
Afl = sectiunea eficacc a placii cutate
transversale a placii cutate.
d" = este distanta de la fata superioara a placii cutate
x = rezulta din relatia de mai jos ~i reprezinta pozitia axei neutre rata de N'l = h,.· b· 0,85 j;'kl v; (18.64)
nivelul superior al sectiunii mixte (fig. 18.~.
distantele h., e ~i e" rezulta din figura 18,1t.
Nc{
x= b x DR5 ~ j~.J'Ic (18.60) 18.7.2.2. incovoiere din moment negativ. Pe reazcme in cazul unei grinzi
eu: continui, pJaca rnixta otel-bcton este asimilata eu 0 sectiune de beton-armat,
b - latimea dalei, considcrata 100 em aportul placii cutate care In acest caz se afla In zona comprirnata a sectiunii
ick - rezistenta caracteristica a betonul ui la eompresi une (tab. 18.3) transversale po ate fi neglijat.
y,. - coeficientul partial de siguranta al betonului (tab. 18.1) Diagrama de tensiuni pentru aeest caz este ilustrata In fig. 18.37.

b b

e
W
fyp/tap

Fig. IX.37. Diagram" dc tensiuni

Fig. IH.35. Axa neutra in placa de beton
 Valoarea momentului capabil de calcul din lncovoiere negativa este In rcgiunea razemului A" se inlocuieste cu As - aria sectiunii armiiturii de
dcterrninata de plastificarea armaturii din reazcm ~i rezulta din relatia : rezistenta ~i de repartizare.

~)Rd = A.v . Z • hlJ "t,: (18.65) k; = (1,6 - ti'l) ;:::1 Cll d" exprimata in m.
distanta dintre Iortele cuplului Ncf ~i Nfl rezulta din:
18.7.2.4. Rezistenta la forfecare lengitudinalii, In Eurocorde 4 este data
. z = dp - 0,5 . x (18.66) o metoda empirica (Metoda m-k) pentru determinarea valorii efortului de forfecare
longitudinala maxim de calcul care este valabil in cazul placilor mixte cu Iegaturi
~i distanta axei neutre reperata fata de nivelul superior al placii rnixte rezulta din
rnecanice (fig~' 30 a) sau prin frecare (fig,.6JOb) fara ancoraje la extremitati.
conditia Ne-/ = IV,
(18.67) v.,tI s r: = bd" r'lAm <, + k jI"t1 IlS [N] (18.71)
In care:
(18.68)
b, d.; L, in mm: A" in mrn": m ~i k In Nzmrn? sunt valori de calcul
in care: determinate experimental, "t".< = 1,25;
- L, este lungimea de forfccare diferita dupa cum urmeaza :
As - este aria sectiunii de arrnaturi;
1'k - este limita de curgere a otelului armaturii; - L, = L/4 in cazul unei lncarcari uniform repartizate pe toata lungimea
deschiderii.
d, - este inaltimea utila.
be = r bo cste Hitimea zonei comprimate de beton pentru 1,0 m de placa. Lungimea de forfecare LI4 pentru 0 incarcare uuniform repartizata se obtine
inlocuind diagrama triunghiulara a variatiei efortului tangential Cll 0 diagrarna
18.7.2.3. Forfecare verticala. Rezistenta Ia forfecare, Valoarea efortului echivalenta, corespunzatoare unei grinzi lncarcate cu doua ~ concentrate V,
capabil de calcul la forfecare V"Rd a unei placi mixte pe 0 latime egala cu distanta egale (fig.~8.39): to~
dintre nervuri rezulta din relatia : - egala cu distanta de la forta concentrata ~i reazernul eel mai apropiat in
(18.69) cazul Incarcarii cu doua forte concentrate egale ~i asezate simetric.
in care: In cazul placilor mixte executate continui pc mai multe reazeme se va
considera lungimea L.\. egala eu lungimea deschiderii de la capat ~i Ls egala cu
bo - este latimea medie a nervurii din beton (fig. 18.38)
distanta dintre punctele de moment mil In cazul deschiderilor intermediare,
'tRd - rezistenta de baza la Iorfecare care se ia egala cu 0,25/cIJ "te-
l·tI!. - egata cu ic'k uns din tabelul 18.3
A
-t··;JL·_·_
P -- -"-
h..d < O?
,-
II " ~
v
eu A,,- aria scctiunii eficace a tablei cutate in interiorul Hitimii bo considerate.

bo
v

Fig. IX.39. Diagrama echivalentii

18.7.2.5. Plaei rnixte cu ancoraj de capat. Pentru placilc rnixte cu un

ancoraj de capat (fig. 18.30 c) prinderca sc va calcula la efortul maxim de
intinderc care III starea lirnita ultima poate fi pre!uat de placa din otel,
Fig. IX.3X. Lii{imea medie a ncrvurii de beron Z = A,l' .(,. (18.72)

648 649
 Fig. I H.40. Dorn sudat pe iabla cutatii 18.7.2.6. Metoda conexiunii partiale. In anexa E a normei EC 4 estc
prezentata metoda conexiunii partiale ca 0 altcrnativa a mctodei rn-k rcfcritoarc
la verificarea rezistentei placii mixte la forfecare longitudinala.
Metoda sc bazeaza pc detenninarea exper irnentala a diagramei de
interactiune partiala (fig. 18.41) cu dimensiuni ~i rezistente rnasurate intre MIM"Rm
~i 11 = NjN,:r eu diferenta ca in ecuatia din relatia (18.63), Ncj este inlocuit
~Ir

prin Nc.
0.85 fc
M

Efortul care poatc fi transrnis printr-un dorn sudat (fig. 18.40) prin tabla
cutata de grinda de margine se va Ilia ca cea mai mica valoare dintre:
- rezistenta la forfecarc ~i rezistenta la presiune diarnetrala; Mine.
- fort a transmisa printr-un dorn, determinata din rezistenta la forfecare, se MpRm
determina cu una din urrnatoarele relatii :

1td2
~Id = 0,8 -4- Lrt. (l8.73) J,!p c fy

fyp 0 ~ inc
(18.74)
In care: Fig. I RAI. Diagrams de Intcracjiune
d - estc diametrul dornului, cu d :s: 22 mm; Relatiile de mai jos permit sa se ealculeze relatia dintre 1\.1 ~i N,
/', - rczistenta la rupere a materialului din eare este executat dornul dar (18.76)
M = N,.. z + ~Ir
eu /', < 500 N/mm1;
J,." - rezistenta caracteristica pe eilindru a betonului (tab.18.3); (18.77)
E"m - modul secant al betonului (tab.18.4)
a. - 0,2 [hid +1] pentru 3 :s: h/d s: 4 _ N" < (18.78)
x - b (0 , RS .[.em ) - h".
a. = 1 pentru hid> 4
h - inaltirnea totala a dornului Corespunzator punctului B pe curba eu ordonata MilljMJlRm se dcterrnina
y,. = 1,25. abscisa 11inc cu care se deterrnina pentru fieeare incercare valoarea tcnsiunii
tangentiale din formula
- Rezistenta la presiune diarnetrala a tablei se deterrnina din rclatia :
(18.79)
(18.75)
eu:
Lungimile L, ~i Lo (lungimea consolei) rczulta din figura 18.41
Tensiunea tangentiala de calcul se stabileste ca valoare minima experimen-

In care:
tala, redusa cu 10% ~i 'i'mpartita la cocficientul partial de siguranta Yl' 1,25 =
'tuRti = 0,9 'tuRk / 1,25. (18.80)
dIm - este diarnetrul de sudura, care se poate lua dt/() = 1,1 d;
cordonului
a - distanta dintre axul dornului ~i marginea tablei till'a a dcpasi Illsa 2 d,Al: Cu tensiunea tangentiala de calcul la forfecarc 'tuRd se deterrnina diagrama de
l - grosirnca tablci. caleul de interactiunc partials (fig. J 8.42). In aceasta diagrams efortul eapabil de

650 651
 O.8Stc O.8Sfc/tc

, fy/rap

Forfecare
longitudinala Lx

-Vld Ncf-Vld
Lsf= b''''''
bOuRd 'cuRd
fy Lsf cf Lx
btiuRd Fig. IK.43. Modificarea diagramci de calcul

- V,d
Fig. IH.42. Diagrarna de calcul Aceasta are ca efect 0 deplasare a diagramei in sensul L, eu 0 distanta --"'--
I> . 'ulld
calcul la ineovoicre a unei sectiuni transversale situate la distanta L, de reazemul (fig. 18.43)
eel mai apropiat, este trasata In functie de Lx. Lungimea L.~rrezulta din relatia:
18.7.2.8. Placa mtxta cu armatura suplimentara. In EC4 este prezentata
Ncr
L.~( ---' (18.81) verifiearea placii mixte eu armatura suplimcntara.
IlI
uRd . Daca se tine seama de 0 armatura inferioarli suplimentara, ~e utili~eazli
pentru L, ~ L.'(/; eonexiunea este totals deei marimea hotaratoare este momentul aceeasi metoda prezentata in relatia (18.61). Valoarea rnomentului capabil de
eapabil la incovoiere; calcul rezulta:
(18.84)
pentru L, < L,,(/; eonexiunea este partiala si deci marirnea hotaratoare este
in care:
momenti..J1eapabil la forfecare longitudinala,
N" = bl., "CIIRtl

18.7.2.7. Verificarea placil mixte cu ancoraj de capat. In Ee 4 este pre- N"" = As . hk / 1.<
zentata verificarea placii mixte ell ancoraj de extremitate, rezistenta la forfecare Z2 = d - 0,5 x
longitudinala fiind determinata din relatia (18.82) N"
ZI = h - 05 x - e
I' (I
+ (ep - e) A I' /
n . '."" "Iu"
V, = 11 . N'l - "C"m • b (L, + La) (18.82)
in care: x=
" . O,HS fck /"1("
- coeficientul 11 a fest determinat asa cum s-a ararat in (18.79)
't este valoarea medie a tensiunii "C" dcterrninata experimental pe 0 placa
lllll M = 125 M (1 - N,>
f11,1"I""
) dar cu conditia $ «;
mixtii tara aneoraj de extrernitate. "r ' I'" A(I .
Valoarea de calcul V,ti a rezistentei earacteristiee a aneorajul ui de extre- As este aria armliturii inferioare pe Hi\imea b.
mitate se ia egaHi eu valoarea minima expcrimentala (stabilita pe trci incercari), Valabilitatea metodei de verificare a conexiunii partiale a placii mixte cu
redusa cu 10% ~i impartita la coeficicntul partial de siguranta y" = 1,25. arrnatura inferioara suplimentara trebuie Hicuta prin trei incerdiri complem.entar~.
Principial verificarea urrneaza acclasi procedeu descris In anexa E (EC4) Pentru ficcare incercare se calculeazli valoarea momentului maxim din
eu difercnta di pentru deterrninarca diagrarnei de interactiune partiala se tine (18.84) utilizand:
seama de influcnta ancorajului de extremitate, modificand N.~rdin rclatia (18.81), In
- dimensiunile ~j rezistentele masurate
consecinta
- N" = b (L, - Lu) 't"M
N" = b . L." . 'til/it( + V'" (IS.83)
653
 fn care 't'dl este tensiunca medic rnasurata prin inccrcar! facute cu aceeasi
tabla-cutata In5a rara arrnatura suplimentara. . Fig. 18.45. Grinda n~ixlaotcl-beton

. Metoda se considera validata dad nici una din valorilc experimentalc

obtinute pentru MRcI uu este inferioara rata de valoarea tcorerica data de relatia
(18.84) sporita eu 10%.
pladi
mixta

18.7.3. POANSONAREA axa centrogreutate

Ya grinda"Cie o~,
Verifiearea la poansonarea placii rnixte dintr-o "ortaV concentrata
!.' P se
/erifica eu relatia :

(18.85) Sunt acceptate urmatoarele conditii de baza:

n care:
- Grinzile metal ice au 0 axa de simetrie In planul inimii, plan I'll care sc
G,
'tRd, k;
=
~l
perimetrul critic determinat conform indicatiilor din figura 18.44.
P sunt valorile date In 18.7.2'.3.
produce Incovoierea grinzii.
- Determinarea valorii morncntului capabil de calcul se poatc face printr-un
cal cui plastic numai dad! sectiunea mixta eficacc este Incadrata In clasa
1 sau clasa 2.
- Elernentul metalic este solicitat la intindere sau la compresiune la 0
tensiune egala eu 1;,1 'Yu·
- Sectiunile de armatura longitudinala, Nne ancorate, din zona intinsa, pot
fi solieitate la 0 tensiune egala j:kl "{.n scctiunile din zona comprimata
pot fi negl ijate. Este de asernenea neglijata tabla cutata situata In zona
comprirnata. Tabla cutata situata tn zona intinsa atunci cand nervurile
Fig. IH.44. Poansonarea plilcii mixtc
otel-beron
sunt paralele eu grind a din otel ~i Imbiuarile dintre table asigura
Q. peri ."etru transmiterea eforturilor, po ate fi sol icitata la 0 tensiune cgala Cll 1;1'/ 'Yar l'
critic Cp
" - Sectiunile din beton din zona comprimata rezista la 0 tensiune egala cu
_-+----t'- suprafata de. 0,85 Jck/ "Ie constanta pe toata inaltimea situata intre axa neutra ~i fibra
repar·tizare a .. eca mai solicitata .
forte; concentrate
In figura 18.46 sunt rnarcatc sectiunile care trebuie verificate 1a 0 grinda
mixta.

18.8. GRINZI MIXTE O'fEL-BETON 11I

18.8.1. GENERALITATr

.. Grinzile mixre otel-beton sunt clemente de constructii care I'n principal sunt
)llcltate ..la incovoiere sau la Incovoiere ~i forfecarc. [18.12], [18.13] [18.'14].
In Iigura 18.45 este aditata 0 sectiune transversals a unci grinzi mixte.
Fig. I X.46. Sectiunile critice la 0 grindll mixta otel-beton
54
655
 r
J

fy fy
Fig. 18.47. Diagrama de eforturi

Sectiunea I-I. Capacitatea grinzii la solicitari din incovoiere:

- printr-o conexiune completa se asigura introducere~ in beton a efortului Fig. 18.48. Ui(imca activit a tiilpii
normal N neeesar realizarii momentului plastic ~11. In figura 18.47 a este
aditata diagrama de eforturi pentru aeest caz; Pentru sectiuni solicitatc la moment pozitiv se vor lua valorile din camp
- printr-o conexiune partiala efortul axial N introdus in beton prin suma trecute in figura sub grinda.
eforturilor din conectori este insuficient pentru atingerea valorii momen- Pentru sectiunile solieitate la moment negativ se vor lua valorile trecute
tului plastic. In figura 18. 47 b este aratata diagrama de plastificare a deasupra reazemelor.
sectiunii Cll doua axe neutre.
Sectiunea II-II. Capacitate a grinzi mixte la solicitari de forfecare.
Sectiunea III-III. Suma eforturilor din conectori permite determinarea 18.8.3. RIGIDITATEA LA iNCOVOIERE
efortului normal N introdus In beton pentru ealculul capacitatii de rezistenta la
incovoiere (sectiunea I-I sau IV-IV) cu conexiune completa sau partiala, In cazul Proprietatile elastice ale sectiunii transversale mixte sunt exprimate printr-o
unei variatii a sectiunii, la capatul platbenzii suplimentare trebuie determinata sectiune echivalenta din otel, impartind aportul partii din beton eu coeficientul
capacitatea de rezistenta a sectiunii mai slabe cu luarea in eonsiderare a influentei
de ec hiIva J enta~ n = 0,85.1.." Y If
. -'-.
fortei taietoare T (interactiunea M - 1). Sunt valabile consideratiile de la
sectiunea I-I (eonexiune completa sau partiala).
r. Y('
Rigiditatea la incovoiere a sectiunii transversale mixte va fi EJI pentru 0
sectiune nefisurata ~i EJ~ pentru 0 sectiune de beton fisurat. E" este modulul de
18.8.2. SECfIUNEA EFICACE A GRINZII MIXTE OTEL-BETON elasticitate al otelului, II momentul de inertie la incovoiere al sectiunii eficace
omogenizata In raport eu otelul considerand betonul din zona solicitata la
In sectiunea eficace a grinzii mixte, in afara de grinda metalica intervine lntindere nefisurat ~i 12 eu beton fisurat.
placa din beton-armat eu 0 anumita latime b(~f'~i armaturile cu duetilitate ridicata.
Plaea cutata poate fi luata in considerare numai in cazul eli nervurile placii sunt
paralele ell grinda din otel ~i lrnbinarile tablei asigura 0 rezistenta eficienta la .
18.8.4. VALOAREA MOMENTULUI CAPABIL DE CALCUL PLASTIC "'~'lIId
forfecarea longitudinala.
a
Ca Iatime total activa bf!j se va considera suma latimiior be de fiecarc parte
a mijlocului inimii grinzii (fig. 18.48) eu b, din relatia (18.86). Pozitia axei ncutre la grinzile mixte asa cum rezulta pentru cele trei cazuri
aratate In figurile 18.49, 18.50 ~i 18.51, rezulta din conditia rJl = O.
(18.86)
in eare: a) Forta norrnala maxima In grinda din otel rezulta din relatia :
II) - estc distanta aproximativa intre sectiunile eu moment nul. Pcntru
grinda continua sunt valabile lungimile 10 din figura 18.45. Pentru N" = red Au . /t." / 1" (18.87)
grinda simplu rezemata In = I.
(18.88)
656
In care: 18.8.4.2. Momentulcapabil plastic de calcul MplRil in cazul Na > N» cu
axa neutra in talpa superloara a grinzii:
red t W = I l-(TT
11'
"I
J (18.89) . d<x<d+~r
cu: Avand In vedere diagrama de tensiune din figura 18.50 b se poate scrie :
T=A·-·-
II'
(18.90)
pi ".J3 '1a (18.94)

- A" sectiunea inirnii din relatia (18.10 a); N; = 2 bj: (x - d) .£,1 'Y" (18.95) .
- A. sectiunea tiHpii superioare;
I·

- Ai sectiunea talpii inferioare. N;; = 0,85 bd j;'k/ 'Ye =k max D (18.96)

b) Forta normala maxima In placa din beton In cazul conexiunii complete: dad 0,85 bd fekl 'Ye' > L max D pentru N;; trebuie luata valoarea mai midi deci
10, = b . d· 0,85 fckl 'Ye' (18.91) L max D

~i In cazul conexiunii partiale : 0,85 fck/S'c 0,85 fck/~c

b
(18.91 a) -- b.d.O,8S fck/tc

---
In care D, este rezistenta la forfecare a. unui dorn care asigura conlucrarea dintre 1ri
~ta
cele doua materiale otel-beton : .- 2( x- a-tyltw'fy1fa
,1.. r !lIn
N, < 10, axa neutra In beton; +
redAafyl
No = 10, axa neutra la interfata otel-beton;
N" > Nb axa neutra In grinda din otel.
!viii
18.8.4.1. Momentul capabil plastic de calcul. ~IIR" In cazul N" < 10" vo{t1, 1 g~.n
Fig. 18.50. Diagrama de tensiuni din moment pozitiv
(x < d) (fig. 18.49).
Din conditia H = ° rezulta
Din ecuatia de echilibru L H =0 rezulta
red A,/;, 1 'Y" = x . b . 0,85 f'.kl 'Ye (18.91 b)
red A,/., / Ya = 2 bj : (x - d) /;,1 'Y" + 0,85 bd J,'kl 'Ye· (18.97)
red Au . f/'1 a
(18.92)
X = h. 0,85 .t;.~1'1c din care rezulta :
red A . .1/'1(1 - 0,85· bel .1;:/'1 c
MplTlld = red Au . j~, (Zu - f }'Ya. (18.93) x=d + 2b .. 1'1
.I '.1' 'Ia
(18.98)

b ~i momentul plastic de caIcul :

(18.99)
e
N
red. tw
Mplt
18.8.4.3. Momentul capabil plastic de calcul. M"ITRd tn cazul N" > Nil Cll

axa neutra ln inirna grinzii (fig, 18.51) adica :

Fig. 18.49. Moment plas-
tic capabil de calcul

@58 659
 b 0,85 fck/tc 0,85 fck/tc 18.8.4.4. Momentul capabil plastic de calcul in cazul unui moment
negativ Cll placa de beton in zona Intinsa. in acest caz momentul plastic se
calculeaza ca pentru 0 sectiune metalica, fermata din armaturile de la cele doua
nivele din placa de beton ~i 0 parte din sectiunea grinzii In zona solicitata la
~:....t.:...I~..jt-( x -d )bt·fy /10 intlndere ~i restul sectiunii grinzii In zona comprimata (fig. 18. 52).
redAafy/1Q .
18.8.4.5. Stabilitatea prin deversare laterala. Stabilitatea prin dcversare
laterala a unei grinzi mixte otel-beton se considera asigurata daca Hltimca placii
mixte sau a placii de beton-arrnat, din compunerea grinzii mixte , depaseste
'i~~ ~8,.ro
Inaltimea grinziii din otel.
Fig. 18.51. DiagramU~lIni _iin_moment pozitiv.
In EUROCODE 4 la punctul 4.6.2 sunt prezentate conditii pentru ca
Avand In vedere diagrama de tensiuni din fig. 18.51 se poate scric: verificarca stabilitatii sa fie facuta fara un calcul direct.
a) Diferenta Intre deschiderile a doua travei alaturate sa nu depascasca 20%
N; = + red All . 1;.1 Yll «s.ro» din deschiderea mai mica. Deschidcrca unei console sa nu depaseasca
m = _ red
N-. tlV . (x - d _ Ij) 2 1;.1
. '\1"
~ (18.101) eu 15% deschiderea alaturata.
N;, = - bd If' br 2 f,.! y" (18.102) b) Incarcarea sa fie uniform repartizata ~i incarcarea permanents sa
reprezinte eel putin 40% din incarcarea totala.
M; =_ bd . 0 ,85 j~k/ yC' = L max D (18.103)
Din L H =0 c) Talpa superioara a grinzii sa fie legata de placa de beton sau placa mixta
conform cu prevederile din 18.8.6.
Na = N-.
at
+ N-at + N-II
d) Distanta longitudinala s dintre dornurile de prindere, In cazul grinzilor
rezulta : care nu sunt inglcbate cu beton, trebuie sa satisfaca conditia :

X = d + If
+ red Aa.· '(/Ya - b . d . O,HS .I~'klYe - 2 t/'ff/Ya
2 red' . {, Iy
U' '.v a
(18.104) f:::;O,02d2
r
+ III'
(18.106)

~i momentul plastic de calcul : In care:

d este diametrul dornului;
b, h ~i' t.. sunt specificate in figura 18.53.

- red t; (x _ d - If-) (x + if) 1;,/ y" (18.105) a/4 B

)(

III
&.
red tw
r::::::::!f-~(h -d-x -tf)red tw·fy/tiJ

...J:::::::;::t-- brtf·'yl to a·_ distanto 'dintre grinzi

Fig. 18.52. Placa de bcton in zona intinsii Fig. IH.53. Stabiliratea la deversare latcrala

660 661
 e) Pe reazeme pe grinda de margine armatura din placa de beton trebuie In care factorul C4 are valori In functie de .aliura diagramei de momente. De
sa fie ridicata ~i ancorata pe 0 Jungime AB egala cu a 14. Sectiunea de exemplu C4 =
6,2 in cazul unei diagrame cu Mcons" C4 11,1, = in cazul unei
armatura, pentru un moment capabil transversal, ncgativ pe unitatea de diagrame bitriunghiulare.
lungime a grinzii, sa nu fie mai mic decat 0,25 tIV.I;, 1 'o/u' in functie de ILT se determina coeficientul de reducere la deversare XL T
n Pe reazeme talpa inferioara a grinzii estc fixata ~i inima grinzii rigidizata. care se ia dupa curba a pentru grinzi laminate ~i dupa curba c
sudate. .
pentru grinzi

g) Rigiditatea la incovoiere a placii din beton-armat sau a dalei mixte sa' .Pentru grinzile clasa 1 ~i 2 verificarea se face cu conditia :
satisfaca conditia :

(18.107) M.nJ s MbRd = XLT . MplRd y"fa cu 'Ylld = 1,1. (18.108)

Ril

In care E"m Ic':. reprezinta rigiditatea medie la incovoiere a placii pe unitatea de

llitime la mijlocul deschiderii ~i In dreptul grinzii din otel, neglijand betonul din
18.8.5. VERIFICAREA IN STADIUL LIMITA DE SERVIClU
zona solicitata la intindere ~i incluzand ariile omogenizate de armatura ~i tabla
profilata, participante la valoarea momentului capabil Mplld, in care valoarea
rnodulului de elasticitate al betonului este precizata in tabelul 18.4 ~i dimensiunile to cadrul stadiului lirnita de seviciu trebuie facute urmatoarele verificari :
t.; a ~i b In figura 18.53.
- verificarea deforrnatilor;
h) Grinda din otel este un profil larninat de tipul dublu T cu A", 1 All ~ 0,45 - controlul fisurarii betonului.
~i care satisface conditia :
De efectul fluajului se poate tine seama prin coeficinetii de echivalenta asa
cum este.precizat ill 18,3.1.

tn care: 18.8.S.1. Verificarea deformatiilor, In EC. 4 in legatura cu verificarea

deformatiilor sunt facute urmatoarele precizari :
~i £ = @i
V r., . - Pentru cladiri determinarea deformatiilor este suficient sa se faca din
h." t; ~i tr sunt date in figura 18.53. combinatia de tncarcari rare;
- Pentru plansee ~i acoperisuri deforrnatiile sunt limitate conform indica-
i) Dad grinda nu are inima inglobata In beton, tnaltimea h estc limitata
in functie de calitatea otelului (tabelul 18.11). tiilor date in tabelul 7.1.;
- Deforrnatiile datorate efectului incarcarilor aplicate elementului mixt
j) Dad inima profilului este lnglobata In beton tnaltimile h din tabe-
otel-beton trebuie calculate pe baza unei analize elastice;
lui 18.11 pot fi sporite cu 200 mm.
- Efectul unei interactiuni incomplete la 0 structura mixta nesprijinita tn
Tabelul 18. 11
timpul executiei poate fi neglijat in calculul deformatiilor daca sunt satisfacute
Orinda din otel Fe 360 Fe 43() Fe 510 urmatoarele conditii :

IPE 600 550 400 a) ca1culuI conexiunilor este conform cu precizarile date in 18.8.6.
HE SOO 70() 650
b) dad numarul conectorilor utilizati nu este mai mic dec at jumatate din
In anexa B din EC..4 este data 0 relatie cu care se poate determina direct numarul necesar unei conexiuni complete ~i d~ca eforturile care se exercita asupra
coeficientul de suplete redus la dcversare XLT. conectorilor nu depa~e~te 0,7 PRK, valoarea precizata in 18.8.6.

XLT = 5,0 ,II + ~J 1'l-?-

4hlf
( . J ( )' (I
l~uC4
hs
II!'
L J:JY..
II
b.l ~
c) in cazul folosirii unei placi cutate nervurile placii trebuie sa fie per-
pendiculare pe axul longitudinal al grinzii ~i inaltimea cutelor sa nu depa~easca
80 mm.

.662 663
 Dad conditiile de mai sus nu sunt indeplinitc ~i N / Nj. ~ 0,4, cresterea
sagetii datoritii interactiunii incomplete poate fi derminata prin una din urma-
toarele relatii pentru structuri sprijinitc In tirnpul executiei :
a [N 1f 0u . 1
0" = 1 + 0,5 1 - -,:;-; J L 0" - 1J
pentru structuri sprijinite
_§_ = 1 + 03' [1 - .s.lJ fL8 1]
u
- (18.110)
o N. 0"
" .r "
Pentru luarea in considerare a fisurarii betonului in zonele cu moment de
tncovoierc negativ se poate aplica una din urmatoarele metode :
a) Se dctermina valoarea momentului negativ pe fiecare reazem intermediar
si
, se calculeaza tensiunea de intindere in fibra extrema Oct cu ajutorul rigiditatii
la incoviere E,,II. Pentru fiecare reazem la care tensiunea OCI depaseste 0,15 .fc"
se reduce rigiditatea grinzii la valoarea Eale. pe 0 lungime egala cu 0,15 I pe 0
parte ~i alta a reazemului. Se obtine astfel 0 noua repartizare a mornentelor
incovoietoare ~i se procedeaza la 0 noua analiza a deformatiilor. Marirnile Eall
~i E,J2 au fost definite in (18.8.3)
b) Pentru grinzileale carer sectiuni critice sunt in claseJe 1, 2 sau 3 poate
fi Iolosite ~i urrnatoarea metoda.
La nivelul fiecarui reazem la care tensiunea Oct depaseste valoarea 0,15 !C"
momentul de incovoiere se tnmulteste cu un factor subunitar It a carui valoare
rezulta din diagrarna din figura 18.54, fiind modificate valorile momentelor din
deschiderile alaturate. Curba A din diagrarna poate fi utilizata, in caw I ca toate
deschiderile sunt egale sau nu difera ell mai mult ell 25%. In celelalte cazuri se
va folosi curba B cu h 0,6. = .
Pentru grinzile nesprijinite 'in tirnpul executiei se poate tine seama de
influenta plastificarii locale In dreptul reazcmelor lnmultiud momentul ncgativ de
(18.109) Incovoiere determinat cu metoda de la punctul (b) cu un coeficient subunitar care
se va lua:
:....f = 0,5 daca limita de cuq~cre .(,. este atinsa inainte de intarirca betonului;
-.I; = 0,7 dad limita de curgere J;. este atinsa ca urmare a tncarciirii care
actioneaza dupa intarirea betonului.
in cazul grinzilor simplu rezemate se va tine seama de efectul contractiei
betonului asupra deforrnatiilor dacli raportul dintre deschiderea ~ilnaltimea totala
a grinzii mixte depaseste 20 ~i dacli deforrnatia din contractia libera a betonului
este superioara valorii 400 x 10-6•
18.8.5.2. Controlul flsurari betonului. In zona betonului solicitata la
intindere, eventualele fisuri sunt acoperite de tabla cutata. Nurnai In cazul cand
grinda planseului este executata ca grinda continua, asa cum s-a spus nu este
recomandabil , trebuie verificata deschiderca tisurilor In regiunea reazernelor
conform EC 2.
Daca grinzile planselului sunt executate ca structuri simplu rczemate,
a~a cum s-a ararat In paragraful 18.7.2, este admis ca placa planseului sa fie
calculata ca 0 serie de grinzi simplu rezernatc, desi ea este continua pe riglele
cadrelor transversale pe care grinzile planseului se reazerna. Pentru Iimitarea
fisurilor din aceasta zona se recomandli 0 armare eu p = As / bh; = 0,4% in cazul
dalelor sprijinite la executie ~i 0,2% in cazul dalelor nesprijinite.

18.8.6. LEGATURILE LONGITUDINALE DINTRE PLACA DE BETON

~I GRINDA DIN OTEL

18.8.6.1. Oeneralitati. Efortul de fortecare longitudinal dintre placa ~i

grinds in stadiul limita ultim, este preluat de conectorii ~i arrnaturile transversale
dispuse pe toata lungimea grinzii. Efectul de aderenta dintre cele doua elemente
fiind neglijat.
Nurniirul conectorilor se obtine din I'mpafFrea efortului de forfecare
longitudinal V, determinat conform 18.8.6.4 la efortul capabil al unui conector
PRd deterrninat din rclatiile (18.123) ~i (18.124).
Dad scctiunile transversale de calcul sunt din ciaselc I ~i 2 ~i daca
incarcarca de calcul este inferioara celei care ar putea fi preluata de un clement
o . 2 3 structural Cll concxiune cornpleta, poate fi utilizata 0 conexiune partiala. In accst
Fig. 18.54. Diagrama factorului./i caz numarul concctorilor va f deterrninat conform 18.8.6.

664 665
 Dad conditiile de mai sus nu sunt indeplinitc ~i N / Nj. ~ 0,4, cresterea
sagetii datoritii interactiunii incomplete poate fi derminata prin una din urma-
toarele relatii pentru structuri sprijinitc In tirnpul executiei :
a [N 1f 0u . 1
0" = 1 + 0,5 1 - -,:;-; J L 0" - 1J
pentru structuri sprijinite
_§_ = 1 + 03' [1 - .s.lJ fL8 1]
u
- (18.110)
o N. 0"
" .r "
Pentru luarea in considerare a fisurarii betonului in zonele cu moment de
tncovoierc negativ se poate aplica una din urmatoarele metode :
a) Se dctermina valoarea momentului negativ pe fiecare reazem intermediar
si
, se calculeaza tensiunea de intindere in fibra extrema Oct cu ajutorul rigiditatii
la incoviere E,,II. Pentru fiecare reazem la care tensiunea OCI depaseste 0,15 .fc"
se reduce rigiditatea grinzii la valoarea Eale. pe 0 lungime egala cu 0,15 I pe 0
parte ~i alta a reazemului. Se obtine astfel 0 noua repartizare a mornentelor
incovoietoare ~i se procedeaza la 0 noua analiza a deformatiilor. Marirnile Eall
~i E,J2 au fost definite in (18.8.3)
b) Pentru grinzileale carer sectiuni critice sunt in claseJe 1, 2 sau 3 poate
fi Iolosite ~i urrnatoarea metoda.
La nivelul fiecarui reazem la care tensiunea Oct depaseste valoarea 0,15 !C"
momentul de incovoiere se tnmulteste cu un factor subunitar It a carui valoare
rezulta din diagrarna din figura 18.54, fiind modificate valorile momentelor din
deschiderile alaturate. Curba A din diagrarna poate fi utilizata, in caw I ca toate
deschiderile sunt egale sau nu difera ell mai mult ell 25%. In celelalte cazuri se
va folosi curba B cu h 0,6. = .
Pentru grinzile nesprijinite 'in tirnpul executiei se poate tine seama de
influenta plastificarii locale In dreptul reazcmelor lnmultiud momentul ncgativ de
(18.109) Incovoiere determinat cu metoda de la punctul (b) cu un coeficient subunitar care
se va lua:
:....f = 0,5 daca limita de cuq~cre .(,. este atinsa inainte de intarirca betonului;
-.I; = 0,7 dad limita de curgere J;. este atinsa ca urmare a tncarciirii care
actioneaza dupa intarirea betonului.
in cazul grinzilor simplu rezemate se va tine seama de efectul contractiei
betonului asupra deforrnatiilor dacli raportul dintre deschiderea ~ilnaltimea totala
a grinzii mixte depaseste 20 ~i dacli deforrnatia din contractia libera a betonului
este superioara valorii 400 x 10-6•
18.8.5.2. Controlul flsurari betonului. In zona betonului solicitata la
intindere, eventualele fisuri sunt acoperite de tabla cutata. Nurnai In cazul cand
grinda planseului este executata ca grinda continua, asa cum s-a spus nu este
recomandabil , trebuie verificata deschiderca tisurilor In regiunea reazernelor
conform EC 2.
Daca grinzile planselului sunt executate ca structuri simplu rczemate,
a~a cum s-a ararat In paragraful 18.7.2, este admis ca placa planseului sa fie
calculata ca 0 serie de grinzi simplu rezernatc, desi ea este continua pe riglele
cadrelor transversale pe care grinzile planseului se reazerna. Pentru Iimitarea
fisurilor din aceasta zona se recomandli 0 armare eu p = As / bh; = 0,4% in cazul
dalelor sprijinite la executie ~i 0,2% in cazul dalelor nesprijinite.

18.8.6. LEGATURILE LONGITUDINALE DINTRE PLACA DE BETON

~I GRINDA DIN OTEL

18.8.6.1. Oeneralitati. Efortul de fortecare longitudinal dintre placa ~i

grinds in stadiul limita ultim, este preluat de conectorii ~i arrnaturile transversale
dispuse pe toata lungimea grinzii. Efectul de aderenta dintre cele doua elemente
fiind neglijat.
Nurniirul conectorilor se obtine din I'mpafFrea efortului de forfecare
longitudinal V, determinat conform 18.8.6.4 la efortul capabil al unui conector
PRd deterrninat din rclatiile (18.123) ~i (18.124).
Dad scctiunile transversale de calcul sunt din ciaselc I ~i 2 ~i daca
incarcarca de calcul este inferioara celei care ar putea fi preluata de un clement
o . 2 3 structural Cll concxiune cornpleta, poate fi utilizata 0 conexiune partiala. In accst
Fig. 18.54. Diagrama factorului./i caz numarul concctorilor va f deterrninat conform 18.8.6.

664 665
 Se considera ca ridicarea dalei de pe grinda este Impiedicata. daca conectorii In care:
rezista la un elort de Intindere perpendicular pe talpa grinzii egal cu 0,1 din
efortul capabil de caJcul la forfecare al unui corrector. Conectorii executati L - este deschiderea In m;
dintr-un dorm cu cap, au 0 rezistenta suficienta la ridicarea placii ~i trebuie N, - este nurnarul conectorilor dcterrninat pentru lungimea de grinda
verificati numai In cazul ca concxiunea este solicitata la 0 forta de intindere conform (18.8.6.1);
apl icata direct. N - este numarul conectorilor prezcnti In aceiasi lungime de grinda.

Suruburile cu strangere controlata conform figurii 18.24 c sunt considerate ca

18.8.6.2. Capacitatea de deformabilitate a conectorilor. Conectorii se au aceeasi capacitate de deforrnatie ca ~i dormurile cu cap mentionate mai sus.
caractcrizeaza prin capacitatea de rezistenta ~i deformabilitate.
Conectorii cu deformabilitatea redusa pana la rupere sunt conectori rigizi
18.8.6.3. Distantele dintre conectori. In lungul grinzii distantele dintrc co-
(eurba a In figura 18.55) iar cei cu deformabilitate mare la nivele superioare ale
nectori se stabilesc astfel ca acestia sa fie capabili sa transmita efortul de
lncarcarii (curba b) sunt conectori flexibili, capabili sa transfere , prin deformatii
Iorfecare longitudinal de la placa la grinda, tinand seama de modul de variatie a
plastice , fortele de lunecarc in portiuni ale conexiunii mai putin solicitate
efortului longitudinal. Este adrnis 0 repartizare uniforrna a conectorilor pe
conducand la 0 uniformizare a eforturilor din conectori.
lungimea La inrre sectiunile critice suceesive in cazul ca sunt respectate urrna-
Conectorii executati dintr-un dom co cap, sudati pe talpa grinzii cu lungirne
toarele conditii :
de eel putin 4 ori diametrul ~i cu diametru de minim 16 mm ~i maxim 22 mm,
sunt considerati ca tlexibili In limitele definite prin raportul N / Nt' - sectiunile eritice sunt din clasa 1 sau 2;
Pentru profilele din otel cu talpi egale - raportul N / Nt· respecta limitele precizate In 18.8.6.2 la eare L este
inlocuit prin Lcr;
L s5 m N / Nt·? 0,4. (18.111)
- momentul capabil plastic de calcul al grinzii mixte nu depaseste cu 2,5
5 < L s 25 m N / Nt·? 0,25 + 0,0;3 L . (18.112) ori momentul capabil plastic al grinzii din otel.

L > 25 m N / Nt?' 1,1 (18.113)

18.8.6.4. Efortul de forfecare longitudinal
Pentru profiJele la care aria talpilor inferioare a grinzii nu depaseste de 3
a) Conexiune complete. Tn cazul eonexiunii complete efortul de forfecare
ori aria talpii superioare
longitudinal de calcul V" intre sectiunea cu momentul de incovoiere pozi-
L s 20 m N / Nt,? 0,4 + 0,03 L (18.114) tiv-rnaxim ~i reazemul extremitatii Iibere rezulta din relati :

L > 20 m NINt·?l (18.115) VI = F(/ (18.116)

In care F(.( este cea mai mica valoare dintre

N
I
(18.117)

F ,= o,:>R- Ac' r<'k + Ase·.· t.sk (18.118)

cf 'Y ,. 'Y s
eu:
A(/ - aria sectiunii grinzii din otel:
A(. - aria sectiunii 'eficace de beton;
Fig. 11l.55. Curbe de deformabilitate:
A".j' - aria armaturii Iongitudinale din zona cornprimata ~i care a fost luata
a - conectori rigizi. b - conectori Ilcxibili
In considerare la calculul momentului capabil.

666 667
 In eazul conexiunii complete efortul total de forfeeare longitudinal intre In care:
s~cliunea cu moment de Incovoiere pozitiv-maxim ~i un reazem intermediar sau ~"Rtf - cste mornentul capabil plastic de caLcul al sectiunii mixte Cll eonc-
un reazern de extrcmitate Incastrat. se calculeaza din relatia: xiune completa;
I,I..• + I'7' MlIplRtf - este momentul capabil plastic de calcul al grinzii din otel.
V - FA,' +. AUf" . (18.119)
I - to( "Is "IUp
c) In EC 4 sunt prezentate ~i modurile de deterrninare a efortului F(. In
cu:
cazul conexiunii partiale eu conectori rigizi.
A.,.- aria sectiunii efieace a arrnaturii longitudinale din placa;
AifP aria sectiunii efieace a tablei profilate in cazul ca nervurile sunt
-
18.8.6.5. Eforturile de calcul ale conectorilor
paralele eu grinda ~i Imbinarile tablelor asigura transmiterea efortului
de forfecare longitudinal; a) Eforturile de calcul la Iorfecare a unui dorn cu cap sudat automat cu
F~e efortul definit prin (18.117), respectiv (18.118). ajutorul unui pistolet (fig. 18.57) si inglobat lntr-un beton cu masa volumica
b) Conexiune incompleta cu conectori ductili. In cazul conectorilor ductili se norrnala sau intr-un beton usor cu masa volurnica de eel putin 1750 kg/rrr' sc
poate aeeepta ea In stadiul lirnita ultim se poate produce 0 luneeare suficienta, determina ca cea mai midi valoare care rezulta din relatiile (18.73) ~i (18.74).
(curba b In fig. 18.55) pentru ea momentul eapabil de ealcul sa poata fi calculat Formulele sunt va labile pentru d :S 22 mm.
In stadiul pla.s::_;t:;.:_ic::_:·
''--_ In privinta gulerului de sudura a dornului acesta trebuie sa respecte
EfortU! de forfecare iongitudinal VI intre sectiunea transversala cu momentul urmatoarele exigente:
de tncovolere pozitiv ~i reazernul de capat se poate determina cu relatia: - sa prezinte 0 forma regulata ~i 0 fusiune fara defecte cu tija dornului;
(18.120) - diametrul sa nu fie mai mic decat 1,25 d;
- inaltimca medic a gulerului de sudura sa nu fie mai mica decat 0,2 d ~i
si Intre sectiunca cu moment de tncovoiere pozitiv ~i reazemul intermediar sau cea mai mica eel putin 0,15 d.
un reazem de capat incastrat se poate determina din:
b) In cazul dornurilor fara cap pot fi utilizate relatiile pentru determinarea
(18.121) efortului de calcul la forfecare, dar trebuie Impiedicata posibilitatea de ridicare
a placii de beton, prin dispozitive constructive.
in care:
Fe - este efortul <deeompresiune in dala corespunzator momentului pozitiv c) Dornuri eu cap utilizate lmpreuna cu table cutate din otel.
de calcul M.,." determinat In stadiul plastic.
o alta solutie este determinarea efortului Fe cu ajutorul dreptei Fe din fi-
gura 18.56.
MsJ - MuplRd
(18.122)
M plReI - M ul'lRJ

MaplRd
Mpl Rd
Fig. 18.56. Diagrama pcntru detcrrninarca Fig. I1l.57. Pistolet de sudat dor-
o cfortului r; nuri , (diapozitiv)

668 669
 i .-
,. ~.-.-.-.-.
:/

Fig. 18.59. Alte forme de conectori

Fig. 18.58. Tabla cutatii ClI nervurile paralele ClI grindii metalicii
Ietei frontale a conectorului A.fl. considerata uniform repartizata asupra betonului.
c.1) Daca ncrvurile tablei profilate sunt paralele cu grinda din otc! (fig. 18.58) Efortul care poate fi transmis printr-un conector rezulta din relatia :
~i tabla nu estc continua deasupra grinzii efortul capabil de calcul la forfecare
transmis printr-un dorn cu cap va fi eel al placii piine, dat de relatiile (18.73) RJM = TJ All ./;·k (18.126)
sau (18.74) rnultiplicate cu factorul subunitar k;. t,
in care:
k.=06-b() [ --1
h ] (18.123)
I ' h II TJ--
jJ "

ell bo, ",) ~i II din figura f'ara ea h, Inaitimea dornului, sa depascasca h" + 75 mm. A./2 - estc aria suprafctei frontale All, mlirita cu pante de lI5 in plan ori-
e.2) In cazul eli nervurile tablci profiJate sunt perpendiculare pc axa longi- zontal pana la rata posterioara a conectorului alaturat.
tudinala a grinzii din otel, coeficientul subunitar k, rezulta din relatia (18. 124).
f) Pentru conectori executati din otel rotund sudati de talpa grinzii
(fig. 18.60 a ~i b), sau sudati de un prag sudat la randul lui de talpa grinzii
k = .J)2_ !!n_ II _!!_ - IJl (18.124)
I Fr -: hI'

eu conditia ea dornurile cu cap, situate In nervurile tablei profilate de Ina1limea

hI" nu depaseste 85 ium ~i Hitimea bo eel putin egalli cu h", iar diametrul tijei
dornului nu depaseste 20 mm. Rezistenta de rupere la tractiune se lirniteaza la
450 Nzmrn".
N,. - este nurnarul dornurilor pentru 0 nervura la intersectia cu axa grinzii
lara a depa~i 2.
Pentru dornurile sudate prin placa profilata se va Jua k, mai mic sau egaJ Fig. 18.60. Conectori din otel rotund
cu 1,0 daca N, =1 ~ik; = 0,8 dad N; :2: 2.
d) In cazul unor solicitari bi-axiale cornbinatia de eforturi F, ~i FI care
1_ .' CiS ._. D •• 0 ,
actioneaza asupra unui conector se verified cu conditia: ···.0
0
1• ' .' ~ •. .., ... I
. • t). () .0 • :I . •• ~ ..•
I' _o· '. . I
F,2 F2 j'O'f' '.0', ... ., 't)'. _" 'j
_,_ + _1- < (18.125)
p'2
/lIt!
p2-
liIJ i I
-;-'--'_'_'_'-r
In care: .j i
F, - estc cfOItUJ longitudinal de forfecare rezultat clin functionarea mixta a
grinzii;
FI - estc cfortul transversal de forfccare rezultat din Iunctionarea dalei mixte.
c) Conectori de alte forme. Alte forme de concctori rigizi sunt aratate In
Figura 18.59. Aoesti conectori '!ucrcaza prin presiune cxercitata, prin aria supra- Fig. IX.61. Conectori din otel rotund sudati pc un prag sudat pc grindii

670 671
(pgura 18.61 a ~i b), cfortul de forfecare longitudinal, care se poate transrnitc c) Distantele dintre conectori, in sensul efortului de compresiune, nu trebuie
prin fiecare tijli a conectorului poate fi determinat de formula: sa depaseasca urmatoarele valori:

CI) in cazul dalelor continue pline

In care:
(18.127) J...
01
22 t ft (18.130)

As - este aria sectiunii transversale a tijei;

C2) cand contactul nu cste continuu, de exemplu placa mixta cu nervurile
a - unghiul pe care tija 11 face cu talpa superioara a grinzii;
perpendiculare pc axul grinzii
~ - unghiul In plan orizontal Intre tija ~i axul grinzii (figura 18.61 a);
j..tf - rezistcnta de calcul egala cu j., I "fa sau hk I ')',;
15 t ~ (18.131)
"fn ~i ')'~- coeficientii partiali de siguranta. V r,
g) Pentru un conector executat dintr-o corniera sudata de talpa grinzii C3) pentru distanta de la marginea talpii ~i sirul de conectori distantele sa
(figura 18.62) efortul de forfecare de caleul poate fi determinat din relatia: nu depaseasca

10 b 1t3
= in [N] (18.128) 91 ~ (18.132)
~Itf 4 . (213/'Y
. ck v V r;
In care:
In care:
b ~i h - lungimea ~i inatimea cornierei In mm;
t - este grosimea talpii superioare a grinzii;
fck - rezistenta caracteristica a betonului In Nrrnrn".
j.. - limita de curgcre a marcii de otel din care este executata talpa In Nzmm",
d) Dornurile cu cap sudat pe talpa superioara a grinzii trebuie sa aiba 0
inaltime totala de eel putin 3d. Distantele dintre dornuri in sensul
Fig. I XJ>2. Conectori cxccutati dinrr-o comicra efortului de forfecare longitudinal, trebuie sa fie superioare sau egale cu
5 d; In sens transversal in placile plane distantele intre domuri trebuie
sa fie egale sau superioare fat a de 2,5 d ~i 4,5 d.
In cazul eli domul sc ~udeaza pe talpa in axul grinzii, diametrul dornului
nu trebuie sa depaseasca 2,5t - unde I este grosimea talpii.
Armatura utilizata pentru irnpiedicarea ridicarii placii de beton de pc grinda
e) In cazul dornurilor cu cap utilizati in placile mixte dornul trebuie sa
se verifica cu relatia:
depaseasca cu eel putin 2 d Iata superioara a placii profilate. Tablele
A '/';k>OlP (18.129)
.' 'Ys - , Rtf profilate cu nervuri perpendiculare pe axul grinzii trebuie prinse cu
dornuri sudate, sau alt procedeu, In fiecare nervura de grinda din otel.
As - este aria sectiunii transversale a barei = ~2 . Nervurile In care sunt plasate dornurile eu cap ~i care vor fi umplute
cu beton trebuie sa aiM 0 la~ime de eel putin 5Q mm:
18.8.6.6. Dlspozitil constructive privind conectorii 1) In cazul suruburilor de Inalta rezistenta folosite pentru prinderea placilor
prefabricate de grinzile metal ice (figura 18.24.6), efortul capabil la
a) Supralata conectorilor sau partea inferioara a capului dornului trebuie sa forfecare de calcul rezulta din:
se afle cu eel putin 30 mm deasupra arrnaturii inferioare;

b) grosimea stratului de beton deasupra conectorilor trebuie sa fie eel putin (18.133)
20 mm;
672 43 - Cladiri inalte ell schelet din ole I 673
'n care:
este efortul de strangere egal eu 0,7 1,,,, . As
Fpr('d -
Il - coeficientul de forfecare care poate fi luat IL ~
I
Il = 0,5 In cazul I ~ 10 mm I

Il = 0,55 In cazul I ~ 15 mm

"'/" = 1,25. Q) b)
Suprafata talpii trebuie sa tie sablata, indepartate zonele cu {under neaderent
~i cu puncte de coroziune. I

Pierdcrile de tensiune prin fluaj ~i contractia betonului pot fi luate in

: 1 r-
... 1+
1
I
considerare prin reducerea efortului de strangcrc eu 40%. ... 1 It
I +1 1+
I~ I
18.8.6.7. Solutii constructive de prindere a grinzilor planseului de riglele I 1

~i stalpii cadrelor transversale. Asa cum s-a ararat In paragraful l8.2 grinzile
planseului pot fi asezate pe riglele cadrelor transversale prinse de rigle, astfel ca
nivelul superior sa corespunda sau grinzile planseului prinse de rigle la un nivel c) d)
coborat fata de nivelul superior al riglelor astfel ca tabla profilatii a planseului Fig. IH.64. Prindere de nivel a grinzilor principale
mixt sa completezc aceasta diferenta.
In figura 18.63 este prezentata solutia de rezemare a grinzii planseului pe grinda este asezata. Momentul de incovoiere din reazemul grinzii continue este
riglele eadrului transversal. In afara de prinderea directii cu suruburi de talpa descompus In cuplul:
riglei este prevazutf ~i 0 prindere ell suruburi la jumatate din iniiltimea profilului
prin intermediul unei console prinsa cu suruburi sau sudata de talpa rigid.
H =
MJ / (h - it) (18.134)

Cu It ~i It - ina1timea grinzii ~igrosimea talpii superioare.

Fig. 18.63. Grinzilc principale asezatc pc rigla
cadrului
In figura 18.64 sunt prezentate patru solutii de prindere a grinzii planseului
In cazul asezarii acestcia la acelasi nivel superior cu eel a riglelor cadrului
transversal.
Solutia (18.64 a) prcvede prinderea ce douil corniere pe inirua profilului ~i
asezarea grinzii pc un scaun format dintr-o cornicra prinsii eu suruburi sau sudatii
pe inima riglei.
In Figura 18.64 b cste prezentata 0 solutie cornplet sudata a grinzii
planseului de rigla cadrului, solutie care asigura continuitatea grinzii pc reazem.
Solutia constructiva din figura 18.64 c asigura continuitatca pe reazeme a
grinzii planseului. Reactiunea verticals a grinzii se transmite prin corniercle eu
care inima grinzii este prinsa dc inirna riglei, precum 5i prin scaunul pe care
674
Forta H de compresiune de la nivclul talpii inferioare a grinzii se transmite
in prindere prin contactul dintre talpa grinzii ~i inima riglei ~i prin corniera pe
care ozrinda este asezata
•• si de care talpa ei inferioara este prinsa eu suruburi.
Forta H de tntindere de la nivelul talpii superioare se transmite dintr-o parte
~i alta prin eclisa de continuitate. Aria neta a sectiunii transversale a eclisei
rczulta din:
H
A =--. (18.135)
net .rill
y ,
In figura 18.64 d cste prezentata 0 alta solutie de prindere simplu rezernata.
Prinderca se realizeaza prin intermediul unei nervuri, sudata pc inima cadrului.
De aceasta nervura, grinda, a carei talpa superioara a fost taiata pe toata latimea,
iar talpa inferioara a fost taiata pe 0 singura parte, se prinde cu ~uruburi.
In figura 18.65 sunt prezentate trei solutii de prindere dcnivelata a grinzii
planscului. Solutia din figura 18.65 a, prezinta cazul prinderii grinzilor planseului
prinintermediul unor placi sudate. In Iigura 18.65 b cste prezentata 0 alta solutie
de prindere similara eu cea din figura 18.64 d eu difcrcnta di ambele tal pi sunt
dcflansatc pe 0 parte. in figura 18. 65 c prinderea se rcalizeaza cu corniere fixate J
675
 In figura 18.66 b este prezentata 0 prindere directa de talpa stalpului, cu
grinda asezata In spre interior, sau In spre exterior, iar In figura 18.65 c 0
prindere dubla la care grinda planseului este realizata din doua profile U. Aceasta
solutie are avantajul di Iixeaza foarte bine sectiunea stalpului in afara planseului
transversal.
Pentru prinderea grinzilor secundare de cele principale, prinderi care se executa
a)
la acelasi nivel, pot fi utilizatc solutiile constructive prezentate In figura 18.65.

Exemplu numeric 18.4

Sa se calculeze planseul alcatuit din dala mixta otel-beton iar grinda

principala de asemenea In solutio mixta. Plaea mixta executata ca dala continua <,

c)
are deschideri egale de 2,666 m si grinda planseului pe care placa se reazerna,
fig. IH.65. Prindcre denivelata a grinzilor principale executata cu grinda simplu rczcmata, are deschiderea de 6,0 m (figura 18.67).

pe inima rigiei ~i prinse deasemenea eu suruburi de inima rig lei ~i In plus grinda
Verificarea pliicii profilate in faza de montaj
este asezata pe un scaun sudat de inima ~i talpa riglei.
In figura 18.66 sunt aratate trei solutii de prindere a grinzilor planseului
a) Incarciiri
de stalpi. 0 prindere a grinzilor planseului eu corniere In axul stalpului ~i de
rigidizarea orizontala a inimii stalpului este prezentata In figura 18.66 a. Greutatea dalei = 3,34 kN/m2

'I Incarcare de montaj

Spor beton datorita sagetii
1,50 kN/m:!
0,16 kN/m2

o
(Y = 5 ,00 kN/m2

Inciircarea de ealcul g . "II!. = 5,0 x 1,35 = 6,75 kN/m:!

'II III
t I
a) I I
I I 0
0

I '>
I 0
ID

J " I
I I

·Grinda
plan~eului

b)
Fig. IK.67. Excmplu numeric
Fig. 11<.66.Prinderile grinzilor principale de slalpi

676 677
 b) Determinarea solicitarilor (tabelnl 18.10) e) Determinarea momentului capabil pe reazem
2
M, = 0,0772 x 6,75 x 2,666 = 3,70 kNm/m - lli{imea activa a talpii inferioare
M, = - 0,107 x 6,75 x 2,666 2
= - 5,13 kNmlm - 13H 22
A. = 0,3929 x 6,75 x 2,666 = 7,07 kN/m A" = 1,052 1.46 4 x 21000 = 1,61 > 0,673
B = 1,1428 x 6,75 x 2,666 = 20,55 kN/m P = (1,0 - 0,22/1,61)/1 ,61 = 0,536
c) Alegerea sectiunii b.J2 = 69 x 0,536 = 37 mm
S-a ales sectiune tip Holorib 51 eu t.. =
1,50 mm (figura 18.68) cu - Axa neutra a sectiunii active (figura 18.69)
urmatoarelc caracteristiei: calitatea otelului FeE 220, eu /yh = 22 kN/cm2
2 x 37 x 1.46 x 0.73 + 2 x 49,4 x 1,46 x 25,5 + 36 x 1,46 x 50,27
t = 1,5 - 0,04 = 1,46 mm x= 2 x 37 x 1,46 + 2 x 49,4 x 1,46 + 36 x 1,46
=
A,,= 26,77 cm2/m 6399,2
e, = 1,645 em = 305.2 =21 mm

e, = 3,455 em 1,46 X 48,083

1, = 108,4 X 20,272 +2 X 12 + 144,2 x 4,52 + 52,56x 29,272 =
~, = 106,6 cm'vm
= 119534 mm" = 11,95 ern"
_ 1000 _ 4
IxI' - 11,95 150 - 79,69 em 1m
Fig. IX.6X. Profil din tabla cutata tip Holorib
W
•
= 79,69
3J)
= 2656 cmvrn
,
69
W
L
= --79,69
2,1
= 3795 crn vm
'

d) Deterrninarea momentului capabil de calcul in camp
- liitimea activa a talpii superioare (relatia 18.13)
MplRd = 26,56 x 22/1,1 = 531 kNem/m = 5,31 kNmlm > MI = 5,13 kNm/m
Valoarea reactiunii R"B care poate fi prcluata de 0 inima nerigidizata
M = °rezulta din relatia (18.20); eu latimea de rezernare bb = 100 mm
eu

- 36??
A" = 1,052 I 46 4 x -;1000 = 0,42 < 0,673 RJ8 = 0,15 x 1,462~21000 x 220 (l - O,I.J6/1,46) (0,5 + ~0,02 x 100/1,46) x

asadar p = 1, b"I =
36 mm
- 1litimea activa a inimii (relatiile 18.14 ~i 18.17) [
x 2.4 + (76,7J1
40 J = 9043 N

S~f'1 = 0,76 . 1,46 ~ = 34,28 mm 36

S(~liI = 1,5 x 34,28 = 51,42 mm

....
34,28 + 51,42 = 85,70 mm > 34,55/sin a = 35,40 mm Lfl

asadar inima este In intregirne activa

M"I/Id = ~~:~~·22 .10-2 = 6,79 kNmlm > Mt= 3,70 kNm/m.

Fig. IX.69. Axa neutrii a scctiunii active

678 679
 1000 dupa curba de flambaj a la valoarea ILT = 1,39 corespunde coeficicntul de
RdlJl, = 9043 150 = 60286 N = 60,3 kN > B = 20,55 kN reducere XU' = 0,4228
AdO" = 30,15 kN > A = 7,97 kN 9247,5
c = 0,4228 x 632 = 34,60 kN/cm2 > 24/1,1 = 21,82 kN/cm
2
•

Verificarea pe reazem cu relatia 18.36

Asadar stabilitatea nu este asigurata ~i trebuie luat In considerare aportul
BIR = 20,55 = 034 placii profilate ca element stabilizator.
dB" (,0,3 ,
Valoarea coeficientului de pat C~k rezulta din insumarea celor trei coefi-
cienti partiali
Eta' 210000· 106,6
Ct'J,lk = k --;; = 2 266,6 = 16794 kNcmlm
BIRdO" + MI(\{I,lRd = 0,34 + 0,96 = 1,30 == 1,30
C~AK = 3 C~.lfk = 50381 kNcrnlm
f) Verificarea rigiditatii (tabelul 18.10)
C1}PK = 21000 . 1,013/[4(28 - 2,97)] '= 216,10 kNmlm
4
;
'1 = 0,301 6,75 X 2,666
106,6 . = 096
, em < """i8O
266,6
= L,48 em. Din relatia (18.55)
I
79,5
Ctlk= I I I 12,58 X 10-3
--+--+--
Verificarea grinzii planseului 167,44 503,81 216,1

9247-2
20,55 x 6,IP
R = 92,475 kNm.
21000 x 364 ·1 X 4 = 44,7 < 79,5.

Se alege un profil I 28
18.8.7. CALCULUL PLACII MIXTE: TABLA PROFILATA-BETON (figura 18.70)

cu W", = 632 em"; !,' = 7590 ern"; Iz = 364 ern" in paragraful 18.7.2 s-a aratat ca
placile mixte executate continue pe mai
multe reazeme pot fi calculate ca 0 serie de placi simplu rezemate cu conditia
M"lI/cI = 632 x 24,1,1 = 13789 kNcm > 9247 kNcm
ca la nivelul superior al placii, in regiunea reazemelor, sa se prevada 0 armare
Verificarea sagetii suplimentara. Aceasta solutie de ealcul va fi aplicata in exemplul numeric 18.5.

o= 5 x 9247 X 6(X)2 600 Exemplu numeric 18.5

48 x 211XKl x 7590 = 2,18 em < 250 = 2,4 em.
a) Inelircari In stadiul limita de serviciu:
.Verificarea stabilitatii prin devers are a grinzii in faza de executie a plan- greutatea dalei 3,30 kN/m2
seului. Pcntru determinarea valorii momentului critic de deversare lateral a se greutatea pardoselii ~i a 1,50 kN/m2
foloseste relatia (18.53). straturilor izolatoare plus
Pentru profilul I 28. greutatea tavanului 0,70 kN/m2

b = 118 mm; t "" 14,85 mm; 1.1' = 7590 em"; t; = 10,1 mm 5,50 b'\I/m2

1,32 x I 1,1{ x IAX5 x 211XJOO x 7590

M(.,. = = 7837,5 kNcm o

632 x 24
-
t")

''-LT = 7837.5
= 1,39 Fig. 18.70. Placa mixtii otel-beton

6QO ~ __~ l_ ~ ~ ~ _ 681

 d) Verificarea la forfecare verticala
1000
)C ell bu (150 - 36) 150 = 760 mm

dp = 113,55 mm
0 CL'
.....,
,~
"0
N 'Cl1tf = 0,25 x ,f.:lkly,. = 0,25 x 2,011,5 = 0,33 Nzmrrr'
s:
2677
p = 760 x 113,55 = 0,031

Q) k; = (1,6 - 0,113) = 1,4887

b fyp liP din relatia (18.69) rezulta efortul eapabil la forfeeare vertic alii a placii mixte
V,.Rtf = 760 x 113,55 x 0,33 x 1,49 (1 + 40 x 0,031) = 95049 N
Fig. 18.71. Dimensiunile placii mixte otcl-beron

b) indirearea In stadiul lirnita ultim V,.Rtf = 95,05 kN > 14,925 x ---z-

2',666
= 19,89 kN.
greutatea torala a da1ei 1,3~ x 5,50 kN/m2 e) Verificarea la forfecare longitudinal a
Rezistenta la forfecare longitudinala se deterrnina eu metoda .m-k";
tncarcarea utila 1,50 x 5,00 kN/m:!
(18.7.2.4) relatia (18.71)
e) Verificarea la incovoiere In stadiul limita ultim ql 14,925 x 2.666 98
V.wJ=2= 2 =1,9kN
- indirciiri de eaJcul
cu:
q = 1,35 x 5,50 + 1,5 x 5,0 = 14,925 kN/m ')666
L, = Ll4 =~ = 660 mm; m = 166; k = 0,15;
14,925 X 2,6662 d" = 170 - 16,45 = 113,55 mm; b = 1000 mm
Mlllax = R =13,26kNmlm.

Cu dimensiunile placii mixte din figura 18.71 ~i eu: .

Valoarea maxima a efortului de forfecare longitudinal a rezulta:

~/IJ
r 166 x 2677
= 1000 x 113,55 L 10m x 666 + 0,15 11,25J1 = 74238 N= 74,3 kN > 19,89 kN.
~:r = Ap . fyp/Yap= 26,77 . 2211,1 = 535,4 kN/m
1) Verificarea rigiditatii
din rclatia (18.60) rezulta pozitia axei neutre eu un beton C.30/37 eu J.'k= 30
Verificarea rigiditatii placii mixte, se poate face dintr-o data pentru
535400 incarcarea totala dupa ce a fost verificata rigiditatea placii profilate din iucarcarca
= 1000 x O,R5 x 3011.5 = 31,5 mm de montaj.
eu: Ca moment de inertie al placii mixte se considera media momentelor de
d" = 11 - e, =,130 -16,45 = 113,55 mm inertie ale scctiunii eu betonul nefisurat ~i fisurat. Coeficientul de omogenizare
s-a considerat Jl 15. =
din relatia (18.59) rezulta :
111l'~t.J = (I, + 12)/2 = (1249 + 1280)/2 = 1265 em"
M"lIItf =535,4 (113,55- 3~.5)10-3 =52,36kNmlm. Incarcarea total a normata 1 . q 5,50 + 5 = = 10,5 kN/m
Sageata In dcschiderea marginala (tab. 18.10)
Verificare:
10.5 x 2.6664 ')666 6
Mpl1tf = 52,36 kNmlm > Mmax = 13,26 kNm/m .I)r = 0301 s- 1265 =, 013- em < -=-..2!....
250 --, 106 em.

682 683
 Daca se calculeaza sageata ea la 0 grinda simplu rezemata respectand se obtine grosimea redusa a .inimii conform relatiei (18.89)
schema statica de dimensionare:

1; =
5 x 10,5
384 x 21090 x 1265
X 2,6664
106 = 0,26 < 1,06.
red t = 1,485 1 - (53,05
317,4
J = 1,46 em

~i aria sectiunii transversale

18.8.8. GRINDA MIXTA A PLAN~EULUl A = 61,08 ern?
Din conditia (18.91) rezulta
Exemplu numeric 18.6
61,08 . 24/1,1 = x.l7.8 x 0,85 x 30,1,5
Profilul grinzii I 28 cu: x = 4,40 em
A = 61,1 em': ~I' = 7590 em"; t = 1,485 em Valoarea momentului capabil de cal cui rezulta din (18.93)
Latimea activa a placii mixte M"ITR,I = [61.08 x 24 (14 + 13 - 2,20)11,1].10-2 = 330,5 kNm
berl2
.
= L/4 = 150 em > a 12
"2'
= 266,6 = 1333 em Verificare 330,5 kNm > 179,1 kNm
Verificarea rigiditati! cu 1 = 28827 em"
coeficientul de omogenizare n = 15
5 x 179,1 X 6,02 •. (> _ . 6000 _ ?
266,6 .( = 48 . 2I(K)() x 28H27 10 - 1,10 em < 300 - - em.
bq[ = 1"5 = 17,8 em.
Incarcarea pe ml:
Verificarea conexiunilor din efortul de forfecare longitudinal
q = 14,925 x 2,666 = 39,8 kN/m
Efortul de forfeeare longitudinal rezulta din relatia (18.115) In caw I
M 39,8 X 6,02 conexiunii complete In care R(:r rezulta ca cea mai mica valoare dintre,
max = 8 = 179,1 kNm.

Verifiearea sectiunii transversale (figura 18.72).

Fe}" = 61,1 x 24/1,1 = 1333 kN
Considerand ca forta taietoare este preluata numai de grinda metalica cu: Fe! = 0,85 x 17,8 x 4 x 3011,5 = 1331,4 kN
T = 39,8 x 2,666/2 = 53,05 kN Efortul care poate fi lransmis printr-un dorm cu cap sudat pe grinda prin
~i: placa profilata, rezulta ca eea mai mica valoare obtinuta din relatiile (18.73) ~i
I, 24 (18.74) inmultite cu coeficientul subunitar kj din relatia (18.124)
T"I = AI' r: =
v3yu
25,2 .J3 . 1,1
= 317,4 kN Din (18.73) cu 0 22 mm; OL 52 ~i Y'fJ= 1,25
1t X 222
cu Av din tabelul 3-Al. PI/d = 0,8 x 52 4 11,25 = 126,4 kN
1,>8
din (18.74) cu a = 1 (hid ~ 4), /c.k = 30 N/mm2 ~i Ecm = 32 kN/mm2

,.,
o PRd = [0,29 x 1 x 1 X 222 .J30 x 3200/1,25]10-3 = 110 kN
"+ Coeficientul de reducere k cu N, = 2,
o
- N j
~
I\;,
N
h; = 51 rnm, btl = 114 mm ~i h = 90 mm
No
rezulta:
Fig. 18.72. Orinda plansului-exernplu 0,7 114 (90 )
numeric k, = fi 51 51 - 1 = 0,85.

684 685
 b be It @
1
hhc

tz
Efortul capabil care poate fi transmis printr-un dorn @ ®
PRdk = 110 x 0,85 = 93.5 leN

Numarul de dornuri necesar de plasat pe lungimea L, = LI4 = 150 em --

y
I,_._.
y
_!j__ = 1333 = 14,2.
93,5
~I"k

Plasand 111 Iiecare cuta cate doua dornuri cu cap pe lungimea de 150 em
,Z
I

rezulta din figura 18.73. Fig. IX.74. Sectiuni transversale It staJpilor in solutie rnixta otel-beton

1000 .
150 "'i5O x 2 = 20 domun > 14,2.
18.9.2. METODE GENERALE DE CALCUL

Stalpii ell sectiune rnixta trebuie verificati la:

18.9. STALPI iN SOLUTIE MIXTA OTEL-BETON - rezistenta elementului structural;
- rezistenta de voalare;
- transferul de forte;
18.9.1. GENERALITfi:fI - rezistenta la forf~are.
a) Pentru verificarca rezistentei elernentului structural In EC 4 este
In figura 18.74 sunt aratate sectiuni tipice ale stalpilor In solutie rnixta prezcntata 0 metoda de calcul sirnplificata, care are urmatoarele limitari :
otel-beton [18.1], [18.6]: - sectiunea transversala a stalpului este constanta ~i prezenta 0 simetrie
- profile Inglobate in beton (fig. 18.74 a); dubla pe toata lungimea stalpului;
- profile inglobate partial In beton (fig. 18.74 b ~i c) ; - contributia scctiunii metal ice fata de sectiunea totala, reprezinta valori
- profile umplute cu beton (fig. 18.74 d ~i e). intre 0,2 ~i 0,9;
- pentru profilele complet Inglobate ill beton limitele grosimi i de inglobare
Spre deoscbire de grinzile mixte otol-beton, fa stalpii In solutie mixta axelc ell beton care pot fi luate 10 calcule sunt:
centrelor de greutate ale profilului metalic ~j a sectiunii din beton coincid pe toata
lungimea stalpului. in sensul Y-:V: 40 mm s; C; s; 0,4b
Prill inglobarea profilului metalic In sectiunea din beton rezulta; In sensul z-z : 40 rnm S; C. S; 0.,3h

- 0 crcstcre irnportanta a capacitatiii de rezistenta; notatiile rezultii din Iigura 18.74 a.

- 0 crestere irnportanta a rigiditatii; - aria sectiunii transversale a armaturii longitudinale ou trebuie sa
- 0 protcctie a profilului metalic la coroziune ~i foe. depaseasca 4% din sectiunca betonului:

687
~II~l.rII~~].-]I~~fI·
Pentru profilele tubulare umplute cu beton se va lua in loc de 0,85 leI<
valoarea j.'k.
Pentru profilele tubulare circulate umplute cu beton, daca:
-
- coeficientul de zveltete redus A. nu depa*e~te 0,5;
~.~300 .1 ~ ~400 ~I ~ c 600 ~ J - momentul de lncovoiere maxim M/II{/xst! determinat printr-un caleul de
t
teoria de ordinul I nu depasesre valoarea Ns» . d/lO, unde d este diametrul
exterior, efortul capabil plastic la cornpresiune se va calcula din:

Fig. 18.75. Crcsterea rezistentei la forfecare cu dornuri sudate pe inima profilului (18.137)

- daea In calcule se neglijeaza aportul armaturii Iongitudinale, aceasta va

trebui sa aibii un diametru minim de 8 mm eu 0 distantare maxima de 250 mm, In care teste grosirnea peretelui.
etrierii eu diametrul minim de 6 mm la distante de 150 mm. In cazul unor plase
sudate diametrul poate fi redus la 4 mm. .
Coeficientii 111 ~i 112 In cazul ° < e ::; d/lO rezulta din:

- se va urmari ca valoarea coeficientului de suplete redus sa nu dep~easca 2.

b) Efectul voalarii profilelor meta lice partial inglobate sau umplute cu beton
peate fi neglijat dad sunt respectate urmatoarele conditii:
'1, = '1", (I - I0 ~) /} (18.138)
- profile I Partial Inglcbate b/t, ::;44 e;
- profile tubulare rotunde dlt ::;90 £2; 112 = 112() (1 - ~()) 10 d
- profile tubulare dreptunghiulare h/t s; 52 E. I
c) Ca lungime de transfer a efortului de forfecare dintre profilul metalic ~i beton - pentru cazul e > d
se va considera 0 lungime egala cu de dona ori dimensiunea transversals respectiva
Eforturile de forfecare calculate la nivelul suprafetelor de contact otel-beton 111 =0 ~i 112 = 1,0
nu trebuie sa depaseasea urmatoarele valeri:
- pentru profile complet lnglobate .In beton: 0,6 Nzrnrrr' ; e - reprezinta valoarea excentricitatii MlIlllxs,/Nsd, coeficientii 1110 ~i 1120 in
- pentru talpile profilului partial inglobate: 0,2 Nzmm? ; functie de valoarea coeficientului de zveltete redus rezulta din tabelul
- pentru inima profilului Partial inglobat: 0; 18.12.
- pentru profile tubulare umplute cu beton: 0,4 Nrmm",
o crestere suplimentara la forfecare cu f..l PR,/2 pentru fiecare talpa ~i
Tabelul 18.12
fiecare rand de domuri sudate pe inima profilului, se obtine din conditia ca In
functie de Hitimea inimii sa
fie respectat numarul dornurilor pe un rand, asa cum
este ararat In figura 18.75. PRd reprezinta efortul, care poate fi transmis printr-un -
A 0 0, I 0,2 0,3 0,4 0,5
dom (relatiile 18.73 ~i 18.74).

'Ill!) 4,90 3,22 I ,XX O,XX 0,22 O,OD()

18.93. EFORTUL CAPABIL AL SECTIUNII TRANSVERSALE 'Ill!) 0,73 O,X() O,X5 0,90 0;95 I ,00 ,
LA INCARCARl AXIALE

Efortul capabil plastic la incarcari axiale al sectiunii mixte transversale este Raportul contributiei otelului la sectiunea mixta este definit prin
egal eu suma eforturilor capabile plastice a elementelor care compun sectiunea
mixta

44 - Cladiri Inalre ell schelet din otel 689

688
 18.9.4. RIGlDITATEA ELASTICA LA fNCONVOIERE A SECfIUNII
18.9.6. EFORTUL CAPABIL AL ELEMENTELOR STRUCTURALE SOLICITATE
TRANSVERSALE
LA COMPRESIUNE CENTRICA (Exernplu numeric 18.7)

(E1)" = Ell t, + 0 ,8 E,.t{ t, + £1., (18.139) Relatia de verificare fara de cele doua axe:
In care: Nyt/ sX N,JIRd
I", Ie ~i I, sunt momentele de inertie fata de planul considerat al profilului - coeficientul de reducere X infunctie de curba de flambaj se ia din tabe-
metalic al sectiunii de beton considerat nefisurat ~i al armaturii ; Iele 13.5.
- Ell ~i E" modulele de elasticitate ale profilului metalic respectiv armaturii ; Incadrarea diferitelor tipuri de sectiuni In curbele de tlambaj este aratata
- 0,8 E,." I" este rigiditatea reala a sectiunii din beton eu Ecd = E,.nI1,35. In figura 18.76.
Calculul unui stalp exccutat In solutie rnixta otel-beton, solicitat la 0 fort a
Efectul influcntei tncarcanlor de lunga durata asupra rigiditatii elastice la
axiala de compresiunc.
Incovoiere se obtine prin inlocuirea valorii E"d din figura 18.139 cu E; din relatia:
1. Datele problemei:
E =E
c cd
(1- Nc."I)
N.,d
(18.140) - Efortul axial de compresiune NStl = 2300 kN.
- Lungimea de flambaj II = 350 cm
in care: 2. Alegerea sectiunii ~i verificarea conditiilor de margine (fig. 18.76 a)
N..d - este efortul axial total ; - grosimea stratului ~e beton
Nc-a - fractiunea din efortul axial total din efectul greutatii
permanente.
40 :s; C1 :s; 0,3 h = 108 mm ales c, = 70 mm
40 :s; cy :s; 0,4 b = 56,8 mm ales cy = 54 mm

3. Sectiunile elementelor componente ~i caracteriticile lor mecanice:

18.9.5. LUNGIMI DE FLAMBAJ - Profil I 36; t. = 240 m/mm"; "/:1/ = 1,1; E = 2LOOOON/mm2
A = 97,1 ern"; ~I' = 196LO ern"; Iz = 818 ern"

Lungimea de flambaj a stalpului If poate fi stabilita a~a cum s-a ararat In W,'~I' = 1356 crrr'; W"lz = 208,4 cnr'
capitolul 13. In general, se poate accepta ca lungime de tlambaj, lungimea dintre - Armatura longitudinala 8 0 20; (,k = 420 Nzrnm"; "I.. = 1,15
nodurile de capat ale stalpului.
Forta elastica critica N,'r rezulta din:
A = 3,14 x 8 = 25,1 ern"; E = 210000 Nzmm?

n2 (£/)" 0
e--
Ncr = I} (18.141) <,
<,
I'--
cu:
f.-- »
(£1)/1 din relatia (18.139) ~i coeficientul de zveltete redus ~ I-- ~ 0
'10 0

136 "" V\

~12
f-- ~
f-- .-
1- r--'
0
r-.
1---,
r
in care N,,1tI rezulta din (18.136) cu coeficientul partial de siguranta 54 112 ~4
1 2;0
"III = "Ie = "Is = 1,0. Fig. 18.76. [ncadrarea sec{iunilor in eurbele de tlambaj
I
Fig. 18.76 a. Sectiune transversala

690 691
 - Scctiunea din beton 25 em x 50 em; Yc = 1,35 (verif. stabilitate) Fara de axa z-z
E - 30500 ? Ecm 30500 • (E . I);,. = 21000 (818 + 678) + 2259 x 63608 = 31,42 x 106 + 143,69 X lOti=
CI11 - Nzmrrr'; E •.c/ == 1,35 = 1,35 = 22593 Nzrnm?
:;::175,11 X 106
A,. = 25 x 50 - 97,1 - 25,1 == 1127,8 em? 2 6
N = 3,14 x 175,11 X 10 = 4 638 kN
Conditia As < 0,04 Ac = 0,04 x 1127,8 = 45,1 ern? este Indeplinita : = ~~ 3 ,

4. Rezistenta sectiunii transversale la efort axial

1,04 -7 Xc = 0,517.
N =A .I;, + A lI,H5· .I~k + A .I.~k
pfllC/ () 1,1 c 1,5 s 1,15
8. Verificarea de rezistenta a stalpului comprimat axial:
24 O,H5 x 2,5 42
= 97,1 II
.
+ 1187,8
I,
5 + 25,1 -_
1,1:>
= NSd < X . ~'IRtI

2300 kN < 0,517 x 4718,6 = 2440 kN

== 2128,5 + 1682,7 + 917,4 = 4718,6 kN

Con d't'
ina -- Nu 211H5 =
= --'- 045 < 09 este A
III
dep I"mira V

Wl'lIltI 471 H,6 ' , 18.9.7. EFORTUL CAPABIL·AL SECTIUNII TRANSVERSALE SOLICITATA LA
COMPRESIUNE $1 INCOVOIERE UNIAXIALA
5. Rigiditatea fata de axa y:
- profilul I 36 I,. == 19610 ern" ;
Solicitarile sunt: efortul axial de compresiune ~i valorile momentelor de la
- armatura I..y = 3;14 x 6 x 192 = 6801 ern"
capetele stalpului. Se considera ca
nu actioneaza 0 tncarcare transversals pe stalp
25 x 503 intre cele doua nod uri .
_ beton I,:" = 12 - 19610 - 6801 == 234006 ern".
De efectul de ordinul doi se poate renunta daca :
6. Rigiditatea fala de axa z:
N
- profilul I 30 I, == 818 ern" ","c/ s 0,1 cu u; din (18.141)
- armatura /:,z = 3,14 x 6 x 6,02 = 678 ern" ,'r

50 x 253
~i daca coeficientul de zveltete redus A nu depaseste valoarea Acr = 0,2'(2 - 'If),
- beton Ie = 12 - 818 - 678 == 63608 em:'. In care 'If reprezinta valoarea raportului dintre momentele de tncovoiere de la
eapetele stalpului.
7. Zveltetea redusa se determina cu formula:
Se poate tine seama de efectul de ordinul II, inmultind valoarea mornentului
maxim cu coeficientul kcsse rezulta din (18.142)

k = - .....
~-N, >
- 10
, (18.142)
In care I-~
Ncr

Fata de axa y-y In care: In cazul unei diagramc de momcnte trapezoidale:

(E . I)y = 2l(XX)(19610 + 6801) + 2259 x 234006 = 554,6 x 106 + 528,6 x 10(> = ~ == 0,66 + 0,44 'If dar cu ~ ;;::0,44;
. 1083,3 X 106 = In cazul unei diagramc de momente parabolice si triunghiulare ~ == I
3,142 x IOH3,2 X 106 In figura l8.77 a estc prczentata curba'de interactiune M-N in cazul
3502 = 87183 kN compresiunii ~j Incovoicrii uniaxiale. Parametrul curbci este factorul ~.
Se derermina mai lntii cocficientul X = Njlvpl corespunzator unei tncarcar!
47 1X,6 centrice. Aceasta valoare deterrnina In diagrama de interactiune nivelul AB.
II' H71X3 == 0,23 -7 Xh = 0,985.
Lungimea A-B, poate sa fie inrerpretata ca un moment de incovoiere. care 111
692 693
 '+'= 1 :x,n- 0

c lJJ = 0 ¥-nor ~25:t.

'+'=-1ltn-~X.

Fig. 18.78. Factorul de cresrere (Ie

1.0 M
cazul compresiunii centrice se produce datorita irnperfectiunilor. Pe masura
~
Fig. 18.77. Efortul capabil invo- Fig. 18.77. Efortul capabil Incovo- reducerii valorii Iortei de compresiune N fat a de N.·r domeniul imperfectiunilor
coiere-cornpresiune: a - curba de iere-comprcsiunc: b - Diagrama penlru se reduce (dreapta C-D) eliberand capacitati ale sectiunii pentru preluarea
interactiune M - N; determinarea lungirnii u: momentelor de incovoiere - lungimea J.1 (18.77 b) In diagrams. Calcule
comparative au aratat ca acest domeniu s trebuie redus cu 19%. Repartizarea
tensiunilor pe sectiunea transversal a corespunzator curbelor de interactiune este
aratata In figura 18.77 c ~i 77 d.
".

'a·-E~
----~[r
Verificarea se va conduce cu relatia (18.143)

Mil = M'
1
--=-N- :::;0,9
I--
J.1 M plllu . (18.143)

Ee1!f1=:tJ~"·~
Ncr

M' fiind momentul de incovoiere determinat dupa teoria de ordinul I.

Data' diagrama de momente pe lungimea barei nu este constanta, domeniul
~ o.~sfcWlC fyltMa ~'is din diagrama de interactiune de preluare a momentelor creste asa cum este ararat

.-t=t~.g.~
. .
-
..-.-.-.~-
:::r. ; ;:
_L -E=,[.
---
-- 0='-' ._;=)Mpt'Rd~Rd'
.
ln figura 18.78.
Factorul de crestere rezulta din

~::.J. I-F~~~¥
-----~
XII
1-
= --~-
'Ijf
X dar Cll XII s Xu
In care 'I' este raportul momentelor de la capat a1 barei, determinate printr-un
calcul de ordinul I. Pentru cele trei tipuri de diagrarne de momente factorul Xn
are valorile date In figura 18.78.
(18.144)

I In figura J 8.79 este prezentata 0 diagrams de interactiune M-N pentru

Fig. 18.77. Efortul capabil Incovoiere-compresiune: c - repartizarea tensiunilor pe sectiunea
transversal a; diferitele valori ale parametrului 0 = Ml'la In domeniul 0,2 < 0 < 0,9.
N
M",
Npl'Rd A

18.9.8. COMPRESIUNE
. SI
, INCOVOIERE BIAXIALA.
Npm'Rd t-------~
1/2Npm'Rd f--------~
M
o~-------~~~--~ Fig. 18 ..77. Ef'ortul capabil tncovoicre- Se deterrnina valorile lungimilor J.l:" ~i f..Iz In' cele dona diagrame de
o cornpresiune: d - curbc de interactiune M - N interactiune.
694 695
 ) \ 18.9.10. AXELE NEUTRE SI MOMENTELE CAPABILE PLASTICE DE CALCUL
PENTRU CATEVA SECTIUNI TRANSVERSALE
\
\

Yn relatii s-au folosit urrnatoarele notatii :

- /yd. fel, ~i j~(1 sunt rezistentele de calcul pentru profilul metalic, armaturi
~i beton
.(,'(1 = //Ya
/s(1 == /x/y,
/et! = 0,85 .fe·/Ye
In cazul profile lor inglcbate In beton,
Mz.Rd/Mplz
l·tI = '!c'/Yc
In cazul profilelor umplute ell beton.
- Dad se ia In considerate ~i efectul de forfeeare in rel atii , All se
z inlocuieste ell "red A,/' din relatia (18.88).
Fig. I H.79. Compresiune ~i tncovotere biaxiala
18.9.10.1. Incovoiere fata de axa de iner tie maxima a protilelor I
inglobate in beton

Elementul are 0 siguranta suficienta, dad sunt satisfacute urrnatoarele a) Axa neutra In afara profilului I, x s:; c, (fig.18.80)
conditii : (18.145), (18.106) ~i (18.147)
(18.148)
(18.145)
~)lxR" = 0,5 All .(,." (d - x) . (18.149)

Mz.w/ 0,9 f..lz •

b) Axa neutra In talpa profilului c < x < c + t.r. (fig. 18.81)
$ MplzRtI (18.146)
Auf,y} + h· c (2 .f,y) - f.:d)
MySd + M=-'tI x = b {. + b (2 [. . - /. ) (18.150)
M M s 1,0. (18.147) 'cd I ·yrl .(."
fl..'" JI~vl/tI I..
L; "lzRd

A1"III" == 0,5 Au/.·,,(d-x) - 0,5 ~r'c(x-c) (2/.'(/-/1"(') (18.151)

In figura 18.79 sunt aratate cele doua diagrame de interactiune, fata QC axa . Cz fed
b . x· fed
Z, cu luarea III considerare a imperfectiunilor ~i fata de axa y, flira a tine seama
de imperfectiuni, precum ~; dreapta care exprima conditia (18.147). t~Pi ... _t.T=t-....---f-
d

18.9.9. INTERACTIUNEA CU EFORTUL DE FORFECARE

tf:t=1::::, ...... ~_j~_j~
fyd
CZI~~~~ __ ~4-
Se accepts ca iporeza de calcul ca efortul de forfecare transversal de caleul Fig. IH.XO.Inccvoiere-axa neutra Iii placa cy
V,tI. se 'exercitii numai asupra profil~idin otel (vezi relatia 18.88 ~i 18.89). de beton
b

696
 d
Cz
I-' V////h:/"'//~
fcd
b·x· fcd b(x-Cz}(2fyd - fcd)
Fig. 18.H3. fneovoiere-axa neutra
sectiunea de beton
in
x ..
fcd d·)(·fcd

f
Cv ".////////// '/.
tf
'2fy~. fdd .
~tw
d tw
AQ· fyd
- .. b bt
f
AQ·fYd

y I fyd
tf
czl h ~z
'yd I
Cz Cy bf Cy
b) Axa neutra taie profilul X > c, (fig. 18.84.)
b
Fig. 1H.RI. lncovolere-axa neurra In talpa profilului
(18.156)

Mplzlld = 0,5 AII.(.',/(b-X) - ~r (x-c) 2 f..d - fe,/) (18.157)

b·x .fcd _ _ bf·tt(2fyd-2cd).
d
~~ .. fed
dX"ed
tw(x-c-tt)(2fyd-fed)
Li
If
2f yd - t cd
~y ... § _9 ~,(x-Cy)(2fYd -fcd)
. _.
-t--
~'-r-'C- ., 2fyd-fcd •
. Ii>
Dr 'tw AQ ·fyd
fyd
Cy ity fyd
h. Cz tf tf Cz

Fig. 18.H4. Inccvoiere. axa neutra taie profilul

Fig. 1H.82. Incovolere-axa neutra In inima profilului
18.9.10.3.Formele aproximative pentru sectiuni tubulare umplute eu beton
c) Axa neutra taie inima profilului X > c + tr (fig. 18.82) a) Sectiune circulara (fig. 18.85.)

M pi = [1+
dll
500
+ 5
.
./;." + 9,5
19 . TJ1
235
. yd
M plu .
(18.158)

b) Sectiune tubulara dreptunghiulara sau patrata (fig. 18.86.)

clll - 3 .I~." + 9,5 235 1

- 0,5 t", (X-C-l,) (7. J;." - - j;'d) (c + f;) (18.153) Mpll/" = [1+ 4(X) 19 • I"" J MI'/u'
(18.159)

18.9.10.2. Incovoiere rata de axa de inertle minima a profilelor I

Inglobate in heton :....
.. . x
a) Axa neutra In afara profilului x ::; c. (fig. 18. 83)

( 18.154)

Fig. oj 8.H5. Sectiune circularii Fig. 1s.se. Sectiune drcp-

M"IZlld = 0,5 All f.·a (b-x) (18.155) umpluta ell beton tunghiulard urnplutii eu bcton

698 699
 N I Npl
N/Npl
Aa' to
Aa' to 1,0 oG=--
0(, - Npl Npl

0)5

'I

O+---------------~------------~~------------~----------~
o 1,0 1,5 MI Mpl
o

Fig. Ill.87. Diagrame de interactiune M - N Fig. 18.ll9. Diagrame de interactiune M - N

N/Npl
oG:: Aa.fa
Npl

N/Npl Aa· fa
cX.=--
Npl

Cy/ba ~ 0.3
0.5
Czl ha ~ 0.3
225

.~==¥.: ~y
M
2

0,5

Fig. IlU~ll. Diagramc de interactiune M - N

In Iigurile 18.87 + l8.94 sunt )~e diagramele de interactiune M-N pentru

profile I inglobatc (18.87) ~i (18.88) p ntru profile I umplutc cu beton in spatiul
dintre talpi (18.89) ~i (18.90), pcntru p .oflle tubulare patrate (18.91), circulate Fig. 18.90. Diagrarne de inrcractiune M - N
(18.92) ~i dreptunghiulare (18.93) si (18. '4). .

700 70
 N/Hpl

oC= I\tfo. oC • Aa' fa

Npl
Npl

0.8

0.7

0.6

-m- i
M
2

0 .1.6 1.7 1.8 M

0.1 02 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 1.9 2.0 M

Fig. 18.91. Diagrame de interactiune M - N Pig. 18.93. Diagrarnc de interactiune M - N

N/Npl

1.0
rA. _ Aa' fa
c;{.: Aa·fa 0.9 - Npl
Npl
0.8 0.8

0.7 0.7

0.6 0.6

0.5 0.5

I 0.4

-·11
0.4

0.3 -.~.----- 0.3

M
0.2
~l M 0.2

0.1 O. I

1.5 1.6 1.7 1.9 2.0

Fig. 1X.92. Diagrame de inrcractiune M - N Pig. 1X.94. Diagrame de intcructiune M - N

702 703
 Fig. IR.9S. N0d de cadru , eu ~Hilpul In solutie mixta 3. Sectiunile elementelor companente ~i caracteristicile lor mecanice.:
orel-beten
_ Profilul metalic HE-B-360; /), = 240 N/mm 2
; "1M = 1,1; E = 210000 N/cm::!
A = 181 crR2; bI = 300 mm; 11 = 22,5 mm; t; = 12,5 mm
I,. = 43190 ern"; lz = 10140 em"; W,Jly = 2680 em"; Wplz = 1025· crrr'
2
J _ Aratura 8 0 20; Ix = 420 Nzmrrr': 'Ys = 1,15; E = 210000 N/cm
As = 3,14 X 8 = 25,1 em?

_ Beton 50 X 50; C 30/37; fe ~ 30 N/mro2

'Y<. = 1,S (verif. rezistenta) y<. = 1,35 (verif. stabilitate)
.., 3200N 2 N
s.; = 3200?, N/mm"'; Ecd = l,35 = 3104 fmm
2

A" = 2500 - 181 - 25,1 = 2293,9 em?

In figura 18.95 este prezentat un nod de cadru la care stalpul este executat
Conditia : As = 25,1 < 0,04 . At) = 2293,9 x 0,04 = 91,7 este indeplinita.
In solutie mixta otel-beton. Pentru asigurarea transmiterii reactiunii N, pe inima
stalpului sunt sudati conectori de forma unor darn uri cu cap, (fig. 18.75). In plus 4. Rezistenta sectiunii transversale la efort axial
pe a lungime de pana la 3b, respectiv 3d, distantele dintre etrieri nu vat depasi 24 0,85 x 3 42
80 mm. N'II = 181 l,1 f 229,9 1,5 + 25,1 1,15.=
Exemplu numeric 18.8
= 3949,1 + 3889,,6 + 916,7 = 8765,4 kN
Sa se verifice sectiunea mixta a stalpului a carui sectiune transversals este
C on diti = 045' <'09, este inde li 't V

aratata in figura 18.96 a. Na

*a: N = 3949,1
8765 1 , III ep 101 a
1. Datele problemei : 1'1 '

_ Efortul axial NSd = 5741 kN.

5. Rigiditatea fata de axa y :
_ Momentul de tncovoiere Mstl)' 150 kNm. =
_ Lungimea de flambaj If 0,96 x 400 = 384 ern. = _I HEB 360 Iy = 43190 em"
2. Alegerea sectiunii transversale §i verificarea conditiilor de margine _ armaturi J,y = 3,14 x 6 x 192 = 6801 em"

40 ~ cy ~ 0,4 b = 120 mrn .s-a ales c, = 100 mm _ beton ICY =

50 x503
12 - 43190 - 6801 = 470842 ern"
40 ~ c, ~ 0,2 h = 108 rnm s-a ales c, = 70 mrn Pentru Inearca.n' de scurta durata, (E.I) rezulta: din relatia 18.193.
190 190
(E.L)y = 21000 (43190 + 6801) + 0,8 x 2570,4 x 470842 :=

2
+ 892,87 x 106
"
6
0
.-. = 1049,81 X 106 = 1942,68 x 10 kNcm
<,
0 <,
....'" ::> 1120

~ 8
-d
~ I-
'"
------- -----
I = 8765,4 = 026', din tabelul 13.5b -Hb = 0,9786
-
0
'"
0
e--
-..:...
~r HE-8-360
y

6. Rigiditatea dupa axa z:

129847

.
' .

_ I HEB 360 II. = 10140 ern"

Fig. Ill.96 a. xernplu numeric
100 3(0 100 _ arrnaturi ls'l. = 3,14 x 6'x 192 = 680~ ern"
1 5(0
705
704 45 - Cladiri inalte- ell schelet din otel
 50x 503 Fig. 18.96 b. Exernplu numeric N/Npi
- beton fez = 12 - 10140 - 6801 = 503892 cm2
3949,1
(E.I.)z = 21000 (10140 + 6801) + 0,8 X 2370,4 X 503892 = - 670S,1 • 0,45

= 355,76 X 106 + 955,54 X 106 = 1311,30 X 106

-fprO.65 ,.0.76
1t2 X 1311,30 6_
Ncr; = 3842 10 - 87679,7 kN Q5

"'= = 88;~~~
= 0,32 din tabelul 13.5c Xc = 0,949
NRd), = 0,9786 X 8765,4 = 8578 kN> 5741 leN
1 H/Hpl
NRdz = 0,949 X 8765,4 = 8261 kN> 5741 kN
sc traseaza 'in diagrama dreapta inclinata care leaga originea ,,0" Cll punctul A
Efectul de ordinul doi poate fi neglijat fiind indeplinita conditia :
de pe curba. Se traseaza mai departe In diagrama orizontala la nivelul
NSd 5741
N = 87679 7 = 0,065 < 0,1. N SciI' ~ 5741 = 0,65

7. Calculul mornentelor plastice capabile.

cr '
N", 8765,4

Se admite eli axa neutra taie inima profilului. ~i se masoara In diagrarna segmentul s = 0,76
Pozitia axei neutre rezulta din relatia 18.152 Valoarea maxima a momentului capabil M; rezulta :
M,v, max == 0,9 X 0,76 X 693,9 = 474,6 kNm > 150 kNm
x = _-_30_X_2_'2_5_:(,__2-:-:-~1;__---=.!:1~5::"")7-+_1_'2_5_(_7_+,,2_'2_5_)~(..._2_~~1;__·-_1~~'-L.)
_1_81---,~_1

50 1~ + 1,25(2 ~1- 1~5) =

3949,1 - 2810,5 + 481,4
= 100 + 52,0 = 10,65cm > 7 + 2,25 = 9,25 em.
Valoarea momentului plastic capabil rezulta din relatia 18.153.

AI,,/Rtf = 0,5 X 181 X

24
1,1 (50 -10,65) +

+ 0,5 X 30 X 2,25 (2 ~,~ - l~s) (10,65 - 2y7 - 2,25)-

- 0,5 X 1,25 (10,65 - 7 - 2,25) (2 i,i - 1~5) (7 + 2,25) =

= 77698 - 7868 - 440 = 69390 kNm
Tntroducand In diagrama din figura 18.96 b valoarea raportului N,IN., ca
ordonata, c p y

N
x = N'/Y
ply
= 88578
765,4
= 0,9716

fl06 707
 tn
CAPITOLUL 19 ',0
f<:~-=~~------------jS

4
VERtFlCAREA LA FOC A S'fRUCfURtlOft J'J\E'fAUCE /
/
0,7 /
/ 3
0,6 /
/
o.s /-In
0,4 2
19.1. GENERALITATI
0,3 ."../
/'
./
In domeniul cladirilor cu multe etaje, focul reprezinta un pericol major atat 0,2 -.. -- .",
pentru viata eelor prinsi in cladire In momentul aparitiei incendiului cat ~i pentru
0,1
rezistenta si stabilitatea structurii.
Pericolul pierderii de vieti omenesti ~i al pierderilor materiale importante, en
trebuie pe cat posibil evitat prin masuri active, actiunea pompierilor ~i masuri
a 500 600 'iOO 9

pasive cu care prin proiectare, cladirea trebuie sa fie corect alcatuita ~i Fig. 19.1. Variatia caracteristicelor mecanice ale otelului In functie de
corespunzator dotata. . temperatura
Datorita temperaturilor ridicate, care se pot produce in cazul unui incendiu
declansatintr-un spatiu inchis ~i relativ redus ~i evident in functie de cantitatea
de combustibil aflata IJl incinta, calitatile fizico-mecanice ale materialelor, care
in principal alcatuiesc structura de rezistenta a cladirii, otelul ~i betonul, se reduc
tn mod important.
0,9
In figura 19.1 s~~."RlE~~e t,.
reducerile limitelor de curgere de rupere
III ~i a modulului de ~ E, precum ~i cresterea alungirii la rupere 011 a fc 4
otelului, in functie de variatia de temperatura t [e'). In figura 19.2 este, de
asemenea, reprezentata In functie de temperatura, reducerea rezistentei la
compresiune ~i a modulului de elasticitate, precum ~i cresterea coaeficientului de 3
refulare la compresiune ale betonului. .
a,
Datorita acestor reduceri importante ale caracteristicilor fizico-mecanice ale 0,5
materialelor, exista pericolul ca sub actiunea lncarcarilor permanente ~i utile,
2
unele elemente ale structurii, stalpi, rigie, grinzi, plansee, sa-~i piarda capacitatea 0/+
de rezistenta ~i de stabilitate ~i sa conduca la aparitia unor defecte grave in.
0,3
structura de rezistenta a cladirii. De asemenea, focul intens prin actiunea fumului
~i gazelor provoaca pericole majore de sufocare, intoxicare ~i arsuri a persoanelor 0,2
aflate In spatiul afectat.
In diagrama din figura 19.3 este prezentat un concept global referitor la o~
protectia anti-foe. Acest concept se refera la 0 verificare a structurii de rezistenta
realists. adrnitand de exemplu In combinatia de tncarcan In afara de greutatea
proprie numai 0,5 din Incarcarca variabila ~i la masuri active de protectie care
Fig. 19.2. Reducerca rezistentei la compresiune a bctonului in functie de tempemlurd
privesc in special:
709
708
 -
CONCEPT GLOBAL
REFERITOR in care:
LA SIGURANTA LA FOC
M, - este cantitatea de combustibil din incaperea respect iva in kg;
I
DIMENS 10 NAREA
I
MASURI ACTIVE PRIVIND
Hi - puterea calorica respectiva in [MJ/kg] ;
REA II STA SIGURANTA '~I COMBATEREA
A - suprafata In m2 a tncapcrii.
A REZISTENTEI LA FOC r-- EFECTULUI FOCULUI

1
ANUNTAREA AUTOMATA
A FOCULUI
I 19.2. CLASELE DE REZISTENl'A LA FOC

FUM
llCALDURA ~ Elementele de constructii sunt impartite In urmatoarele clase, In functie de
durata In minute la care elementul respectiv rezista la actiunea focului In
/
ALARMA INTERVENTIA COLOANEI SPRI NKLER incercarea experimentala,
CUSTICA DE POMPIERI -e-'=
93°C
Tabelul 19.1
! 1 Clasele de rezistcnta la foc
CAl DE CAl SIGURE DE DESCHIDEREA
REFUGIU ~URI LOR [E EVACUtIRE
ACCES
SIGURE A FUMULUI Dcnumirea tehnica a rezistcntei la foe
Cla~a Durata de rezistenla III minute

INCHI DEREA AUTOMATA

U~ILOR DE PROTECJIE iNCARCARI ECHIV. t F 30 30$t<60 franeaza arderea
LA FOC F 60 6O$t<90 franeaza puternie arderea

F 90 90 $ t < 180 rezistent

• PRESIUNI SIGURE LA FOC
COMBINAT'E REALISTA F 180* ISO st foarte rezistent
A iNCARCARILOR SUBSOL / PARTER
iARlPA STANGA / ARIPA * Clasa F.180 nu este prevazuta in norme. Aceasta clasii, poate fi ceruta de oficilitati in
DREAPTA cazuri speciale.
CASA SCARILOR
Incalzirea spatiului la incercarea experimental a pentru determinarea

ld
CAPACITATEA DE STABILITATEA FOCUL ANTICIPAT
REZISTENTA CONSTRUCTIEI . roCUL NATURAL
LOCAL
rezistentei la foe, se produce dupa eurba de variatie a temperaturii definita prin
relatia :
Fig. 19.3. Concept global referitor la protectia anti-foe
~, = 345 Ig (81 + 1) + ~o (19.2)

- alarma automata a focului ,. tn care:

- cai de retragere sigure a persoanelor (scari etc.);
- acces direct al pompierilor;
- Inchiderea automata a usilor de siguranta la foe;
- deschiderea automata a gurilor pentru evacuarea fumului ;
- intrarea in functiune automata a instalatiilor de stingere (Sprinkler) ;
- acceptarea unei cantitati de combustibil realista in Iunctie de caracterul
cladirii. Inearcarea la foe pe m2 rezula din:
(19.1)
t - este timpul In minute de la Inceputul arderii;
~t - este temperatura in camera de ardere la timpul t In [0C] ;
~.. _ este temperatura In camera la I = 0 si se ia egala eu 20°C.
In diagrama prezentata In figura 19.4 este redata variatia temperaturii in
camera de ardcre In functie de timpul I. A~a cum s-a aratat, cu cresterea
temperaturii se reduce atat limita de curgere ~i de rupere cat
~i modulul de
elasticitate deci, capacitatca de rezistenta a clernentului din ole I scade.
Conform normei ONORM-B-3800-T-2 - pentru ca un element sa rcziste
corcspunzator clasei de rezistenta in care este lncadrat trebuie ca :

10 711
 1000
Jt ["C J 1006 19.3.1. FACTORUL DE PROFIL U/A [m"]
945

8 00
3
t5 ~ In cazul elementelor neprotejate factorul de profil este egal cu valoarea
raportului dintre suprafata laterala a elementului expusa focului [rrr'] ~i volumul
profilului [nr']. In general, acest factor este ega! cu valoarea raportului dintre
79
perimetrul profilului expus focului U [m] ~i scctiunea A [nr'] a elementului
600 ~ respectiv.

vr-A In' cazul elernentelor protejate , in locul perimetrului expus focului se

introduce lungimea interioara desfa~urata a stratului de protectie. In cazul cil
4 00 materialul de protectie sc aplica direct pe profilul elementului lungimea acestuia
este identica eu lungimea perimetrului profilului expus focului.
In figura 19.5 sunt prezentate relatiile cu care pot fi determinate valorile
factorului de profil atat pentru sectiuni neprotejate cat ~i pentru cele protejate.la
2m foe, in cazul ca efectul lncalzirii se manifests din toate directiile. In figura 19.6

Factorul de profi I. Profi Ie Incdlzite din patru parF.

o 510 1520 30 60 90 Hminutel

Fig. 19A. Variatia ternperaturii III camera de ardere

- temperatura suprafetei exterioare, independent de incarcare, sa nu - r-. - 1-. r-

depaseasca 500 °C;
- sau elementul experimental sub incarcarea din greutatea proprie ~i cea
utila acceptata pentru aceasta incarcare, sa nu eedezc [19.1], eoeficientul b
de siguranta fiind "I ~ 1. ·u U 2(hib)
Se admire ea materialele de protectie luate in considerare in verificarile de
A A A 5 s

rezistenta la foe, sunt eficiente pentru acest scop, daca sunt aplicate in mod tehnic
Fig. 195 Factorul de profll-incalzirea dupa toate directiile
corespunzator ~i folosirea unor uleiuri pentru a asigura adeziunea nu dauneaza
ealitatea straturilor de protectie anticorosiva. Factorul de profi l. Profi Ie incalzite din trei parti.

b b b

.,~ ..~
l'-;' -,: ~ ":
"., ...<,:,... ~.::
•• ~,"1":

19.3 FACl'ORU CARE INFLUENTEAZA DURATA DE REZISTENTA

1/
1/
II
II
Durata rezistentei la foc a unui element din structura metalica, depinde de
urmatorii factori care intervin In calculul de determinate a acestei duratc ~i anume: ,/
,/
- Oimcnsiunile protilului din otel. VI
[ // LL
- Forma, grosimea ~i calitatile fizice ale materialelor de protectie
·U-b U-b 2h +- b
(coeficientul de conductivitate terrnica, densitatea si continutul de apa).
A A A
- Incarcarea, dad verificarea, respectiv dimensionarea se face luand in
considerare efectul lncarcarilor. Fig. 19.6: Factorul de profil-tncalzirea dupii trei dircctii

712
713

sunt date relatii pentru determinarea valorii factoruJui de profil tn cazul ca
indHzirea se produce dupa trei directii. PJaca din beton armat care izoleaza
profilul din otel contra focului dupa directia respectiva, trebuie sa aiba 0 clasa
de rezistenta 1a foe eel putin egala cu cea a profilului.
19.3.2. MATERIALE DE PROTECfIE
Materialele de protectie la foe a clementelor din otel sunr incombustibile
~i au 0 mare stabilitate lu temperaturi ridicate. Sunt caracterizate printr-o densitate
redusa, prin coeficientul de conductivitate termica Ai [W/(m, 0C)] grosimca
stratului d, [m] ~i continutul de apa exprimat tn procente fata de greutate P [%].
In tabelul 19.2 sunt prezentate caracteristicile diferitelor materia1e care sunt
folosite ca materiale de protectie antifoc: mortare, placi, vopsele intumescente
(tabelul 19.8).
Tabelul 19.2
In locul mortarelor cu fibre din azbest material interzis a fi folosit tn
majoritatea tarilor datorita caracterului cancerigen. matcriale de protectie folosite
sub forma de mortar torcretat pe suprafetele elementelor din otel sunt urmatoarele :
_ mortare pe baza din fibre minerale obtinute din expand area puternica a
zgurei de furnal (vata de zgura) 10 amestec cu ciment sau ipsos;
_ mortare pe baza de perlita tn amestec cu ciment sau ipsos. Perlita este
obtinuta dintr-o roca vulcanica, silicat aluminos. Granulate ~i inclilzita la
1100 °C ~i apoi expand ata, produce un material spongios cu foarte bune
calitati de izolant termic;
_ mortare pc baza de vermiculit, vermiculitul este obtinut dintr-o roca
silicat alumino-magnezian. Granulata, tnclilzita ~i apoi expandata produce,
de asemenea, un material poros cu foarte bune calitati de izolant termic.
Aceste materiale sunt Iivrate ~i sub forma de placi cu diferite grosimi ~i
cu dimensiuni care pot fi realizate prin taiere Intocrnai ca ~i produsele din lemn.
In tabelul 19.3 sunt date informativ grosirnile stratului de mortar rezistent
la foe In functie de factorul de profil al elementului din otel.

Conducrivitate Clildllra
Densitate termica Continutul de speeifieli Tabclul 19.3
Materialul de protectie
[kg/m'] [\VIm "C] apli P% c. [J/kg 0c) Grosimea stratului de protectle d in mm
Muteriale torcretate
F.30 F.60 F.90 F.IHO
Fibre rninerale 300 0,10 I 1200 Facrorul de profil VIA
Vcrmiculit, Perlita 350 0,10 I 1200
10 14 27
~60 10
Mortare speciale 14-20 27--4{}
60-1()() 10 10-14
Vermiculit 15-17 21-26 42-50
} + ciment !OO-150 10
Perlita 550 0,12 4 1100 50-6()
ISO-20() 10 18 28
Vermiculit 30 63
} + ipsos > 240 10 20
Perlita 650 0,12 12 1100

Pliici
Plaei din ciment eu adaos
de metariale organice usoare HIX) n,15 5 12(X)
19.3.3. MODIFICARI ALE FACTORULUl DE PROFIL UlA
Plaei din silicocalcar 450-900 0,15 4 1200
Placi din vermiculit 450-HOO 0,20 4 121X)
Placi eu ipsos HOO 0,20 20 1700 Daca se ia In considerate ~i capacitatea matcria1ului de proteqie de a
Plaei eu ipsos-carton ROO (),20 20 1700 tnmagazina dtldura se poate tine seama de 0 reducerc a coeficientului de profil
Plaei din vata de zgura 120-ISO() 0,25 2 IIlX)
cu urrnatoarea relatie :
Beton porus (Gazbeton) 600 0.30 2,5 I 100
U I U (19.3)
Materiale grele - -
A,.('d U A
Beton usor 1600 (),XO 2,5 1000 I + (J)i/i -
A
Beton ell agregate eu continut
de calciu 221X) 1,30 1,5 IOIX) unde:
Beton eu agregate cu continut c.I Pi
de silieiu 2200 1,70 1,5 (()OO W= (19.4
2cs Po<
Cliramizi pline IX(X) 120 - 900

715
in care: In verificarile dimensionale se tine seama de continutul de apa din stratul
de protectie prin factorul C, care rezulra din formula .
c, - caldura specifica a stratului protector [J/(kg "Cj]:
Pi - densitatea stratului protector [kg/rrr'}; .' (19.7)
c, - 520 [J/(kg. :C)] - c~ldura specified a otelului ;
C, = t - 12 t
, "
Ps - 7850 [kg/rrr'] - densitatea otelului. In care t, reprezinta durata la foe prevazuta (FJO-F.90), exprimata In minute.
La ~rofilele ne~rote.iat~ ~u. U/~ < 20 m ", factorul de profil trebuie majorat,
deoarece ipoteza unei repartizan uniforme a caldurii pe intreaga sectiune nu mai
corespunde. Factorul de profil redus se calculeaza din relatia : 19.3.5. IPOTEZELE DE fNCARCARE

(~ lUj = (1,20 - 0,010 ~)~ pentru 10 m-I s ~< 20 rrr ' (19.5) in cadrul ipotezelor de Incarcare pentru verificarea dimensionala
elementelor din otel, la iocarcarea cu foe se propun ipoteze realiste de exemplu
a

In [19.1] se propune urmatoarea cornbinatie de incarcari :

(l9.f:)
(u) _
A mu] -
11,0 m' pentru
u
A < 10 m- I.
In care:
Gk - valorile caracteristice ale incarcarii permenente;
Qki - valoarea caracteristica a celei mai importante actiuni variabile ;
19.3.4. CONTINUTUL DE APA AL STRATULUI PROTECTOR - valorile caracteristice a celorlalte actiuni variabile;
Q~i
AJ(t) - valori de caleul datoritii expunerii la foe;

. La ~ting:r~a tempe.raturii d.e 100 °C In stratul.protector, datorita evaporarii

'YGA = 1
'VI; ~i 'V~i - coeficienti de combinare din Eurocode Part. 1 tab. 3.
apei contl~.u~a III matenal (ve~1 tab. 19.1) se produce 0 intarziere a cresterii
temperaturu III elementul metalic (fig. 19.7). Aproximativ aceasta Intarziere 1 se Se admite ~i 0 verificare simplificata cu relatia
poate stabili din relatia v
Eli = T}li . Ed (19.9)

Iv = 200
n ..
I
p. d~
I I = Pi Pi di in care:
A; . PII• 5 A.I (19.6)
cu: Eli - este valoarea de caleul corespunzatoare
situatiei de foe ;
Ed - este valoarea de calcul determinata din cornbinatia mcarcarilor
- p; exprimat In procente (tab. 19.1); va fi luat In considerare numai In fundamentale conform Eurocode 3, incluzand ~i valorile "IF·
cazul Pi ~ 3%, T}li - un coeficient care rezulta din
- 8.. =
1000 kg/rrr'.
(19.10)
Temp.[OC 1
cu ~ - valoarea raportului dintre tncarcarea variabila irnportanta ~i
lncarcarea permanents
Jt
/,::
cur be (10.2)
(19.11)

// /~TemD.Tn elem.otel·
/ Tmbr. uscctd ) In [19.1] ca 0 combinatie realista in cazul incarcari] cu foc se propune cea
Fig. 19.7. Intarzicri tn produccrca
inciilzirii datorita matcrialelor de mai defavorabila
Tem . In elem. otel
protcctic 1,0 G + 0,5 Q
Tmbr. cu procent apa (19.12)
tv 1,0 G + 0,5 W + 0,3 Q
716 717
 unde: Tabelul 19.5

G - incarearea peFmenenta;
Q - tncarcarea utila;
c d .. e f s
W - incarcarea din vant. F.30 1072 4,12- 454,()O 8,60 7;59
F.60 1078 I,3S 43,67 6A7 4,}7
F.90 1129 0,86 10,45 5,64 2,66
19.3.6. VERlFICAREA PRIN CALCUL A REZISTENTEI
S"UFICIENTE _LA FOC A EL~MENTELOR DIN OTEL
Valorile limitei de curgere In functie de temperatura iyf} ~i ale medulului
193.6.1. Verificarea rezistentei independentii de incarcare (~, ::;500 "C). de elasticitate E,(} rewWi din figura 19.1 ~i din tabelul 19.6, in care sunt date
Rezisrenta la foe In functie de clasa de rezistenta (F.30, F.60, F.90) este verificata = r
V
valorile raportului 'If I '6'1 ~1 a e rno dului icitat e.
U 0.1 d e e Iasticrta
dad este satisfacuta inegalitatea . y:'O

(v)-
A w/ (19.3)
111Uj(19.5)
~C
I
(103 d. b)(/
_....L+_
A..
(/
I
(19.13)
Temperatura
Tabelul 19.6
Temperatura
.I~ Ivfj
otelului
-
'IV = _'_ Eo otelului 'if = _'_~ EiJ
GU valorile date In date In tabelul 19.4. '(II [N/mm2] Iv [N/mm2]
e, eC] e, [0C]
Tabelul 19.4
20 I,OOll 210000 500 0,480 1295'10
IO'la MI 510 0,461 122937
300 0,778 I9246() 520 0,441 115789
F.30 2S09 31,75
310 0,776 191190 530 0,422 108098
F.60 1119 14,41
F.90 667 6,42
no 0,754 189820 540 0,401 998'32
330 0,742 18H337 550 0,381 90960
C, din selatia (19.7), Ai din tabelul 19.2, d, in [m] 340 0,729 186727 560 0,359 81450
350 0,717 184977 570 0,338 71268
19.3.6.2. Verificarea rezistentei la foe cu luarea in considerare a 580 0,315 6()380
360 0,703 183071
efectului incarcarii (~., 2:: 500°C). Aceasta verificare are sens numai In cazul
370 0,090 180994 590 0,293 48752
cand elernentul din otel la temperatura arnbianta are inca rezerve de rezistenta
31m 0,676 178728
~i cu mijloace de protectie relativ reduse poate fi adus In situatia de a rezista la
390 0;661 176257 600 0,269 36347
temperaturi ridicate ~i pe durata clasei de rezistenta prevazuta (F.30, F.60, F.90).
610 0,248
Se determina mai intiii temperatura ~s a elernentului In functie de durata
prevazuta ~i de caracteristicile rnaterialului de protectie (d, Ai) cu relatia : 400 I 0,647 173560 620 0,228
410 0,632 170621 630 0,210
AI . c; + ,.12 • e I
In care:
AI + A2 . d (19.14)
420
430
.
I
0.616
(),605
167418
163929
640
650
0,194
O,IRO
440 (),585 160133 660 0,167
450 (),568 156007 670 0,155
(19.l.5)
460 U,55l 151528 680 0,144
470 0534 148671 690 0,134
480 0,516 141409 700
(19.16) 1I,I2S )

Faetcrii c pana la g sunt dati 111 tabelul 19.5.

490 0,498 13571H 700 'If = HI8 (I~;O) (t}s _I 400

718 719
 In cazul barelor solicitate la eforturi de compresiune sau la tncovoiere ~i c) Compresiune:
compresiune temperatura 't}s nu trebuie sa depaseasca 600 °C. (19.21)

19.3.6.3. Verificarea capacitatfi de rezistenta la temperatura 't}s. Veri-

cu:
fica rea se face din conditia ca sectiunea elementului din otel sa satisfaca (J/.1) S; 600 °C ~i XI) = 0,85
inegalitatea:
S (g + p) S; R'fj (19.17) J
(19.22)
In care:
S (g + p) - este efortul determinat din ipoteza de incarcare realista cu Yn domeniul plastic
(g + p). o<A S; 1,195
R'fj - estc efortul plastic capabil al sectiunii, la temperatura 't}""
In functie de felul solicitarii efortul plastic capabil rezulta :
~k = 1,000 - 0,195 I - 0,185 I25. (19.23)
'.I'

a) lncovoiere: tn domeniul elastic

R;, = MO = II'
[II
'l. .1'6 A> 1,195
1'16 XIJ (19.18)
Ok O,6!l3
-I' = (19.24)
Xn - este un factor de adaptare a calculelor la rezultatele experimentale ~i 'y
):!
rezulta din:
cu:
- pentru un element static determinat
-A = -Afifvfj.
_'_ SI A = It
'"'7"
o nE", ~
Xu = 0,25 T + 0,75 ;:::0,8 (19.19a)
I

'.I'
lungimea de flambaj a elementului ~'se determina ca ~i in cazul verificarii la
- pentru un element odata static nederminat
temperatura ambianta.

Xn = 0,50 Toy + 0,50 ;:::0,8 (19.19b) d) lncovoiere + lntindere :

- pentru un sistem de mai multe ori static nedeterminat

(19.25)
0'
Xn = 0,75 T + 0,25 ;:::0,8 (19.l9c)
.v cu
Xz = 0,85
cu:
O,R5N° M' e) [ncovoiere + Compresiune : verificarea se considers satisfacuta S(g + p)
-A-+W'
1'1
S; .n;.
daca punctul cu ordonata NIN"ffl se afla in interiorul eel or doua diagrame
aratate in figura 19.8. Diagrama a se refera la incovoiere fata de axa y ~i b la
b) lntindere: tncovoiere fata de axa 3, Relatiile de intcractiune pentru cele dona domenii 0 S;
NIN"I < 0 ~i 0 S; NINI'I < 1 sunt prezentate in cele doua figuri : 0 reprezinta
(19.20) valoarea raportului raportului A,,/A (aria sectiunii inimii fat a de sectiunea totala).
cu: Valoarea momentului de incovoiere M* din greutatea proprie ~i tncarcarea
utila se amplifies cu factorul ktn), care tine seama de efectul deformatiilor
Xz = 0,85 (calculul de ordinul II).

720 46 - Cliidiri inalte ell schelet din otcl 721

 19.3.7. DlMENSIONAREA STRATULUI DE PROTECTIE LA FOC
N/Npl
A ELEMENTELOR DIN OTEL

Dimensionarea protectiei se poate face independent de efeetul incarcarii, dar

l..o 'in acest caz In cadrul clasci de rezistenta la foe temperatura elementului din otel
.I
nu trebuie sa depaseasca 500°C. in eazul luarii In considerarc' ~j a efeetului
li....
(, incarcarii (g + p) temperatura elementului poate depasi 500 "C, dar siguranta
Mpl
capacitatii de rezistenta a elementului din otel nu trebuie sa fie sub 1.0.

~ J1.
Mpl
<1 19.3.7.1. Determinarea grosimii stratului de protectie, independenta de
M/Mpl efectul incarcarii pentru ~-,.::; 500 "C. Determinarea grosimii stratului de
0 protectie d, executat dintr-un material cu earacteristieile Ai. 8j. c., Pi. ~i C, ~i
® ® factorul de profil VIA date ~i pentru 0 clasa de rezistenta la foe precizata, rezulta
Fig. 19.8. Verificarea la tncovoiere plus compresiune din urrnatoarea conditie :
(19.30)

In functie de conditiile de rezemare pentru k(n) se va lua:

In care:
diagrama de momente triunghiulara

(19.31 )
I - 0,18 n
k (n) = -__;__
I-n (19.26a)

diagrama de momente trapezoidala

(19.32)
M·
I - 0,18 11 (I - 2,4) _I

k (n) = __;__NE.,_ki
(19.26b) eu din relatia (19.4)
(I)
I - /I
Valorilc a ~i b. dependente de clasa de rezistenta la foe sunt date In tabelul
In care: 19.7, C, rezulta din relatia (19.7).
N*
n = --N ~i (19.27) Tabelul 19.7
kiO

a h
tensiunea critica OklO are urrnatoarele valori :
F.30 0,356 11,30
pentru F.60 0,894 10,20
F.90 1,499 9,63
(19.28)

pentru 19.3.7.2. Determinarea grosimii stratului de protectie di tinand seama

- de efectul incarcarii (g + p) ~i ~-' > 500 "C. Hotarator .pentru determinarea
A > 1,195 -7 0ki'il = o~-oIO,683 (19.29)
grosimii stratului de protectie estc temperatura critica ~~cr a clemenrulul din otel
ell Ok'(} din (19.22) pentru e ::;600 -c definita ca temperatura la eare sub actiunea incarcarii (g + p) este pe punctul de
N,.,.'(}.rezulta din (19.20) ~i.MI'''} din (19.18) a-~i picrde capacitatea de rezistenta.

722 723
 a) Temperatura critica a elementelor solicitate la incovoiere in care:
Xu . M· k=----- (19.38)
f.~ = HI
I,I
(19.33) _-'--_
ac + a,.
+ di
Ai

cu : AI =
MJ! + Mp. iar XB din relatia (19.19) 'If = /y~J;. din tabela 19.5 j..t} care cu:
este In acelasi timp temperatura critica t}<cr.
a c - coeficientul de transmitere a caldurii prin convectie
.
cu 0.(' = 25 [W/
b) Temperatura critics in cazul solicitarii la intindere ~~oq .
x- . N·
c; - coeficientul de transmitere a caldurii prin radiatie cu:
f.1,f} = -
~7_ :; [(~'I:!73J -(~'I:K~73
J]
A (19.34)
(J., ~ W/(m' ·C) (19.39)
cu
Xz = 0,85
Pentru calculul protilelor neprotejate se va lua E,. = 0,5, ~i evident cu dAj =
-'If = .I;,f}
_. = 0 rezulta : .
.'.~
din tabelul 19.5 rezulta /yt}= L·r (19.40)

c) Temperatura critica rn cazul solicitarii: Intindere + incovoiere , Pentru profile protejaterelatia este valabila pentru UIA ;:::20 Ill-I temperatura
compresiune, compresiune +. incovoiere. extcrioara a profilului este cu cca 15% mai mare dedit cea deterrninata cu relatia
Determinarea temperaturii critice se poate face prin verificarile prezentate (19.37). Influenta factorilor a; ~i a; este importanta numai pentru valori reduse
in 19.3.5.3 c (compresiune) d (intindere + Incovoiere) ~i e (compresiune + ale raportului d/Aj. in general pentru profilele protejate cresterea de temperatura
incovoiere), prin egalarea S' cu R; in general nu direct ci iterativ adrnitand in profilul metalic in intervalul de timp fl., se poate determina cu relatia :
anumite grosimi d, care satisfac egalitatea tntre efortul de calcul S ~i efortul
Uti. U ( )
capabil Rtj. Dupa determinarea temperaturii critice se poate trece la verificarea fl.t}
s
= -'-'C
- t}
p., At.,
- t} at. (19.41)
s
grosimii stratul ui de protectie din relatia (19.30).
Factorii a ~i b care intervin in relatiile (19.31) ~i (19.32) se determina din: Daca se tine seama ~i de capacitatea de inmagazlnare a caldurii si in
materialul de protectie din relatia (19.41) se completeaza
e - l}S'"
a=J.l} -e (19.35)
x.t d. U
scr
fl.t} = -'-' - '2 (t}, - t}J fl.t - (eO.25 - 1) !ll. (19.42)
s Cs ps A , + - S
b e f+ a r g (19.36) 3

cu C, d, e, f, g, din tabelul 19.5' cu:

(19.43)

19.4. CRE~TEREA TEMPERATURn t}.,. iN PROFILUL METALIC CU (J)din (19.4).

iN INTERV ALUL DE TIMP M Dad C, . p.,A > 2 C; 3; d, U pentru cresterea ternperaturii in elementul din
otel se po ate utiliza relatia simplificata
Daca se ia In considerare numai capacitatea de a inmagazina caldura
elementului de otel ~i ca datorita bunei conductivitati termice a matcrialului (19.44)
rczulta 0 incalzire uniforma a elementului metalic, modificarea temperaturii t} s
in intervalul de timp fl., rezulta din relatia : fn diagramele prezcntate In figura 19.9 estc aratata cresterea temperaturii
in elementul din otel In functie de modificarea tcrnperaturii ~i de vaJoarea
fl.t}
S
= _k -
cs'PsA
!:!_ (t}
I
- t} )fl.t
.f
(19.37)
raportului d/A; .

724 725
 \
Exemplu numeric 19.1

Verifiearea nira a lua In considerare efeetul indircarii.

Date - Profit I NP.30 - c1asa de rezistenta F .90
- Protectie eu placi din vermiculit (tab. 19.2)
P = 600 kg/rrr', Ai = 0,20 [W/(m 0C»), Pi = 4%, c, = 1200 [J/kg "C], d, = 30 mm
5 - Pentru otel :
P.,' = 7850 kg/rrr', c; = 520 [J/(kg 0C)]

Reducerea faetorului de prom (19.3)

1200 x 600

10 ~ XI 60 90 t (1) = 2 x 52Cl x 2~50 = 0,09.

Faetorul de prom

u
A

(~) = 1 + 0,09 x 0,03 x 123 . 123 = 92,3.

red

_ Luarea In considerare a continutului de apa In stratul protector (19.6)

4 x 600 X O,C)32 _ 6
t-6 = 5 x 0,20 - 2,1 .

Pentru F.90 eu I = 90 mm din relatia (19.7)

10 20 30 60 90 t 90
C 1 = 9() _ 1,2 . 2,16 = 1,03.

Conditia de verifieare a rezistentei la foe (19.13):

Cl,03 )
92,3 < 1,03 ( 667 0,20 + 6,42 = 109,7

fiind verificata, stalpul poate sli fie tncadrat in clasa de rezistenta F.90.

Exemplu
• , f
numeric 19.2
." ~.,,: ..
.' ,
Verificarea cu luarea In considerare a efectului indirdirii.
Date ale 'problcmei :

N = 1,35 x 4000 = 5400 kN

~ig. 19.9. Diagrama privind cresterea temperaturii in functie de "., :

"
de factorul tI/Ai ~i I
'L
, .: .. ', / . M ::: 650 x 95 = 142,5 kNm

72
726
Profilul I HE-M eu: A = 303 ern? Din tabelul 19.6
w.,. = 3480 em"; W"ly = 4080 ern": i_"= 14,0 em 'if = 1;.,1};. = 0,706
Wz = 1250 ern"; W"lz = 1909 em" ; iz = 8,0 em
E = 184,000 N/mm2
~, = 350 em
- 75 Fy'O = 2400 x 0,706 = 1694 dN/em2
A =
y
350
14
= 25'
'
AY == _-_92,9 = 0;27 ---7 X yu' == 0984

350 - 4375 '\1\.. -- 4'".~,75 ':\ -_ 53,75 1694

= 042
, ---7 Xu = 095
, ..
= 8 ==
I\.
A;; 43,75; Az = 9~,9 = 0,47 ---7 x; = 0,933 z It 1!!40.(X)O

eu: Din relatia (19.28)

.~, = 0;27 (5 - 4) + 0,17 = 0,44 'if = -1

0,44 x 5400
° < A < 1,195; Ok,/) = 1694 x 0,95 (1 + 0,388 x 0,42) = 1871 dar-l/cm?
K_v == 1 - 0,984 x 303 x 24 == 0,67, = 303 x 1!!71 10-2 = 66696 kN
Nki6 0,85 '

Sectiunea propusa satisfaee conditia de rezistenta la rece

eu k (n) din relatia (1O.26 b) eu M'J. = -MI ~i
540()()O 0,67 x 1425(X)O ,
o = 0,933 x 303 + 40RO = 2144 daN/em < 2400/1,1. II == ...!!_ = 4000. ~ 0,6
NkiO 6669,5
Verificarea fa eald cIasa de rezistenta F.90 .
Protectia se realizeaza eu mortar toreretat eu adaos de vermiculit (tabelul _ 1 - O,I!! x 0,6 (I + 2,4) == 1,58
k (n) - 1 _ 0,6
19.3) eu d, = 1 em
0; = 350 kg/m": Ai = 0,10 W/m °C; p = 1%; c, = 1200 [J/(kg 0C)] , ) Ivt = 95 kNm; N"/'O = 303 x 1692 . 10-2 = 5132,8 kN.
Verifiearea se face in ipoteza 1(1 = 1q = 1,0 Pentru determinarea factorului XB (relatiile 19.19 a-c) se calculeaza valoarea
It = 4000 kN;~, = 95 kNm odin relatia :
Faetorul de profil UIA = 60,4 (fig. 19.6)
Redueerea faetorului de profil, relatia (19.3), eu c, = 520 [J/(kg 0C)]
= O,lI5 x 400(),O 950()OO = 1354 daN/em2
o 303 + 4080 .

350 x 1200
(I.) = 2 x 520 x 7850 = 0,051 relatia (19.4)
XIJ -, -° 75 . 1354
24(X) +,- ? 5° = °, 67

u = 60,4 = 589 relatia (19.3)

A 1 + 0,05 x 0,014 x 60,4 ' 4()80 x 1694 • 1O-4 = 103157 kNm
MJ11 = 0,67 '
- Determinarea temperaturii elementului din otel, corespunzator clasci F.90,
.din relatia (19.14) cu: w = 4()(]O = 0,78; .!!:!.._ = __9"?_ == 0,09.
NIII 5132,!! MI'l 1031,57
, AI =~ 58,9 - 2,66 = 56,24 relatia (19.15)

\ = 1~3 I:;(~:~
+ 5,64 = 145,64 relatia (19.16)
Reprezentand punctuJ A eu cele doua coordonate In diagra~la pr~zentata ~n
Iigura 19.8 a, rezulta ea punetuJ se ana in interiorul diagramer, dcci ~~otectl<l
.Q >6,24 ~ 1129 + 145,64 x 10,45
prevazuta satisface conditia de verificare ~i nu este necesara 0 modificarc a
vs 567,_4 + 14,564 x O,R6 = 358,2 "C. cornbinatiei de incarcar! eu exceptia eeJei admisc '1(" = '1(" = I.

728 729
 •
19.5. VERIFICAREA CAI'ACITATII DE REZISTENTA A PLAN~EELOR

/
iN SOLUTIE MIXTA OTEL-BETON, LA ACTIUNEA FOCULUI

19.5.i. GENERALIT AT'

J
Tabla profilata care In compunerea unui planseu 1'0solutie rnixta este cofraj
~i In acelasi timp element de rezistenta, la 0 anumita temperatura 1'~i pierde inferioara mediata
capacitatea de rezistenta. Protectia aotifoc a planseului poate sa fie realizata din beton
printr-una din urmatoarcle solutii constructive [19.2]:
a) Protectia directa a placii cutate cu un strat dintr-un mortar cu calitatea XO x,
de izolant termic torcretat pe fata inferioara a placii din otel. Ca strat protector
F 60 0)5em 5~ em
poate fi folosit un mortar cu una din calitatile date In tabelul 19.2.
Grinzile planscului pot fi de asemenea protejate cu un strat de mortar torcretat F90. 1,3em 6,6 em
pe fetele laterale ale profilului sau imbracat cu placi rezistente ~i izolante la foe. F180 2)9 em 9,4 em
b) Un tavan suspendat de struetura de rezistenta a planseului, rnontat la 0
anumita distanta sub nivelul inferior al grinzilor principale ~i care protejeaza la Fig. 19,10. Variatia temperaturii pe tniiltimea placii de beton
foe intregul ansamblu al planseului. Suplimentar placa ~i grinzile planseului pot
fi protejate ~i direct. ~i pentru otel In functie de temperatura ~s valoarea limitei de curgere /y~
c) Printr-o arm are speciala care este protejata prin betonul 1'n care este e, < 150 °C ~ ;;,~ = /l''lUO
inglobata contra unei incalziri rapide, ~i care prin iesirea din lueru a tablei cutate
preia eforturile de lntindere din plaea din beton din momente de lncovoierc 150 ·C < ", ~ 400"C _. f" = J,zo- (I' - 0,3 ~3 2~O'5" 1
pozitive.
(19.46)
t}s - 40{))
400 °C ~ ~,' < 650 °C ~ /.v6 = /.1'2()O ( 0,7 - 0,5 250

19.5.2. CALCULUL ARMATURILOR SUPLIMENTARE

AI.£ PLACII MIXTE OTEL-BETON
~s = 650 ~ [.>'6 = 0

Tinand searna de valorile difcrite ale coeficientilor de siguranta In cele doua

In instructiunile referitoare la rezistenta la foc a planseelor In alcatuire
mixta otel-beton [19.3] sunt precizate, In functie de clasa de rezistenta la foe
(F.30, F.60 ~i F.90) variatiile tcrnperaturii pe inaltimea placii din beton
(fig. 19.10).
In acestc instructiuni sunt precizate rezistenta pe prisrna din beton ~i
rezistenta la compresiune, in functic de temperatura betonului ~,,:
(19.45)
marenale, in betoo "I.. = 1,5 ~i In arrnatura "Is = 1,15 (vezi tabelul 18.1), rezistenta
adrnisibila rezulta :
Adrnitand 0 variatic liniara a rezistentei la compresiune a betonului In
intervalul XC) - XI, diagrarna de tensiuni pentru determinarea valorii momentului
plastic negativ este prezentata in figura 19.11 ~i pentru momentul plastic. pozitiv
In figura 19.12.
In cazul momentului plastic negativ (fig.l9.11) pozitia axei neutre XI)
m~suratli fata de marginea inferioara a placii din beton pe unitatea de Jungime
rezulta din:
Z"i) = D~ (19.47)

730 731
 Fig. 19.11. Diagrama de tensiuni In lucrarea citata [19.2] sunt prezentate diagrame, care permit determinarea
o 8 G"'p"t pentru dcterrninarea momentului directa a valorilor rnomentelor plastice capabile pentru cele doua cazuri de
I G"p20
-M"I solicitare cu momente pozitive ~i negative.
I 1;;-
- I-- O-V-1Cl1-
I:.?
I °
s:
I
X
~ Ix
o
/
/
,r--

I
r- "--

19.6. SOLUTII CONSTRUCTIVE

i
I
:.?
J
/ z-Jt
Cl1

+- --'I--- __ --J'-- X
-----"--
. in figurile 19.13 - 19.19 sunt aratate mai multe solutii de protectie din
G'p~ practica americana a stalpilor cadrelor metal ice [19.4].
0,8 'Jp20 Solutia din figura 19.13 prevede protectia sectiunii transversale a stalpului
cu placi executate din unul din materialele prevazute 10 tabelul 19.2. Placile sunt
fixate unele de altele cu cuie sau cleme speciale. imbinarile placilor trebuie
Fig. 19.12. Diagrama de tensiuni . decalate unele fata de altele a~a cum este ararat In figura 19.13 b. 0 solutie
OJ-' asemanatoare este aratata In figura 19.14. Protectia este asigurata cu blocuri din
pentru detcrminarea momcntului +M/II .c:° X ipsos de 50 mm grosime peste care este aplicat un mortar din ipsos cu perlita
de 12 min grosime. In cazul solutiei din figura 19.15 stratul protector 3 realizat
1

cu:
z~= A.,.. /;'1'3 (19.48) .~
;.
x -',

D'() = fo 0,8 0,>,6 (x) dx (19.49) -_.+

~i distanta e rnasurata fata de marginea inferioara a placii rezulta din: 600 600
x

e
r O,R C1..
= ~-~---------
" pu
(x) . x . dx
1200

D1'3 (19.50)
~i momentul plastic negativ capabil. Fig. 19.13. Solutio de protectie a stalpului anti-foe

M;,v = D'() (x - e). (19.51)

in cazul momentului plastic pozitiv (fig.19.12) rezultanta zonei comprimate

rezulta din:
r
D~ = f 0,8
II
0pu (x) dx ~19.52)
ell

J' (l,R C1 6 (x) r dx

c = ~"~--~"--------
D1'3 . (19.53)
~i momentul plastic pozitiv capabil : Fig. 19.14. Solutie de protcctic Fig. 19.15. Solutie de proteclic

M;'6 = Dt) (H - e). (19.54) a stiilpllilli anti-foe anti-foe a stfilpuilli

732 733
 din mortar din vermiculit sau perlita cu ciment sau ipsos este depus pc 0 plasa
din sarma zincata sau tabla zincata pcrforata 2 asezata la 0 mica distanta de
profilul metalie. Piasa este rezemata pe bare verticale executate din profile din.
tabla subtire 4 sudate pe bride din otel lat 1 prinse prin sudura de sectiunea stalpului.
Protectia stalpului la solutia din figura 19.16 este realizata printr-un strat
din placi din ipsos perforate 1 peste care se aplica prin torcretare In doua straturi
2 ~i 3 un mortar din perlita- ipsos. In colturi sunt prevazute mici corniere din
tabla zincata cu gauri In cele doua aripi 4 peste eare se aplica un strat de finisare
5. In functie de grosimea celor doua straturi de mortar solutia asigura 0 rezistenta
Fig. 19.1tl. Inglobare partiala a stalpului
la foe de 3 ore cu d = 1"3/8 ~i de 2 ore cu d = 1" = 2,5 cm. in belon
Solutii de inglobare a profilului 111 beton sunt aratate in figurile 19.17, 19.18;
In sol utia din figura 19.17 inglobarea este complete.
Distantele ~i Cz de acoperire a profilului trebuie sa fie eel putin de 50
~I'

mm. Dad lniiltimea profilului este mare se introduce 0 armatura. intermediara fatii
de cele din colturi. Etrierii trebuie sa tie sudati de inima profilului sau sa treaca
prin gauri date In inima profilului. 0 lnglobare partiala a profilului este aratata Fig. 19.19. Tngiobarea stiilpului eu zidarie
In figura 19.18. Ca sectiune activa In verificarea rezistentei la foe se va considera
miezul din beton hasurat In figura 19.18 b, cele patru bare de armatura ~i
portiunea din inima profilului pe iniiltimea miezului din beton.
In figura 19.19 este prezentata solutia de protectie a stalpului din otel cu
zidarie din caramida. Caramizile pot fi norrnale sau, mai bine, cu grosimi mai
reduse ~i executate din material refractar. Spatiile dintre zidarie ~i profilul metalic
yor fi urnplute cu un mortar din eiment ceea ce asigura ~i protectia anticorosiva.
In functie de sectiunea materialului de protectie se poate asigura un timp de
rezistenta pana la 4 ore.
In cazul planseelor din beton annat In solutie rnixta cu grinzile planseelor,
solutia de protectie aratata In figura 19.20 consta In montarea unui tavan sub

Fig. 19.20. Prorectia anti-foe a planseelor in solutio mixta otcl-beton

grinzile planseului. Acest tavan format dintr-un strat din placi de ipsos perforat.e
1 pe care este aplicat prin torcretare un strat izolator din perlita sau vcrmeculit
cu ipsos este sustinut de un gratar de grinzi transversale 3 ~i longitudinale 4
suspendate de planseu, Suplimentar grinzile planseelor pot fi protejate prin
torcretarea unui strat de mortar sau prin tmbracarea cu placi izolatoare asa cum
este ararat In f gura 19.21.
Pig. 19.16. Solutio de prorcctie anti-foe Fig. 19.17. fnglobarc complera De fetele interioare ale profilului metalic sunt fixate prin Inclciere eclise 2
a sHUpullii a stalpuluii in bel on executate din acclasi material ca ~i placilc de protectie 1. Placile de protectie sunt

734 735
 T-----
I
- -:.-
o
-:.
-
-:. -
VI

~
I il
c:: ~
8. M
00
M "'00. o.
------
- - - 600
- Ii.
o
>
o ('1

Fig. 19.21. Protectia anti-foe a grinzilor planseelor -. -

11"\

c
11"\

o - -. -
11"\

o
11"\

o
11"\

c;
o
00
M \0. o.
o ('1

li
o
>

00.

Fig. 19.22. Protectia anti-foe a grinzilor ~i planscelor In solutie mixtii otel-beton

prinse de eclise cu euie sau cleme speciale. De asemenea, eu cuie sau cleme sunt
prinsesi placile de sub talpa inferioara a grinzii. Deasupra sectiunii de imbinare. C'I.
- I I I
a aeestor placi este prevazuta 0 eclisa 4. Imbinarile eelor doua tipuri de placi
verticale ~i orizontale trcbuie decalate ell jurnatate de pas.
In cazul ea plaea planseului este realizata in structura rnixta otel-beton (fig.
19.22) fata interioara a tablei cutate trebuie protejata cu un strat de mortar, pe
baza de verrniculit sau perlita ell eiment sau ipsos, aplicat prin toreretare.
Protectia planseului poate fi completata eu un tavan suspendat, care permite ~i g ~ ~ ~
u,; I.I., I.I., u,;
crearea unui spatiu sub fieeare planseu In care sii fie amplasate elemcntele
diferitelor instalatii,

736 737
 19.7. PROTECTIA LA FOC A ELEMENTELOR STRUCTURll METALICE
PRIN SISTEME DE VOPSELE ~I LACURI IGNIFUGE ~I INTUMESCENTE
BIBLIOGRAFIE

Componentii chimici din compozitia vopselelor ignifuge ~i intumescente, in

contact cu caldura dezvoltata intr-un incendiu, formeaza 0 spuma carbonica cu
1.1. Eindrucksvolle Reise des Ostvnach Grossbritannien. Stahlbau-Rundschau, 70 (1991).
o grosime de 50-100 ori mai mare decat grosimea statului aplicat. Aceasta spuma 1.2. F. RAFEINER - Hochluiuser. Vol. 2. Bauverlag, Wiesbaden, 1978.
stabilii are calitati termo-izolante ~i protejeaza astfel elementul din otel pe care 1.3. R. MUNIER - Choisir un materieau. Aprochefinanciere des avantuges de III construction
stratul de vopsea a fost aplicat. Peste stratul de vopsea, de euloare alba, se aplica metallique. Acicr-Stahl-Stcel, 9 (1974).
un lac de protectie care poate sa fie livrat in orice culoare. Grosimea stratului 1.4. OTUA (Office technique pour l'urilisation de l'acier). Stahlbauten und Brandschutz. Stahl ball
- Rundschau, 78 (1992).
de vopsea depinde de marirnea factorului de profil UIA ~i de clasa de protectie,
(F.30, FOO, F90) prevazuta in proiect pentru elementul respeetiv. 1.5. F. HART, W. HENN, H. SONTAG - Stahlbauutlas, Verlag Architektur + Bauteil, Munchen,
1974.
Solutia de protectie cu vopsire cu un material termo-spumant, are avantaje 1.6. D. SFINTESCU, Un centenaire. Construction Metallique, 4 (1972).
faSa de solutiile de imbracare a elementelor din otel eu materiale termoizolante, 1.7. NEAL FITZSIMONS - Histoire et philosophie des immeubles de grand hauter. Comite Mix!
prin elirninarea greutatii irnportante a aces tor materiale cat ~i simplificarea International sur la conception et I'etude des immeubles de grand haurer - Commision
executiei ~i implicit reducerea termenelor de executie, I - Paris, 1973.
Vopselele ignifuge ~i intumescente pot fi livtrate pe bad de sol venti 1.8. A. OLEMUTZ - Zum Stand des Bauesvon Hochhdusem im Jahre 1986 Der Stahlbau, 4 (1987).
organici, recomandate pentru protectia elementelor exterioare, ~i pe baza de apa
2.1. STAS - IOIOI/OA - 1977
pentru cele interioare care sunt supuse unui mediu uscat ~i normal.
1010112 - 1975
Vopselele pe suprafetele elementelor pot fi aplicare: IOIOII2A - 1975
- ell pistolul cu aer cornprimat, se recomanda respeetarea unui interval de 10101120 - 1992
10101/21 . - 1990
circa 2 ore intre doua straturi succesive.
1010810 - 1978
- eu pensula sau rolul, se recornanda executarea vopsirii in mai multe 2.2. EUROCODE I - 1993
straturi, cu tirnpi de uscare de cca 8 ore intre doua aplicari sueeesive. 3 - 1992
2.3. F. F. MULLER - Baudynamik, Beton Kulender, 1978. Verlag Wilhelm Ernst & Sohn.
tn tabelul 19.8 sunt prezentate produsele unor firme din Franta, Ungaria, 2.4 H. SANDI - Dinumica structurilor. Ed. Tehnica, 1983.
Germania, reprezentate in tara prin Firma UTI, cu indicatii referitoare la grosirnea 2.5. G. ROSENMEIER - Winddruck Probleme bei Bauwerken, Springer Verlag, 1976.
stratului de vopsea ~i a lacului de protectie, exprimate prin consumul in kg/mp, 2.6. H. RUSCHEWEYH - Dynamische Wirkungen (/11 Bauwerke, Bauverlag, 1982.
In functie de clasa de protectie prevazuta in proiect. 2.7. C.E.C.M. Cornire technique 12-Vent. Recomandation pour le caleul des effers du vent sur les
Constructions - Construction Metallique, 1 (1989).
2.8. P IO()-92 - Norrnativ pentru proiectarea antiseismidi a constructlilor de locuinte ,
social-culturale, agrozootehnice ~i industriale.
2.9. Eurocode 8 - Design of structures for earthquake resistance, 1992.
2.10. T. HISADA - Les criteres de solicitations et des reponses. Comision 6-Actions sisrniques er
reponse du batiment. Comite mix! international sur la conception et l'etude des
immeubles de grande hauler; Comision 6 - 1973. Paris.
2.11. O. V. LUZIN, N. N. POPOV, B. E. RASTORGUEV - Berechnung VOII Baukonstruktionen
aufdie Wirkung VOII Detonationenswellen. Traducere din rusa. Verlag flir Bauwessen -
Berlin, 1985.

4.1. P 100-92 - Normativ pcntru proiectarea antiseismica a constructiilor.

4.2. R. ROSMAN - Erdheh(!I1wieder.\'(a/1((/iihige.l' Buuten. Verlag Wilhelm Ernst & Sohn, 1983.
4.3. R. E. STEYERT - Etude economique des immeubles d'hubitation, Comite Mixt International
sur la conception et I'etude des immeubles de grand hauter- Commision I - 1973,
Paris.
4.4. F. RAFEINER - Hochhauser. Bauverlag, Wiesbaden, 1976.

738
4.5. D. IORDANESCU, C. GEORGESCU - COlIstructiipelltrutransporturifnRomtinia. Centrala Ciii 8.8. C. PETERSEN - Statikul1dStabilitiitderBaukol1structionen. Verlag Fr. Veweg & Sohn, 1982.
Ferate, 1986. 8.9. R. ZURMOHL - Matritze -2 Auflage. Springer Verlag, 1958.
4.6. F. HART, W. HENN, H. SONTAG - Stahlhauatlas. Verlag Architectur + Bauteil, 1974. 8.10. AL. GHEORGHIU - Concepte moderne in calculul structurilor. Editura Tehnica, 1974.
4.7. R. BORNSEN - Die Stahlkonstruktion des Unilevers-Hochhaus. Der Stalhbau, 5 (1963). 8.11. AL. GHEORGHIU - Statica constructiilor. Vol. III. Editura Tehnica, 1980.
4.X. A. OHLEMUTZ - Neuere Anwendungen del' Verbundhauweise in dell USA. Ocr Stahlbau, 2
( 1990). 9.1. J. F. BAKER, M. R. HORNE, J. HEYMAN - The Steel Skeleton-Plastic Behaviour & Design.
Cambridge University Press, 1958.
5.1. F. K. CHANG - Aspects psycho-physiologiques de l'interaction entre l'homme et III construction. 9.2. L. S. BEEDL - Plastic design a/Steel Frames. John Wiley & Sohn, 1'f)58.
Comito Mixt International sur hi conception ct l'etude des immeubles de grande 9.3. G. NEAL - Die Verfahren der plastischen Berechnung biegesteifer Stahlstabtragwerke. Springer,
hauteur - Commission I - 1973, Paris. 1958.
5.2. Recomandation CECM - Calcul des ~frets du vent surles construction. Construction metallique, 3 9,4. CH. MASSONET - Calcul Plastique de constructions. Centre Belgo-Luxembourgeois
(1979). .. d'Information, 1967.
5.3. H. BEER - Neuere statische uIIII construktive Gesichtspunkte in Stahlhochhau. Stah Ibau - 9.5.1. BAKER, J. HEYMAN - Plastik Design of Rrames. Cambrige University Press, 1969,
Rundschau, 1957. 9.6. K. ROTK, J. LINDNER - Einfiihrung in die Berechnung nach dem Traglastverfahren. Stahlbau,
5.4. F. HART, W. HENN, H. SONTAG - Stahlbauutlas. Verlag Architektur und Bauteil, 1974. Verlag, 1972.
5.5. S. BREGMAN - Le Toronto Dominion Centre. Acier, Stahl, Steel, 9 (1971). 9.7. J. BROZZETTI - Recomandation pour Ie calcul ell plasticite des constructions en acier
5.6. K. ROI K - Vorlesungen iiber Stahlbuu. Bochum, 1978. (CTICM). Construction Metalique, 1975.
5.7. O. BITTNER, E. HAMPE - Bauwerk, Tragwerk; Tragstrukturen. Vol. 2, Verlag Bauwesen.
5.8. I. KOZAK - Konstrukcie vysokych. Budov, 1980. to.1. D. MATEESCU - Linii de influentd la sisteme static nedeterminate. Timisoara, 1949.
5.9. E. WERNER - Das Biirohochhausflir den Bundestag. Der Stahlbau, 8 (1970). 10.2. *** - Utilizing Hybrids Sisteme Flexibility ill Seismic Regions. Eccentrically Braced Frames. In
5.10. M. MAILLARD - La Tour Maine-Montpurnasse. Acier, Stahl, Steel, I (1971),6 (1973). US Practice Semi-Rigid Conections in Steel Frames.
5.11. W. VANE KUILEN - Le Centre Comercial .Bakrashof" a Anstelveen. Acier, Stahl, Steel, I 10.3. J. GLUCK - LaterafloadAnalysisqfMuilistOlyStrucilires. ACT Journal Procedings, 66 (1969).
(1971). 10.4. F. R. KHAN - 011 Some Special Problems 0/ Analysis and Design I~( Shear-Wall
5.12. KEVIN ROCHE - Lesbureauxdes " Knigts ofColumhus"a New Haven. Acier, Stahl, Steel, IIJ Structures-Simposium on Tall Building Pergamon Press, 1967.
( 1970). 10.5. H. BECK, H. SCHAFER - Die Berechnung von HochhiiuserdurchZlIsammenjiw'ungafler
5.13. I. BUSTIN - lmmeuble des bureaux a etuges suspendus II Povazska. Acier, Stahl, Steel, II aussteifenden Bauteilezu einem Balken. Ocr Bauingenieur, 3 (1969).
(1973). 10.6. F. R. KAAN, J. A. SBAROUMIS - Interaction of Shear Walls and Frames. Journal of the
5.14. F. HART, W. HENN, H. SONTAG - Bdrogebiiude einer Versicherungsgeselschaft. Stahlbau- Structural Division, 90 (1964).
atlas, Verlag Architektur + Bauteil. Munchen, 1974. 10.7. H. BECK, N. D. EISERT - ZurBereclmungmehr:(eldrigerWindmhmell. Bauigenieur,8
5.15. F. HART, W. HENN, H. SONTAG - Bilrogebdude i.Tour du Midi " =Briissel. Stahlbauatlas,
(1971).
1974. 10.8. *** - Hochluiuser aus Stahlbeton. Beton-Kalcnder, 1975.
5.16. F. HART, W. HENN, H. SONTAG - VerwaldungsgehiiudeeinesAluminiumkonzern. 10.9. D. MATEESCU, L. GADEANV, D. ANASTASESCU - Calculul timpanelor cu un sir de
Stahlbauatlas, 1974. goluri. Rev. constructiilor ~i materialelor de constructii, 2 (1962).
5.17. I. COLA CO , H. MAHENDRA - HochhausimSouthfield. Acier, Stahl, Steel, 7/8 (1975). 10.10. H. BECK - Zur Berechnung einfeldriger unsymeirischer und regelmiissiger Windrahmen.
5.18. C. M. MAYER - Die Stahltiirmefiir das Welthundelszentrum Manhatten. Acier, Stahl, Steel, Mehnel-Festschrift, Beton Verlag, 1967,
1970. 10.11. R. ROSMAN - Zahlentafeln for Schnittkriifte und Windscheiben mit Offnungsreihen.
5.19. SKIDMRE, OWINGS, MERILL - La Tour Sears - Chicago. Acier, Stahl, Steel, 7/8 (1973). Bauingenieur Praxis, H. 66, Berlin, W. Ernst & Sohn, 1966.
5.20. G. BIRKERTS - Immeublecoflstruitcommeullpontsuspelldll. Acier, Stahl, Steel. 6 (1973). 10.12. *** - Aide (I la Conception des Batiments Multi-etages en Acier. Institut Canadien de la
5.21. W. L. FEREIRA, CHIN, HENSHOL T - LlI tour pyramidale de la Transamerika. Acier, 'Stahl, construction en Acier,
Steel. 2 ([973).
5.22. M. ADACHI, Y. HAYSHI, Y. FUKADA - Structural Design and Steel Work ofNew City Hall
11.1. A. COLSON, R. BJORHOVDE -Interet economique des asamblages semirigides. Construction
tIt Tof...:vo.Der Stahlbau, 8 (1991).
Metallique, 2 (1992).
11.2. A. COLSON, J. L. FLEJOU - Conception automatique d 'aassamblages semi-rigides pour les
8.1. A. OSTENFELD - Die Deformationsmethode. J. Springer, 1926.
structures a noedesfixes. Construction Metallique, 4 (1989).
8.2. G. UNOLD -\ Die prakiische Berechnung derStahlskelettrahmen. Ernst & Sohn, 1935.
11.3. G. OUDRY, l. RYAN - A propos de la courbe moment-rotation des assemblages boulonnes
8.3. D. MATEESqU - Canstructii metalice. Vol. II. Ed. lnst. Politehnic Timisoara, 1951.
poutre-poteau selon EUROCODE 3. Construction Metallique, 3 (1991). . .
X.4. R. G ULDAN - Ruhmentragwerke Will Durchlauftrdger 6- AuJlage 1959. J. Springer.
11.4. FINELG - Programme d 'analise non-lineaire par elements finis. 1990, M.S.M. -Universite
X.5. K. HIRSCHFEI.:D - Baustatik I Auflag«. J. Springer. 1969.
Liege, IREM, Ecole Politechniquc Federale Lausanne. .
X.6. A. ROTHE - Statik-derStabtrugwerke. Vol II. Verlag fUr Bauwesen, 1967.
1 L.5. Publication CECM - Calcul d'ossatures et assemblages -COllsideration economlque.
X.7. F. DISCHINGER - Beitrag zur Berechnung del' Trugwerke mittel» del' Verdnderungsmethode.
Construction Metalliqur, J (1994).
Forschungshcft aus dem Gebiete Stalbaus, Springer, 1943.

740 741
 I
11.6. F. TSCHEMMERNEGG - Rahmentragwerke in Stahl. Osrerreichischer Stahlbau Verband, 1987. \ 16.6. C. PETERSEN - Statik lind Stabilitdt der Baukonstruktionen. Vieweg, 1982.
11.7. CH. STUTZKI - Traglastberechnung rdumlicher Stabtragwerke linter Beruchsichtigung 16.7 *** - Publication de la CECM - Calcul d'ossatures et assemblages. Considerations economiques.
verformbarer Anschlusse. Der Stahlbau, 3 (1982). Construction Metallique, I (1994).
11.8. F. TSCHEMMERNEGG - Zur Entwicklung der steifenlosen Stahlbauweise. Der Stahlbau,
7 (1982). 17.1. D. MATEESCU ~i colab. - Betrachtungen iiber Ermiidungsprozesses von konstruktion
11.9. E. COSENZA, A. DE LUCA, C. FA ELLA - Nonlinearbehaviorofframetistruc/ureswitll Elementen del' normalen und vorgespannten Stahlbauten in Endstadium.
semirigid joints. Constructione Metalliche, 36 (1984). Wissenschaftliche Zcitschrift T. H. Dresden, 3 (1964).
11.10. K. BRANDES - ZUlli nichtlinearen Verhalten von Stahlrahmen - Konstruktionen mit 17.2. D. MATEESCU - Milsura solicitiirilor la oboseald ill cazul solicitdrilor bi-axiale. Buletin LP.
nachgiebigen Anschlussen. Der Stahlbau, 5 (1986). Timisoara, 1960.
11.11. F. TSDCHEMMERNEGG, A. TAUSCHNING, H. ULEN, CH. BRUUN, CH. HUMER - 17.3. D. MATEESCU ~i colab. - Studii privind fennmenul de obosealii a elementelor meta/ice ill
Zur Nachgibigkeit von Rahmenknoten. Der Stahlbau, 10 (1987). dijeritefllzedeplast{/icllre. Conferinta V de sudura, Timisoara, 1965.
11.12. F. TSCHEMMERNEGG, F. TAUS, G. LENER - Zur nachgibigkeit von Rahmenknoten. Der 17.4. D. MATEESCU. J. DlMOIU - Influenta tensiunilor reziduale dill sudare asupra fenomenelor
Stahlbau, 1988. de obosealii, a elementelor din otel. St. ~i cercet. de rnecanica aplicata, 36 (1977).

13.1. R. H. WOOD - Effec/ivelengtllsofcolumnsinmul/i-s/oreybuildings. The Structural Engineer, 18.1. EUROCODE 4 - Calcul des structures mixtes acier et beton. Part. 1.1 Regles generales et regles
52, 7 (1974). pour les batiments, 1994.
13.2. *** - Regles de calcul des Cons/rue/ions en acier. Ed. Eyrolles, 1974. 18.2. EUROCODE 3 - Part. 1.3. Design ofsteel structures. Cold formed thin gauge members and
13.3. EC3 - Anexa E, (informative), - Longueur de flambement d'un element comprimc. stceding, 1993.
18.3. DIN 1807-1987. Stahltrapezprofilc Teil 1,2 u. 3.
14.1. D. MATEESCU - Consideration sur la valeur du coeficient de reduction.pour le deversement des 18.4. ECCS -Technical committee 7-Working Grup 7.6 - 1984. Compozite slabs. Design Manual
elemen tsflech is. Construction Metallique, 1 (1994). for Composite Slabs.
14.2. D. MATEESCU - Consideration on the Value ofthe Reduction Factorfor Lateral Bukling of 18.5. ECCS - Technical Committee 7, Working Grup 'J-6 - 1993. Composite Slabs. Good
Beam in Building. Elsevier, 1994. Construction Practice for Composite Slabs.
14.3. D~ MATEESCU - Linii de influentd la sisteme static nedeterminate. Bulctin J.P. Timisoara, 18.6. *** Richtlinien fur Verbundkonstrukrion im Hochbau. 1988 Osterreichischer Stahlbauverband.
1949. 18.7 Beton Kalender. - Verbundkonstruktionen-Bemessung auf der Grunlage des Eurocode 4.
14.4 ** - Wabentriiger -Merkblatt 361. Beratungstelle fur Stahlvcrwendung. 18.8. CR. PETERSEN - Stahlbau. Vcrlag-Fricdr. Vieweg & Sohn, 1990.
14.5. D. MATEESCU, G. MERCEA - Calculul si Incercdri experimentale a grinzilor me/alice 18.9. M. CRISTINEL - Calcut desdattesmtxtes acier-beton. Conferinta VII de Constructii Metalice,
ajurate. Rev. Constructiilor, 3 (1966). Timisoara, 1994.
14.6. D. MATEESCU, G. MERCEA - Profile ajurate cu goluri circulare in inimd. Bulctinul 18.10. H. BODE. colab. - Design of compozite slabs with partial shear conection. Anex. Eurocode 4
Conferintei I de Consrructii Metalice - Timisoara, 1973. - 1990. Universitiit Kaiserslautern.
14.7. D. MATEESCU, G. MERCEA - Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor meta/ice 18.11. Bernessung nach DlN 1045. Holorib-Verbundplatte. MONTANA.
ajurate din profile CII goluri ill inimii. Buletinul constructiilor, 6 (1974). 18.12. D. MATEESCU. V. BOTA - Alciituirea si calculul grinzilor compuse otel-beton. Rev.
14.8. D. MATEESCU, G. MERCEA - Studiul variatiei eforturilor Injurul golurilor la profilele constructiilor ~i materialelor de constructii, 8 (1966).
ajurate cu goluri circulare. Buletinul Conferintei II de Constructii Metalice, Tirnisoara, 18.13. Instructiuni tehnice. Calculu! si akxituirea constructiilor si structurilor compuse otel-beton -
1979. 1972. Caredra bcton armat I.. P. Timisoara.
14.9. D. MATEESCU, G. MERCEA - Un nouveau type du poutre ajoure. Construction Metallique, 18.14. D. MATEESCU, V. BOT A - Grinzi compuse otel-beton, cu eforturi initiate. Rev.
3 (1981). constructiilor ~i matcrialelor de constructii, 1968.
14.10. G. MATEESCU - Grinzi ujurate din profile laminate. Buletinul Conferintei VI de Constructii
Metalicc, Timisoara, 1991. 19.1. *** den rechnerischen Brandwiederstandnachweis
Richtlinienflir von Stahlkonstruktionen.
Osterrechischcr Stahlbauvcrband, 1989.
15.1. D. MATEESCU - Constructii me/alice. Vol. II. Buletin J.P. Timisoara, 1951. 19.2. G. RAMBERG - Zur Tragsichehelt von Verbundkonstruktionen im.Brandfall. Stahlrundschau.
15.2. G. BALLIO, F. MAZZOLANI - Theory and Design of Steel Structures. Chapman and Hall, 1993.
1983. 19.3. *** Riclrtliiilenflir den Brand Wiederstandnachweis von Blechverbunddecken- Osterreichischcr
15.3. F. R. BLEICH - Stahlhochbau. Springer Verlag, 1936. Stahlbauverband, 1993.
19.4. P 118-83 Norme tehnice de proiectare privind protectia 1(1actiuneafocului.
16.1. R. DELESQUES - Le Calcul des assemblages boulonnese par pla tine dextremite. Construction 19.5. AISC - Fire-Resistant Construction in Modern Steel Framed Buildings. 1963.
Metallique, 4 (1972).
16.2. D. MATEESCU - Canstructii metalice. Vol. II. Buletin J.P. Tirnisoara, 1951.
16.3. A. HAVRANEK - Der Stahlskeltbau. J. Springer, 1931.
16.4. K. GJRKMANN - Fldchentragverke. Springer, 1946.
16.5. W. PROTTE - Zum Scheibe unci Beulprobleme. Miteilung Krupp, 1975.

742 743
/
 ERATA

Pag.41 : randul t de ... eel mult ...

pag. 64,: randut 2 de sus: (fig.4 .6.1 b)
pag.247: in tabelul 6.5 se va eiti: fundarnentala (de durata ~i tranzitorie)
pag.361: randul 2 de sus: (fig. 10.26) in lac de (fig.10: 16)
pag.364: rindul 9 de sus: (fig.10.28 c) in lac de (fig.1 0.24 c)
pag.372: rindul 1 de sus: fig.1 0.34 in lac de fig.1 0.28
pag.373: rindul 1 de sus: fig.1 0.30 in lac de fig. 10.24
pag.383: randul 2 de sus: relafia (11.4) sa fie ....
pag .399: randul 9 de jos: figura 11.16 iniac de 11.25
pag.400: randul 10 de sus: FIgura 11.17 in lac de 11.26
pag.402: randul 8 de sus: figura 11.18 in lac de 11
pag.421: figura 13.4 rasturnata
pag.518: ultimul rand: relatia 12.13 in lac de 12.1
pag 530: randul 6 de sus:
32,75 70
=
F 375 x 26( ------- + ------------------) =
20120 daN < 20540 daN
23,75 70 + 32,25

pag.558: randul 6 de sus: dar n 5: 1,25 m

pag.562: lelta= 0,5 w + 2 m + 0,625 e (16.91)
pag.572: d) eforturile in suruburile exterioare .
leffb = 15,2 em, MplRd =(0,25 x 6,25 x 18,2 x 24) 11,1 = 518,2 kNem

4 x 518,2
Moduli F1Rd = ---------- = 592,2 kN
3,5

2x518,2+4x365
Modul 2 F1Rd = ------------------------------ = 372,8 kN
4 + 3,5

pag.646: randul de deasupra relatiei18.60: (fig 18.35) In lac de (fig.18.36)

pag.647: randul sub relatia 18.64: figura 18.36 in lac de figura 18.37
pag.649: randul 7 de sus: (fig.18.30 a) ~i (fig.18.30 b)
pag 649: randul t? de sus: ... doua forte ...
pag.649: randul 18 de sus: (fig.18.39) in lac de (fig.8.38)
pag.659 ~i pag 660: se schimba desenele de la fig.18.50 ~i 18.51 intre ele
pag.708: randul 17 de jos: elastieitate in lac de eleetricitate
pag.714: rf;indul 12 de sus: (tabelul 19.8) in lac de (tabelul 19.7)
pag.724: randul sub relatia 19.36: tabelul t9.5 Tn lac de tabelul19.4