•••••

•••••
......
•••••
•••••
'

•••••
•••••
•••••
•••••
•• •• :w
• •• • •
• • • ••
•••••
•• •••
· . ...
•• • • •
• •• ••
'

• • • • •
·....
 TALL BUILDING STEEL STRUCTURES

ritia acestei lucrari a fost partial sustinuta de urmatoarele intreprinderi: PREFATA

1. S.C. tNTREPRINDEREA DE CONSTRUCfII SIDERURGICE
ing. D. Gaita
2. KEMPPI-OMNISUD ing. A. Campurean
3. S.C. $ANTIERUL 4 S.A. ing. I. Bozdoc
4. S.C. GENERAL CONSTRUCT S.A. ing. I. Mancea
5. C.M.B.-BOqA ing. I. Pricajan
6. S.C. CRISTICONS S.A. Dr. ing. I. Georgescu
7. S.C. IUAN S.A Dr. ing. T. Ciornocos
8. S.C. DECEBAL S.R.L. ing. I. Paunescu
9. S.C. RIPS SRL Dr. ing. V. Stoian
10. S.C. ARIVI SRL ing. L. Aritina
1 J. S.C. TIMCON S.A. ing. S. Ma~lI
12. S.C. CONSTRUCTIM S.A. ing. V. Marinescu
13. S.C. RECON D. Popescu
HUNEDOARA S.A.
Structura de rezistentd a unei cladiri multi-etajate poate fi
realizatd cu una dintre urmdtoarele solutii constructive: structura de
rezistentd dill beton-armat, structura de rezistentd din otel, cu unele
elemente compuse din otel-beton.
Deoarece.costul structurii de rezistentd nu reprezintd mal mult
'de 10% din costul total al cladirii multi-etajate, diferentele intre
diferitele solutii constructive fiind minimale, rezultd co.aIle criterii de
comparatie trebuie sa stea la baza alegerii soluiiei constructive
optimale.
Aceste considerente se referd In principal la urmdtoarele:
- siguranta mare fa efectul incdrcdrilor si III mod deosebit la cele
cu elect dinamic, actiunea vdntului .~ia cutremurelor de pdmdnt.
- greutate proprie edt mai redusd cu implicatii economice favo-
rabile asupra fundatiilor si asupra cheltuielilor transportului
si a cheltuielilor ridicate de manipularea materialelor pe
santier,
r - suprafete utile edt mal marl fa aceeasi suprafatd construitd,

- timp de executie edt mai redus, cu implicatii economicefavo-

rabile privind reducerea imobilizarii capitalului tnvestit,
- posibilitatea de recuperare a materialului in cazul cdnd cld-
direa nu mai satisface conditiile unei exploatari normale $i
trebuie demolatd.
Aceste criterii sunt In totalitate satisfacute de structurile exe-
cutate din otel si pentru unele elemente ale structuriide rezistentd, de
exemplu planseele, In solutie compusa otel-beton.
ISBN: 973-27-05744 In prezentarea metodelor de calcul si dimensionare. precum s! In
numeroasele exemple numerice aufost aplicate atst normele romdnesti
STAS edt si cele internationale EUROCODE. De altfel, aplicarea
normelor Europene 1IL1 ridicd probleme deosebite deoarecefilozofia
metodelor de calcul este aceeasi til cele doua pachete de norme, prin
EDITURA ACADEMIEI ROMANE introducerea metodelor la startle limitd ultime si starile limltd ale
R 76117, Bucuresti, 13 Septembrie nr. 13, sector 5 exploatdrii notmale.
 in cele 19 capitole ale cdrtii, sunt prezentate problemele {eo-
retice privind calculul si dimension area elementelor componente ale
structurii de rezistentd ale clddirilor inalte, cu multe etaje, precum si
problemele referiloare la soliqiile constructive. Notatiilefolosite sunt
cele din EUROCODE.
in prituul capitol, generalitdti, pe ldngd avantajele structurilor
metalice fatd de celelalte procedee de constructii, este prezentat un
scurf istoric al dezvoltdrii cladirilor inalte cu structura de rezistetua
executatd din otel.
ill capitolul doi .Bazele calculului si dimensionarii elementelor
structurilor din otel " sunt prezentate principiile metodelor de calcul,
startle limiui ultime si starile limita ale exploatarii normale precum si
date referitoare la evaluarea incdrcdrilor si a efectelor lor in calculul
clddiriior cu multe etaje.
Calitatile tndrcilor de otel utilizate la executarea structurilor de
rezistentd si earacteristicilefizico-mecanice si rezistentele de calcul
sunt prezentate in capitolul trei. in acest capitol sunt date tabele de
profile dublu T cu tdlpi late.foarte indicate in special pentru alcdtuirea
sectiunilor transversale ale stdlpilor, produse in strdindtate, cu
intentia de a sublinia necesitatea producerii lor si in tara noastrd si
pdnd atunci, de afurniza informatii de alcdtuire rationala a sectiunii
transversale in alternativa sudatd.
in capitolul patru sunt prezentate solutii de alcatuire in plan si
elevatie a structuri/or cu multe etaje cufoarte multe exemple concrete
de cladiri executate.
Diferitele tipuri de structuri multi-etajate, de asemenea cu
exemplificiiri concrete sunt prezentate in capitolul dnd.
in capitolele sase .~i$apte sunt prezentale cele douii metode de
calculla starile lilllita $i metodele de calcul al solicitiirilor prinlr-o
analizii globalii-e/asticii $i analiza globalii-plasticii. Dupii EURO-
CODE 3 sunt date valorile impel/ec{iulZilor globale ale structurii .}'i
impeliec{iunile elem enIe/or componente. De asemenea sunl prezentate
clasificiirile sec(iunilor transversale ale elementelor componenle ale
Slructurii de rezislen/a.
Calculul elastic de ordinull ,'ii de ordinulll al cadrelor cunoduri
rigide este prezentat in capitollll opt, iar ca/culul plastic in capitolul
Iloua.lvfetode/e de calcul sunt exemplijicate prin exemple l1umerice ~i
calcu! automat.
in capitolul zece sunl prezenlate sisteme contraviintuile cu
luarea in considerare a ejecle/or impeliec{iuniior ~i a efectui P -tJ.. in
6 7
afara de contravdnturile metalice sunt amplu discutate problemele
diafragmelor pline si a diafragmelor cu go/uri, ca sisteme de contra-
vdntuiri.
Sistemele cu noduri semi-rigide sunt prezentate in capitolul
unsprezece. Rezistentele diferitelor zone ale stdlpului nerigidizat,
rigiditatea la rotire, capacitatea la rotire a nodului de prindere
rigld-stdlp si valoarea momentului rezistent de calcul sunt prezentate
prin exemple numerice.
in capitolul doisprezece sunt prezentate calculele elementelor de
prindere si imbinare, suruburi si suduri.
Dimensionarea si alcdtuirea stdlpilor cadrelor multi-etajate sunt
prezentate in capitolul treisprezece. Verificarea stabiliuuii la efortul
axial de compresiune, stabilirea lungimii de flambaj, verificarile la
solicitari compuse (compresiune si incovoiere) sunt tratate atdt pentru
sectiunile unitare cat si pentru sectiunile compuse.
in capitolul patrusprezece sunt tratate problemele referitoare la
calculul, dimensionarea si alcdtuirea riglelor cadrelor.
Sunt prezentate verificdrile de rezistenta la incovoiere sl la
solicitdri compuse, verificdri la stabilitatea la deversare laterald,
verificdri la stabilitatea locald si verificdrile rigiditdtii. Toate aceste
probleme sun! prezentate atdt pentru sectiunile CLi inima plind, cat si
pentru sectiuni Ctl goluri in inimii si sectiuni ajurate cu goluri hexa-
gonale sau circulare. De asemenea sunt tratate, calculul si dimen-
sio~area, riglelOl' executate ca grinzi Cll ziibrele.
imbiniirile stalpilor $i prinderea stalpilor de fundalii sun( pre-
zen tate in capitollll cil1cisprezece.
in capitollli $aisprezece sunt prezentate diferitele solulii de
prindere riglii-stalp: prinderi articulate, prinderi rigide ~iprillderi
semi-rigide. Prinderile riglii-stalp sunt tratate atat cele executate cu
$uruburi cat ~icele sudate.
Verificarea Laobosealiiface obiectul capitollilui $aptesprezece.
Capito/ill optsprezece se referii la ca1culul ~i alciituirea ele-
mentelor de construc/ii executate in soiulie mixtii otel-beton. Sunt
prezentate ca/culttl plal1~eelor in solutie mixtii olel-beton, plac~
cutatii-placii din betoll, grinzi ale plan,'ieelor fn solufie compusa
otel-beton $i sla/pi fn solulie mixta o/el-beton.
Ultimu! capit~l, al Ilo11asprezecelea se referii la proteclia lafoc a
elementelor struct'llrii de rezistenla. Sunt prezentate soluJii de proteclie
prin izolarea termicii a elementelor metalice Cll materiale corespun-
 zdtoare, cat si sisteme de protectie prin vopsire cu vopsele si lacuri TABLA DE MATERII
ignifuge si intumescente.
Cartea este adresatd inginerilor constructori si arhitectilor care
lucreazd in cereetarea stiintificd, proiectare si executie, precum si
studetuilor din ultimii ani aifaculuuilor de constructii si arhitecturd.
Multumesc colegului Liviu Giideanu pentru prima citire a ma-
nuscrisului si doamnei Angela Misaras pentru executarea in tus a
figurilor.
Multumesc de asemenea, conducerii Editurii Academiei si in
special redactiei, precum si tuturor acelora din cadrul Societdtii
poligrafice HELICON care au partieipat la aceastd reusiui.
Capitolul 1. Generalitiiti , , ,..,...................... 17
Academician DAN MATEESCU
1.1. lntroducere ; . 17
1.2. Scurr istoric al cladirilor cu multe etaje , .. 22
Timisoara 20 Martie 1996 1.3. Notatii folosire : . 36

Capitolul 2. Bazele calculului lji dirnenslonarii elemcntelor structurii din otel 39

2.1. Gcneralirati 39
2.2. Metoda de calcul la stiirile limita 4{)
2.3. Actiunile care se exereitii asupra consrructiilor 42
2.4. Valorile normarc ~i de calcul ale intensitiitii Inciirciirilor permanente ~i utile 44
2.5. lnciireiiri date de ziipadii 51
2.6. Notiuni elementare din dinamica srructurilor 59
2.7. Tnciirciiri date de vant dupa STAS I()101120-90 ,.. 70
2.8. Actiunca vantului dupa EUROCODE 1-1993............................................................... 82
2.9. Actiunea seismieii ,................................................ 94
2.10. Calculul constructiilor la actiunea exploziilor 120

Capitolul 3. Matcriale 129

3.1. Oteluri folositc la executarea constructiilor metalice. Prod lise laminate la cald :....... 129
3.2. Rezistcnte de calcul 131
3.3. Conditii pentru analiza globala a strucrunii de rezisten{,ii 131
3.4. Energia de rupere (dupa EUROCODE 3) 132
3.5. Calitii{i de otel pentru suruburi ~i nituri ~i rezisrente de calcul 132
3.6. Materiale pentru sudare ,. 134
3.7. Tabele de profile eu tiilpi late 134
,. /

Capitolul 4. Alcatuirea in plan ~i eleva tic a cladirii cu multe ctaje 145

4.1. Generalirati 145

4.2. Solutii de alciituire 111 plan ~i clevatic 153

Capitolul S. Tipuri de strueturi ,..,..,................ 15H

5.1. Gcncralirati 151<

5.2. Sisternc cu cadre rigide transversale ~i longitudinale 162
5.3. Sisrernc ell cadre transversale rigide ~i cadre longitudinale ell articulatii 169
5.4. Sisteme eu cadre transversale eu noduri rigidc ~i articulatii 170

8 ~
 5.5. Structuri cu cadre transversale cu nod uri rigide ~i contravantuiri verticale transversale 17] Capitolul 9. Calculul plastic al cadrelor cu noduri rig ide .. 299
5.6. Structuri cu stalpi pendulari ~i contravantuirl verticale, transversale ~i longitudinale 183
5.7. Structuri cu nucleu central ~i stalpi metalici . 186 9.1. Generalitati
5.8. Structuri cu. forme tubulare . 200 9.2. Valeri le sol i~i;~~ii~~'~~~~.plasrifica '~~~'i'~'I~'~~";
ransversala ..dublu .. T··..···....··..··..···..····· 299
300
5.9. Cllidiri cu structurli celulara, (Bundled Tube) . 214 9.2.1. Valoarca fortei axiale de calcul c'are asigurd plasticizarea secfi~·~·ii..;~~~~~~;·~~·I~ ..a
5. J O. Aile sisteme . 216 barei din clasele de sectiune I ~i 2 .. 300
9.2.2. Valorile momentului de lncovoiere de calcul : 300
CapitoJul 6. Calculul structurilor la starile Iimita ultime .. 224 9.2.3. Valorilc fortci taietoare de calcul : 300
9.2.4. Solicitiiri compuse ::::::::::::::::::::::::::::::::: 301
6.1. Calculul solicitariler . 224
9.3. Metodc pentru calculul plastic al cadrelor ClI nod uri rigide . 302
6.1.1. Metode pentru determinarea solicitilrilor . 224
9.3.1. Metoda combinarii lanturilor einematice , ..
6'.1.1.1. Analiza globala elastica . 225 302
Exernplu numeric 9.1 .. 304
6.1.1.2. Analiza global a plastica .. 226
9.3.2. Mctoda echilibrarii III noduri a momentclor plastice :::::::::::::::::::::::::::: 310
6.1.1.3. Ipoteze de caleul .. 227
Exernplu numeric 9.2 , . 311
6.2. Tipuri de structuri .. 228
6.3. Structuri contravantuire . 230
Capitolul 10. Structuri contravantuite ~i diafragme . 31K
6.4. Efectul imperfectiunilor . 230
6.5. Irnperfectiunile globale ale structurii .. 231 10.1. Generalitatl . 31ll
6.6. Imperfectiuni la analiza sistemelor de contravantuiri . 233 10.2 'Contravantuiri verticale 319
10.2.1. Sisteme de cont~·~ft~~~;;i · ·· ·· · .
6.7. lmperfectiuni ale elernentelor
6.8. Stabilitatea globala a structurilor
..
..
235
235
10.2.2. Calculul contravantuirilor ~~~i~·~i~
· · · · 319
321
6.9. Clasificarea sectiunilor transversale . 236 10.2.3. Dctcrminarea eforturilor ~i climensi~;~~·~~·~··b~I:~i;;·
.. ~~·~·;;~~·~;;~~·il:ii
..~·~·1:;i;~'I'~': 324
6.9.1. Sectiunile din clasa 4, llitimile eficace , . 241 10.2.4. Calculu! deplasiirilor orizonrale ale nodurilor .. 324
6.10. Gruparea tnclirclirilor . 246 Exemplu numeric 10.1 . 326
10.2.5. Noduri ale contravantuirilor verticalc, Solutii constructive . 335
Capitolul 7. Calculul la starile limitii ale exploatarii normale .. 250 10.2.6. Solutii hibride. Cadre eu noduri rigidc lSidiagonale prinse excentrie .. 33ll
10.3. Diafragme pline . 344
7.1. Gruparile de actiuni dupa STAS 10 10 1I0A-77 .. 250 Exemplu numeric 1().2 . 347
7.2. Gruparile de actiuni dupa EUROCODE 3 . 250 10.3.1. Sisreme rara simetrie geometries .. 348
7.3. Verificarilc la starile Limita ale exploatarii normale . 251 10.3.2. Metoda grinzii inlocuiroare . 349
Exernplu numeric 10.3 . 353
Capitolul 8. Calculul cadrelor cu noduri rigidc . 254 10.3.3. Sisteme compuse diafragme-cadre . 360
10.4 Diafragme eu un ~ir de goluri ,., . 363
8.1. General itali .. 254
Exemplu numeric 10.4 , , . 372
8.2. Calculul clastic de ordinul I al cadrelor cu noduri rigide .. 257
8.2.1. Nccunoscute ~i reguli de semne .. 257
Capitolul 11. Cadre cu noduri scmi-rigide r: . 376
8.2.2. Relatii Intre momentele la capjlt de barn ~i deformatii, la bara dublu incastrata 259
8.2.3. Momentele de Incastrare din tncarcarea directa a riglelor cadrului .. 2PO I 1.1. Generalitari .. 376
8.2.4. Valorile finale ale momentelor de capat de barii .. 261 11.2. Zonele caractcristicc ale prinderii rigla-stiilp :::::::::::::::::::::::::: 3XI
8.2.5. Relatii intre momentul de capiit de bara ~i deformatii la bara Incastrata la 11.3. Dercrminarea valorilor caracteristiee ale nodului de prindere riglli-stalp In solutio
un capat ~i articulata la celalalt capat .. 261 sudata (EUROCODE 3) . 3112
8.2.6. Momente din incarcarea directa pe riglatncastrata in nodul i ~i articulata in 11.3.1. Rczisrenta zonei solicitata la intinderc ,.. 3112
nodul k .. 262 11.3.2. Rezisrcnja zonei solicitara la cornpresiunc : .. 3115
8.2.7. Valorile finale al mornentelor la cap at de bara .. 262 11.3.3. Rczisrenta zonci solicitata la forfecarc ,. 3H6
8.2.8. Scrierea ecuatiilor . 262 11.3.4. Rigidirarca la retire . 3X6
'8.2.9. Cadre cu nod uri fixe . 264 11.3.5. Capacitate" de retire a prinderii rigla-stillp . 3X7 ,
• 8.2.10. Cadre cu nod uri deplasabilc .. 266 J 1.3.6. Valoarca mornentului rezisrenr de calcul . 3H7
8.3. Caleulul elastic de ordinul II al cadrelor cu noduri rigide . 268 11.3.7. Metodc de vcrificare a cadrelor cu noduri serni-rigide conrravantuitc . 3XIl
8.3.1. Orinda dublu Incastratii .. 271 11.4. 0 alta metoda dc vcrificare .. 3X9
8.3.2. Orinda incastrata la' un capat ~i articulata la celalalt capat . 273 J 1.4.1. Gcncralitiiti . 3X9
8.4. Metoda matricelor de rigiditate .. 274 11.4.2. Calculul caractcristicilor nodurilor . 39()
Exemplu numeric 8.1 .. 282 1104.3. Calculul solicitarilor In rigle t'i stillpi . 395
Exemplu numeric 8.2 .. 294 11.4.4. Aplicarea mctodei de verificarc (Excmplu numcric) " . 397

10
Capitolul 12. Elemente de prindere ~i imbinarc 403 15.3. Verificarea imbinarii sud ate 489
15.4. Prinderea sHilpului de blocul de fundatie 489
12.1. Gcncralitiit] 403
12.2. Efortul capabil de ealeul al suruburilor 404 Exemplu numeric 15.1....... 503
12.2.1. Suruburi de inalta rezistenta in prinderi rezistente la lunecare 407 Exemplu numeric 15.2. 507
I? ?? Cate<>oriile de prinderi eu suruburi
_._._. 0 • 4O~ 15.5. Noduri ale contravantuirilor verticale 510
12.3. Efortul capabil de caIeul al niturilor 411
12.4. Rczisrenta de ealeul a sudurilor 412 Capitolul 16. Prinderea riglii-stalp 513
12.4.1. Prindcri cu suduri de colt 412
12.4.2. [mbinari cap la cap 414 16.1. Generalitati 513
16.2. Prinderi articulate 516
Capitolul 13. Stmpii cadrelor cladirilor cu multc niveluri 416 Exemplu numeric 16.1. 519
16.3. Prind~ri rigide 520
13.1. Gcneralitilti 416 16.3.1. Prindere rigla-stillp eu placa de capat ~i suruburi 520
13.2. Verificarca de rczistenta ~i stabilitate a stalpilor cadrelor multietajate..................... 418
Exemplu numeric 16.2. 526
13.2.1. Lungirni de fJabaj 418
13.2.2. Vcrificarea la efortul axial de eomprcsiune 422 Exemplu numeric 16.3. 529
13.2.3. Vcrificarea elementelor soliciratc la compresiune ~i incovoiere 430 Exemplu numeric 16.4. 531
13.2.3.1. Elemente eu sectiunea transversal a din clasele t ~i 2 430 16.3.2. Prinderea rigla-stalp prin intermediul unor profile T 532
13.2.3.2. Elemente eu sectiunca rransversala din clasa 3 430 Exemplu numeric 16.5. 534
13.2.3.3. Elemente eu sectiunea transversala din clasa 4............................. 431 16.3.3. Prinderea rigla-stalp cu doua placi orizontale ~i 0 placa verticala 536
Exemplu numeric 13.1. 432 )6.3.4. Prinderea rigla-sralp cu, doua corniere la nivelul tiilpilor riglei ~i Cll doua
13.2.4. Verificarea elemcntelor sol icitatc la cornpresiune ~i tncovoiere dupii
corniere pe inirna 537
STAS 10108/0-78 ....... :.................................................................................. 435
16.3.5. Prinderea rigidii rigla-stdlp prin trnpanare 538
13.2.4.1. Verificarea stabilitrl{ii barelor cu sectiune plinii 435
Exemplu numeric 13.2. 436 Exemplu numeric 16.6. 542
13.3. Vcrificarca de rezistenta ~i stabilitatc a stalpilor cu sectiune transversals compusii 437 16.3.6. Prinderea rigla-stlilp rigida prin sudarea directa a riglei pe talpa stalpului . 543
13.3.1 Gcneralitati 437 Exemplu numeric 16.7. 545
13.3.2. Momentul de inertie la ineovoiere 438 16.4. Prindere rigla-stillp semi-rigida 547
13.3.3. Eforturile In elementcle sectiunii transversale la mijloeul lungimii 439 16.4.1. Generalitati 547
13.4. Calculul placutelor de legaturd ~i verificarea prinderii lor la incovoiere ~i forfecare 440 16.4.2. Prindere rigla-stalp serni-rigida sudata 547
Exemplu numeric 16.8. 553
Capitolul 14. Aldituirea ~j dimensionarca riglclor cadrelor multictajate 44 t 16.4.3. Prindere rigla-stalp cu suruburi. Prindere serni-rigida ~i prindere rigidii 554
'14.1. Alegcrca sectiunilor 441 Exemplu numeric 16.9. 570
14.2. Verificarea la rezistenta a sectiunii transversale a riglelor cadrelor multietajate 443
14.2.1. Vcrificarca dupii STAS 10108/0-78 ·.... 443 Capitolul 17. Verificari la oboscala 577
14.2.2. Verificarea dupa EUROCODE 3 443
14.3. Verificarca la srabilitare a riglelor cadrelor multi-etajate 446 17.1. Generalitati 577
14.3.1. Verificarea dupa STAS 10108/()-78 · 446 17.2. Restrictii ~............................................................................................. 577
14.3.2. Vcrificarea stabilitatii dupii EUROCOD~ 3 · 448 17.3. Conditii cand verificarea la oboseala este obligatorie 578
14.3.3. Vcrificarea. stabiliratii locale a inimii riglei dupii EUROCODE 3 450 17.4. Definitii 579
14.3.4. lnteractiunea intre efortul de forfecarc, rnomentul de ineovoiere ~i fona axialii 455 17.5. Spectre de tepsiune 581
14.3.5. Rezistenta inimii riglei la forte transversale 457 17.6. Metode de verificarc la oboseala 582
14.4. Verificarca rigiditiilii riglelor cadrelor multi-etajate 458
17.6.1. Generalitati .... .'.................................................................................................. 582
Exernplu numeric 14.1. 458
17.6.2. Verificarea la oboseala bazata pe extensia de tensiune nominala 582
14.5. Grinzi ell goluri In inima 461
J 4.6. Profile ajuratc 465 17.6.3. Extensii de tensiune de forfecare 584
14.7. Grinzi cu goluri circulare 474 17.6.4. Combinatii de tensiuni normale ~i de forfecare 584
14.8. Riglc cxccutate ea grinzi Cll ziibrelc 476 17.6.5. Verificarea la oboseala bazata pe extensii de tensiuni geometrice 585
17.7. Rezisrenta la oboseala 586
17.7.1. General itali j!'t'\
Capitolul 15. 1mbinarilc stalpilor ~i prindcrilor de blocul de fundatii 4R4
17.7.2. Curbe de rezistenla 1a oboseala pentru tensiuni din forfecare...................... 588
15.1. Gencralirati 4!l4 17.7.3. Curbe de rezistenla la oboseala pentru sectiunilc desehise 589
15.2. Calculul imbinarii eu suruburi 4R6 17.7.4. Curbe modificate pentru rezistentele la oboseala 589

3
CapitoJul 18. Planscc, grinzi ~i stalpi in solutie mixtli otel-beton -: . 601 Capitolul 19. Verifiearea la foe a strueturilor metaliec
................................... , . 708
I8.t. Planseul ~i grinzilc planseului . 601 19.1. Generalitafi ..
18.2. Grinzile metal ice ale planseclor . 602 19.2. Clasele de rezistent.a la foe - . 708
IS.3. Materiale , . 604 , 19.3. Factorii care influenteaza dllrat;;·~~ ..~.~~·i·~;~~;~·:::·:· · :..·..·..· · ·· .. 711
IS.4. Pliici curate executatc din tabla subtirc . 606 I 19.3.1. Factorul de prom U/A . .. " . 7J2
. .

I
IX.4.I. Placa cutatii solicitata la tnciircari verticale . 608 19.3.2. Materiale de protectie .. 713
IX.4.2. Calculul placii curare solicitatii la Incovoiere .. 614
19.3.3. Modifidlri ale fact;rlll~l·i..~~·~;:~~;;··~;~ ..:::::::::: ..·..··..··..· · , .. 7J4
IX.4.3. Verificarea rigiditiitii .. 620
19.3.4. Continutul de apa al stratului protector ::.::::::::::::::::::: : .. 715
IX.4.4. Calculul pliicii curare solicitatii la tncovoiere ~i forfecare
18.4.5. Calculul pHicii cutate solicitatii la incovoiere ~i efort axial
..
.
621
622
I 19.3.5. Ipotezele de lndircarc .. 716

623 19.3 .6. Verificarea prin calcul ..a..rezisrcnje] ..suficienra ..;~·~~~ ·;· ·..·1..·..·..· . 717
IS.5. Pliici curare solicitare la forte care actioneaza In planul pliicii ; .
193 7 D' '. . ' a e emente or din otel 718
IX.5.I. Calculul pliicii . 625 . " unensronarca strarului de prorectie la foc . 1 I'
I . . . .. A t a e emente or din otel .. 723
Exemplu numeric IX.I .. 62X 9.4. Cresterea temperaruril 1) ill profilul metalic In intervalu] de timp !J.t .
I X.6. Planseul in solutie mixta otcl-beton .. 630 Exemplu numeric 19.1 ........ 724
. .
18.6.1. Generalitati . 630 Exemplu numeric 19.2. . '" '" . 727
18.6.2. Placa din beton armat a planseului .. 632
633
19.5. VcI~ificarea Cap~eitarii de rezjste~·t~·~ ..~i~~~·~~i~·;..;~ ..~~i~l·ti·~·~·i·;;~..~·t·~ ·i~~~;~
·l.. 727
IX.6.3. Calculul pliicii curate . acpllnea focului .. 'n, a
18.6.4. Vcrificarea grinzilor planseului in faza de executie .. 633 19.5.1. Generalita!i ::.::::::::::::: . 730
Exemplu numeric 18.2 .. 638 19.5.~: Calculu] armiiturilor suplimentare ~i·~~~
..otel-beton · · ·..
ale..placii .. 730
Exemplu numeric 18.3 . 639 19.6. Solutii constructive .. , . 730
18.7. Calculul planseului in solutie mix!":!otel-beton in stadiul limitii ultim
IS.7 .1. Gcneralitati ..
. 641
641
19.7. ~r~lectia I.a foc a elementelor structurij" ~~;~ii~~"
~~i~"
~'i'~~~~~' d~"~~p"~~i""':"j"'''':: 733
ignifuge ~1 mturnescente ............................. e ~I acun
. . 738
18.7.2. Calculul pliicii mixte otel-beton .. 644
I 8.7.3. Poansonarea . 654 Bibliografie
.................................................................................................................................
IS.S. Grinzi mixte otcl-bcton . 654 739
18.S.I. Gencralirari .. 654 Summary ...........................................................................
18.8.2. Sectiunea eficace a grinzii mixtc otel-beton .. 656 . . 745
18.8.3. Rigiditatea la incovoiere .. 657
18.8.4. Valoarea momentului capabil de caloul plastic Ml'lllII .. 657
18.X.5. Verificarea In stadiul lirnita de serviciu . 663
IX.X.6. Legiiturilc longitudinale dintre placa de beton t'i grinda din otel .. 665
Exernplu numeric IX.4 . 677
I!Ul.7. Calculul pliicii mixte: labia profilatii-beton , .. 681
Exemplu numeric 18.5 . 6HI
18.8.8. Grinda rnixtii a planseului (Excmplu numeric IS.6) . 684
18.9. Stalpi In solutie mixta otel-beton . 686
18.9.1. Generalitati .. 6H6
18.9.2. Metode generale de calcul . 6X7
IX.9.3. Efortul capabil al scctiunii transversale la incarcari axiale .. 688 c
/
IH.9.4. Rigiditatea elastica la Incovoiere a sectiunii transversale . 690
18.9.5. Lungimi de Ilambaj .. 690
IX.9.6. Efortul capabil al elementelor structurale solicirate la cornpresiune cen-
tricil, (Excmplu numeric 18.7) .. 691
18.9.7. Efortul capabil al scctiunii transversale solicitatii la compresiune :;;i Inco-
voicre uniaxiala : . 693
18.9.H. Compresiune ~i incovoiere biaxialii .. 695
18.9.9. Intcractiunea Cll efortul de forfccare .. 696
IH.9.IO. Axcle'neutre ~i momentele capabile plastice de ealclll pentrll diteva seqillni
transversale .. 697
Exemplll numeric IX.8 . 7()4
lA ~ __
 CAPITOLUL 1

(;l.:.l c.
.. ~a" r.l ;\ • t'r A'rt
•C "r\_ r\,

1.1. INTRODUCERE

Dezvoltarea rapid a a oraselor, fenornen aparut la inceputul secolului XX ~i

care se dcsfasoara astazi intr-un ritm accelerat, este justificata prin urmatoarele cauze:
- cresterea exponentiala a populatiei,
- tendinta de urbanizare a populatiei, fenomen care 50 constata In toate
tarile, dar mai ales In lill:ilc In curs de dezvoltare. In tara noastra, in anul
1968,39% din populatie traia In erase, iar in anul 1992 populatia urbana
a reprezentat 55% din totalul populatiei.
- cresterea cerintelor privind imbunatatirea conditiilor de con fort in locuinte
~i la locurile de munca.
Coordonand aceste tendinte de dezvoltare a oraselor cu imperioasa cerinta
de largirc a fondului funciar, se ajunge la singura solutie corecta, aparitia 1n
perimetrul actual al oraselor, a cladirilor cu multe etaje, In special pentru institutii
cu caracter adrninistrativ, comercial, ban car , socictati de asigurare, hotel uri ~i
ehiar pentru locuinte.
In conditiile tarilor putemic dezvoltate economic, aparitia cladirilor cu multe
nivele este rnotivata ~i printr-o excesiva concentrare a capitalurilor in industrie,
transporturi, cu mii de angajati ~i avand sediile In eentrele eomereiale importante.
Aceste dezvoltari urbane implica investitii dcosebit de mari justificate nu
numai de costul mare al cladirilor propriu-zise, dar ~i de costul Ioarte ridieat al
infrastructurii in sectorul alimentarii eu apa ~i canalizarii, sectorul termic ~i
electric, al transportului urban precum ~i pretul din ee In ce mai mare al terenului
de constructie.
Struetura de rezistcnta a cladirilor cu rnulte ctaje, poate sa fie executata din
beton-armat sau din otel. 0 solutio recent Iolosita In special la realizarea
planseelor In cladirile cu multe etajc cste solutia rnixta otel-beton.
In unele fari folosirea structurii de rezistenta din otel cste prepondercnta.
In afara de SUA unde majoritatea cladirilor ell multe etaje au schelet metalic ~i
In Anglia, astazi 60% din nurnarul cladirilor cu multe etaje au structura de
rezistenta executata din otel [1.1].

2 - Cliidiri tnaltc cu schclct din otel 17

Folosirea otclului la cxecutarea structurii de rezistenta are urmatoarelc justificari:
a) Din costul total aJ unei cladiri Cll multe etaje structurii de rezistenta
ii revine 8-13% Incat, chiar daca structura din beton-arrnat costa cu
1-2% mai putin, avantajeIe pe care structura metalica le are rata de cea
din beton, precurnpanesc In cornparatia tehnico-economica dintre cele
doua solutii de alcatuire constructive.
b) Prin introdueerea unor tehnologii de executie in atelier partial automa-
tizate eu conducere computerizata ~i apliearea pe santier a unor solutii
de montaj cu marc randament, pe langa reducerea manoperii pe tona de
produs ~i Irnbunatatirea calitatii, se obtine 0 reducere a termcnului de
dare In Iunctiune a investitiei. Aceasta reducere a duratei executiei, are
ca efect economic important reducerea dobanzii capitalului imobilizat In
investitie pana la darca ei In exploatare.
c) Prin tolcrantele foarte stranse cu care se executa confectia metalica,
montarea celorlaltc elemente componente ale cladirii: instalatii ~i mai
ales elementele dc inchidcre ale Iatadelor, pot fi prefabricate cu di-
mensiuni mari ~i rnontate CLl lh~urinta pe scheletul metalic Iiind eliminate
multe din operatiile costisitoare de corectare la fata locului a nepo-
trivirilor. In figura 1.1. este prezentata cvolutia In ore a montajului ele-
mentclor de fatada la un bloc cu 20 nivele executat la New York [1.2].
d) Constructiile cu structura de rezistenta din otel au 0 siguranta mare la..
Incardri dinamicc, seismice, fiind capabile sa inrnagazineze 0 mare
cantitate de energie datorita calitatilor de ductilitate ale otelului ~i a
imbinjirilor dintre elementele componente ale structurii, .
e) Structura de rezistenta din otel, datorita rezistentelor de calcul mult
superioare fata de cele admise la cea din beton-armat, are elementele
componente, stalpii ~i riglele cu dimensiuni ~i sectiuni mult mai red use,
ceea ce eonduce evident la 0 greutate a lor mult mai mica comparativ
eu a celor din beton-armat.

Reduccrca greutatii structurii din otel implies urrnatoarcle avantajc

tehnico-economice:
- cheltuicli de transport mai reduse;
chelruieli de manipulare a materialelor pe santier mult mai rruci;
o extensie a santierului mai redusa ~i cheltuicli de organizare de
santier mai mici;
reducerea greutatii structurii conduce la micsorarea eforturilor din Fig. Ll . Evolutia 111 ore a rnontajului la 0 cladire Inalta Ora 1400
actiunea seismica ~i la reducerea lncarcarilor pe Iundatii. Pe baza unui studiu comparativ intrc cele doua variante: structura din
J) Suprafetele utile la aceeasi suprafata construita ~i inaltimile utile, la otel ~i structura din beton-armat pcntru cladirea "World Trade Center"
acelasi volum construit sunt rnai mari In cazul cladirilor co structuri din din Bruxelles [1.3] s-au obtinut urrnatoarele rezultate:
otel fata de cele din beron-arrnat, deoarcce dimensiunile elementclor din suprafata utila la nivelul Iiecarui ctaj a fost cu 2% mai mare la srruc-
otel comparativ sunt mai reduse. Accste diferente sunt cu atat mai mari tura rnetalica, datorita dirnensiunilor mai reduse ale stalpilor In speciaJ
CLl cat, Inaltimea cladirii este mai mare. la ctajele infcrioare;
 - la aceeasi Inaltime a cladirii structura din otel a fost executata cu 26
etaje fa~a de 25 etaje la solutia din beton-arm at datorita Inaltimilor mai
mici ale riglelor ~i implicit ale planseelor. Deci, 0 crestere a suprafetei
utile de 4% prin etajul In plus.
g) Cladirea cu structura de rczistenta din otel, prin realizarea unor distante
mai mad Intrc stalpi ofera 0 mai mare f1exibilitate In impartirea ~i
eventual In modificarea interiorului cladirii. Aceasta calitate este impor-
tanta pentru cladirile de locuinte, dar mai ales pentru cele cu caracter
adrninistrativ, cornercial sau industrial. Transformarile in viata unei
cladiri privind eventualele dezvoltari, supraetajari, consolidari sunt mai
simple In cazul celor cu structuri de rezistcnta din otel. Un exernplu
concret [1.3] este prezcntat In figura 1.2. Cladirea construita la New
York de New York Times In 1904 (fig. 1.2 a) a fost preluata In 1964
de Intreprinderea .Allicd Chemical Corporation". Structura din otel dupa
60 de ani dovedindu-se irnpecabila (fig. 1.2 b), au fost inlaturate fatadele
greoaie ~i inlocuite cu fatadc noi, rnoderne.
h) Constructiile pc care Ie edificarn astazi I1U sunt eterne, Mai rnult dupa 0
anumita perioada de exploatare, In SUA aceasta perioada se considers
de 30-50 ani, cladirile In special cele care deservesc activitati comerciale
sau industriale, trebuiesc demolate ~i Inlocuite cu altele noi. In cazul
constructiilor metal ice terrnenul "demo late" valabil pentru cele cu
structura din beton-arrnat, trebuie inlocuit Cll .demontate'', Spre deosebire
de cele din beton-arrn at a carer demolare pe Hinga inconveniente
ecologice reclarna cheltuicl i ridieate, se estirneaza la eea 10% din
valoarea investitiei, cladirile cu schelet metalic nu numai eli nu implica
cheltuicli la demontarea schcletului, dar recuperarea In intregime a
otelului din structura cornpenseaza, sau, chiar Intrece volumul chel-
tuielilor ivite la demontarea aces tor cladiri.
o oarecare retinere privind folosirea otelului la realizarea structurilor de
rezistenta a cladirilor cu multe nivele se refera la slaba comportare a otclului la
temperaturi ridicate, ternperaturi care in cazul unui incendiu In spatii miei,
inchise, se poate produce, Acest pcricol , desigur, uu trebuie neglijat ~i este
necesar ca prin n\asuri constructive ~i dad este necesar ~i printr-o protectie
corespunzatoarc a structurii de rczistcnta a cladirii, acest peri co! sa fie lnlaturat.
Calculul la foe ~i solutiile de inlaturare a efectului unui incendiu sunt tratate In
capitolul 19.
In figura 1.3, pe baza unui studiu privind 69 ineendii ivite la patru tipuri
de cladiri executate din beton-arrnat, otel , lemn ~i otel-beton sunt prezentate
pierderile til FF/m2 la instalatii si srructura de rczistcnta [1.4].
Acest pericol de accidente grave de pierderi de viet. ornenesti ~i de pierderi
de materiale irnportante, 111 cazul unui incendiu exista la fel ~t in cazul cladirilor
Cll structuri din beton-arrnat , In ccea ce priveste siguranta persoanelor s-a
constatat, di 98% din victime sunt accidentate in prirnele minute de la izbucnirea
 2000 ® B- Structuri din beton Fig. 1.4. Turnul Babel
@
0- Structuri din o~el
1500
L- Structuri din lemn

M- Structuri mixte (otel

>.
- beton)
100

Pierderi 'in :

500 0 Instalatii
,

I?ZLa Cl ddire

23 14 14 18

Nurndrut accidentelor

Fig. 1.3. Studiu privind aparitia incendiilor
incendiului prin asfixiere cu gaze ~i fum, deci indiferent de marerialul folosit la
executarea cladirii trebuiesc luate rnasuri constructive de izolare a focarelor de
incendiu ~i de aerisire a cailor de evacuare.
1.2. SCURT ISTORIC AL CLADIRILOR CU MULTE ET AJE
~iWia In Gene.s~ cap. 11 pomeneste de hotararea fiilor lui Noe, ajunsi lIT
tara S~nean, de a zidi 0 cetate si un turn al carui varf sa atinga cerul, turn
. denurnit Babel (fig. 1.4). Aceasta relatare din biblie, subliniaza dorinta omului
de a ~Iadi In inaltime, de a-si dovedi maiestria ~i inteligenta fie ca este yorba
de a-s: dovedi atasamentul religios eonstruind catedrale, temple, geamii, fie di este
v~r?a de a-si arata puterca construind fortarete ~i castele medievale. Aceste reali-
zan rnonumentale rnentinute ~i protejate cu rnulta grija, reprezinta monumente
de cl~l.tura~i istorie ale intregii omeniri. Desi, omul timpurilor trecute nu dispunea
~e ~1.lloacc materiale ~i unelte perfectionate, aceste remarcabile realizari dovedesc
mtehgcnta tehnica, grija omului pentru frumos luat la Intrecere cu natura.
. Procesul de industrializare inceput In secoluI trecut avand drept consecinte
tendmtel~ ~e eo~~e?trar~ ale ?opulatiei in centre urbane ~i de comasare a fortei
de munca I~ .1lI1lt~tl.mal mal:l. a condus la aparitia unor cladiri Cll suprafete ~i
volume man implicit la aparitia cladirilor cu multe etaje.
Primele cladiri eu multe etaje sunt semnalate in Anglia, In industria textila.
Printre primele ~i deosebita ca indrazneala tehnica cste cladirea cu sapte nivele
din Salford-Manchester proiectata In anal 1801 de Boulton & Watt (inventatorul
masinii cu aburi). Structura era fermata din grinzi din fouta cu cca 3,0 m lun-
gime, sustinutc la treimile deschiderii prin stalpi exccutati de asemenea din fonta.
Cladirea avea 42 m lungime ~i 14 m latime [1.5].
o imbunaratire constructiva s-a produs in 1845 prin William Fairbairn, care
la cladirea unei rafinarii in locul stalpilor din fonta a introdus profile I din fier -
pudlat. In acclasi an au aparut ~iprofi1ele Zores, folosite la executarea planseelor
inlocuind grinzile din lemn.
O realizare deosebita, aparuHi, de asernenea 111 Europa, este cladirea peste
raul Marna In localitatea Noiscl-sur-Marne, proiectata In anul 1871 de Jules
Saulnier, pentru 0 fabrica de ciocolata [1.6]. Cladirea cu patru nivele este de fapt
un pod peste raul Marna, elementele de rezistenta ale structurii fiind grinzile eu
zabrele, care forrneaza peretii laterali ai cladirii (fig. 1.5). Aceasta idee a fost mai
tarziu reluata ~i aplicata la unele cladiri cu foarte multe nivele In S.U.A.
Patria cladirilor cu multe ~i cu foarte multe etaje este, insa, Statele Unite
ale Americii. Aici colonisti intrcprinziltori, eliberati de tarele traditiei, au cautat
sa-~i manifestc prosperitatea economics prin edilicarea unor constructii care sa
depaseasca prin inaltime ~i nurnarul etajelor pe cele din JUL
In anul 1871 un incendiu catastrofal a distrus In intregime centrul orasului
Chicago. La reeonstruirea orasului, care in acel timp concentra industria carnii
~i a cerealelor au fost folosite cladiri cu multe nivelc. Aceasta solutio de alcatuire
a fest impulsionata ~i de inventarea ascensorului de Elisha Graves Otis, instalat
ll~t-nn magazin de pe Brodway In anul 1857.
 r

Fig. 1.5. Cladire peste Marna

I
Fig. 1.6 a Leiter Building Fig. 1.6 b Home Insurance

In Chicago la inceputul perioadei de reconstructie cladirile cu multe etaje

au avut structura Iorrnata din ziduri exterioare din eadimida, plansee cu grinzi
din Icmn sau fonta, rezernate In interior pe stalpi din fonta. Remareabile sunt
cladirilc din aceasta pcrioada proicctate de William le Baron Jenney, fondatorul
scolii Chicago ~i anurne in 1879 "Leiter Building" (fig. 1.6 a) ~i In 1883 "Home
Insurance Building" (fig. 1.6 b), cladire eu 11 etaje, la care In peretii exteriori
din didimida au fast introdusi $i stalpi din Ionta, care impreuna cu grinzile din
fouta $i stalpii interiori formeaza un schelet mctalic [1.5].
Tot In accasta pcrioada a fost edificata In Chicago cladirea Monadnock (fig. 1.7)
proiectata de Burnham & Root. Cladirea are 16 ctaje, structura fiind In intregime
jin zidarie ~i a ramas pana In zilele noastre cea mai Inalta cladire din zidarie,
::u valoarea unui monument de arhitectura. Grosimea zidurilor la parter este de
i
l
:1-,5.m, rcspectand prevcderilc codului american din acea vrcme ea la cladirile cu
l2 nivele grosimea zidurilor exterioare sa rcprezinte 0,3 m3 pentru fieeare m2 de
suprafata a planseclor [l.7J.
Prima cladirc ell structura rnetalica a Iost bloeul Rand Me Nally cu 36 m
'n~Htime~i 9 etajc tcrrninat In 1889. Rccordul de Ina1time estc mai departe stabilit
n 1891 cu bloeul "Capital" cu 0 Inaltime de 85,5 ~i 20 etajc, ~i la care cfectul
fortelor orizontale din vant este preluat de contravantuiri verticale executate din
bare din otel rotund.
Dupa 1890 prin produeerea unor cantitati mari de laminate din otel de
Iuziune (Thomas sau Siemens - Martin), a aparut pe piata materialul ideal ceea
ce a permis sa poata fi exeeutate cladiri eu schelet din otel eu inaltimi din ee In
ce rnai rnari ~i cu consumuri relativ red use de material.
Dupa exemplul Chicago ~i la New York, In centrul comereial Manha.ttan,
eonditiile limitate de teren si ambitii de suprematie In Inal~imea cladirilor dintrc
cele doua erase, au condus 'la edificarca unor constructii cu inaltimi din ee In ce
mai mario Aceasta concurcnta a continuat pana In zilele noastre, rccordul de
iniiltime apartinand pc rand celor doua mari erase americane.
In anul 1899 este terminata "Park Row Building" prima cladire eu 0 loal-
time peste J 00 m, formats din doua turnuri jumclatc cu 118 In !I:altime ~i 29
ctaje, Urmcaza In 1913 turnul Woolworth proiectat de Cass Gilbert $1 mg. Gunwald
Aus, cu 244 m inaitimc ~i 60 nivelc ~i In 1931 eunoscuta cladirc "Empire Slate
Building". proiectata de AI Smith eu 381 m inaltime ~i 102 ctaje cladire , care
30 de ani a rnentinut rccordul de Ina1lime pcntru New York (rig. 1.8).
 a

Fig. 1.7. Cladirea Monadnock

In anul 1963 sunt date In exploatare ccle doua turnuri "World Trade Center"
cu 411 m Inaltime ~i 110 craje (fig. 1.9), proiectate de M. Yarnaski, E. Roth & Sons.
Structura de forma tubulara cste alcatuita din stalpi foarte apropiati (1,02 m) puternic
legati prin grinzi foarte rigide la fiecarc nivel.
In anul 1972 din nOll la Chicago este terrninata cladirea consortiului
comcrcial Sears (fig. 1.10) ell 442 m inaltime ~i 120 nivele. Cu lnaltimea antenei
de 40 m, aceasta cladire cu 482 lnaltime cste constructia eca mai inalta la ora
actuala.
In diagrama din Iigura 1.11 sunt aratatc schematic cclc cinci cladiri ccle
mai inaltc toate In Statele Unite ale Americii, iar in tabelul 1.1. sunt prezentate
cele zccc cladiri cele mai Inaite, astazi deja 111 exploatare, cele zece cladiri 111 Fig. 1Jl. Empire State Building
curs de executie ~i cele zecc cladiri mai tnalte I'll proiectare [l.8], situatia la
sfarsitul anului 1986.
•
Fig. 1.10. Scars Building

SOOm

400

300

200

JOHf.I HAIICDCl( FANDA~ OiL EMPIRE STATE WORLD TRADE SEARS

CENTER CHiCAGO CHICAGO NeW 'jORI< CElITER NEW YORK CHICAGO
337,00 343,00 381PO 411,00 442,00

Fig. 1.11. Cele cinci cladiri mai Inalte

Fig. 1.9. World Trade Center
 Tabclul 1.1. In acest tabel nu intra nici un oras european.
Dintre cladirile cele mai inalte construite In Europa prezentam:
Cliidiri In exploatare Iniil(ime m Orasul Anul
- Turnul Montparnasse din Paris, (figura 1.12), cu 1'naltimea de 210 m ~i
50 etaje, executat cu schelet metalic ~i nucleu din beton-armat,
I Sear Tower 443,5 Chicago 1974
- Messe Turm din Frankfurt pe Main, (figura 1.13) cu inaltimea de 256,5 m.
2 World Trade Center (Nord) 417,2 New York 1972
In Frankfurt la ora actuala se afla In faza avansata de executie cladirea cu schelet
3 World Trade Center (Sud) 415,4 New York 1973
metalic cu lnaltimea cea mai mare din Europa, 291,0 m.
Empire State Building 38 1,3 New York 1931
4 Cladiri cu 30-40 etaje pentru birouri ~i mai putin ca blocuri de locuit, sunt
• 346,5 . Chicago 1973
5 Amoco Corp. Building executate in ultimii 10-15 ani In multe erase europene, Paris, Londra, Frankfurt,
6 John Hancok Building 343,7 Chicago 1968 Milano, Moskova etc.
7 Chrysler - Building 319,0 New York 1930 La noi In tara, Iuainte de razboi, au fost executate cateva cladiri cu schelet
8 Texas Commerce Building 305,6 Houston 1981 din otel, dintre acestea citam:
Allied Bank Plaza 295,8 Houston 1983 - Palatul Telefoanelor, figura 1-14, cu 12 etaje, cu schelet din otel In
9
variants nituita, cladire executata In perioada 1935-37.
10 Columbia Seafirst Center 291,3 Seattle 1985
. - Blocul Adriatica, figura 1.15, cu structura metalica In varianta prinderi
cu suruburi.
Cliidiri In consrructie Yniiltime m Orasul Anul

I Bank of China 314,5 Hong Kong 1988

2 Overseas Union Bank 280,3 Singapore 1986

3 Liberty Place Building 256,2 Philadelphia 1987

4 City Spire Building 244,0 New York 1988

5 Rialto Center Building 242,2 Melbourne 1986

6 Momentum Place Building 240,0 Dalla~ 1987

7 Singapore Treasury Building 235,0 Singapore. 1986
8 Atlantic Center Building 235,0 Atlanta City 1987
9
10
Morgan Guaranty Bank
Raffcs City Hotel
228,8
226,0
New York
Singapore
1988
1986
'.
Cliidiri in fazii de proiccrare r niil(ime III Orasul

I Phoenix Tower 516,0 Phoenix

2 Television City Tower 509,4 New York
3 Melbourne 329 Melbourne

4 383 Madison Avenue 317,2 New York

5 Prudential - Tower 311,4 Chicago
6 Columbus Circle Building 274,5 New York
7 TV City Towers 259,3 New York
?~ ........
8 Republic Banc Center _.).),.) Dallas
9 Library Square Building 70 eraje Los Angeles
10 Indonesian World Trade Center 68 ctaje Djakarta Fig. 1.12. Turnul Monrparnasse
 Fig. 1.14. Palatul Telefoanelor

asa cum acest sector s-a dezvoltat ~i In tiirile est europene, Polonia, Cehoslovacia,
URSS. RDG.
o data cu dezvoltarea economics a tarii ~i aparitia liberei concurente pe
piata, acoperirca unor necesitati urgente de spatii pentru desfasurarea unor
Fig. J. J 3. Messe Turrn-Frankfurt activitat] economice, administrative, financiare, hotel, etc., vor conduce cu
siguranta Ja aparitia in perirnetrul oraselor noastre a cladirilor cu multe etaje eu
ncluS~VPa~.atduJ~dministrativ C.F.R., figura 1.16, are structura din otel sudata schelet din otel. '.
I pI In cnle de santier F'd' . j' ~ ~ ,
:<.' . ' , c a rrca a ost executata in pcrioada 19"7-1940 In Timisoara sunt In executie doua cladiri lnalte cu schelet metalic. In fi-
cste pnnrre puunelc cladiri metaJicc compler sudate. .J. gura 1.17 -este prczentat ansamblul structural al cladirilor din centrul Iinan-
Dupa 1945'
'b'l~ ..'.
'''1 .
restnctu e rrnpuse Iolosirii otelului in ccnstrucj.: nu a facut a
ciar-bancar, format din trei cladiri dintre care cca central are 12 etaje. Suprafata
,O $1 I a apantla SI ~ t tr~ I~' .
t , ITI rara noas a a c admlor cu rnulte etaje eu scheler din otel, totals construita 29267 mp metal In grinzi ~i stalpi 2359 t, arrnatura elastica
,2 183 t, beton 962 mc.
l ,..-_,:.~ _~_1, _
 Fig. 1.17. Ccntrul flnanciar bancar - Timisoara

•
Fig. 1.16. Palatul Administrativ C.F.R.
 1.3. NOTATII FOLOSITE w - modul de rezistenta
I, - moment de inertie la rasucire
1.3.1. COORDONATE, DEPLASAru, EFORTURl, TENSIUNI
~'I
- forta axiala plastid

x - axa longitudtnata a barei ~'I - moment de incovoiere plastid

y,z - axele transversale ale sectiunn, de regula ~.lz Wpl - modul de rezistenta plastics
u, v, w - deplasari in sensul axel or x, y, z. Vpl - forta taietoare plastica
N - efort axial
My., M, - moment de Incovoiere a = --W"I
W
- c
coeficient de lorma~

M; (Mr) - moment de rasucirc

- moment sectorial
- forte taietoare
1.3 .4. MARIMI CARE SE REFERA LA BARA
- tensiune normals
- tensiune tangentiala
- ecart de tensiune - lungime
- lungime de flambaj

1.3.2. MARIMI FIZICE ~I DE REZISTENTA Ir

A= ~ - coeficient de zveltete
I

E - modul de elasticitate
G - modul de forfecare, (elasticitate transversala)
AI) = 1t If = 92,9 - coeficient de zveltete de referinta

at - coeficient de dilatare termicii - A

A=- - coeficient de zveltete raportat
/t, - limita de curgere ~I)
[" - rezistenta de rupere la Intindere
R - rezistenra de calcul x - coeficient de reducere la flarnbaj .
v - coeficientul Poisson
- forta axiala critica, (forta Euler)
/

1.3.3. MARIMI CARACTERISTICE ALE SECTIUNII TRANSVERSALE - valoarea proprie a barei

A M,.,. valoarea momentului critic de instabilitate prin

- aria sectiunh transversale
deversare laterals
Ai - aria sectiunii inimii
i, (I",)
~r
Ir
-
-
-
grosimea inimii
liitimea tiilpii
grosimea talpii
- &'
Au = M"
"r
- coeficient de zveltete transformat la fncovoiere cu
devers arc laterals
S - moment static
I
.. XLT - coeficient de reducere In. cazul instabilitatii prin
- moment de inertie deversare laterala
5 ________~ L ~n
 1.3.5. MARrMI CARE SE REFERA L,L\ ACPUNI, CAPACITATI DE REzrsTENTA CAPITOLUL 2
COEFICIENTI PARTIALI DE SIGURANTA '

F - actiune In general aAZElE CAlCUlUlUI SI DII'J\ENSIONAREA

G - incarcarc permanents ElEN\EN'rElOR.SIRUCTURU DIN OPTEl #

Q - Incarcare lltilii
FA - Incarcare exceptionala
YF -- coeficient partial de siguranta al actiunilor
Yc; - coeficient de siguranta al tndirdirii permanente
Yo - coeficienr de siguranta al Incarcarii utile 2.1. GENERALITATI
'Po - coeficient de combinatie
1M - coeflcient de siguranta al materialului
k - folosit ca indice~ defineste valoarea norrnata a unei rnarimi, (lncar- Proieetarea constructiilor cste guvemata de nor me oficiale. In lucrare sunt
care, efort, tensiune) luate In considerare standardele romanesti
, referitoare la caIculul si
, dimensionarea
d - Iolosit ~a indice, defineste valoarea de calcul a unei marimi (incar- elementelor din otel [2.1], precum ~i normele internationale EUROCODE aprobate
care, efort, tensiune) , de CEN (Comite Europeen de Normalisation) [2.2], aceasta In ideea ca 111scurt timp
S" - valoarea de caIcul a unei solicitari ~i norrnele noastre vor fi aliniate la normele comunitatii europene.
Rei - valoarea de. ca!cul a capacitatii de rezistenta corespunzatoare solicitaril Prin normele de calcul si , de dimensionare se urrnareste:
,
E"es - efectul actiunilor destabilizatoare - sa se asigure structurii rezistenta, la nivel de siguranta corespunzator, In
E.'((Jh - efeetul actiunilor stabilizatoare Iunctie de irnportanta economica ~i sociala a constructiei,
- eu 0 probabilitate acceptabila ~i cu un cost minim, consrructia sa ramana
apta de a fi utilizata In scopul ~i pe durata de viata pentru care a Iost
conceputa,
- sa reziste la toate actiunile ~i influentele susceptibile de a se exercita pe
durata executiei ~i exploatarii constructiei,
- sa fie astfcl conceputa Incat 0 defectiune posibila cauzata de 0 explozie,
un soc sau 0 greseala umana sa ramana intr-un raport acceptabil rata de
cauza care a produs-o.
Defectiunile pot fi limitate sau evitate prin alegerea unui tip de structura
mai putin sensibila la perieolele potentiale, alegerea unei structuri care sa rcziste
~i In cazul elirninarii accidentale a unui element component.
Prin norrne sunt precizare metode mai mult sau mai putin complexe de
. ealeul ~i dimensionarea structurilor, metode eare cauta sa tina searna de abaterile
posibiJe ale cazului real fata de eel ideal, de incertitudinile, care pot sa intcrvina
prin abaterile unor date din proiect privind Incarcarile, calitatea materialului,
exactitatea calcului ~i tolerantclc de exccutie. Problema exactiratii calculelor, prin
Iolosirea tot mai frccventa a caleului automatizat capata 0 importanta deosebita,
deoarece punerea problemei estc mult mai abstractizata, iar controlul mai ales al
ordinului de marime al rezultatelor mult mai dificil. Foarte important este modul
cum a fost modelata Iizic ~i matcmatic structura, ori cat de exact ~i complet este
programul de calcul folosit. Rezultatelc sunt incorecte dacii structura a fost
~8
modelata gresit, dad sectiunile ~i rigiditatile elementelor care compun structura
sunt introduse cu valori care difera mult fata de cele finale. Mai mult decat in
trecut astazi sunt necesare metode de calcul aproximative ~i formule, care sa per-
mita stabilirea ordinului de marime a solicitarilor, care conditioneaza dirnensio-
narea, care sa permita 0 predirnensionare a elernentelor principale ale structurii
fumizand astfel date de intrare In programul de caleul mai apropiate de cele finale.
Amt incarcarile care actioneaza asupra constructiei cat ~i raspunsul structurii
caracterizat prin capacitatea de rezistenta sunt rnarimi aleatoare independente. Ele
sunt reprezentate in caleule prin valori normate, stabilite de norme ~i prin valori
de calcuI.
2.2. METODA DE CALCUL LA STARILE LIMITA
Calculul si dimensionarea structurilor de rezistenta din otel dupa STAS
10108/0-78 ~i dupa EUROCODE 1 ~i 3 se conduce cu metoda serni-probabilista
a starilor limita,
Prin starea limita se Intelege situatia in care 0 structura tn totalitate sau
partial devine inapta pentru utilizarea ei mai departe, inceteaza sa tndeplineasca
conditiile de exploatare legate de destinatia stabilita constructiei, implica aparitia
unor pericole pentru viata sau sanatatea oamenilor, implica pericolul de degradare
a unor bunuri materiale sau culturale depozitate in constructia respectiva. Statile
Iimita sunt asadar situatii de la care structura nu mai satisface exigentele de
performanta pentru care a fost conceputa,
Starile limita sunt grupate In doua categorii:
- starile lirnita ultime;
- starile limita ale exploatarii normale.
2:2.1. STARILE UMITA ULTIME
Corespund capacitatii portante maxime a structurii.
tn baza starii limit! ultime trebuie dovedita capacitatea elementelor com-
ponente ~i a structurii tn ansamblul ei, de a prelua cea mai defavorabila si proba-
iJiUi combinatie a tncarcarilor, care poate sa actioneze pe toata perioada de
existenta a constructiei, fua ca aparitia unor defecte grave sa duca la scoatesea
Iin lucru a structurii.
tn aceasta categorie sunt cuprinse unul dintre urmatoarele criterii:
a) Starea limitd ultima de rezistentd
Pe baza unui calcul elastic sau plastic al strucrurii, trebuie dovedit, di
'Iectul cornbinatiei cea mai defavorabila ~i probabila a tncarcarilor, este mai mic
sau eel m111t egal cu capacitatea de rezistenta minima a fiecarui element com-
ponent ~i al structurii In ansamblul ei. in aceasta verificare se VOl' {ua In con-
siderare efectul unor imperfectiuni geometrice ~i structurale. La determinarea
solicitarilor, daca este cazul se va lucra pe structura deformata, utilizand ealeulul
de ordinul II.
In eazul cand structura de rezistenta este calculata In stadiul plastic, veri-
ficarea capacitatii de rezistenta ultime se face pe baza transforrnarii strueturii
intr-un mecanism total sau Partial.
b) Starea limiui ultima de stabilitate: (Ilambaj prin incovoiere, flambaj prin
Incovoierc-rasucil'e, flambaj prin rasucire, voalare).
Trebuie dovedit eli efortul critic de instabilitate (Q), obtinut din cea mai
defavorabila ~i posibila cornbinatie de incarcari este inferior sau eel mult egal
cu capacitatea portanta minima a elernentului verificat, (stalp, grinda sau placa).
In determinarea efortului capabil minim se va lua In considerare ~i efectul unor
imperfectiuni geometrice ~i structurale.
c) Starea limitd ultima de pierdere a pozitiei (prin rasturnare, d.eplasare,
ridicare de pe reazeme).
Trebuie ararat ca efectul destabilizator al combinatiei cea mai defavorabila
~i ptobabila a incarcarilor este mai mic, sau eel mult egal cu efectul fortelor care
asigura stabilitatea pozitiei constructiei.
d) Starea limitd de oboseald
Criteriul de verificare la oboseala consta in a arata ca efectul unei tncarcari
variabile In timp ca intensitate ~i directie, suprapus peste efectul tncarcarllor
permanente estc mai mic sau eel mult egal eu capacitatea minima de rezistenta
la Incarcari repetate a elementului verificat.
e) Ruperea unor sectiuni critice
Trebuie dovedit eli solicitarile In unele sectiuni critice (prinderi, imhinari,
articulatii), din cornbinatia cea mai defavorabila si probabila a Incarcarilor nu
depasesc capacitatile de rezistenta minime ale aces tor sectiuni critice.
f) Aparitia unor defortnatii remanente excesive
Dcformatiile rnani care se del-volta 111 structura inainte de faza de mecanism
total sau partial reprezinta, de asernenea, 0 stare lirnita ultima.
41
 2.2.2. STARILE LIMITA ALE EXPI.;OA;'FA.Rn: NORMALE 2.3.2. CLASIFICARI

Statile ale exploatarii normale sunt legate de criterii, care asigura In

limita
1) dupa STAS 10101/0-75
conditii normalc de tncarcare 0 exploatare normals a constructiei.
Fenomene care pot sa duca la Intreruperea capacitatii de cxploatare norrnala Tabclul2.1
a constructiei sunt:
Categoria de Inciircare Simb. Caracterizare

a) Deformatii si deplasdri e/astice mari Permancnte P se apl ica tn mod continuu cu 0 intensitate practic
consranta in raport cu timpul

Deformatiile ~i deplasarile elastice nu influenteaza In mod important capa-

citatea de rezistenta a unui element sau a unei structuri. Influenta deformatiilor
Temporare T sc aplica in mod intermitent sau cu 0 intensitate variabilil
poate sa fie prinsa In calcule printr-un calcul de ordinul II. Aparitia unor defor- in raport cu timpul
matii peste anumite valori adrnise pot sa fie cauze de avarie a unor elemente
neportante ale constructiei, (pereti, ferestre, etc.) sau a unor instalatii.
Cvasipermanente C se aplica ell intensitiiti ridicate.pe durare lung! sau in mod
frecvent

b) Osci lati i ale structurii de rezistenta

Variabile V Intensitatea variaza scnsibil In raport Cll timpul, iar

Oscilatii ale structurii de rezistenta din actiunea dinamica a Incarcarilor, In incarearile pot lipsi total pe intervale lungi, de timp
special din actiunea vantului, produc senti mente neplacute de insecuritate
ocupantilor. Marimea acceleratiilor lirnita a oscilatiilor din Incovoiere In functie
de frecventa oscilatiilor este data In paragraful 5.1. Exceptionale E Intervin foarte rar, eu intensirati semnificative pc durata dc
exploatare a unei cladiri

2.3. ACTIUNILE CARE SE EXERCITA ASUPRA CONSTRUCTIILOR 2) dupa EUROCODE 1

a) in functie de variatia tncarcarilor In timp:
Problemele legate de valorile normate ale actiunilor, cocficientii actiunilor - de ex.: greutatca proprie a structurii ~i a echipa-
actiuni permanente (G)
mentelor fixe;
~i gruparilor de actiuni vor fi prezentate In paralel dupa norrnele STAS ~i
- actiuni variabile (Q) de ex.: incarcarile de exploatare, actiunea vantului
EUROCODE. I~

sau a zapezii.
- actiuni aceidentalc (A) de ex.: i'ncarcari din seism, explozii, socuri,
2.:U. DEFINITII b) In functie de variatia incarcari lor In spatiu:
- actiuni fixe, ca ex.: grcutatea proprie;
a) 0 actiune (F) estc:
- actiuni libere, putand avea dilerite dispozitii geometrice, ca ex.: Indircarile
- 0 fort a (0 incarcare) aplicata structurii (actiune directa) sau, mobile din exploatare, actiunea vantului, a zapezii etc.
- 0 deformatie impusa, (actiune indirecta) de exemplu efcctul tcmperaturii
e) clasificari suplimentarc sunt legate de raspunsul structurii de ex: actiunca
sau deplasarea difcrentiata a rcazernelor. statics si
, dinamicii a vantului.
42 43
 1.4. VALORILE NORMA'fE ~I DE CAl!CUL ALE IN'FENSITATU Tahelul 2.4.1 (continuarc)
iNCARCARILOR PERMANENTE ~I UrILE (VAR'IA,BILE) ,
0 I 2' 3 4 5

4. Birouri ~i alte indiperi de lucru

2.4.1. In STAS HH01l1-78 este stabilit modul de evaluare a Indirdirilor din institutii administrative, ~!iinti-
fice ~i de proiectare, siili de cIasii
permanente; precum ~i valorile normate ale interrsitatii acestor mearcari.
rata aparatura de laborator, !)ii1ide
In eazul dnd incarcarile permanente au un efeet favorabil asupra sigurantei lectura 2 Om) 3 (Jon 500
constructiilor, coeficienti] acestor incarcari In vederea determinarii Incarcarilor de
5.
'.
Laboratoare sau cabinets medi-
calcul vor fi subunitani.
calc, ~tii'ntifice, de Invat1imiint, de
In standard sunt date greutalile tehnice ale diferitelor materiale de calcul. Buciitariile cantinelor, etaje
constructii, precum ~j valorile norrnate ale Incarcarilor.permanente, curente, ale rchnice , conform conditiilor de
exploatare dar nu numai putin de 2 (')()O 3 000 SOO
diferitelor clemente de constructii: elemente din beton ~:i heron annat, izolatii
h,idf@fuge, termice ~i foniee, pardoseli ~i w@ret'i. 6.
- Balcoane, logii - cea mai defavo-
InSTAS 1010lf:g~75 ~i 1010112Al-78 sunt stabilite modul de evaluare a in- rabilii dintre ipoteze
a) incarcare distribuitii pe 0 bandji
cardil1ilor utile eurente, precurn ~i valorile normate ale acestor tncarcari '(tabelul 2.4.1).
de O,H m lii(ime in lungul ba-
lustradei 4 ()On - 500
Tal}elul 2.4.1 b~ Incarcare distribuita pe toatii .
suprafata 2 000 - SOO

tnciircari in 9.. Siilile cluburilor, sali de adun'iil'i,

incarciiri
siili de spectacole, sali de gim-
spatii de verticale ~i
nastica (sport) 4 O()O 4 OIX) I 000
NI'. acces, scari, orizontale pe'
err, Destinatia cHidirii sau incaperii Incaperi Observatii
vestibule balustrade -. 10. Siilile eomerciale ale magazinelor,
coridoare siili ale muzeelor ~i expozitiilor 40(){t) 4 000 I (i)OO

N/m? N/m2 Nlm2 15. Depozite de cii'rti, arhive libriirii,

() , conform inciircarllor maxirne da.r
I 2 3 4 5
1.
eel putin 5 000 4 000 I noo
Acoperisuri necirculabile eu pante
1,2,3,
a) > I : 20 ,
b) $ I : 20 ;
500 - - Observati i
750 - -
1. Inciirdirile indicate in tabel sunt raportate la suprafata orizontala a acoperisului
2. Acoperisuri cireulabile 2. Acoperisurile considerate CCl neoirculabile trebuie sa lndeplineasca una din urmatoarele
conditii:
a) utilizate in scopurl de odihna, , - scarile de eirculatie curente sa nu conduca la acoperis; .
I"
distract] i cu aglomerar] red use - srraturile superioare ale Invelitorii sa IlU permita 0 circulajie curentii pe acepens.
de oameni 2 000 3 000 3. La aeoperisuri !ji acoperisuri terase nu se iau simultan tn consideratie incarcarea cu zapadii
SOO 1,3
b) aglomerarl mari de oameni si lncarcarea udla.
fiind posibile 4, t~ciirGafea utilii pe coridoare si depcndinte poate fi luatii cu aceeasi valoare ca -in locuinte'l
4 On~) 4 ()O() I (Jon

3. Locuinre (i nclusiv coridoare ~i Valoarea Incatcarii se modifica d€ la 1500 N/m~ la 2000 N/m2 In cazul
dependinre), griidinife de copii, planseelor din clemente liniare.
crese, dorrnitoare comune, hote- . Valorile rrormate precizate In standard nu tin seama de:
luri , camere in sanatorii, spitale ~i
alte ins,titurii similare
I 500 ('l()()
efectele dinamice pwduse In timpul funqionarii unot lltilaje, sau la
3 SOl') 4
descarealiea unoI' obiecte gJ.7ele;
 - greutatea unor obiecte grele situate In Incaperile cladirilor de locuit, Pentru cateva lncarcar! curente, permanente ~i utile, in tabelul 2.4.2, sunt
social-culturale: sobe, case de bani etc.; date valorile maxime si minime ale coeficientilor 11.
- incarcarilc date de utilajele speciale ale cladirilor (vase de expansiune, Pentru 'incii.rcar~a data de zapada ~i actiunea vantului valoarea aces tor
rezervoare, ascensoare etc.); coeficienti, denumiti coeficienti partiali de siguranta ~i notati cu 'Y este data In
- greutatea peretilor despartitori. (2.5.2) ~i (2.7.4).
Inciirdirilc date de peretii despartitori neportanti, ill functie de greutatea lor pe TabeluI 2.4.2
metru liniar se poate considera ca 0 Incarcare uniform distribuita de 500 N/m2 .
pana fa 1500 N/m::!. . . /I

Tipul indirciirii
Stalpii de colt ~i cei curenti ai cladirii, care se afla la 0 distanta de ccl mult max min
50 em de benzile de circulatie trebuie verificati ~i la 0 forta orizontala aplicata
la 0 inaltime de 1,20 m fa~a de baza: Greutatea elementelor din beton ~i otcl 1,1 0,9
Greutatea clementelor din belen usor 1,2 0,9
- sHilpii de colt 550 kN; Greutatea elemcntelor de izolatic, egalizare 1,3 0,9
- stalpii curenti 250 kN.
Lnciirciiri pe plansee panii la 2 kN/m1 1,4 -
Reducerea Incarcarilor utile distribuite pe plansee se va opera astfeI: 2kN/m2 -5kN/m2 1,3 -
~ 5kN/m2 1,2 -
in calculul grinzilor principale corespunzatcare pozitiilor 3,4 ~,i5 din ta-
belul 2.4.1, avand 0 suprafata aferenta A care depa~e~te 18 m2, reducerea Vatiatia de temperatura exrerioara conform ST AS I() I() 1123A-7!l 1,2 0,6
se face prin i'nmultirea lncarcarii cu -coefioientul
3·
c. = 0,3 + JA cu A In m? (2.1)

- 'in calculul grinzilor principale corespunzaroare cazurile 9 ~i 10 din tabe- 2.4.2. EUROCODE I. Part. 2.1 valorile caracteristiee ale incarcarilor, uniform
lui 2.4.1 avand 0 suprafata aferenta de incarcare care depa~e~te 36 m2, repartizate qk ~i concentrate Qk sunt stabilite In functie de categoria lncapenlor.
reducerea tnciirciiri se face prin inrnultire cu coeficientul In cladirile pentru locuinte, birouri, spitale etc. incaperile sunt impartite In
cinci categorii.
~ = 0,5 +}; cu A 10 m 2 (2.2)
- Categoria A - lncaperi In cladiri rezidentiale
tn cazul elementelor portante verticale ~i fundatiilor corespunzatoare - tncaperi In spitale, hotele
cazurilor rnentionate 3,4 ~i 5, indiferent de suprafata de planseu aferenta, - Categoria B - birouri
t
reducerea incarcarii se face prin inmultirea cu coeficientul - Categoria C C, - incaperi cu mese (scoli, restaurante, siili de receptie)
C~ - incaperi cu scaune fixe (teatre, cinematografe, sali
de lectura)
11, = 0,3 + (~ (2.3)
vm C, - Incaperi care permit depJasarea libera a persoanelor
,
I
(spatii de expozitii), holul de acces In cladiri pu-
In care m~estc numarul planseelor deasupra sectiunii elementului care se
blice, hotele)
verifica. In numarul III nu intra acoperisul si planseele etajelor tehnicc.
C4 - tncaperi ln care au loe manifestari fizice (dans, girn-
- in cazul elerne ntel or"portante verticale ~i Iundatirlor corespunzatoarc ca-
nastica)
zurilor 9 ~i 10 din tabelul 2.4.1 coeficientul de reducere se deterrnina din: C-I - lncapcri cu aglornerari marl de persoane (sali de
(l,6 sport, de concert inclusiv spatiile de acces)
112 = O,-5 + I· (2.4) - Categoria D D, - incaperi cu capacitate de depozitare redusa
"111 D'1 - Indiperi eu capacitate de depozitarc mari, supcrrna-
In ST AS 10 IO1/01-77 sunt date valorile coeficientilor Il ai incarcarilor In gazinc
vederea determinarii Incarcarilor de calcul pentru veri'ficari la diferitcle stari - Categoria E incaper! cu posibilitate de depozirare Ioartc mare
limita.
(biblioteci).
461 ~ __ ~ ~ _
 2.4.2.1. Valorile actiunilor Tabclul 2.4.4

Tabclul 2.4.3 Cft Qk

Caregoria [kN/m2] [kN]
Categoria lIk Qk
[kN/m2] [KN] Categoria F 2,0 10
Categoria G 5,0 45
Categoria A - general 2,00 2,()O
sdlri 3,00 2,00
Pentru 0 axil cu latimea de 1,8 m cele doua forte concentrate Qk se repar-
balcoane 4,00 2,00 tizeaza fiecare pe 0 suprafata de 0,2 x 0,2 m, coeficientul a.=1,0.
Categoria 8 3,00 2,00
Categoria C. C1 3,00 4,O() 2.4.2.4. Incardiri pe acoperlsuri. tn functie de posibilitatile de acces pe
C2 4,00' 4,O() acoperis sunt prevazute trei categorii.
C~ 5,00 4,00 Categoria H - acoperisuri neaccesibile cu exceptia lu~rarilor de ~ntretinere.
C4 5,00 7,00 Categoria I - acoperisuri accesibile In cladiri cu 'incaperi in ;at~go~~ A - C:-
c.~ 5,00 4,O() Categoria K - accesibile serviciilor speciale, de exemplu mcarcan eu heli-
Caregoria D - DI 5,00 4,00 coptere.
D2 5;00 7,()0
Caregoria Ii Valorile incarcarilor pe acoperisuri sunt date In tabelul 2.4.5
6,(Jt) 7,00
Tabclul 2.4.5
(/k Qk
2.4.2.2. Factori de reducere a incarcarilor. La calculul elementelor ori- Categoria [kN/m2] [kN]
zontale ale structuriJor (plansee, grinzi), la evaluarea Incardirilor de calcul se
introduce un factor de reducere a" ~ care pentru incaperile din categoria A pana Categoria H tnclinatia ~ 20· 0,75 ],5
Ja E rezulta din relatia (2.5) lnclinatia > 20· 0 1,5
Categoria I < 2()· 3,0 1,5

(2.5)
In care: 2.4.2.5. Forte orizontale pe balustrade sunt date in tabelul 2.4.6

c= 5/7 ~i AI) = 10 rrr'; A - suprafata de Incarcare aferenta. Tabelul 2.4.6

- valoarea coeficicntului de combinare care se va Ina 'l'n = 0,7 pentru cate- lit
Caregoria
goriile A, B. C, E ~i F ~i 'l'n = 1,0 categoria D. [kN/m2]

La caIculul elementclor verticale (stalpi) factorul de reducere aB, pentru Categoria A 0,5
toate categoriile A-E rezulta din (2.6) Categoria B tii C1 1,0
Categoria C~, CJ, C4, ~i D 1,5
2 + (/I - 2) 'Vn Categoria C5 3,0
Un = n
S 1,0, (2.6)

cu: 11 - numarul etajelor de deasupra elementului verificat.

2.4.3. COMPARATIE INTRE BTAS lOWlIOA-7'1
2.4.2.3. Pentru garaje ~i trafic de vehicule sunt stabilite doua categorfl: 1010112AI-7S ~i EUROCODE 1-1993
privind bazele calculului structurilor ~i evaluarea actiunilor
Categoria F - garaje, spatii de parcare, cu vehicule cu greutate 30 kN ~i
nu maru I de locuri 8.
In ambele norrne calculul ~i dimensionarea structurilor din otel se conduce
Categoria G - garaje, parcare, zone de livrare a marfurilor, vehicuJe eu
greutate 30 kN ~i 160 kN. eu metoda semi-probabilists a starilor limita.
- Statile lirnita ultime
Valorile Incardirilor In garaje pentru categoriile F~i G sunt date In tabelul 2.4.4. - Starile lirnita ale exploatarii normale
·8
 A
0(, ) 0(2 In figura 2.4.2 sunt aratate variatiile factorului 11, respeetiv aD in functie
de numarul 11 al etajelor de deasupra nivelului eonsiderat. Se observa diferente
',0 c:AA 2. S b)fo2(2.2)
r""'"
r::::::: ~ - ~-
r-. I-
--=
---
./
F=
foarte mari de 15% intre aD ~i II J ~i peste 25% Intre an ~i 112. Aeeste diferente
trebuie reconsiderate eu atat mai mult eu cat la determinarea incarcarilor de ealcul

-
0)8
coeficientii partiali de siguranta pentru incarcarile utile dupa ST AS au valori
0)6 bc,d.1) oCA d.Sa) inferioare, vezi tabelul 2.4.2 fata de valoarea unica rQ = 1,5 dupa Eurocode.
In tabelul 2.4.7 sunt prezentate eomparativ valorile actiunilor utile, carac-
teristiee qk de pe planseele diferitelor tipuri de incaperi tinand seama ~i de
diferenta dintre coeficientii partiali de siguranta, mai mici dupa STAS; rezulta
A[ ca fata de Euroeode 1 incarcarile pe plansee sunt subevaluate eu circa 20-25%.
182022 26 30 3t. 3638 42 [.£j 9J 54 58 .
Tabelul 2.4.7
:
Fig. 2.4.1 Diagrama coeficientilor a STAS Euroeode
Poz. Poz. 10101I2AJ-
In privinta valorilor normate ale actiunilor permanente si utile nu sunt de STAS E.!. INCAPER[ -75 qk qk Q
semnalat diferente rnari. ' [kN/m2] [kN/m2] [kN]
.:
In EUROCODE ~ i'? afara de val?~-ea caracteristicii a incardirii utile qk k:N/m~
A

ca ~l In STAS, cste data ~l valoarea uner forte concentrate Qk pentru verificari locale. 3 A Locuinte, spitale, hotele 1,50 2,0 2,0
Aceste valori caractcristice se reduc pentru: scarl 3,00 3,00 2,0
4 B Birouri 2,00 3,00 2,0 I'
- elementele orizontale (grinzi) cu factorii dupa STAS a (21) N (2?) C) Slili cu mese: de clasa, restaurante etc. 2,0 3,0 4,0
dupa EUROCODE aA (2.5) J ',"""2 ._
5 C2 Sali cu scaune fixe teatre, cinematografe 2,0 3,0 4,0
- elemente vcrticale (stalpi), cu factorii C3 Sali care permit deplasarea libera 4,0 5,0 4,0
dupa STAS llJ (2.3), 112 (2.4) sali de expozitii
dupa EUROCODE aB (2.6). 9 C4 S1tli care permit activit1tti fizice gimnas-
Hea, dans 4,0 5,0 7,0
A In ~igllra 2.4.1 sunt prezentate variatiile factorului a dupa cele doua norme 10 D Magazine 4,0 5,0 4,0
tn. functie de suprafata de incarcare A [rrr'] aferenta elementului considerat. 5 A Balcoane pe 0 1lilime de 0,8 m In lungul 4,0 4,0 2,0
Difcrentele sunt minimale. balustradei
o(.a

1,o '21/'22
~\
25. INCARCARI DATE DE ZAPADA
0,7 5!\\ r,- -_
oCBL(2.6)

_\ ,<, I-- ---

I
25.1. EVALUAREA INCARCAruLOR (EXTRAS DIN STAS 10101/21-90)
0,5
r-, ~2(2.4 )
r-----.:.t--,..._ ) Actiunea zapezii se manifests prin sisteme de forte, distribuite, statice,
e ,~
1 (2.3)
r-- I- actionand asupra elementelor de constructie expuse.
Intensitatea normata a tncarcarii data de zapada p:
se deterrnina cu relatia:
c:
(2.6)

5 10
. in care:
gz - greutatea de referinta, care se stabileste avand in vedere harta de zonare
20 30 40 50 n
(ST AS 10 10 1121-90), din tabelul 2.5.1, pe suprafata orizontala a aco-
Fig. 2.4.2. Diagrama coetlciemilor 'I') ~i aD
perisului, eu perioada de revenire de 10 ani.
50
 Tabelul 2.5.1
Tabelul 2-.5.2 (continuare)
Zona g: [kN/m2) Zona hIll s. [kN/m2] hon & [kN/m2) hm g: [kN/m2)

A 0,90 E 700 1,50. I 200 2,40 2 000 4,XO 13 = 2h dar 3m < 13 < 1)5 m
B 1,20 E XOO 1,70 I 40O 2,X5 2 200 5,XO ~
C 1,50 E 90() 1,85 I 600 3,40 2 400 6,70 J h
D I,XO E I ()OO 2,00 I ROO 4,00 2 500 7,20 "',1'-+---..., Cz = 1

C.. - coeficientul prin care se tine seama de conditiile de expunere Cz2 = Czv + Cza
4
a constructiei;
C; = 0,8 - conditii normale; Cza

Tabclul 2.5.2 -~~

r-, - Cz2
cu respectarea condi~iilor :
Forma cc opar i s u t ul (
\ 13 Czv:=:; 2)5 h (h in [mJ ,gz in [kN/m2J
Nr. Scheme de incCircare Coefi c i ent ij CZi Czv !--=:-
7 gz

Czv :=:;4 pentru elemente dub I u

rezemate
~ 0<- CZl
J 0 <oC:=:; 30° 10
1. Czv" b pentru elemente in
30° <0< ~ 60° 60-0<:.
]f consol d
0
oC > 60 0 m1 sl m2 - coeficienti referitori 10 frac-
1111111111111111111 Czl tiunea
, din incorcarea cu zapa-
do miFato de vant de parti Ie

CZl se determine conform de cc op er is cu lungimile 11

2 c=:tJ Nr.l

Varianta

tutui CZl
de variatie,

se aplidi in cazul
IT a coeficien-

0,5 pentru
respectiv

cu valorile:
121

c coper is ur i cu ponte oC:=:;20°

I 111111111111111111111 CZl 0( >150
0,3 pentru ncoperi sur i cu pante ec >20°

II ~111111111'1 111111111:;
Czc - coeficient referitor la aglo-
l25Czl 075tzl
merarea pr o.dusii din 01 une-
carea zapezii
~
\
X, Cz = 1)0
daca oC :=:;15° - Cza=O

oC CZ2 CZ3 dccii ec 15° se considera co 50% din

30 -+0<: zopada de pe ponto cccperisut u l su-
3 o~ 30° 1,0 30
I I
~rc<
Czl perior adjacent denive lori; code pe
60-0(.
300< «, :=:;600 2,0
30 ncoper is u l inferior ~i se djstribu-
0( >60 0
0 2,0
ie trjunghiuli lor con form schi!ei.
Cz2
------i
S2__ ~ __
 Tabclul 2.5.2 (continuarc) Tabclul 2.5.3

Zonele din harta

Observatie: In cazul In care Sirnbolul
Starile lirnita ~i gruparile cocficicnr A,B,C,D E
13 > 12 va loa rea Cz de la marg inea de Incarciiri sigllnmla
ac operi ~ u lui cu deschi derea Coeficientii partiali de. siguranta
12 se det e r rmnji prin interpo-
Starile limita ultime de re-
lare intre valorile Cz1 ~i "
<T
OJ'
.... zisten!a t'i stabilitate. Gru- 'I: 'I - 0,4 C <>" ~ 0,3 'I a Yb - 0.4 ~ ~ 0,3 Yb
CZ2. din schema • pari fundamentale tJ e''Iz (! 'Iz

g
Starile limita ale exploatarii
norrnale, lncarcarlle totale Yo 'Ie; - 0,2 ~ ~ 0,3 't; 'IJ - 0,2 ~
0"
"
~ 0,3 'IJ
e Yz e 'I z
s: N de exploatare
s:
5.
Li mi tji r l :
Stiirile limlta ale exploatarii
3m < 12 ~ 15 m normale sub efecte de du-
rata, starile lirnitii ultime. YI Ye "/.r
:
CZ1 = 1 Gruparile speciale ell Incar-
cari zapada secundar
Cz2 si CZ3 se dat errninji conform

punctului 4. Starea limita de oboseala 'Y2 0 0,2

Cz1

Tabelul 2.5.4
C, = 0,6 - conditu deosebite, ca de ex. vant frecvent ~i intens, Inaltimea
constructiei ~ 10m; Clasa
-
Yu 'Y,. 'Y,. 'I,I 'Ie "(r
C; = 1,0 - conditii deosebite de adapostire, de ex. In mijlocul unei paduri, de irnportanta
Inaltimea It < 5 m;
C, = 1,1 - zone de acoperis prevazute cu captatoare solare; I 2,!lO 3,00 1,80 2,00 0,40 0,60
Czi - coeficientul prin care se tine seama de aglomerarea cu zapada II 2,50 2,70 1,60 1,80 0,35 0,55
pe suprafata constructiei expusa zapezii. In STAS 10101121-90 III 2,20 2,40 1,40 1,60 0,30 o ,SO
sunt date valorile coeficientului CZi pentru diferite forme ale IV 2,O() 2,20 1,20 1,40 0,25 0,45
acoperisului (tabelul 2.5.2). V I,SO 1 ,()O - - - -

2.5.2. COEFICIENTI PARTIALI DE SIGURANTA - starea lirnita ~i grupari de Jncardlri la care se face verificarea, conform I
STAS 101Ol/0A-77;. .
. ~ntensitatea de calcul a incarcarii date de zapada se obtine multiplicand - raportul dintre iodircarile gravitationale g" (incarcarea d~stri~uita echi-
intensitatea norrnata a acestei incarcari cu coeficientul partial de sigurantii y valenta, deterrninata pe baza intensitatilor normate, exclusiv zapada, care
Coeficientii partiali de siguranta y se stabilesc conform tabelelor 2.5.3 ~i intervin 10 grupari fundamcntale), ~i mcarcarea data de zapada;
2.5.:4, diferentiat in Iunctie de:
- clasa de importanta a structurii expuse deterrninata conform STAS
- zonele A, B, C, 0 ~i E (vezi harta); ._ 1010010-75.

54
 Tabelul z.s.s (continuarc)
Tabelul 2.s.s

Is=2h dor .
cu condit i a Sm<ls ~ 15m

.
Formo ccoperisutui
Scheme de Inccrc cre
Coeficien!ii
-
Czl ~ , )1-1 - 0)8

-
4 1 oC ~ 15° - jJ--s = 0
tit ~
oC> 15° p's rezulta din repartizoreo
0<. e~oC~30c 30° -c ec < 60° 0<.. ~ 60"
~ t ri unghiulara 0 50 % din greu-
J1~ ~~
~ )L1 0,8 0)8 (60-oC)/30 0,0
r- lfLl tatea zapezii pe ponte adincitCi
I 11111111111111111)1-1 Is cu t= 2 ~N 1m3
IT II I I I II II 0)5 fL 1
jJ..w=(b1~ b2)/2h~th/Sk

dor cu conditio
, 0,8 < )l-w <4 m

X;~ }A- 2 = }J-s +j-Lw

L_ t----',_
\ o <oC<15° 15°< 0(<30° 30'l<oC.<6(f0(>60<

)1-1 0,8 0,8 0,8(60-«:)13: 0,0

}l2<i1II III :I ""l I J11oC.2

)"L2 0,8 0,8 + 0,6'" -15)13:1,1(60-«:)130 0,0 2.5.3. EXTRAS DIN EUROCODE 1
~,sfl'L
j12<C2 Intensitatea normata a tncarcaril cu zapada S == p~ se determina cu relatia:
)lloCt 111111 I
0,,5jLlo(2 I 11111II (2.7)
.. In care:
/~~r'- Ili - este coeficientul aglornerarii cu zapadii;
0 < «: ~ 30° 30° < 0( < 60°
I
i---- --,_ S; - valoarea caracteristica a tncarcaru cu zapada pe suprafata orizontala
ji--1 0,8 0,8 (60 -cC)/30
In kN/m2, stabilita prin norme nationale (tabelul 2.5.1);
I
lllllUJlP jl1 )-1-3 0)8-0\80(/30 1)6 Ce - coeficientul prin care se tine seama de conditiile de expunere. Valoarca
I uzuala C(! = l,O;
G coeficient termic. Valoarea uzualii C, = 1,0.
TI/r--.....f01] ~3 /r.--...._ b ~ 15m
-- 13 = t:i
1 -

Tn tabelul 2.5.5 pentru cateva forme ale acoperisului sunt date schemcle de

- ,_ -~-
Is -15
- -
b,> 15m

2h/sI(
-- 13 -15m

dor cu conditio
irrcarcare cu zapada ~i relatiile pentru deterrninarea valorilor coeficientilor de
aglomerare,
b b )l3 Valorile coeficicntilor partiali de siguranta corespunzatori pentru zapada
'0 8 ~ f1.- 3 ~ 3
sunt date in cap. 6.
..
in tabelul 2.5.6 sunt date valorile densitatii 10 kN/mJ In Iunctie de tipul
zapezii.
 Tabelul 2.5.6
linii continui valorile coeficientilor Czi ~i prin linii intrerupte valorile coeficientilor
Densitatea J-Li' Se constata valori rnai mari Cll 25% a coeficientilor dupa STAS fata de
Ti p u I z dp ez lt [kN/m3) Eurocode 1.
ProaspatCi ')0
Tasata 2)0
Veehe 2,5 - 3)5 2.6. NOTIUNI ELEMENTARE DIN DINAMICA STRUCTURILOR

Urne d d 4p
2.6.1. GENERALITATI
2.5.4. COMPARATIA YNTRE NORMA STAS 10101121-90 SI EUROCODE 1-1993

Incardiriie din actiunea vantului, cutremure de paraant, explozii, soeuri, au

A 1. Fo~ulele pentru de~erminarea intensitatli normate a incarcsrii eu zapada asupra elementelor de constructii ~i constructiilor In ansamblul lor un efect
III cele doua norme (2.5.1) ~1(2.5.2) au 0 alcatuire asernanatoare cu diferente de dinamic. Datorita variatiei lor in timp incarcarile dinamice dau nastere la forte
notatii. De exemplu: ' mas ice al carer efect nu poate fi neglijat, Spre deosebire de statica constructiilor
la care 0 structura este deflnita ca un sistem format din elemente elastice, 1n
(2.8)
dinamica constructiilor 0 structufa se considers format~ din elemente elastice fara
2. In Eurocode In formu-la (2.8) intervine un al treilea factor C, - coeficient masa ~i din mase, astfel ea pe Hinga elementele elastice care sunt capabile sa
termic, pentru care se propune Insa ca valoare uzuala C[ 1. = inmagazineze energie potentiala, masele sunt capabile sa inmagazineze energie
. 3. V~loarea ~reuta~ii de referinta gz == S" se stabileste pe baza hartilor de cinetica. De aici 0 alta diferenta tntre calculul static elastic ~i eel dinamic,
zonare nationale (fig. 1 din STAS 10101/21-90. deoarece elementele elastiee in sistemul static prirnesc energie numai din fortele
4. In fig~ra ~..5.l ~unt adHate diferentele in evaluarea coeficientilor de exterioare, in calculul dinamic pot interveni schimburi de energie. Un astfel de
aglo~erare a zapezu dupa cele doua norme In functie de panta acoperisului: prin scbimb de energie este baza tuturor fenomenelor de vibratie. Aceasta conduce In
general la 0 reducere a energiei mecanice a sistemului prin transformari in alte
forme de encrgie (calorica sau de radiatii).
Czi )JLi Pentru a tine seama de efectul acestor fenornene in calculul constructiilor
trebuie ca pe langa elasticitate ~i mase a unui sistem dinamic sa se considere ~i
o a treia marirne ~i anume amortizarea .
.,
2.6.2. VIBRA"fn MECANICE LINIARE A SISTEMELOR CU UN GRAD
DE LIBERTATE [2.3] [2.4]

ec Fig. 2.5. L Diagrama coeficientilor
0~o~--~'5~O----~30T-O-----~~o----~ar~~- ~~i ~
,~--------------------------------------------------~---------------------
In figura 2.6.1 sunt aratate schematic sistemcle dinamice cele mai simple
ale unui oscilator eu masa punctuala m, constanta elastica K ~i coeficientul de
amortizare C.
Un astfel de sistem dinamic poate fi caracterizat printr-o singura marime a
deplasarii II, v sau 1V a masei 111, In raport cu sisternul de axe x, y sau z, sistcmul
fiind definit din aceasta cauza ca sistcm dinarnic cu un singur grad de libertate.
Dad In calcul se considera masa concentrata intr-un singur punct ~i pentru
definirca cornportarii dinamice sunt necesare cele trei componente ale deplasarii,
sistemul dinamic are trei grade de Iibertare §i are sase grade de libertate In cazul
di sunt ncccsare ~i cele trei rotiri.
 J"
kn

kj

@ © x. x
Fig. 2.6.1. Sistemul dinamic al unui oscilator punctual

1n cazul strueturilor eu muite nivele concentrand masele la nivelul fiecarui

planseu ~i daca sistemul ~i incarcarea sunt simetrice fata de axele de eoordonate,
sistemul are n grade de libertate, nurnar egal eu numarul etajelor (fig. 2.62).
Unit)
~m
kn
4-

® @
- ...
k'
J
-~
Fig. 2.6.2 Sisterne cu n grade de libertate
- ... Fig. 2.6.3. Tipuri de vibratii

_ m,
k, P1ltl
-

2.6.3. VIBRATIT MECANICE

In care:
Intr-un punet oarecare al sistemului dinamic, 0 forta sau 0 alta marime,
depIasare, viteza, acceleratie, pot fi exprimate printr-o relatie x (t) ill functie de x - este amplitudinea;
timp. Aceasta modificare nemonotona a unei rnarimi fizice intr-un interval de co = 2 niT - este frecventa circulars Il'I [lis];
timp poate sa fie considerata ea 0 vibratie. Diferitele tipuri de vibratii sunt aratate - cste pcrioada miscarii;
T
In figura 2.6 ..3. I _ cste frecventa (numarul de vibratii pe unitatea de tirnp) In
f=y
2.6.3.1. Vibratii armonice. In figurile 2.6.3 a ~i 2.6.3 b sunt aratate vibratii [HJ;
armonice definite prin ecuatia:
x (t) =x sin (oot + <p) (2.9)
- cste unghiul fazei initiate (I = 0).
t:l
DO
 Daca x (t) reprezinta 0 deplasare, viteza rezulta In concluzie ecuatia diferentiala a miscarii rezulta:
m.l~ + cy + ky- Wet) = O. (2.14)
x(t) = ~:. = x 00 cos (Wl. + <p) = X 00 sin (wt + <P + n12) (2.10)
in cazul W (t) = 0 se obtine ecuatia vibratiilor proprii amortizate.
~i 0 acceleratie
m.Y + C_l~ + ky = 0 (2.15)
X (I) = - X w2 (sin W( + <p)= x w2 (sin wt + <P + 1t) (2.11)
~i ecuatia vibratiilor proprii neamortizate
deci cele doua vibratii corespunzatoare vitezei ~i acceleratiei sunt defazate eu
nl2 respectiv 1t, fara de vibratia care reprezinta deplasare. mj; +ky = 0 (2.16)
Vibratiile arrnonice din (fig. 2.6.3 c, d) sunt definite prin ecuatia:
2.6.4.1. Vibratil proprii neamortizate. Ecuatia (2.16) se poate seric:
x (I) = x (I) sin (wt + <p) (2.12)
" k
V+-j'=O (2.17)
~i caracterizeaza 0 vibratie armonica crescatoare (3 c) ~i amortizata (3 d). • /1/'

eu solutiile:
2.6.3.2. Vibratii periodlce. 0 vibratie periodica poate fi definita ea 0
suprapunere a unui numar finit sau infinit de vibratii armoniee. Frecventa unei y = .11 eos wt
vibratii period ice este un multiplu tntreg fata de frecventa de baza.r = liT. )~= -.YW sin wt
o
vibratie periodiea poate fi definita printr-o serie Fourier de forma:
)! = -;Y w'l cos wt
x(t) = (~) + 2:
11=1
(all' cos n 000 t + bll sin 11 Wo I) (2.13) Introducand In ecuatia 2.l7 avem:
k
In care: - .J'; w2 cos WI + -11/ ~V cos wt = O.
Wo = 21tIT
Rezulta:
(2.18)
a() = -=-T? JT() x(t) dt /II

~i deci Irecventa circulara proprie neamortizata:

({II =t fT()x(t)
?
cos 17 Wo t dl
00 = ~-;;
{k In [llsec] (2.19)
=: fTo x(t)
('

?
b,! sin 17 wot dr.
'I
respectiv frecventa proprie neamortizata
In figura 2.6.3 e este schematizat efectul unei explozii ~i In figura 2.63 f
Ie = we In [H __1. (2.20)
tipuL unor vibratii corespunzatoare unor fenomene stohastice (aleatoare). -,
?it

Relatia (2.18) se poate modifica dad se introduce alungirea firului tncarcat

cu forta m.g
/II.g
2.6.4. SrSTEME CU UN SINGUR GRAD DE LIBERTATE 8.,. = =t:
"
ell:
Considcrand situatia prezcntata In figura 2.6.3a se poate serie: suma for- 002 :; -
k
= -g
m 15."
~elor exterioare egaJa cu:
se obtine:
Wet) - C_l~ - kv Ie = _I
2)(
GZ [H-l-
~s:: (2.21 )
~icare .conform legii Newton este egala cu:
In care 8s{ reprczinta sageata dupa directia _l' din incilrcarea co greutatca corpului
m . "
l' 111 miscare egala ell m.g.
 Daca este verba de 0 bar:' ~ vI·
" ~ . . a mcastrata a un eapat §i Iibera la celalalt
X~:~ ~tbar~i ~in~~or~~~!~a
barei (m.g).
;2/1)~'):
refera la clepla~area ~e orizontala a capului
p icata 10 acest pnnct §l egaJa cu greutatea total a a
Norand raportul dintre doua amplitudini
decrement logaritmic, se obtine:
conseeutive y, §1 J'2 cu 0, numit.

2rcD
(2.29)
2.6.4.2. Vibratii proprii amortizate. Cu solutiile:
y = )", e)J pentru valori D mici, se poate considera valoarea decrementului logaritmic

.v =.f A e}J o = 2 rt D . (2.30)

)~=j}A2e)J Valoarea 0 poate fi interpretata ca reducerea arnplitudinii vibratiei Lll'

ecuatia (2.15) se poate scrie: raportata fa amplitudinea y de 0 perioada ;~. De exemplu 8 = 0,02 reprezinta
reducerea eu 2% a amplitudinii pe 0 perioada de oscilatie,
A2 + C A + !... = 0
III m (2.22)
cu radacinile: 2.6.43. Vibralii proprii fortate en excitatie arrnonica. in ecuatia (2.14)
se introduce: ee
A==-_f_+ fC2 _ k
= L ~ cos (2.31)
2111 - V 41112 /11 • (2.23) Wet)
1=1
Wi t.

Vibratii se produc nu rna i atunci caned: Solutia ecuatiei diferentiale este forrnara din solutia omogena (2.25) ~i S0-
c 2 k lutia particulara:
4/112 - m < 0 (2.24) ,II = .Y sin (WI - <1» (2.32)
solutia ecuatiei diferentiale In acest caz va fi: in care deplasarea de faza <1> rezulta din:
c j = -o - 1

(J
(1)

y == y e-2m' .eiw., ta n <1> --:.._c-=- (2.33)

(2.25) rc (1)"
in care frecventa proprie amortizata: - ~
~i amplitudinea:

'IIi:«,
- 4,;2 I
I
~
Y = T
IV
(2.34)

=W
" 1- (
2 "kill
~J == W ~1 -
e
D2 (2.26)
eu W = We rezulta:
~ Iii
deci frecvenja pro .: .' . . n
1
. . plIe a ststemului amortlzat este rnai mica de f " cat ~ )1=-'-
. k 0
(2.35)
mu UJ neamoruzar. Pentru valori .. DO' 10 cazu srste-
n mici, < ,1"se poate considera weO = We
marimea XIII estc definita curba de rezonanta (fig. 2.6.4). In diagrarna ca abcisa este
Ccri) -? r;-k
'l/Km
- -
(2.27) censiderat raportul wl(;))" ~i ca ordonata factorul de majorare a amplitudinilor XIII'
tare rezulta din:
In cazul valorilor miei ale raportului 'wlwe (frecventa preprie a tfldirearii
c2 k fortate W fata de Irecventa proprie a sistcmului nearnortizat W,,), sistemul se com-
4m2 - ;; = 0, porta cvasistatic eu v = Wlk. Yn cazul apropierii celor doua frecvente creste
;i este detinita ca arnorti .. efectul dinamic In functie ~i de valoarea amortizarii. in cazul W = We apare
=
V

izare: I izare cntica eu perioada WeO 0 ~i factorul de amor- fenornenul de rezonanta. Tn cazul unor valori reduse ale amortizarii ampliludinea
maxima sc poate calcula din:
D=_£_=__£_
?r.:- c·ail (2.28)
- "kill
(.::, lax =: ~ pentru 0 < 1 (2.36)

, t_ "': ...... , ....1

 Xm Fig. 2.6.4. Unda de rezonanta ~i pentru un oscilator amortizat, se obtin In cazul unei excitatii neperiodice
200
oscilatiilc de raspuns.
In cazul oscilatorului neamortizat
100
l u(t) = _1-
IIIWo
f()
PCT.)sin OOo(t - T.) d r,
.
(2.40)

In cazul oscilatorului arnortizat

£l(t) = _1-
ntwo
f() PCT.) e-/)(~,,(I-T) sin oo,(t - T.)·d't.
t
(2.41)

Daca In relatia (2.41) se inlocuieste P (r) en 111 1ft, (l) corespunzatoare unei
miscari a terenului i,,,
(t) provocata de scism, ecuatia devine:
10
lI(t) = - -W, J'
()
(2.42)
e
Valorile maxime
I u (t) Imax = S" (2.43)
I u (t) Imnx = s, (2.44)
I li (t) Imax = Sa (2.45)
se numesc spectre de raspuns seismic.
Intre spectrele de raspuns este urmatoarea relatie de legatura:
0.7 0..8 0.9 ~.1 l.i 1.3 1.4 1.5 SII = 00 S" = (1)2 Sci
Forta de inertie maxima care actioneaza asupra oscilatorului cu masa
important este cazul constructiilor cu un decrement logaritmic foarte mic. De
concentrata la nivelul superior este:
exemplu, In cazul unei structuri foarte suple (cosuri de fum, turnuri de antene
etc.) cu valori pentru (2.46)
0,01 S; 8 S; 0,04 Energia consurnata de oscilator, numita encrgie de-disipare esre:
rezulta Ymax = 78 . Ys/ pana la 314 . Ys/'
E = .!.. mS2. (2.47)
'2 v

2.6.4.4. Vibratii proprii fortate eu excitatte ncperiodlca (spectru de

raspuns), Daca I'n integrala Duhamel
2.6.5. SISTEME CU MAl MULTE GRADE DE LIDERTATE
yet) = t x(t) h(t - r) dr (2.37)
2.6.5.1. Calculul simplificat al frecventelor proprii al cladirilor Cll mai
se introduc funcpile de greutate multe nivele. Pe baza unor masuratori elcctuate pc Ioarte multc cladiri, au fost
stabilitc urrnatoarelc relatii ernpirice privind Irecvcnta proprie:
h(l) = _1 - sin 00
0
t (2.38)
/1IWo 60 rn < H:5: 200 m
pentru un oscilator cu 0 singura masa neamortizat cu:
J',.j) = ° 4(~J·5 [Hz]
, H
(2.48)

h(t) = -' - e -/)w.., 1 . sin 00 l

(2.39) H > 200 rn 1:1) = 40
M [Hz ..
] (2.49)
mWe e

66
 In care:
2.65.2. Metoda Rayleigh. Frecventa proprie a unei structuri suple poate
(In] este matricea maselor;
fi calculata cu relatia
(K] cste matrieea rlgiditatilor:
H~· Yi (C] este matricea de arnortizare.
(250)
Cele 11 pulsatii proprii ale structurii Wi sunt radacinite reale ale ecuatiei
In care: caraeteristice a deterrninantulu!
Wi - este 0 Incarcare care poate sa aiba una din rcpartitiile aratate In fi- II [K] - w::! [m] II = O. (252)
gura 2.6.5;
Fiecarui mod propriu de vibratie <pj definit prin relatia (251) Ii corespunde
'vi - deplasarea punctului im sensul fortci Wi;
m, - masa structurii In nivclul i; o pulsatie proprie i

Repartitia triunghiulara (fig. 2.6.5 a) ca ~i tnciircarea cu 0 forta concentrata

[[K] - wHm]] {<p;} = O. (253)

(fig. 2.6.5 c) dau bune rezultate. Repartitia din Iigura 2.6.5 d corespunde variatiei Modul de vibratie constituie 0 baza de J1 vectori independenti de dcplasare {u}
pe J'naltime a presiunii vantului dupa norme. Rcpartitia aratata In figura 2.65 e It

reprezinta considerarea fortelor orizontale proportionate cu greutatea proprie a

structuri i.
{I/ } = f <p II ~ + 1 <p 12 . Y2 + ... 1 <p L~,= L I<p Y I = [<p] {Y}
I
i • j
(2.54)

Wi
eu Yj amplitudini, Iunctic de timp, ca c~ordQnate generalizate. Plccan~ de la
aceasta relatie, ccuatia (2.51) se poate sene:
[mJ [<p] {.h + [C] [<p] {Jl + [K] [<p] {Y} =- [111] {1} £th. (255)

Inmultind accasta ecuatie ell vectorul transpus al modului propriu i de

I vibratie {<p}i, rezulta:
I {<p}; . Un] [<p] {f} + {<p}{ . [C] [<p] {y} + {<p}; [K] [<p] {Y} =
I
= - {<p}; . [m] {l} . i~b' (256)
mi mi mi mi
E,Ii E,I: Eli E,Ii Avand in vedere proprietiitilc de ortogonalitate ale ~atricei de masa ~
matricei de rigiditate 111 raport Cll modurile proprii de vibratie
@ © (2.57
{<p};' [/11] [<pl, = O} pentru r "* s
(258)
Fig. 2.6.5. Moduri de repartitie a indircarii 11'1
{<p}~.' [k] [<pls = 0
. . . I' d dul propriu i I
toatc componenteie matncci {qi] cu excepua ce et e rno. ~. .
2.6.53. Structuri elastice eu mai multe grade de Iibertate (calculul exact produsele Cll matricea de masa ~i de rigi~itate YOI' dispare. Aceasta simpliflcare
f2.SI [2.6]). Analiza rnodala a unui sistem eu mai multe grade de libertate consta este valabila ~i pentrn termenul de aroornzare
In a considera sistemul de baza descompus intr-un sistern ell deplasari liniare, .
tndependente, fiecare cornponenta corcspunzand unui sistem ell un singur grad
{<p};' [C] [<pl, = 0 pentru r "*.s (2.59

de libertate. Raspunsul dinamie al sistemului estc obtinut CCl 0 combinatic liniara dadi se admire ca se poate exprima matricea de amortizare C ca 0 combinatie
a raspunsurilor sistemului de baza. liniara a matrieelor de masa ~i de rigiditate:
(2.60
Dad In ecuatia (2.14) se introduce: [C] = a . [/11] + b [k]
w(
t) ;:: - "
111 • U" (I) Tn final 5e obtine pentru modul propriu de vibratie i ecuatia:
corcspunzaroa-e unci miscari seisrnicc a tcrenului it" (I), pentru 0 structura ell 11 {<pJ{ [/11] {<pL' Y i + {<P}; [CJ {o}, Y j + {<P}J [A1 {rp}, Yj =
(2.61
grade de libertate, ecuatia dinarnica rczulta: =- {<p}{ [/11] [lJ . ii"
[/71] {ttl + [C] {II} + [K] {If} =- [m]"{l} . ith (251) 6
68
 c.ar_e.este d.~ i:apt eCt~atia dina.midi a unui oseuatoi simplu de mas a m*, de 2.7.2. DIRECTIA VANTULUI
rigiditate K<' ~I arnortizare C* impus la 0 acceleratie
,
iib't
*"
m, . ~ * I

+ C, . }j + K* . 1'; = -mt. ithi (2.62) Directia vantului se considera orozintala.

cu: In cazurile rand panta terenului depaseste 30% pe 0 distanta de minimum
mt= {cp}; [m] {CP}i (2.63) 100 01 ill jurul cladirii, directia vantului se considera paralela cu suprafata
Ci = {cp}; [C] {cp}; =2~ We . mt (2.64)
terenului. In raport cu constructia, directia vantului poate sa fie orisicare,

K; = {cp}; [K] {e}, = W/ m7 (2.65)

,,1 . n 2.7.3. FORTE APLICATE CONSTRUCPEI
"M = -"
117.,
{cp},! em] [1]· uh = y. lIh,.
I , (2:66)

Imparrind cu m,*ecllatia (2.62) devine: 2.73.1. Intensitatea normata a componentei normale Ia suprafata expusa r:
a Incarcm:ii din vant, considerata distribuita se determina cu relatia:
}~i+ 2 l;W; Yi + wl }j =- Yi Llhj (2.67)
cu Yi factorul de participare la modul de vibratie i.
J'J"/I = ~ . C"i . CIt (z) . g" (2.7.1)
In care:
Cele 17 ecuatii de tipul (2.67) permit determinarea coordonatelor gcneralizate
Y; pentru cele n moduri de vibratie ~i cu ecuatia (2.54) vectorul de deplasare {u} ~ - coeficient de rafala conform pct. 2.7.3.9;
at structurii In fiocare moment t. C"i - coeficicnt acrodinamic pe suprafata i conform pet. 2.7.3.7;
eli (z) - coeficient de variatie a presiunii III raport eu Inaltimea h deasupra
terenului liber, conform pet. 2.7.3.5;
g" - presiunca dinarnica de baza, stabilizata Ia inaltimea de 10 m
2.7. INCARCARI DATE DE VANT (DUPA STAS 10101120-90) deasupra terenului, conform pet. 2.7.3.4.
,. 2.73.2. lntensitatea norrnata a cornponentci tangentiale la suprafata expusa
2.7.1. Actiunea vantului se manifests prin forte exterioare, orientate in mod
preponderent normal la suprafata expusa, dar avand §i componente tangentialc
importante, III special pcntru clernentele de suprafata mare.
I p~ considerata distribuita, se determina cu rclatia:

(2.7.2)
Forjele aplicate din vanr sunt variabile In timp. Efcctul lor se considera ca In care:
suma a doua componente, statica si Iluctuanta.
cp - coeficient de frecare egai cu 0,025 cu exceptia cazurilor cand se fac
Actiunea fluctuanta a vantului se manifesta prin: dcterrninari speciale;
a) flu~~uatii ~.Ie presiunii dinamice, datorita variatiilor de viteza In jurul va- CIt - (11 med), conform pet. 2.7.3.5 In raport eu tnaltirnea medie deasupra
10m medii, care conduc Ia oscllatn ale constructiilor a carer directie terenului a suprafctei considerate.
predominanra cste apropiata de directia mediata a scurgerii aerul ui; la
acest mod de mani festare se verifica toate constructiilc sau parti ale 2.7.3.3. Fortele aplicatc constructiilor pot fi luate In considerare ~i prin
acestora conform prevcdcruor de 1£1pet. 2.7.3, sau Anexa A, iar actiunea rezultantele lor, sau prin raportarea la unitatea de lungime a axei acestora. Inten-
se considers variabila conform STAS IOIOl/OA-77' , .
' siratea l1'0nl1ata a rczultantci incarcari P;' se detcrmina ell relatia:
b) ap~rjtia de forte altcrnante, normalc pe cIireqia mediaUi a scurgerii aertl- (2.7.3)
lUI datorita degajiirii alternative de vartejuri 111 jurui obstacolelor de
forma cil indrica sall apropiata de acestea, iar actiunea se considcra In care:
exceptionaUi, conform STAS 10101IOA-77; C1 - cocricient aerodinal11ic al rczultantei conform 2.7.3.8;
c) gencrarea de oseilatii i!1tretinute, fenomene de galopare; la acest mod sc AI - aria proiectici pc pianlll perpendicular directiei vantlilui a suprafefci
verifica strllctllriie care sutera deplasari mari datorita aqiunii vantului. aferente rezlIltantei considerate.

71
 2.7.3.4. ?r~siunea dinamica de baza stabilizata la J'naltimea de 10 m TipJI amplasarnente din orase, zone ell masive forestiere, obstacole eu
deasupra terenului plat, deschis, se calculeaza cu relatia: Inal~imi peste 10 m

g,,=~
p.vi
(2.7.4) C" (z) = 0,65 (~) J44 ~ 0,65. (2.7.7)
ill care:
Tip III amplasamente In ccntrul oraselor mari cu majoritatea cladirilor peste
p - densitatea aerului In tone pe nr': 30 m
).CIf>
V2m - viteza medic, mediata pe doua minute cu 0 perioada de revcnirc de
10 ani, In mls; Cit (z) = 0,30 ( J
~) ~ 0,30. (2.7.8)

cu p = 1,225 . 10-
3
• prcsiunca dinarnica de baza stabilizata se calculeaza eu: Pentru cele trei tipuri de amplasamente valorilor coeficientul e" (z) pot fi
p2 luate direct din tabelul 2.7.2.
g - i- -
2m
1630
(kN1
m.2) (2.7.5)
Tabclul 2.7.2
In functie de amplasamentul constructiei avand III vedere harti de zonare inal{imea z deasupra tcrenului In III
(~TAS 10101/20-90) presiunea dinarnica stabilizata la l'nal!imea de 10 m rczulta TipuL de amplasa-
10 2() 40 60 xo 100 150 20() 350
dIn tabeJuJ 2.7.1. ment
e" (z)
Tabelul 2.7.1 L I ,00 1,25 1,55 1,75 1,95 2,10 2,40 2,60 3, I0
II (l,G5 o ,9() 1,20 1,45 1,65 I,XO 2,15 2,45 3,10

Zona Altirudinea
Vitcza mediara pe Presiunea dinamica de bazii stabilizata la III o ,30 0,50 0,75 0,95 , 1,20 1,35 I,XO 2,15 3, I °
doua minute [m/s] Iniil!imea de f() m deasupra tercnului [kN/m~]

A XOO 22 2.73.6. Influenta conditiilor de microrelief ~i de mediu construit. Standardul

0,30
B XOO 26 0,42 prescrie reduecri ale presiunii de baza In cazul amplasamentelor adapostite ~i
C XOO 30 0,55 majorari 'in cazul celor cxpuse. Pentru constructiile asezate pe bulevarde largi,
In piete, 111colturile strazilor unde se poate produce accelerarea curentului de aer
D Z.one ell condirii deoscbitc pcntru care se cer date din partea Institutului de Meteorotoalc nu se ia ill considerarc efectul adapostirii.
::;1 Hidrologic 0

2.73.7. Coeficientul aerodinarnic CII;' Valorile coeficientului C sunt date

ii
II;
lCXJO 25 O.4n
120() 111 STAS 111 tabclul 3 In functic de profilul contructiei ~i scheme de tncarcare ell
27 0,45
14()O 32
vant. Valorilor pozitive ale cocficientului Clli Ie coresptind presiuni ~i 111acest
0,65
E 1600 31< caz se asociaza Cll C; (z), iar cclor negative, suctiuni, ~i care se asociaza co C'I
(),90
IllO() 42 (h med.) (tabelul 2.7.3).
I ,I0
2()()() 46 1,3()
Din tabclul 3 din STAS au fest retinute nurnai situatiile care intcrvin In
2200 49 1,50 cazul cladirilor cu multe ctaje.
24()() 52 1,70 Pentru diferitc forme de alcatuire In plan ale cladirilcr, sunt date 111 fi-
gura 2.7.1, dupa recornandarca CECM no 52, rnodul de repartizare a presiunilor I
~i sectiunilor pc peretii cxteriori. .
. 2? ~:~. Variatia eu inaltimea a presiunii dina mice de bazii. fn vcderea
deternllnam coeficientului C" (z) . consi idera trci tipuri de amplasamcntc:
.; se V •• •
2.73.8. Efectc Iluctuantc ale \'Iantului. Cladirilc ell multe nivele a carer
Inal~ime nu depasestc 40 m ~i pcrioada proprie fundarnentalf este sub I s sunt
Tip T amplasamcnrc dcschise (carnpii, maluri , zone consrruite cu Inaltimi
rnai miei de 10 m incadrate In catcgoria C I ~i cocficicntul cle rafala ~ are valoarea 1.6.
U2
Cliidirile cu multc nivclc ClI I'nallimca mai mare de 40 m :;;i c~rc all 0 p~-I
Ch(-)- -r -
( J 3_
10 >
_1,0. (2.7.6)
rioada proprio fundarncntala mai marc de I s sunt 111 categoria C2. In catcgona
C3 sunt cuprinse constructi i spccialc de tipul antene, turnuri de telcviziunc etc.

73
 Tabclul 2.7.3
Valori Ie coeticientului aerodinamic Cn;
Valorile coeticientului aeroliinamic Cni TabcluI 2.7.3 (continuarc)
Profi 1ul constructiei si scheme Ilndlcatii pentru definirea coeficientului cn~~i folosirec

,
Nr. crt. de Indircari date 'de vont
2
sc;hemelor
3
Nr. crf.
Profi Iul constructiej si scheme ~ndlca!ii pentru definirea coeficientului
de incarcari date 'de vont schemelor .
cn~~i fo'losirec

Q) sUfrafete verticolt
tilor libe;i:
ptre- 0" 1
a) sur.~fet~
].

v~rt;col@ (1" ptrf!-

3

1 ' -tx~S@ 10M;;;; vantu/ui t- 0,8 tilor libel" :

-lie fUn bOtoii vontu/ui - 0,6 1 • -~" J>ata;j vantului ~ 0,8
b) sur;:fete verticale IOU ,ncl;- - ~. bOtoii vontulu; - 0,6
ncrl cu ';'ox. 1S· fa to de ver: b) &.lrjete vertical. IOU ,ncll-
tica/a ale conttructfnor tU...a1 ncrl eu mox. 15· fdta de v.r:
mult@ .iruri tie Iu':"'inotoore ticala ale COfIftruct{'lor tu "'ell
,j sflctiuni complicate (dcrco multe ~jnlrj de lu':"'inutoore
~u co;e:c.und ~chemelor din ¥ sactiuni Complicdte (dcrco
tabel) i r ddtele experimen- ou ca;eacnd ~chemelor din
tale lip.e,c)' bfbel) i r dcjtele exper;men-
- @xtrert'litoti s/ ridicaturi des- tdle lip.esc)'
partitoore' cite suer-afete; ; - e;ctre,.,; tot; Ii ridicatur; des-
- expuse i.atoij vcmtului. + 0,7 ~rtitoore' cite sverafetei ;
- neexpuae hotai; vantulul - 0,6 .:.expuse batai; vantului . + 0,7
-suf'rafete jntermedid~' _neexpu8~ hotaii v~tulul - 0)5
- e;l,use batoil "Sntului + 0,5 -suprafete IOtermedldre'
-n )tfuse beta;j vontu/ui - 0,5 - el<puse batail vSntu(ui.
-nL!eJl.pust! bataii. vontulul - 0,5
-cs

2 h 11 I 2 11 I 1
oC 0,0 0,5 \hO ~2..l.0 0,0
oC 0.5 10 a:2,O
cnl cn,
0° 0,0 -0,6 -0,7 -Q,8 0° -0,6 -0,8
0,0 -0,7
200 +0,2 -0,4 -0,7 -0,8 +0,2 - 0)1. -0,7 - Qj_6
200
Directia vdntului
40" +0,1. +0,3 -~ - 0,4 1.00 +0,1. +0,3 -0,2 -0,1.
Direc!ia vdntului
600 +0,8 + 0,8 +0,8 +0,8 500 +0,8 + 0,8 ~Os8 +0,8
Cn1~ en]

N:+O,~J:i~ .r, ~ J1 0,0 0,5

h1 II
1,0 I ;;.2,0
N1+0,5
~
6j
....
t~Jr nl/1
~ cn) .1 0,0 I ,0,5 I 1,0 I ;;..20
I...n'
Plan
Cn3 -0,1. - 0,1. - 0,5 - 0,8 Plan
Cn3 -0,1. -0,1. I - 0,5 -0,8

m
c: h,/1 ,..,
u c:
u
nl/l
+ 0,8
.a