Profilul: Resurse naturale şi protecţia mediului

Domeniul de pregătire de bază/Domeniul de pregătire generală / Calificarea profesională: Protecţia mediului

Specializarea: Tehnician Ecolog şi protecţia calităţii mediului
M2 Metode practice de investigare a ecosistemelor, prof. Stanciu Teodora
Clasa a IX-a Numele și prenumele...................................................................... Data ……….....

FIȘĂ DE DOCUMENTARE
VITEZA VÂNTULUI

Masurarea caracteristicilor vântului

Ca urmare a diferențelor de presiune atmosferică existente între diferitele regiuni iau naștere
mișcări ale aerului ce se efectuează fie în plan vertical, fie orizontal (ordonat ori dezordonat). În
cazul în care aerul se deplasează pe orizontală, paralel sau aproape paralel cu suprafața terestră,
mișcarea aerului este cunoscută sub numele de vânt.
Vântul se caracterizează prin urmatoarele aspecte: direcție, viteză și tărie sau
intensitate.
Vântul, cu caracteristicile lui, constituie elementul meteorologic deosebit de fluctuabil, atât în
timp cât și în spațiu, putând diferi foarte mult de la un moment la altul și în același timp, de la un
punct la altul, atât ca direcție, cât și ca intensitate ori viteză. De aceea, instrumentele cu care se
masoară caracteristicile vântului nu pot surprinde situația reală, aceasta, pe de o parte, iar pe de
altă parte, așa cum sunt concepute, cum se prezintă, unele dintre de au o inerție mare și nu pot oferi
date de mare precizie ci doar orientative.
a) Direcția vântului reprezintă direcția de unde bate vântului și nu spre care se îndreaptă.
Direcția vântului se apreciază prin cele 16 sectoare ale orizontului notate cu majusculele punctelor
cardinale și intercardinale (principale și secundare) în sensul deplasării acelor de ceas, utilizându-se
roza vânturilor.
Deoarece acest mod de notare este greoi și mai imprecis, direcția vântului se apreciază și în
grade sau decagrade ca, de exemplu, în aeronautică și în transporturile maritime. Direcția vântului
în plan orizontal este dată de unghiul pe care îl face vectorul vânt cu direcția nordului geografic.
b) Viteza vântului reprezintă spațiul parcurs de aerul ce se deplasează pe orizontală în
unitatea de timp. Viteza vântului se exprimă în m/s sau în km/h.
Între cele două unități de măsură existând urmatoarele relații:
1 m/s = 3,6 km/h
1 km/h = 0.278 m/s.
În unele cazuri (de exemplu în practica
navigației maritime), viteza se exprimă și în noduri
(1 nod=1milă/h=1,852km/h, adică echivalentul a
0,51m/s).
c) Intensitatea sau tăria vântului se apreciază
vizual, indirect cu ajutorul scării Beaufort (concepută
de amiralul francez în anul 1805 și modificată
ulterior pentru a putea fi aplicată și pe uscat), după
efectele mecanice pe care le produce vântul asupra vegetației, construcțiilor etc.
 Scara Beaufort pentru evaluarea vizuală a intensitatii vintului
(echivalenta vitezei la inaltime de 10 m)
Intensitate Viteza Viteza Efectele produse de vânt
Denumirea
a vântului, vântului, vântului, asupra obiectelor de la suprafata la suprafata bazinelor
vântului
grade m/s km/h terestra acvatice
Fumul se ridica vertical sau
0-0,2 0-1 aproape vertical, frunzele Suprafata neteda a apei – ca
0 Calm
(0) (0) arborilor si pinza steagului sint oglinda
nemiscate
Vint 0,3-1,5 1-5 Se misca unele frunze. Fumul se
1 Incretire usoara a apei
perceptibil (1) (3) ridica inclinat spre directia vintului
Simtim adierea vintului pe fata.
1,6-3,3 6-11 Apar valuri cu creste nu prea
2 Vint usor Frunzele fosnesc din cind in cind.
(3) (8) mari
Pinza steagului se misca usor
Frunzele si ramurele mici sint in Crestele nu prea mari a
miscare continua. Iarba si grinele valurilor incep a se rasturna,
3,4-5,4 12-19
3 Vint slab se misca cu amplitudine mica. iar spuma nu este de culoare
(5) (15)
Pinza steagului este in miscare alba dar este lucioasa ca
continua sticla
Vintul pune in miscare ramurile
Sint observate bine valuri
mici ale arborilor, ridica praful de
Vint 5,5-7,9 20-28 mici, crestele unora din ele
4 pe pamint. La suprafata grinelor
moderat (7) (24) se rastoarna, formind pe
si a ierbei inalte apar valuri. Pinza
alocuri spuma alba
steagului se mentine intinsa
Se leagana ramurile si tulpinile
Vint 8,0-10,7 29-38 Valurile sint mai pronuntate,
5 subtiri ale arborilor. Pinza
semnificativ (9) (33) pretutindeni formeaza spuma
steagului mare se mentine intinsa
Se leagana ramurile Apar crestele valurilor mari,
groase a arborilor, freamata virfurile lor spumante ocupa
Vint 10,8-13,8 39-49
6 padurea. Iarba inalta si grinele se suprafete mari, vintul incepe
puternic (12) (44)
apleaca spre pamint. Vuiesc sa rupa spuma de pe
conducatorii telegrafici crestele valurilor
Se leagana tulpinile arborilor, se
indoaie ramurile groase. Este Crestele contureaza valurile
nevoie de efort pentru a inainta mari formate de vint, spuma
Vint foarte 13,9-17,1 50-61
7 contra vintului. Se aude sueratul rupta de vint de pe crestele
puternic (15) (55)
vintului in preajma constructiilor si valurilor se intinde in dungi
a obiectelor stationare (adapostul pe coastele valurilor
psihrometric)
Se leagana arborii mari, se rup
ramurile subtiri si crengutele Dungile lungi de spuma,
Vint extrem 17,2-20,7 62-74 uscate. Devine foarte rupte de vint, acopera
8
de puternic (19) (68) greu a inainta contra vintului. coastele valurilor, pe alocuri
Lovirea valurilor de tarm se aude se contopesc cu baza lor
la distante enorme
Spuma acopera coastele
Se semnaleaza afectari
valurilor, iar suprafata lor
20,8-24,4 75-88 neinsemnate a constructiilor. Se
9 Furtuna devine alba, doar pe alocuri
(23) (81) rup ramurile mari a arborilor. Se
se observa portiuni fara
misca din loc obiectele usoare
spuma
Suprafata apei este in
spuma. Aerul este
Furtuna 24,5-28,4 89-102 Se semnaleaza distrugeri. Unii
10 suprasaturat cu pulbere de
puternica (27) (95) arbori pot fi defrisati
apa si stropi. Vizibilitatea
este redusa extrem
Suprafata apei este
Vintul produce distrugeri
Furtuna 28,5-32,6 103-117 acoperita cu un strat dens de
11 considerabile, rupe tulpinele
violenta (31) (110) spuma. Vizibilitatea este
arborilor
considerabil redusa
peste Se semnaleaza distrugeri
12 Uragan peste 33 La fel
117 catastrofale. Arborii sint defrisati
Notă: în paranteze se prezintă valorile rotunjite medii a vitezei vântului.
Profilul: Resurse naturale şi protecţia mediului
Domeniul de pregătire de bază/Domeniul de pregătire generală / Calificarea profesională: Protecţia mediului
Specializarea: Tehnician Ecolog şi protecţia calităţii mediului
M2 Metode practice de investigare a ecosistemelor, prof. Stanciu Teodora
Clasa a IX-a Numele și prenumele...................................................................... Data ……….....
La stațiile meteorologice asemenea aprecieri se fac numai atunci când instrumentele de
măsurat viteza vântului nu sunt în stare de funcționare.
Observațiile efectuate asupra caracteristicilor vântului la stații constau în determinarea
următorilor parametri:
- direcția și viteza vântului (mediate într-un interval de două minute);
- caracteristica vântului, conform vitezei și direcției („în rafale”, „uniform”, „variabil” sau
„constant”);
- viteza rafalei, adică cea mai mare viteză instantanee dintr-un interval de două minute.

Instrumente cu citire directă pentru măsurarea direcției și vitezei vântului

La stațiile meteorologice, observațiile asupra direcției și vitezei vântului se efectuează cu
girueta cu placă ușoară (care indică viteze de până la 20m/s) și cu girueta cu placă grea (care indică
viteze de până la 40m/s) instalate la înălțimea standard de 10m deasupra solului.
Dacă la o stație există ambele giruete, observațiile la girueta cu placa ușoară până la viteze
ale vântului de 9m/s inclusiv, iar la girueta cu placă grea începând de la 10 m/s, deoarece pentru
viteze mari indicațiile acesteia din urmă sunt mai precise.
Tipul de girueta care intră în dotarea stațiilor meteorologice
din Romania este cel Vild.

Girueta Vild
Girueta Vild este formată din două părți principale: o parte
fixă (1) și una mobilă (2). Partea fixă este alcătuită dintr-o tijă
metalică a cărei parte inferioară se montează pe stâlpul de
susținere. La celălalt capăt al tijei se înșurubează o vergea de
oțel terminată cu o bilă cu rulment. În partea mediană a tijei
metalice este fixat un manșon metalic în care sunt fixate 8 vergele
dispuse perpendicular unele pe altele, marcând punctele
cardinale și intercardinale, una dintre ele purtând litera N, ce se suprapune la instalarea giruetei,
pe direcția nordului geografic.
Partea mobilă a giruetei, asupra căreia acționeaza vântul, este formată din pana de vânt, ce
reprezintă indicatorul de direcție și din indicatorul vitezei vântului. Pana de vânt sau ampenajul
giruetei este format dintr-o vergea metalică orizontală, prevazută la unul din capete cu o sferă
metalică din plumb sau fontă, iar la capătul opus are un dispozitiv format din două plăci
confecționate din tablă ale căror extremități spre interior se apropie, iar spre exterior se
îndepartează.
Pana de vânt, sub influența liniilor de forță ale vântului, se orientează cu sfera metalică spre
direcția de unde bate vântul, indicând astfel prin poziția ei față de punctele cardinale și intercardinale
direcția vântului.
Indicatorul de viteză a vântului este fixat la capătul superior al tijei metalice și este format din
placa metalică de forma dreptunghiulară, cu dimensiunile de 150X300mm și cu o greutate de 200gf
(pentru girueta cu placă ușoară) sau 800gf (pentru girueta cu placă grea).
Sub acțiunea liniilor de forță ale vântului, placa pendulează ia fata unui arc de cerc prevăzut
cu 8 vergele metalice (dinți) de lungime inegală, indicatoare a vitezei, urcând sau coborând, mai
mult sau mai puțin, corespunzător la viteza și intensitatea vântului.
 Anemometrele
Pentru masurarea vitezei vantului cu precizie mai mare se utilizeaza anemometrele de
diverse tipuri.
Dupa principiul care sta ia baza constructiei si functionarii lor, anemometrele pot fi: mecanice,
magnetice si termice
Anemometrele cu cupe sunt deosebit de sensibile, datorita sistemului lor de cupe usoare
semisferice cu o parte convexa si cu cealalta concava ce se rotesc oricare ar fi directia si oricat de
slab ar fi vantul.
In prezent anemometrele digitale pot masura și inregistra extrem de precis viteza și direcția
vantului inlocuind cu succes și clasicul instrument inregistrator bazat pe anemometru: anemograful.
Anemograful este un anemometru la care informațiile cu privire la viteza și direcția vantului
sunt transmise printr-un sistem mecanic catre o penița ce le traseaza pe o diagrama, sistemul fiind
asemanator cu restul aparatelor inregistratoare.

Observatii asupra fenomenelor meteorologice.

Atat in atmosfera cit si la contactul acesteia cu suprafata terestri se produc, cu mari
discontinuitati in timp si spatiu, numeroase procese fizice de natura hidrica, optica. electrica,
acustica cunoscute sub numele de fenomene meteorologice (meteori). Acestea sunt tot atat de
importante pentru descrierea starii vremii la un moment dat sau pentru descifrarea evolutiei ei
viitoare ca si procesele fizice care determina aspectul calitativ si cantitativ a elementelor
meteorologice ce caracterizeaza starea fizica a atmosferei in fiecare moment (temperatura,
presiune, umiditate).
Dupa natura particulelor constituente si a proceselor fizice care contribuie la formarea lor,
fenomenele meteorologice se clasifica in patru mari grupe;
- hidrometeori;
- litometeori;
- fotometeori;
- electrorneteori.
La acesti meteori se mai adauga o grupa alcatuita din fenomene (vant tare, vijelie, sol
acoperit cu zapada) ce nu pot fi incadrate in nici una din cele patru grupe.
Profilul: Resurse naturale şi protecţia mediului
Domeniul de pregătire de bază/Domeniul de pregătire generală / Calificarea profesională: Protecţia mediului
Specializarea: Tehnician Ecolog şi protecţia calităţii mediului
M2 Metode practice de investigare a ecosistemelor, prof. Stanciu Teodora
Clasa a IX-a Numele și prenumele...................................................................... Data ……….....

Hidrometeorii.
Hidrometeorul este definit ca fiind fenomenul meteorologic constituit dintr-un ansamblu de
particule de apa, lichide sau solide. in suspensie sau in cadere in atmosfera, ridicate de vant de pe
suprafata terestra sau depuse pe obiectele de pe sol ori din atmosfera libera.
Din categoria hidrometeorilor constituiti dintr-o suspensie de particule in atmosfera fac parte
ceata, aerul cetos si ceata inghetata, iar din cei sub forma unei caderi de particule (precipitațiile)
sunt: ploaia, burnița, acele de gheata, grindina și granulele de gheata.
Caderile de particule de apa, lichide ori solide, se pot prezenta sub forma de precipitatii mai
mult sau mai putin uniforme, continue ori intermitent sau pot avea caracter de aversa.
Hidrometeorii alcatuiti dintr-un ansamblu de particule de apa, solide sau lichide, ridicate de
vant de pe suprafata solului sunt: transportul de zapada (la sol si ta inaltime), viscolul si bura
marina.
Hidrometeorii constituiti dintr-un depozit sau depunere pot fi sub forma de picaturi de apa
(ceata si roua), sub forma unui ansamblu de picaturi de gheata, lipite unele de altele (roua
inghetata, bruma si chiciura (promoroaca) sau sub forma de strat de gheata omogen si transparent
(poleiul).
- Litometeorii
„Litometeorul este un fenomen meteorologic constituit dintr-un ansamblu de particule, dintre
care cea mai mare parte sunt solide si de naturi terestra (praf, nisip, rum). Aceste particule pot
exista in atmosfera sub forma de suspensii mai mult sau mai putin stabile sau pot fi ridicate de vant
de pe sol”.
Dintre litometeorii cu caracter de suspensie in atmosfera fac parte pacla si fumul, iar dintre
cei determinati de actiunea vantului: transportul de praf sau de nisip, furtuna de praf sau de nisip,
turbionul de praf sau de nisip (vartejul).
- Fotometeorii
Din aceasta grupa fac parte fenomenele meteorologice luminoase produse ca urmare a
reflexiei, refractiei, difractiei sau interferentei luminii solare sau lunare, la trecerea lor prin
atmosfera. Aceste fenomene pot fi observate fie pe suprafata sau in interiorul norilor (halo. coroana,
irizatii, gloria) sau a unor hidrometeori ori litometeori ca de exemplu: fenomene de halo, coroana,
gloria, curcubeu, inelul lui Bishop si razele crepusculare, fie intr-o masa de aer cu un oarecare grad
de transparenta (miraj, tremuratori, scanteieri, raza verde).
- Electrometeorii
„Electrometeorul este o manifestare vizibili si/sau sonora a electricitatii atmosferei care
se concretizeaza atat in descarcari electrice discontinue (fulgerul si tunetul. care impreuna constituie
fenomenul de oraj, cit si descarcarile electrice lente, mai mult sau mai putin continue (focul Sf. Elm,
aurorele polare)'
Determinari instrumentale asupra unor fenomene meteorologice.
Observatii si masuratori speciale privind depunerile de gheata pe conductorii aerieni.
Prin depuneri de gheata pe conductorii aerieni se intelege „acoperirea acestora cu gheata de
diferite feluri (de la cea transparent - sticloasa la cea cristalina), precum si cu lapovita'.
Aparitia ghetii pe conductorii aerieni este consecinta inghetarii picaturilor de apa supraracita
existente in aer (sub forma de ceata, aer cetos, burnita, ploaie), prin sublimare si prin inglobarea si
inghetarea fulgilor de zapada sau a lapovitei.
 Pe timp geros, depunerile de gheata pot fi rezultatul inghetarii stropilor de apa transportati de
vant de deasupra unor suprafete acvatice apropiate. Datorita conditiilor diferite de formare,
depunerile de gheata se prezinta sub diverse forme: chiciura moaie, chiciura tare, polei, lapovita si
zapada care ingheata.
Indiferent de forma lor, prin depunerile groase si asimetrice, de cele mai multe ori, prin
greutatea mare pe care o iau uneori, depunerile de gheata de pe conductorii aerieni, care suporta,
ca suprasarcina, si presiunea exercitata de vant, cauzeaza prejudicii insemnate diferitelor domenii
de activitate, in special, celor de telecomunicatii si transport a energiei electrice. in acestea din
urma, asemenea neajunsuri sunt concretizate adesea prin ruperea cablurilor telefonice, cablu,
internet, teleferice, deteriorarea conductorilor electrici si intreruperea furnizarii curentului
electric marilor si micilor consumatori.
Pentru a cunoaste conditiile atmosferice in care au loc, modul de manifestare, solutia in timp
si spatiu, precum si frecventa cu care se produc acestea in diferite regiuni geografice, la statiile
meteorologice se intreprind observatii vizuale si instrumentale.
Observatiile vizuale privesc felul si structura lor, iar cele instrumentale cantitatea, grosimea si
greutatea depunerilor.
Observatiile cantitative asupra depunerilor solide pe conductorii aerieni se efectueaza cu
ajutorul chiciurometrului si a unor piese auxiliare. (subler, cada, panza de bomfaier, rigla de zapada
si scara)
Chiciurometrul reprezinta o instalatie formata din trei stalpi metalici cu o lungime de 425 cm
și un diametru de 50 mm. Stalpii sunt fixați in sol astfel incat sa se inalte deasupra acestuia la
325cm. Distanta dintre stalpi este de 90cm, iar ei sunt asezati pe doua directii perpendiculare,
formand un unghi drept Astfel unul din stalpi este asezat in varful unghiului drept altul spre nord
(notat cu N). iar celalalt spre est (notat cu E).
Prin intermediul unor suporturi metalice, pe stalpi se instaleaza, la diferite inaltimi In raport cu
nivelul stratului de zapada, conductori (confectionau din sarma de oțel) cu diametrul de 5mm si
lungimea de 90cm, care formeaza intre ei, de asemenea unghiuri drepte. Conductorii orientati de la
nord la sud sunt notati cu N si se numesc meridionali, iar cei orientați de la est la vest sunt marcati
cu majuscula E si te numesc latitudinali.
Pe stalpii chiciurometrului se monteaza trei perechi de conductori (fiecare dintre perechi fiind
prevazuta cu doua suporturi lungi si doua suporturi scurte).
Determinari asupra cantitații de apa provenita din roua.
Cunoașterea aportului de apa provenita din roua este extrem de utila mai ales in regiunile
deficitare pluviometric, care sunt caracterizate prin frecvența și intensitate mare a acestui fenomen.
Determinarea se face cu ajutorul unor instrumente speciale numite drosometre.
El are o construcție simpla și se bazeaza pe absorbția de catre anumite materiale (hartie de
filtru) a apei produse in timpul depunerilor de roua. Placile aparatului se cantaresc inainte și dupa
producerea fenomenului.