UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E
SPECIALIZAREA: PLANIFICARE TERIITORIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

PROIECT DE AMENAJARE A TERITORIULUI ÎN ORAȘUL

ȘIMLEU SILVANIEI

Coordonator ştiinţific: Absolvent:

Lect. Univ. Dr. Cristian Nicolae Boțan Vlad Săuca

CLUJ-NAPOCA, 2014
CUPRINS
CUPRINS...................................................................................................................................................... 2

Argumentarea lucrării ................................................................................................................................... 4

Capitolul I–LOCALIZARE .......................................................................................................................... 6

Capitolul II - ELEMENTE DE TOPONIMIE. EVOLUȚIE ......................................................................... 8

Capiolul III – SITUAȚIA EXISTENTĂ. POTENȚIALUL NATURAL ................................................... 11

3.1. Relieful ............................................................................................................................................. 11

3.2. Solurile ............................................................................................................................................. 14

3.3. Hidrografia ....................................................................................................................................... 15

3.4. Clima ................................................................................................................................................ 17

3.5.Vegetația ........................................................................................................................................... 17

3.6.Fauna ................................................................................................................................................ 19

CAPITOLUL IV – RESURSA UMANĂ – POPULAȚIA ......................................................................... 20

4.1. Evoluția numerică ............................................................................................................................ 20

4.2. Structura populației ......................................................................................................................... 25

CAPITOLUL V – ACTIVITĂȚI ECONOMICE ....................................................................................... 30

5.1.Industria ............................................................................................................................................ 30

5.2.Agricultura ........................................................................................................................................ 32

5.3.Silvicultura ...................................................................................................................................... 32

5.4.Turismul .......................................................................................................................................... 33

CAPITOLUL VI – INSTITUȚII. POTENȚIALUL CULTURAL ............................................................. 36

6.1. Instituții administrative .................................................................................................................... 36

6.2. Instituții de învățământ – educație .................................................................................................. 36

6.3. Instituții de sănătate ........................................................................................................................ 38

6.4. Instituții ecleziastice......................................................................................................................... 39

6.5.Potențialul cultural și manifestări artistice ....................................................................................... 40

2
 Şimleu Silvaniei este un spaţiu cultural deschis ce se află situat la confluenţa dintre est şi vest, este un
model de convieţuire armonioasă intre numeroasele grupuri etnice care îl compun. ............................. 40

Instituţiile culturale existente în oras sunt: ......................................................................................... 40

Capitolul VII – ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ ...................................................................................... 42

CAPITOLUL VIII – DEZVOLTARE ȘI POLARIZARE URBANĂ ........................................................ 44

8.1. Zona de influență a orașului Șimleu Silvaniei .................................................................................. 44

8.2. Localități componente ..................................................................................................................... 44

8.3. Unități teritoriale de referință ......................................................................................................... 45

8.4. Bilanț teritorial ................................................................................................................................. 47

8.5. Propuneri ......................................................................................................................................... 48

CAPITOLUL XI – Analiza SWOT ............................................................................................................ 49

CAPITOLUL X - Concluzii........................................................................................................................ 50

Bibliografie ................................................................................................................................................. 51

3
 Argumentarea lucrării

Pentru lucrarea de faţă am ales ca şi temă orașul Șimleu Silvaniei, temă generoasă,
datorită importanţei şi complexităţii sale, materializate prin abordarea diferitelor probleme de
ordin urbanistic, topografic, hidrografic, documentaţia conţinând atât date general valabile, o
prelucrare a lor, lucrari topografice, și documente cu caracter juridic.
Cel mai solid argument în favoarea prezentei lucrări este acela că localitatea Șimleu
Silvaniei este locul meu natal, aşadar cunosc realitatea acestuia și potențialul de care dispune.
Cunoscând din interior, simţind asemenea locuitorilor, am realizat faptul că această localitate are
un real potenţial turistic datorită încărcăturii istorice de care dispune acest mic orășel din vestul
României. Cetatea Șimleului a fost de-a lungul istoriei reședința principilor ardeleni din familia
Báthory, fiind teatru de război pentru armatele turcești, care în anul 1660 au incendiat orașul. De
asemenea fost și un centru important, vizat de răsculații curuți și locul de unde generalul Iosif
Beam a pornit, în anul 1848, acțiunile militare pentru ocuparea orașelor de pe Someș: Jibou, Dej
și Cluj. După 1817 Șimleu a devenit și un centru al intelectualității românești, găzduind o școală
primară românească, vicariatul greco-catolic, departamentul sălăjean al Astrei, tipografia
românească Victoria, aflându-se sub îndrumarea lui Simion Barnuțiu.
Dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane din orașul Șimleu Slvaniei, în condiţiile
integrării în UE, impune valorificarea resurselor naturale şi umane locale, prin dezvoltarea
economiei locale. Economia se bazează pe industria prelucrării lemnului, industria textilă și
industria alimentară sunt bine reprezentate în oraș, iar activitățile sectorului terțiar au căpătat în
ultimii ani ponderi din ce în ce mai însemnate. Un punct forte al acestei unități administrative
analizate este șampania produsă aici care, a dus faima acestui oraș, atât în țară, cât și în
străinătate.
Scopul acestui proiect este să reprezinte o platformă de cooperare între factorii de decizie
politici, administrativi şi specialiști, şi între administraţia centrală a orașului, administraţiile
locale şi investitorii din zonă, realizată cu scopul coordonării investiţiilor multisectoriale în
vederea dezvoltării economice şi a stabilizării şi creşterii nivelului de trai al populaţiei.
În urma studiului şi a propunerilor de soluţionare a tipurilor de probleme, proiectul oferă
instrumente de lucru necesare în domenii precum: proiectare, conservare, administraţie centrală

4
şi locală, activităţi socio-economice în general. Documentul reprezintă totodată un instrument
strategic de planificare a dezvoltării şi de pregătire a administraţiei locale în vederea accesării
fondurilor structurale. Prin elementele strategice şi de reglementare se va favoriza creşterea
calităţii vieţii prin protejarea mediului natural şi construit valoros şi a peisajului natural şi
cultural.
Dezvoltarea durabilă se bazează pe utilizarea cat mai eficientă și durabilă a resurselor
locale, o infrastructură de transport şi reţele tehnico-edilitare ce vor fi suportul dezvoltării,
adaptate în funcţie de specificul şi factorii locali. Astfel, viziunea este bazată pe relaţiile strânse
între mediu, oameni, economie şi cunoaştere. Aceste patru elemente sunt esenţiale pentru
dezvoltarea viitoare a orașului iar relaţiile care se formează între ele definesc modul în care
această dezvoltare va avea loc.
Pentru întocmirea lucrării au fost studiate şi prelucrate note de curs, lucrări de
specialitate, legi, acte normative şi informaţii postate pe diferite pagini web.
Această lucrare a fost structurată pe X capitole, fiecare abordând o etapă distinctă în
elaborarea unei documentaţii urbanistice:
 prezentare generală a proiectului,
 prezentarea situației existente,
 crearea şi actualizarea platformei de lucru,
 interpretarea datelor,
 propuneri și concluzii.
Lucrarea a fost întocmită în conformitate cu legile şi regulamentele în vigoare ale
Statului român şi a fost realizată în scop de învăţământ.

5
 Capitolul I–LOCALIZARE

Șimleu Silvaniei (în maghiară Szilagysomlyo în traducere ”Șimleul Sălajului”, în germană

Schomlenmarkt) este situat în nord - estul regiunii istorice Crișana, în partea de vest a județului
Sălaj, localizat la o distanța de 29 de km de municipiul Zalău1.

Fig.1. Localizarea orașului Șimleu Silvaniei la nivel județean și național.

Coordonatele geografice ale localității:
 47°13’48” latitudine nordică;
 22°48’0” longitudine vestică.
Orașul se întinde pe o suprafață de 62,26 km² în depresiunea Șimleului, la poalele
dealului Măgura. Este amplasat în bazinul hidrografic al Crasnei de-a lungul râului cu același
nume, lângă vechea așezare dacică Dacidava2.

1http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98imleu_Silvaniei.
2așezare dacică ce datează din anul 1315.

6
 În conformitate cu prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a
teritoriului țării noastre, orașul Șimleu Silvaniei are următoarele localități componente:
 Bic, situat la 5 km în partea de sud – est a orașului;
 Cehei, situat la 3 km în partea de nord – nord-vest;
 Pustă, situat la 3 km în partea de nord – vest.
Suprafața intravilană a orașului Șimleu Silvaniei este de 700 ha iar împreună cu cele 3
localități componente (în nord-vestul localității se află comunele Cehei și Pustă, iar în partea
sudică se află comuna Bic) este de 758 ha .
Este situat în lunca și terasele a II-a și a III-a ale Văii Crasna, orașul este dominat în
partea de nord de masivul crisalin al Măgurii Șimleului, rămășița a unui vechi lanț cristalin,
avînd un aspect de muncel. Altitudindea maximă din zona este de aproximativ 585 m. Dealurile
premontane din împrejurimile orașului au aspectul unor culmi domoale, în cea mai mare parte
despădurite.
Se învecinează cu următoarele localități:
 la Est cu satul Pericei, comuna PERICEI;
 la Nord – Est cu satul Bădăcin, comuna PERICEI;
 la Nord cu satul Giurtelecul Șimleului, comuna MĂIERIȘTE;
 la Nord – Vest cu satele Uileacu Șimleului și Criștelec, cumuna MĂIERIȘTE;
 la Vest cu satul Bilghezd, comuna NUȘFALĂU;
 la Sud – Vest cu satul Nușfalău, comuna NUȘFALĂU;
 la Sud cu satele Huseni și Ratin, comuna CRASNA;
 la Sud – Est cu satul Crasna, comuna CRASNA.

7
 Capitolul II - ELEMENTE DE TOPONIMIE. EVOLUȚIE

Orașul Șimleu Silvaniei este atestat oficial încă din anul 1251 sub denumirea de Vatha
Somlyova3. Până la denumirea actuală, orașul mai primește încă două denumiri: în anul 1429
orașul primește denumirea de oppidum Somllyo, iar în anul 1854 localitatea este cunoscută ca
Szylagy-Somlyo.

Fig.2. Desen din secolul XIX.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Simleu_Silvaniei.jpg
La sfârsitul secolului al II-lea, pe dealul Măgura și în comuna Cehei sunt găsite 2 tezaure
care pun în evidență existența unei puternice așezări dacice, antica Dacidava. Cele două tezaure
descoperite pe dealul Măgura datează din perioada migrațiilor, primul4 a fost descoperit în anul
1797 și care se află acum la muzeul din Viena; al doilea5 descoperit in 1889, care se află la

3prima atestare documentară a localității printr-un document emis la Alba Iulia

48 kg de piese din aur și argint
56 kg de piese din aur și argint

8
muzeul din Budapesta. Dat fiind faptul că ambele tezaure constau în piese de aceeași factură,
putem spune că această comoară a fost îngropată în două locuri diferite.
Istoria medievală (începutul secolului al XVI-lea) a Șimleului este strans legată de
familia Bathory, care a jucat roluri importante în istoria Transilvaniei. În anul 1351 se
construiește castelul cetate din centrul orașului, reședința familiei nobiliare Bathory și centrul
unui întins domeniu feudal. Acesta cuprindea 50 de localități, din care 2 erau târguri: Șimleu
Silvaniei și Crasna și 48 de sate, din care 37 erau românești și 11 maghiare. De-a lungul vremii,
cetatea și orașul au fost supuse la numeroase atacuri și devastări din partea turcilor și tătarilor,
dintre care cele mai pustiitoare au fost cele din anii 1594 și 1668. Ultimul atac marcând și
începutul declinului cetății, care din anul 1774 ajunge în proprietatea localității.
A fost și un punct de adunare, un centru important de unde generalul Iosif Bem a pornit
în anul 1848 acțiunile militare pentru ocuparea orașelor de pe Someș: Jibou, Dej și Cluj.
În anul 1911 are loc la Șimleu o adunare populară la care au participat zeci de români. Au
luat cuvântul personalități de seama ale vieții ardelene ca: Vasile Lacaciu, Gheorghe Pop de
Băsești, dr. Sf. Cicio Pop, dr. Victor Deleu și alții. Scopul acestei adunări era egala îndreptățire a
naționalităților, dreptul limbii românești, autonomia bisericii și a școlii.
Pe plan economic au luat naștere instituții de credit financiare, dintre care cea mai
importantă a fost Banca ”Silvana”, al cărei director a fost avocatul Andrei Cosma, cel care a
făcut parte din delegația celor 300 de ardeleni ce au dus la Viena Memorandumul ce cuprindea
doleanțele românilor.
Șimleul devine și un puternic centru al itelectualității românești, aici funcționau
numeroase instituții de cultură, ca de exemplu: Reuniunea învățătorilor români sălăjeni,
Departamantul Astrei.
Demne de menționat sunt tipografiile. Exista tipografia românească ”Victoria”,
întemeiată de învățătorul Ioan P. Lazăr. Aici au văzut lumina tiparului o serie de publicații:
Învățătorul român6, Gaseta de duminică, Gazeta Învățătorilor.
Una din preocupările importante ale șimleuanilor din perioada modernă a fost
organizarea învățământului românesc. Nefiind susținut de statul maghiar, acesta trebuia organizat
prin efortul întregii comunități românești, prin colecte, donații, serbări. Datorită efortului comun

6prima revistă pedagogică din Sălaj

9
al tuturor românilor, la 1 septembrie 1888 a luat naștere Școala fetițelor române, prima școală
românească din Șimleu.
Începând cu anul 1829, în Șimleu exista gimnaziul minoriților, o școala romano-catolică,
dar care nu avea nicio clasă de redare în limba română.
Marea Unire din 1918 și infăptuirea idealului național a adus cu sine și deschiderea
primului liceu românesc din Șimleu, al cărui director a fost profesorul dr. Ioan Ossian7.

7profesor și jurnalist din perioada interbelică (27 marie 1885 – 4 ianuarie 1953)

10
 Capiolul III – SITUAȚIA EXISTENTĂ. POTENȚIALUL NATURAL

3.1. Relieful

Orașul Șimleu Silvaniei este așezat într-o depresiune ”golf” (Depresiunea Șimleului), fost
bazin de sedimente neogen dependent de bazinul panonic, cu aspect de golf uscat al Șimleului.
Depresiunea Șimleului este situată între culmea Meseșului și Munții Plopișului la sud – est, sud
și sud – vest, pintenul cristalin al Plopișului la nord și interfluviul Crasna – Zalău la est și nord –
est.

Fig.3. Harta hipsometrică.

Situat în partea de nord – vest a județului Sălaj, orașul Șimleu Silvaniei ocupă lunca și
terasele a II-a și a III-a ale Văii Crasnei și este dominat în partea de nord de masivul cristalin al
Măgurii Șimleului, rămașiță a unui vechi lanț cristalin, având aspect de muncel și o altitudine
maximă de 585m.

11
 A doua unitate geografică o formează Depresiunea Șimleului cu Valea Crasnei, râul care
infuențează în mod direct relieful orașului, fiind principalul agent modelator în raza orașului.
Crasna este al doilea râu important al județului Sălaj. Izvorând din înșeuarea Osteană (înspre
Munții Meseș și Munții Plopiș), el se îndreaptă spre nord până la Vârșolț8, de unde pentru a ocoli
cristalinul din Măgura Șimleului, o ia spre vest, ca apoi să se îndrepte, din nou, spre nord,
traversând defileul din județ la Derșida. Dealurile premontane din împrejurimile orașului au
aspectul unor culmi domoale, în cea mai mare parte despădurite.
Măgura Şimleului este o ,,insulă" cristalină din nord-vestul Transilvaniei. Şisturile
cristaline, aparţinând Grupului de formaţii Someş cuprind Membrul Inferior de şisturi cuarţitice
şi paragneise muscovito-biotitice de Şimleu şi Membrul superior de şisturi cuarţitice şi
micaşisturi de Cehei. La baza celui din urmă se cantonează un orizont vulcano-sedimentar acid.
Pe baza unor orizonturi-reper locale (gneise oculare, cuarţite biotitice, cuarţite grafitoase) s-a
descifrat structura masivului, ca fiind format dintr-o succesiune de cute E-V, faliate, unele cu
flancul efilat tectonic, cu zone milonitice înguste. Peste suprafaţa cristalinului se recunosc
rămăşiţele unei scoarţe vechi de alteraţie peste care se află petece de depozite paleogene
(Formaţiunea de Jibou), badeniene şi panoniene. Depozitele neconsolidate de la suprafaţă se pot
separa în trei grupe: (I) brecii roşii, grohotişuri, şi nisipuri cu fragmente de roci în zona de
aflorare a şisturilor cristaline; (II) nisipuri, pietrişuri şi fragmente de calcare organogene în zona
de aflorare a depozitelor badeniene şi (III) argile nisipoase şi prafuri nisipoase în zonele de
aflorare a argilelor roşii paleogene şi a marnelor panoniene. De asemenea, se poate separa
cartografic lunca şi micile terase ale Crasnei, a afluenţilor ei şi conurile de dejecţie ale acestora.
Aceste depozite sunt acoperite cu o pătură de sol de grosime variabilă, procesul de solificare
fiind vizibil pe culmi, în lunci şi pe zona colinară adiacentă. De subliniat faptul că, nu roca de
bază este supusă proceselor de solificare, ci depozitele neconsolidate de deasupra acesteia.
Studiul acestor depozite a cuprins stabilirea distribuţiei granulometrice, identificarea
componenţilor minerali în diverse fracţiuni granulometrice şi stabilirea relaţiilor pe de-o parte cu
rocile solide din fundament şi pe de altă parte cu apa care circulă sau poate circula în cadrul lor.
Sub aspect hidrogeologic, se pot separa zone cu pânză freatică permanentă (lunca Crasnei şi a
afluenţilor principali), zone cu pânză freatică temporară (petecele de terasă şi fâşia aluvionară a
unor cursuri temporare), zone de pantă cu infiltraţii descendente lente alimentate de regulă din

8localitate în care se află și barajul de acumulare cu același nume.

12
izvoare de falie sau de cap de strat şi zone fără aflux de apă, depinzând exclusiv de precipitaţii.
În ansamblu, Măgura Şimleului constituie un rezervor de tip rocă fisurată, cu izvoare de preaplin
situate în jurul cotei de 400 m. În aria Măgurii Şimleului factorii poluanţi sunt: Incinta fabricii de
vată minerală, depozitul de anvelope uzate, deversările din complexul de şampanizare Silvania,
complexul zootehnic de la Ulciug, reţeaua de canalizare a oraşului Şimleul Silvaniei şi zona
viticolă de la S şi SV a Măgurii, în caz de chimizare excesivă. Râul Crasna este intens poluat din
cauza deversării apelor fecalo-menajere netratate. Pe baza morfologiei, a compoziţiei depozitelor
neconsolidate (inclusiv a rocilor de bază fisurate), a permeabilităţii acestora şi a factorului
hidrogeologic, în cadrul Măgurii Şimleului şi a ariilor adiacente au fost delimitate zone cu
sensibilitate ridicată, zone cu sensibilitate medie şi zone cu sensibilitate scăzută la agenţi
poluanţi. S-au delimitat şi ariile cu pericolul eroziunii excesive şi a zonelor cu risc accentuat al
deplasărilor de teren. S-a subliniat faptul, că având o reţea hidrografică proprie, cu profil
longitudinal abrupt şi cu mers rectiliniu, întreaga zonă prezintă grad ridicat de risc în caz de
averse catastrofale.
Zona de luncă este caracterizată prin formațiuni aluvionare caracteristice cu o structură
încrucișată reprezentată prin argile nisipoase, consistente cu trecere în baza de la nisipuri fine
până la grosiere. Aceste formațiuni sunt parazitate de interfluviile largi ale principalilor afluenți
torențiali.
”Fondul forestier reprezintă totalitatea suprafețelor pădurilor, a terenurilor destinate
împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție sau administrație silvică, a
iazurilor, albiilor pârâielor, a altor terenuri cu destinație forestieră și neproductive cuprinse în
amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condițiile
legii, indiferent de natura dreptului de proprietate.”9
Elemente componente: suprafața pădurilor reprezintă suprafața terenurilor acoperite cu
vegetație forestieră alcătuită din arbori și arbuști reproduși natural cât și artificial care iși crează
un mediu specific de dezvoltare biologică și care constituie componenta direct productivă a
fondului forestier, avand o suprafață mai mare de 0,25 ha.
Procesul de producție forestieră cuprinde două laturi strans legate între ele și anume: un
proces natural, cu caracter biologic, de creștere a arborilor, implicit de formare a lemnului și un

9sursa: https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR301A

13
proces cu caracter economic asupra activităților de cultură, protecție, pază și exploatare efectuate
de la întemeierea pădurii pană la recoltarea produselor sale.

3.2. Solurile

Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, ce se află într-o continuă evoluție sub
influența factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al Pământului în care se
dezvoltă viața vegetală. Stratul fertil al solului conține nutrienți și este alcătuit din humus și din
loess. Este un sistem foarte dinamic ce îndeplineşte multe funcţii fiind vital pentru activităţile
umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor.

Fig.4. Harta solurilor.

Principalele procese de degradare a solului sunt:
 eroziunea;
 degradarea materiei organice;

14
 contaminarea;
 salinizarea;
 compactizarea;
 pierderea biodiversităţii solului;
 scoaterea din circuitul agricol (temporar sau definitiv);
 alunecările de teren şi inundaţiile.
Bazinul Crasnei este delimitat, de jur împrejur, de o zonă care influențează anumite
caracteristici ale elementelor climatice de bază care, la rândul lor, determină geneza și evoluția
tipurilor și subtipurilor genetice de soluri. Corespunzător altitudinii orașului, care variază între
187 si 587 m, a expunerii pantelor, a etajării vegetației și a substratului petrografic, se disting
mai multe tipuri de soluri evoluate din cele brune, iar de-a lungul principalelor cursuri de apă
întâlnim protisoluri aluvionale.
Relieful influenţează procesele de pedogeneză mai ales prin influenţa exercitată asupra
celorlalte componente ale mediului (vegetaţia, climatul, hidrologia etc). În privinţa climatului
relieful determină apariţia de topoclimate specifice în funcţie de altitudine, expoziţia versanţilor,
fragmentarea pe verticală. Aceleaşi trăsături ale reliefului sunt responsabile şi în cazul etajării pe
verticală a vegetaţiei şi varietăţii acesteia.
Vegetaţia influenţează procesele pedogenetice prin cantitatea şi calitatea materiei
organice, prin distribuirea ei în sol și prin modurile de transformare. Diversitatea vegetaţiei va
impune o mare diversitate şi în cazul tipurilor de sol.

3.3. Hidrografia

Rețeaua hidrografică este compusă din râul Crasna și alfuenții acestuia. Acesta străbate
de-alungul orașul de la est la vest împărțindu-l în două părți.
Râul Crasna influențează în mod direct relieful orașului, fiind principalul agent modelator
în raza orașului. Crasna este al doilea râu important al județului Sălaj. Izvorând din înșeuarea
Osteană (între Munții Meseș și Munții Plopiș), el se îndreaptă spre nord până la Vârsolț, unde se
varsă in barajul cu același nume, asigurând necesarul de apă al orașului Șimleu Silvaniei.

15
 În partea estică a orașului au fost descoperite izvoare termale. Temperatura apei are 40°C
și un conținut de săruri asemănător cu cel de la băile Boghiș. Izvorul este legat de falia râului
Crasna ce continuă până în apropierea localității Supuru de Jos.

Fig.5. Rețeaua hidrografică.

În apropiere de oraș, la o altitudine de aproximativ 200 m se află Lacul Cehei, singura

rezervație naturală din arealul studiat. Acesta a luat naștere în formațiuni aluvionare cuaternare,
ce se suprapun unor depozite de argile și marne pontiene. Lacul se află într-o stare avansată de
colmatare, cu ochiul de apă redus la o suprafață de 1,3 ha.

16
 3.4. Clima

Trăsăturile climatice ale orașului sunt condiționate de factori generali și locali. În linii
mari, ținutul se încadrează în sectorul cu climă temperată cu ușoare influențe oceanice. De aici
rezultă prezența unor temperaturi medii anuale de aproximativ 9° și o amplitudine ce variază
între 19.3°C și 27.6°C.
Aspectul depresionar al reliefului favorizează pătrunderea dinspre sud spre sud-est a
maselor de aer și stagnarea lor având drept consecință apariția fenomenelor de inversiune
termică. În afară de inversiunile de temperatură, mai sunt caracteristici brumele timpurii și uneori
și cele târzii, un număr redus de zile cu ceață și umiditate ridicată de vale în raport cu versanții.
Cantitatea medie anuală a precipitațiilor este de 700 mm, cu un maxim în lunile iunie –
iulie și cu un minim în martie.

3.5.Vegetația

Vegetația este una specifică zonelor de luncă și de dealuri. Pe teritoriul analizat vegetația
forestieră este prezentă în zona deluroasă, pe Măgura Șimleului fiind reprezentată de păduri de
stejar, fag, tei, arțar și în unele locuri de păduri de conifere (brad, molid, pin), dar și de o
varietate de plante: ghiocel, toporași, lăcrimioare . Zona de luncă este reprezentată de specii ca
salcia albă, plop, răchită, papură și alte plante iubitoare de apă. În zonele de câmpie putem
diferenția o multitudine de plante cum ar fi: mac, cereale, măcieșul, porumbrele, păducel, soc,
chimin, margarete, fragi, brebenel, mur.
În Tabelul 1. avem principalele categorii de folosință a terenurilor și suprafețele aferente
ocupate de acestea.
Teritoriula Categorii de folosință
dministrativ al unității Agricol Neagricol
Total
de bază Arabil Vii și livezi Pașune Pădure Suprafața construită
Extravilan 1813.3 874.22 743.88 1633.86 100.08 5226.64
Intravilan 0 0 0 0 1145.41 1145.41
Total 1813.3 874.22 743.88 1633.86 1245.49 6372.05
Procent (%) 28.41 14.71 11.67 25.64 19.57 100
Tabelul 1. Categorii de folosință a terenurilor.

17
 ”Fondul forestier reprezintă totalitatea suprafețelor pădurilor, a terenurilor destinate
împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție sau administrație silvică, a
iazurilor, albiilor pârâielor, a altor terenuri cu destinație forestieră și neproductive cuprinse în
amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condițiile
legii, indiferent de natura dreptului de proprietate.”10

Fig.6. Categorii de folosință a terenurilor.

Elemente componente: suprafața pădurilor reprezintă suprafața terenurilor acoperite cu
vegetație forestieră alcătuită din arbori și arbuști reproduși natural cât și artificial care iși crează
un mediu specific de dezvoltare biologică și care constituie componenta direct productivă a
fondului forestier, avand o suprafață mai mare de 0,25 ha.
Procesul de producție forestieră cuprinde două laturi strâns legate între ele și anume: un
proces natural, cu caracter biologic, de creștere a arborilor, implicit de formare a lemnului și un
proces cu caracter economic asupra activităților de cultură, protecție, pază și exploatare efectuate
de la întemeierea pădurii pană la recoltarea produselor sale.

10https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR301A

18
 3.6.Fauna

Fauna este bogat reprezentată datorită pădurilor existente în arealul studiat, a pajiștilor
naturale, a pășunilor, a viilor și livezilor, cât si datorită existenței râului Crasna ce străbate
orașul. Cu toate acestea, datorită intervenției omului prin operațiile de curățire forestiere, prin
rărirea pădurilor și mărirea suprafețelor agricole și de pășunat, numărul animalelor sălbatice s-a
împuținat foarte mult față de timpurile trecute iar unele specii sunt pe cale de dispariție.
În zonele împădurite putem întâlni veverița, capriorul, vulpea, lupul, mistrețul, iepurele,
arici, cerb, dihor,nevăstuica, ciocănitoare, vrabie, uliu, pițigoi, cuc, cioara, corbul, bufnița,
ciocănitoare, pupăza, rața sălbatică.
În zonele de câmpie putem observa de asemenea o varietate de animale, cum ar fi:
șoarecele de campie, vulpea, șarpe, șopârla, nevăstuica, iepure de câmp, căprioara, greierele,
cârtița, uliu, mierla, barza.
Râul Crasna prezintă o varietate de specii de pești (mreana, lipan, biban, clean, caras),
broașca, racul, broasca țestoasă, șarpele de apă.

19
 CAPITOLUL IV – RESURSA UMANĂ – POPULAȚIA

Conform Direcției județene de statistică Sălaj, orașul Șimleu Silvaniei are în anul 2013
populația de 16.214 locuitori, în ușoară scădere față de anii anteriori după cum vom vedea în
subcapitolele următoare.

4.1. Evoluția numerică

Orașul Șimleu Silvaniei este atestat oficial încă din anul 1251. De-a lungul timpului
populația a suferit fluctuații datorită epidemiilor și din cauza emigrărilor cât și a imigrărilor. În
Șimleul Silvaniei au poposit și alte naționalități cum ar fi: germani, ucranieni, sârbi, slovaci,
evrei, italieni. Această diversificare a naționalităților din anul 2013 se poate vedea în figura de
mai jos:
0%

9%

25%

66%

Români Maghiari Rromi Slovaci Germani Alte etnii

Fig.7. Repartiția populației în funcție de etnie.

Sursa: http://www.simleusilvaniei.ro/despre-simleu-silvaniei/orasul-in-cifre/

O formă de înregistrare a datelor referitoare la numărul și structura populației o reprezină

recensământul. Astfel, conform recensămintelor din anul 1990 până în prezent reiese că
populația orașului este în ușoară scădere față de anii precedenți. Această evoluție negativă a
numărului populației se datorează în special emigrărilor într-un număr din ce în ce mai mare.
Statistica migraţiei oferă importante informaţii referitoare la un alt fenomen demografic
şi anume mobilitatea teritorială sau geografică a populaţiei.

20
 Populaţia este supusă în mod continuu unui proces de schimbare a statului rezidenţial, ce
poartă denumirea de mobilitate teritorială. Această mobilitate teritorială a populaţiei însoţită de
schimbarea domiciliului stabil şi determinată de cauze multiple, poartă denumirea de migraţie
sau mişcare migratorie a populaţiei.
Migraţia populaţiei poate avea loc între diferite localităţi, situate în interiorul graniţelor
unei ţări şi atunci poartă denumirea de mişcare migratorie internă sau între două ţări diferite şi în
acest caz se numeşte mişcare migratorie externă (internaţională).
Persoanele care pleacă sau emigrează dintr-o localitate poartă denumirea de emigranţi, iar
cele care sosesc într-o localitate, deci care imigrează, se numesc imigranţi.

18000

17500

17000

16500

16000

15500

15000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Tabelul 2. Evoluția populației
Sursa: Direcția județeană de statistică Sălaj

Având o condiţionare multiplă, migraţiile fie ele organizate ori neorganizate

individuale sau în grup se produc datorită unor cauze variate, şi anume:
- suprapopularea, considerată de cei mai mulţi principala cauză, este un fenomen
demografic ce are o puternică determinare economică;
- dezvoltarea căilor de comunicaţie favorizează la un moment dat dispersarea industriei în
teritoriu, proces care este inevitabil urmat de migraţie, în special a forţei de muncă;

21
 - cauzele de ordin social include migraţiile care au la bază considerente de ordin politic,
istoric, religios, cultural şi chiar tradiţii;
- cataclismele şi maladiil esunt de asemenea cauze care determină imigrări şi emigrări
masive şi bruşte;
- de ordin psihologic, cum ar fi populaţia din zonele de câmpie care este fascinată de
regiunile înalte muntoase.
În Tabelul 3 putem observa evoluția persoanelor decedate cât și a născuților vii din anul
1990 până în anul 2012. Se poate observa că natalitatea este mai mare decat mortalitatea. Din
anul 1990 natalitatea a fos într-o scădere dar din anul 2010 natalitatea a început să fie într-o
ușoară creștere.

350

300

250

200

Decedați
150
Născuți

100

50

0
1995

2006
1990
1991
1992
1993
1994

1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005

2007
2008
2009
2010
2011
2012

Tabelul 3. Numărul persoanelor decedate și cel al nașterilor.

Sursa: Direcția județeană de statistică Sălaj

Analiza separată a natalităţii sau mortalităţii nu oferă posibilitatea înţelegerii în toată

complexitatea sa a procesului privind mişcarea naturală a populaţiei. Acest lucru este posibil

22
confruntând cele două fenomene demografice prin sistemul bilanţului demografic natural (Bdn)
care reprezintă diferenţa dintre natalitate11 (N) şi mortalitate12 (M): 𝑩𝒅𝒏 =N-M.

250

200

150

100

50

Tabelul 4. Bilanțul demografic natural.

Bilanţul demografic migratoriu (Bdm) reprezintă diferenţa dintre numărul persoanelor

sosite (imigrate) (I) într-o anumită ţară sau zonă şi numărul celor plecate (emigrate) (E) din ţara
sau zona respectivă: 𝑩𝒅𝒎 =I-E.

11indice rezultat din raportarea nou-născuților vii la mia de locuitori într-o anumită perioadă de timp și care indică frecvența
nașterilor în cadrul unei populații date.
12indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populație, într-o anumită perioadă, la totalul populației respective, pe

un anumit teritoriu

23
 600
500
400
300
200
100
0
-100
-200
-300
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Tabelul 5. Bilanțul demografic migratoriu.

Din Tabelul 5 putem observa că bilanțul demografic migratoriul este unul pozitiv până în
anul 1993, iar după acest an bilanțul migratoriu este unul negativ.
Populaţia se află într-un proces continuu de modificare (variaţie) a efectivului, distribuţiei
şi structurii, ceea ce impune, indiferent de tipul de abordare (transversală sau longitudinală),
studierea ei într-o viziune sistemică.
În cazul în care populaţia este considerată un sistem închis, procesele ce caracterizează
sistemul, adică intrările şi ieşirile sunt date doar de naşteri şi respectiv decese, care prin diferenţă
formează bilanţul demografic natural.
Dacă populaţia este considerată un sistem deschis, cele două caracteristici ale sistemului
vor fi date de:
- intrări: naşteri (N) şi imigrările (I);
- ieşiri: decese (D) şi emigrări (E).
Aşadar, populaţia deschisă este caracterizată atât de un bilanţ demografic natural, cât şi
de un bilanţ demografic migrator, diferenţa dintre ele fiind bilanţul demografic general și poate
fi exprimat prin relația: 𝐵𝑑𝑔 =(N+I)-(D+E).

24
 800
700
600
500
400
300
200
100
0
-100
-200
-300 1998
1999
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Tabelul 6. Bilanțul demografic general.

Bilanţul demografic general este în consecinţă indicatorul cel mai sintetic, ce reflectă
starea a nu mai puţin de şase fenomene demografice (natalitatea, mortalitatea, mişcarea naturală,
imigraţia, emigraţia şi mişcarea migratorie), redând în acelaşi timp intensitatea şi sensul de
evoluţie al unei populaţii.

4.2. Structura populației

Vârsta și sexul sunt caracteristicile de bază ale unei populații. Fiecare populație are o
structură proprie pe vârste și sexe – numărul și proporția bărbaților și femeilor din fiecare grupă
de vârstă – iar această structură poate avea un impact considerabil asupra situației sociale și
economice, atât în prezent cât și în viitor.
Orice comunitate umană, după caracteristica calitativă sex, se împarte în două
subpopulaţii, masculină şi feminină, ale căror proprietăţi sunt complementare. Cunoaşterea
structurii populaţiei după sexe este necesară pentru caracterizarea dimorfismului sexual, a
echilibrului dintre sexe pentru fundamentarea unor măsuri de politică demografică bazate pe
respectarea drepturilor persoanelor şi colectivităţilor.

25
 Ca urmare a scăderii efectivelor de populaţie pe măsura înaintării în vârstă, benzile care
indică numărul populaţiei se micşorează permanent, dând reprezentării grafice aspectul de
triunghi isoscel, fapt ce explică denumirea de piramidă a vârstelor.
Piramida vârstelor permite evidenţierea dublului efect, al vârstei şi al generaţiei, asupra
evoluţiei în timp a populaţiilor: odată cu înaintarea în vârstă, efectivul generaţiilor se micşorează
în mod progresiv sub efectul vârstei, fapt care explică şi forma triunghiulară a piramidei; în
acelaşi timp, fiecare generaţie are propria sa istorie, adică efectul generaţiei (diferenţele care
există între efective la naştere, între nivelul mortalităţii diferenţiat pe sexe de-a lungul întregii
vieţi, de migraţii diferenţiate etc.) explică intrândurile şi proeminenţele ce apar pe latura
piramidei.

80-84
70-74
60-64
50-54
Feminin
40-44
Masculin
30-34
20-24
10-14
0-4
-1000 -800 -600 -400 -200 0 200 400 600 800 1000

Tabelul 7. Piramida vârstelor din anul 1995.

Prin realizarea piramidei vârstelor din anii 1995 și 2013 putem observa principalele
schimbări care au avut loc în structura demografică a orașului Șimleu Silvaniei în ultimii 18 ani.
În Tabelul 7 putem observa că pe tot parcursul vieții efectivele generațiilor feminine sunt mai
mari decât cele masculine, ca urmare a supranatalității feminine.

26
 80-84

70-74

60-64

50-54
Feminin
40-44 Masculin

30-34

20-24

10-14

0-4
-1000.0 -500.0 0.0 500.0 1000.0

Tabelul 8. Piramida vârstelor din anul 2013

Sursa: Direcția județeană de statistică Sălaj

În anul 2013 se poate observa că în prima jumătate a vieții efectivele generațiilor sunt
aproximativ egale, iar în partea a doua a vieții, o preponderenţă a efectivelor feminine, tot mai
evidentă pe măsura înaintării în vârstă, ca urmare a supramortalităţii masculine.
O importanţă deosebită prezintă constituirea subpopulaţiilor tânără, adultă şi bătrână,
cuprinsă, în general, în intervalele 0 – 19 ani, 20 – 64 ani şi respectiv 65 ani şi peste. Pentru
comparabilitate, este necesar să se folosească aceleaşi intervale cu atât mai mult cu cât pe baza
structurii pe vârste se întreprind analize, din care cea mai importantă este analiza îmbătrânirii
demografice a populaţiei.
Religia este cea mai înaltă expresie a vieţii spirituale a omului fiind şi un indiciu
semnificativ al vieţii culturale şi morale a acestuia. Fiecare fiinţă umană e dotată cu raţiune,
emoţie şi imaginaţie, însuşiri ce o definesc ca atare.
Studiul religiei se impune ca o necesitate a cunoaşterii universului magic pe care omul şi
la creat în decursul timpului, univers cu implicaţii multiple şi profunde în devenirea sa şi a
omenirii.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (51,96%), dar
există și minorități de reformați (13,38%), romano-catolici (8,76%), baptiști (7,68%), greco-
catolici (5,76%) și penticostali (1,58%). Pentru 9,84% din populație, nu este cunoscută
apartenența confesională.

27
 Ortodocși 51.96%
Romano-catolici 8.75%
Reformați 13.37%
Penticostali 1.57%
Greco-catolici 5.76%
Baptiști 7.68%
Necunoscută 9.84%
Altă religie 1.03%

Fig.8. Componența confesională.

Populația activă reprezintă un total de: 6389 din care ocupată: 5573 și 816 șomeri, iar
populația inactivă reprezintăun total de: 9677, din care: elevi-studenți 3335; pensionari 3356 și
alte situații 86 de persoane.
Statutul profesional:
 Salariați: 5661 persoane;
 Patroni sau întreprinzători privați: 207 persoane;
 Lucrători pe cont propriu: 283 persoane;
 Membrii ai unor societăți agricole – cooperatiste: 1 persoană;
 Lucrători familiali în gospodărie proprie: 19 persoane;
 Alte situații: 18 persoane;
 Șomeri în căutarea primului loc de muncă: 200 persoane.
Populația orașului locuiește în case particulare și în locuințe de tip bloc, alimentarea cu
apă facându-se prin rețeaua de la lacul de acumulare din comuna Vârșolț sau din puțuri sau
fântâni. Încălzirea apartamentelor se face cu gaz metan în regim propriu sau cu ajutorul
combustibilului solid, iar la bucătării se utilizează butelii cu gaze lichefiate.
Numărul gospodăriilor populației este de 5214 la 15780 persoane.

28
 Locuințele după forma de proprietate au urmatoarea structură: numărul total al
locuințelor este de 5683, din care 5483 sunt private (particulare), 177 locuințe aparținătoare
statului și 23 de locuințe aparținătoare cultelor religioase.
Numărul total al cladirilor este de 2976, din care cele individuale cu o singură locuință
sunt în număr de 2699, cu două sau mai multe locuințe în număr de 138, cele de tip bloc sunt 123
clădiri, iar cele cu o altă destinație față de cea de locuit sunt în număr de 16.
În raport cu populația, Șimleu Silvaniei este a doua localitate urbană din județ.

29
 CAPITOLUL V – ACTIVITĂȚI ECONOMICE

Frumuseţea şi potenţialul oraşului transilvănean au atras de-a lungul timpului atenţia

multor investitori, atât autohtoni cât şi străini. Astfel, orașul Șimleu Silvaniei dobândește
valențele economice în continuă dezvoltare, unde investiţiile străine reprezintă o pondere foarte
importantă.
Alături de municipiul Zalău, orașul Șimleu Silvaniei este un important centru economic
al județului Sălaj. Industria prelucrării lemnului, industria textilă și industria alimentară sunt bine
reprezentate în oraș, iar activitățile sectorului terțiar au căpătat în ultimii ani ponderi din ce în ce
mai însemnate.
Calitatea șampaniei produsă la Șimleu Silvaniei, a adus faimă acestui oraș, atât în țară,
cât și în străinătate.
Pe baza informațiilor obținute de la Primaria orașului Șimleu Silvaniei s-a realizat o
analiză a economiei locale. În funcție de forma de organizare cu sediul în orașul Șimleu Silvaniei
există următoarele forme de organizare:
NR. DE AGENȚI PROCENT
FORMA DE ORGANIZARE
ECONOMICI (%)
Instituții publice 18 1.88
Societăți cu răspundere limitată 519 54.35
Societăți pe acțiuni 9 0.94
Societăți în nume colectiv 6 0.63
Alte forme juridice (ONG) 19 1.99
Cooperații 3 0.31
Persoane fizice autorizate 381 39.90
TOTAL 955 100.00
Tabelul 9. Forme de organizare.

5.1.Industria

Este una dintre cele mai bine dezvoltate ramuri economice la nivelul orașului Șimleu
Silvaniei din prisma cifrei de afaceri.
Principalele domenii de activitate abordate de agenții economici din orașul de sub
Măgură sunt: confecții îmbrăcăminte și încălțăminte, producția de mobilă, producția de fire de
lână, etc.

30
 Dezvotarea economică a orașului Șimleu Silvaniei s-a bazat pe exigența resurselor
naturale (lemn) și a produselor animale, fapt ce a generat o diversitate a activităților. Pădurile de
din zona periurbană a orașului si din zonele învecinate au stimulat dezvoltarea unei puternici
industrii de prelucrare a lemnului. În 1982 a luat naștere cel mai mare combinat de prelucrare și
industrializare a lemnului S.C. SIMEX S.A. din Sălaj. Mobila produsă de combinat era destinată
exclusiv pieței germane. Specializată în mobilier de artă, masiv, elegant, respectând stilurile
arhitectonice clasice, punând pe primul plan calitatea şi dezvoltându-şi în permanenţă paleta,
SIMEX a devenit cel mai important producător de mobilă românească pe piaţa Rusiei, Ucrainei,
SIMEX fiind un brand deja binecunoscut.
Anul 2000 a însemnat primul mare succes al firmei SIMEX, an în care s-a început
dezvoltarea companiei, prin achiziţionarea a încă 5 fabrici de mobilă, situate în zona Sălaj şi Satu
Mare, astfel că în anul 2004 SIMEX a devenit un grup de producători de mobilă puternic, în care
cei 1300 de angajaţi realizează o cifră de afaceri anuală de 20 milioane €, ceea ce reprezintă 80%
din exportul de mobilă al României pe piaţa estică.
Șimleu Silvaniei este un oraş cunoscut în ţară pentru vinul spumant pe care-l produce.
În timpul comunismului, băutura marca Silvania era deosebit de apreciată la Moscova, la
concurență cu vinurile din Basarabia. De asemenea, vinul preparat dupa rețeta inventată de
calugărul Don Perignon în Franța era servit și de liderii Partidului Comunist din România. Loturi
din sticlele de la Șimleu Silvaniei erau trimise periodic fostului dictator, Nicolae Ceaușescu.
Vinurile spumante (șampania) Silvania sunt printre puținele vinuri spumante naturale
produse după metoda clasică CHAMPENOISE și anume prin fermentare în propria sticlă pe o
perioadă care poate fi și de 3 ani. Întreaga tehnologie este manuală, iar, ca o virtute importantă
vinurilor spumante tradiționale fiecare sticlă este cu personalitate distinctă. Într-un an se
îmbuteliază aproape 50.000 de sticle.
În Şimleu Silvaniei există 4 kilometri de galerii subterane, care păstrează o temperatură
constantă de 12 grade Celsius în tot timpul anului, precum şi o umiditate constantă.
De-a lungul timpului, vinul spumant Silvania a obținut nenumărate premii și medalii la
concursurile naționale de vinuri spumante. La Festivalul Internațional al Viei și Vinului Bachus
2006 de la Focșani, vinul spumant Silvania a primit două medalii de argint și una de bronz
(medalia de aur nu s-a acordat).

31
 5.2.Agricultura

După cum se poate observa, terenurile agricole deţin o pondere de 80.43% iar cele
neagricolede 19.57%. Structura pe cele două categorii mari - terenuri agricole şi terenuri
neagricole - este redată în graficele următoare:
Teritoriul Categorii de folosință
administrativ al Agricol Neagricol
Total
unității de bază Arabil Vii și livezi Pașune Pădure Suprafațaconstruită
Extravilan 1813.3 874.22 743.88 1633.86 100.08 5226.64
Intravilan 0 0 0 0 1145.41 1145.41
Total 1813.3 874.22 743.88 1633.86 1245.49 6372.05
Procent (%) 28.41 14.71 11.67 25.64 19.57 100
Tabelul 10. Structura terenurilor.
Se poate observa faptul că cea mai mare pondere din suprafaţa agricolă o deţin terenurile
arabile și cele împădurite, urmate de terenurile ocupate cu vii și livezi și de pășuni. Terenurile
agricole sunt utilizate în special pentru semănarea cerealelor dar și pe post de grădini. În partea
vestică a orașului sunt suprafețe considerabile ocupate de livezile de meri.
În arealul studiat sunt următoarele societăți cu specializare pe ramura agricolă:
 SC PERSICOM SRL
 SC ROFRATEL SRL
Datorită unui procent semnificativ al pășunilor, oamenii de la periferia orașului au
început să investeasca în creșterea animalelor, în special a bovinelor și ovinelor.

5.3.Silvicultura

Suprafața destinată destinată fondului forestier este de aproximativ 1633 ha (25%) din
suprafața totală a teritoriului administrativ a orașului Șimleu Silvaniei.
Fondul forestier reprezintă totalitatea suprafețelor pădurilor, a terenurilor destinate
împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție sau administrație silvică, a
iazurilor, albiilor pârâielor, a altor terenuri cu destinație forestieră și neproductive cuprinse în
amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condițiile
legii, indiferent de natura dreptului de proprietate.

32
 Zonele împădurite se regăsesc în special pe Măgura Șimleului și în sudul orașului fiind
constituite in special de păduri de foioase (stejar, fag, salcâm), dar cuprind si păduri de conifere
(brad, molid, pin).

5.4.Turismul

Este o ramură destul de bine exploatată a economiei. În Șimleu Silvaniei există mai multe
obiective turistice în sprecial muzee și biserici. De asemenea plimbări în natură, mai ales pe
Măgura Șimleului unde se pot face niște excursii foarte interesante. Se pot vedea rămășițe ale
vechii cetăți medievale, se poate vizita
Piatra Șoimului, un loc foarte frumos cu o
panoramă extraordinară asupra întregului
oraș. Ruine ale Cetății Bathory13 se pot
observa și în Parcul Cetății, care este închis
momentan datorită lucrărilor pentru
restaurarea cetății. Ruinele cetății medievale
Bathory (secolul XVI) sunt așezate în
centrul orașului Șimleu Silvaniei, ele
constituind o prezență a arhitecturii
Fig.9. Cetatea Bathory.
renascentiste din Transilvania. Ansamblul Sursa: http://www.simleusilvaniei.ro/attraction/cetatea-
medievala-bathory/
reprezintă de fapt un castel rezidențial și
este alcătuit din două incinte fortificate,
construite în două etape. Fortareața, declarată în prezent monument istoric, exista în anul 1532,
fiind reședinta familiei nobiliare a Bathoreștilor, istoria medievală a Șimleului fiind strâns legată
de familia Báthory, familie princiară, care a jucat roluri importante în istoria transilvaneană.
Cetatea Șimleu intra în posesia familiei mai sus amintite în urma căsătoriei lui Bathory Lászlo cu
Medgyesaljai Anna, în anul 1351, devenind reședinta principilor ardeleni din familia Báthory.

13 Fortareață ce datează din anul 1532, fiind reședința familiei nobiliare a Bathoreștilor.

33
 Un muzeu foarte important îl reprezintă
Muzeul Memorial al Holocaustului. Sinagoga a
fost construită în anul 1876 si în prezent este
transformată în primul Muzeu Memorial al
Holocaustului din Transilvania de Nord cu
sprijinul“Asociaţiei Memoriale Hebraica” ” din
Nuşfalău, Jewish Architectural Heritage
Foundation” din SUA, Primăriei Şimleu Silvaniei,
Consiliului Judeţean Sălăj şi Inspectoratului Şcolar
Judeţean Sălăj. Inaugurarea muzeului a avut loc în
anul 2005. În incinta clădirii se află expuse Fig.10. Biserica de lemn din Cehei
documente referitoare la atrocităţile comise de-a lungul timpului asupra evreilor, imagini
cutremurătoare menite să dezvăluie realitatea crudă pe care evreii au trăit-o în anii 1940, lucruri
care au aparţinut unor evrei, fotografii, cărţi şi alte obiecte cu semnificaţie.
Un alt obiectiv cu valoare istorică este Biserica de lemn din Cehei. Aceasta datează din
anul 1765 și se alfa pe noua listă a monumentelor istorice. Informația păstrată în tradiția
comunității cum că biserica a fost adusă din satul Câmpia nu este dublată de vreun înscris păstrat
în biserică. Cu toate acestea, dată fiind distanța relativ scăzută dintre cele două localități, de
aproximativ 20 km, aducerea bisericii din localitatea amintită este cât se poate de posibil, cu atât
mai mult că acest fenomen a fost unul des
întâlnit în epocă. Inscripția care se
păstrează în stânga și dreapta ușii de la
intrare nu lămurește în totalitate momentul
edificării bisericii.
La 3 km de oraşul Şimleu
Silvaniei se află Mănăstirea Bic, un loc de
pelerinaj şi un atractiv punct turistic, unic
în regiune. Piatra de temelie a fost pusă în
1994, iar construcţia cuprinde acum o
Fig.11. Mănăstirea Bic
biserică din lemn, din anul 1720, biserica
noua şi chiliile, fiind singura mănăstire durată în Sălaj după anul 1700. Este amplasată în

34
frumoasa poiană de la marginea localităţii Bic ce aparţine de oraşul Şimleul
Silvaniei. Strămutarea bisericii monument de lemn de la Stâna (judetul Sălăj), datată în anul
1720, reprezintă momentul de început pentru mănăstire.
În timp, mănăstirea, având hramul “Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul”, se dezvoltă,
fiind construit un complex arhitectural format dintr-o biserică nouă şi chiliile celor 10 măicuţe şi
a preotului mănăstirii. Vechea şcoală din sat a fost preluată şi amenajată prin grija mănăstirii, iar
câteva măicuţe-dăscăliţe au grijă de sufletul şi mintea celor 15 copii care, în prezent, urmează
aici şcoala primară. În atenţia măicuţelor sunt şi bătrânii suferinzi pe care îi au în ingrijire. Din
primăvară şi până când zăpada se aşterne pe meleagurile Sălăjului, curtea mănăstirii este plină de
flori, care dau naştere unei adevarate cascade de culori şi miresme. Mii de turişti şi credincioşi
vin aici pentru reculegere, pentru sfântă spovedanie şi rugăciune.

35
 CAPITOLUL VI – INSTITUȚII. POTENȚIALUL CULTURAL

6.1. Instituții administrative

Potrivit legii 215/2001 Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se

organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor
publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării
cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Consiliile locale şi primarii
funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune
şi oraşe, în condiţiile legii.
Ca și exemple de instituţii putem
aminti: instituții ale administraţiei locale
(primăria), ale Ministerului de Finanţe
(Administraţia Fiscală), ale Ministerului de
Interne (Poliţia, Jandarmeria, Pompieri), ale
Ministerului Justiţiei (Judecătoria), ale
Ministerului Sănătăţii (Spitalul orășănesc,
Policlinica), ale Ministerului Educaţiei
Naţionale (licee, şcoli, grădiniţe),
reprezentanţe ale instituţiilor financiar-
bancare (BT, BCR, BRD, etc.), ale
Companiilor Naţionale Romgaz,
Romtelecom, instituţii de cultură Fig.12. Primăria Șimleu Silvaniei
Sursa: http://www.graiulsalajului.ro/simleu-silvaniei-se-tine-
(Bibliotecă, Casa de cultură, muzeu,
binein-topul-oraselor-mici-si-cochete-a-38777
instituţii de cult, etc).

6.2. Instituții de învățământ – educație

Orașul Șimleu Silvaniei deține o dezvoltată rețea de dotări în domeniul educației și

învățământului în județul Sălaj.

36
 Învățământul școlar se
desfășoară în 6 grădinițe, cu 36
educatoare și 615 copii; învățământul
primar și gimnazial este organizat în 6
unități, cu 120 cadre didactice și 1723
elevi; învățământul liceal, în 3 unități,
cu 151 de cadre didactice și 1898 elevi;
cel postliceal – o unitate cu 25 cursanți;
cel de maiștri în 2 unități cu 314
cursanți.
Fig.13. Grup Școlar ”Ioan Ossian”
Rețeaua școlară mai cuprinde și
o școala specială pentru elevii cu deficiențe și un centru de servicii comunitare.
Tip instituții de învățământ Nr. Denumire
Învățământ preșcolar 4  Grădinița cu program normal și prelungit Nr. 1;
 Grădinița cu program normal și prelungit Nr. 2;
 Grădinița cu program normal și prelungit Nr. 3;
 Grădinița cu program normal Nr. 4;
 Gradinița ”Cehei”;
 Grădinița ”Pustă”.
Învățământ primar și 5  Școala Gimnazială Silvania;
gimnazial  Școala Gimnazială Nr.2 Horea;
 Școala cu predare în limba maghiară Stepahanus Bathory;
 Școala Gimnazială Cehei;
 Școala cu Clasele I-IV Nr.1. Pustă;
 Școala specială;
 Centrul de servicii comunitare.
Învățământ liceal, 6  Colegiul Național ”Simion Bărnuțiu”;
profesional și postliceal  Grup Școlar ”Ioan Ossian”;
 Colegiul Tehnic ”Iuliu Maniu”.
Tabelul 11. Instituții de învățământ

37
 6.3. Instituții de sănătate

În orașul Șimleu Silvaniei există

un singur spital și o policlinică.
”Spitalul Orășnesc Șimleul
Silvaniei a fost proiectat în anul 1979,
de tip unicat și a fost terminat în anult
1986 cand s-a recepționat și dat în
funțiune. Se extinde pe o suprafață
contruită de 12.000 mp., desfășurată pe
5 nivele și demisol și funcționează cu
un număr de 205 paturi. Spitalul este
subordonat Direcției de Săntate Publice Figure 14. Spitalul Orășănesc
Sursa: http://www.nord-vest.ro/galerie-foto
Sălaj și se găsește în relație contractuală
pentru furnizarea de servicii medicale spitalicești, servicii medicale ambulatorii de specialitate
clinică și paraclinică cu Casa de Asigurări de Sanătate Sălaj.
Stuctura organizatorică a spitalului:
 Cameră de gardă;
 Farmacie cu circuit închis
 Bloc operator
 Laborator analize medicale;
 Laborator radiologie și imagistică medicală;
 Laborator recuperare, medicină fizică și balneologie;
 Compartament endoscopie digestivă;
 Cabinet planificare familială;
 Cabinet boli infecțioase;
 Dispensar TBC.
Misiunea Spitalului Orășănesc Șimleu Silvaniei este aceea de a oferi servicii medicale de
calitate precum și de a îmbunătății starea sănătății populației din teritoriul pe care o deservește.”
(Sursa: http://www.spitalsimleu.ro/prezentarespital.html)

38
 6.4. Instituții ecleziastice

a)Mănăstirea ”Sfanta Treime” de la Bic

Mănăstirea Bic se află la 3 km de oraşul Şimleu Silvaniei, un loc de pelerinaj şi un
atractiv punct turistic, unic în regiune. Piatra de temelie a fost pusă în 1994, iar construcţia
cuprinde acum o biserică din lemn, din anul 1720, biserica noua şi chiliile, fiind singura
mănăstire durată în Sălaj după anul 1700. Este amplasată în frumoasa poiană de la marginea
localităţii Bic ce aparţine de oraşul Şimleul Silvaniei. Strămutarea bisericii monument de lemn
de la Stâna (judetul Sălăj), datată în anul 1720, reprezintă momentul de început pentru mănăstire.
În timp, mănăstirea, având hramul “Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul”, se dezvoltă,
fiind construit un complex arhitectural format dintr-o biserică nouă şi chiliile celor 10 măicuţe şi
a preotului mănăstirii. Vechea şcoală din sat a fost preluată şi amenajată prin grija mănăstirii, iar
câteva măicuţe-dăscăliţe au grijă de sufletul şi mintea celor 15 copii care, în prezent, urmează
aici şcoala primară. În atenţia măicuţelor sunt şi bătrânii suferinzi pe care îi au în ingrijire. Din
primăvară şi până când zăpada se aşterne pe meleagurile Sălăjului, curtea mănăstirii este plină de
flori, care dau naştere unei adevarate cascade de culori şi miresme. Mii de turişti şi credincioşi
vin aici pentru reculegere, pentru sfântă spovedanie şi rugăciune.

b)Biserica Romano-
Catolică de la Şimleu
Silvaniei se află aproximativ
în centrul orașului, la poapele
dealului Măgura. Aceasta
datează din anul 1532 și este
construită în stil gotic.

Fig.15. Biserica Romano-Catolică.

39
 c)Biserica Ortodoxă Intrarea Maicii
Domnului În Biserică. Este cea mai mare
biserica ortodoxă din oraș.

Figure 16. Biserica Ortodoxă

Sursa:
http://www.simleusilvaniei.ro/attraction/biserica-
ortodoxa-intrarea-maicii-domnului-in-biserica/

6.5.Potențialul cultural și manifestări artistice

Şimleu Silvaniei este un spaţiu cultural deschis ce se află situat la confluenţa dintre est şi
vest, este un model de convieţuire armonioasă intre numeroasele grupuri etnice care îl compun.
Instituţiile culturale existente în oras sunt:
 Casa oraşenească de Cultură – CZEA (Centrul Zonal Pentru Educația Adulţilor Șimleu
Silvaniei);
 Muzeul Memorial al Holocaustului din Nordul Transilvaniei;
 Biblioteca oraşenească Alexandru Șterca Suluțiu;
 Casa memorială Iuliu Maniu;
 Clubul copiiilor Şimleu Silvaniei.
Cele mai importante evenimente culturale organizate la nivelul orașului sunt:
a)Voces Primavera
Are loc anual în luna mai şi constă în evoluţia celor mai valoroase formatii cultural –
artistice din instituţiile de invăţamant , dintre acestea fiind selectate pentru etapa judeteană cele
mai merituoase.

40
 b)La Fantana Dorului
Festival folcloric internaţional al romanilor de pretutindeni. Organizatori: Clubul
Elevilor, Consiliul Local şi Inspectoratul Şcolar Judetean Salaj. Participă peste 400 de artisti
amatori elevi din Ungaria, Serbia, Ucraina, Basarabia, din zonele limitrofe Şimleului şi judetului
Salaj si, desigur, ansamblul folcloric “Barcăul” al Clubului Elevilor Șimleu Silvaniei . Festivalul
este organizat pe durata a trei zile cuprinzând : dansuri populare, muzica populară, obiceiuri şi
tradiţii specifice zonelor locuite de românii din ţară şi din afara graniţelor , excursii în anumite
bazine folclorice din judeţ etc. Festivalul are loc pe o scenă special amenajată, având ca
spectatori o mare parte din locuitorii urbei, dar şi din zonele învecinate, reprezentanţi ai
conducerii judetului.
c)Zilele Orasului Simleu Silvaniei
Are loc anual, organizator : Consiliul Local in colaborare cu Consiliul Judetean si
Prefectura Judetului Salaj; sponsori : agenţi economici din oraş şi judet; durata: două zile;
conţinutul activitatilor: în prima zi, muzică uşoară, a doua zi, dansuri şi muzica populară, Te
deum pentru inaintaşii disparuţi, întreceri sportive, concertul ansamblului “SILVANIA” al Casei
de Cultura Şimleu, şi Ansamblul “Barcaul” al Clubului elevilor etc.
d)Zilele Bathory
Are loc anual, organizator: Fundaţia Bathory Istvan, conţinutul activitaţilor: simpozioane
pe teme specifice (medicale, pedagogice, geografice, istorice, etc.) culturale şi religioase.
e)O, ce veste minunata!
Festival de colinzi, organizat anual in luna decembrie. Organizatori: Casa de Cultură şi
bisericile din oraş. Participanţi: toate formaţiile corale din oraş (a tuturor confesiunilor religioase,
ale şcolilor etc.).

41
 Capitolul VII – ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ

Zonificarea este un procedeu de ordonare în scopul folosirii raționale a terenurilor și se

referă la practica de a acorda categorii de folosință a terenurilor - bazată pe o delimitare dupa un
set de criterii și separate în spațiu asfel încat să fie prevenită incompatibilitatea dintre activitățile
desfățurate.
Teritoriul intravilan prezintă, în linii mari - următoarele zone funcţionale:
 zona centrală - zona de maximă presiune şi interes socio-urban rezervată în principal
instalaţiilor şi serviciilor de interes public general;
 zone rezidenţiale - zone de locuit incluzând şi funcţiuni complementare complementare
compatibile;
 zone de activităţi (industriale, depozite, agricole, unităţi speciale şi de gospodărie
comunală;
 sistemul de zone verzi, agrement, sport;
 sistemele de infrastructură urbanmă (căi de comunicaţie şi reţele tehnico-edilitare).

Totalul suprafeței intravilane în anul 2013 este de 536.87 ha. Prin noul Plan Urbanistic
General (P.U.G.) s-a propus extinderea acesteia la 721 ha. Extinderea intravilanului existent se
datorează dezvoltării orașului, în conseciință trebuie mărită suprafața locuibilă.
Cea mai mare extindere o reprezintă extinderea zonelor de locuinte si funcțiuni
complementare, aceasta mărindu-se de la 147 ha la 469 ha.
De asemenea o altă categorie de folosință care iși mărește considerabil suprafața este cea
a spațiilor verzi, sport, agrement si de proțectie. Prin acest lucru se evidențiază preocuparea
organelor competente pentru dezvoltarea unui oraș cât mai verde și mai prietenos cu mediul
înconjurător.
Suprafețele împădurite și cele ocupate de grădini vor avea aceeași suprafață.
În Tabelul 13 putem observa principalele zone funcționale ale suprafeței intravilane a
orașului Șimleu Silvaniei, atât suprafața cupată în prezent cât si suprafața propusă pentru
extindere.

42
 BILANȚ TERITORIAL ORAȘ ȘIMLEU SILVANIEI
Existent Propus
Zone funcționale Supraf. Supraf. Supraf. Supra.
(ha) (%) (ha) (%)
Zona de locuințe și funcțiuni complementare 147.99 27.56 469.45 64.92
Zona instituțiilor publice și serviciilor 34.95 6.51 53.71 7.43
Zona unităților industriale și depozitelor 18.86 3.51 24.3 3.36
Zona unităților agro-zootehnice 2.87 0.53 15.87 2.19
Terenuri aferente căilor de comunicație rutiere 29.14 5.43 67.3 9.31
Terenuri aferente căilor de comunicație feroviare 3.27 0.61 6.88 0.95
Spații verzi, sport, agrement, protecție 7.44 1.39 25.4 3.51
Lucrări tehnico-edilitare 0.25 0.05 0.25 0.03
Gospodarie comunală, cimitire 7.99 1.49 8.17 1.14
Terenuri cu destinație specială 30.96 5.77 30.96 4.48
Ape 17.53 3.27 19.38 2.68
Păduri 13.87 2.58 0 0
Terenuri libere, grădini 221.75 41.3 0 0
TOTAL 536.87 100 721.67 100
Tabelul 12. Zonificare funcțională.

43
 CAPITOLUL VIII – DEZVOLTARE ȘI POLARIZARE URBANĂ

8.1. Zona de influență a orașului Șimleu Silvaniei

Orașul Șimleu Silvaniei are o zonă de influenţă relativ mare, fiind singurul oraș mare din
vestul județului Sălaj. În zona de influenţă a orașului intră comunele Cehei, Pustă și Bic.

Figure 17. Zona de polarizare a orașului

8.2. Localități componente

Orașul Șimleul Silvaniei are în componență 3 localități: Bic, Cehei și Pustă.

Localitatea Bic este situată la 5 km față de oraș în partea de sud – est. Aici se află
Mănăstirea Sfînta Treime.
Satul Cehei este situat la 3 km în partea de nord – nord-vest a orașului.

44
 Cea de-a 3-a componenta fiind satul Pustă, care se află la 3 km în partea de nord – vest.

Figure 18. Localitățile componente

8.3. Unități teritoriale de referință

Unitatea teritorială de referinţă (UTR) – (definită conform Legii 242 din 23 iunie 2009
Privind aprobarea OG nr.27/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului și urbanismul) subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii administrativ
– teritoriale de bază, constituită pe criterii urbanistice similare sau omogene, având drept scop
păstrarea, refacerea ori dezvoltarea teritoriului în concordanţă cu tradiţiile, valorile sau aspiraţiile
comunităţii la un moment dat şi necesară pentru agregarea pe suprafeţe mici a indicatorilor de
populaţie şi de construire, determinarea caracteristicilor urbanistice, stabilirea indicatorilor
urbanistici, reglementarea urbanistică omogenă.

45
 Împărţirea teritoriilor în UTR – uri, având de regulă suprafeţele cuprinse între 1 – 20 ha
(în mod excepţional până la 100 ha), s-a realizat pe limitele de proprietate în funcţie de
următoarele caracteristici, după caz:
 relief şi peisaj cu caracteristici similare;
 evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă;
 populaţie cu structură omogenă,
 sistem parcelar şi mod de construire omogen,
 folosinţe de aceeaşi natură ale terenurilor şi construcţiilor;
 regim juridic al imobilelor similar;
 reglementări urbanistice omogene referitoare la destinaţia terenurilor şi la indicatorii
urbanistici.
Zona UTR1 cuprinde zona centrală a orașului Șimleu Silvaniei. Această zonă conţine
marea majoritate a monumentelor cu valoare istorica și de arhitectură din oraș, înscrise în “Lista
monumentelor istorice 2004”, printre care regăsibile sunt cele mai importante şi mai
reprezentative clădiri destinate funcţiunilor publice, biserici sau foste clădiri rezidenţiale de mare
valoare istorică, arhitecturală şi memorială, adăpostind acum diferite alte funcţiuni, precum şi
clădiri de locuit. Zona centrala cuprinde în principal:
 zona clădirilor monument, la care orice interventie se face cu avizul conform al
Ministerului Culturii şi Patrimoniului;
 zona clădirilor cu valoare ambientala;
 zona clădirilor fara valoare;
 zona domeniului public (strazi, piete);
 zona de protectie a zidurilor şi fostelor şanturi ale Cetaţii , cu interdicție definitivă
de construcţie.
Orice interventie în zona de rezervatie se face cu avizul Ministerului Culturii şi
Patrimoniului.
U.T.R.2 – Zona pentru locuințe și funcțiuni complementare
U.T.R.2. se remarcă ca fiind cea mai extinsă zonă din cadrul orașului Șimleu Silvaniei
(30%) unde sunt amplasate clădiri destinate funcţiunilor publice, biserici, servicii, cimitire
precum şi clădiri de locuit. Regulamentul urmăreşte păstrarea caracterului şi particularităţilor
fiecăruia dintre segmentele caracteristice ale cadrului construit, în scopul menţinerii diversităţii.

46
 U.T.R.3 – Zona pentru instituții publice, sercivii și gospodărie comunală
Această zonă este caracterizată printr-o mare flexibilitate în acceptarea diferitelor
funcţiuni de interes general şi public, alcătuite din diverse categorii de activităţi comerciale,
servicii şi de producţie.
U.T.R.4 – Zone pentru unități industriale și depozite
Această zonă include terenurile ocupate de activităţi productive de bunuri şi servicii.
Din această zonă fac parte atât unităţile existente ce se menţin și se află în proces de
restructurare presupunând conversia în profile industriale diferite sau în profile de servicii pentru
industrie, distribuţie şi comercializare, cât şi terenurile rezervate pentru viitoare activităţi
productive şi servicii.
U.T.R.5 – Zona pentru spații plantate, agrement, sport
U.T.R.5 este alcătuită din spaţii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de
interes municipal, spaţii pentru sport şi agrement cu acces nelimitat, spaţii plantate de protecţie şi
păduri de diferite tipuri.
U.T.R.6 – Zona cu destinație specială
Zona este alcătuită din unităţi militare;
Eliberarea autorizaţiilor de construire se va face cu respectarea normelor specifice şi cu
avizele ministerului tutelar, conform legilor în vigoare pe baza documentaţiilor PUD sau PUZ.

8.4. Bilanț teritorial

În Tabelul 13. avem principalele categorii de folosință a terenurilor și suprafețele aferente
ocupate de acestea din intravilanul localității.
Suprafața construită reprezintă aproxmativ 20% din suprafața totală a teritoriului
administrativ studiat.
Teritoriul Categorii de folosință
administrativ Agricol Neagricol
al unității de Căi Total
bază Apă Drumuri ferate Construcții
Extravilan 5125.06 23.27 55.11 2.4 20.3 5226.64
Intravilan 0 38.96 94.45 18.55 993.45 1145.41
Total 5125.06 62.23 149.56 20.95 1013.75 6372.05
Procent 80.42 0.98 2.35 0.33 15.92 100
Tabelul 13. Categorii de folosință.

47
 8.5. Propuneri

Plecând de la cele analizate în capitolele anterioare, consider că strategia de dezvoltare ce

vizează orașul Șimleu Silvaniei ar trebui să aibe ca si scop principal dezvoltarea durabilă a
orașului prin valorificarea eficientă a potențialului natural și antropic. Pornind de la acest
obiectiv cât și de la nevoiele cetățenilor se pot desprinde unele propuneri:
 Amenajarea drumurilor comunale și a celor forestiere;
 Amenajarea pistelor pentru bicicliști;
 Înființarea unui centru de informare turistică;
 Valorificarea mai intensă a potențialului cultural
 Amenajarea malului râului Crasna;
 Mărirea spațiilor verzi;
 Asocierea oamenilor în agricultură și zootehnie;
 Repunerea în funcțiune a abatorului din Cehei;
 ”Readucerea la viață” a cetății de pe dealul Măgura

48
 CAPITOLUL XI – Analiza SWOT

Analiza SWOT (Strenghts,Weakness,Opportunities,Threats) reprezintă una dintre cele

mai utilizate și eficiente intrumente pentru analiza uni sistem
Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
 Prezența unor forme  Poluarea mediului  Posibilitatea tragerii  Hazarde naturale
variate de relief înconjurător datorită de fonduri europene provocate datorită
 Prezența apelor traficului  Parteneriate între intervențiilor
termale  Poluarea apelor de autoritățile locale, antropice
 Existența unei suprafață agenți economic,  Îmbătrânirea
suprafețe mari a  Implicarea redusă a ONG populației
fondului forestier cetățenilor in  Valorificarea Cetății  Amplasarea
 Iluminarea tuturor vederea gestionarea Bathory de pe dealul neadecvată a
străzilor din oraș deșeurilor Măgura întreprinderilor
 Dotarea orașului cu  Insuficiente locuri  Diminuarea poluante
toate echipamentele de parcare impactului antropic  Diminuarea spațiilor
tehnico edilitare  Migrarea populației asupra habitatelor verzi
 Patrimoniu cultural  Lipsa toaletelor naturale  Afectarea
bine conservat publice terenurilor agricole
 Eistența unui  Existența unui prin expansiunea
potențial turistic număr mare de necontrolată
variat șomeri
 Existența abatorului  Degradarea
accentuată a unor
elemente de
patrimoniu

49
 CAPITOLUL X - Concluzii

Scopul acestei lucrari este de a reprezenta o platforma de cooperare intre autoritatile

locale si comunitatea umana din orasul Șimleu Silvaniei pentru gasirea tuturor disfunctiilor si
punctelor slabe, iar mai apoi pe baza cerintelor locuitorilor autoritatile locale sa elaboreze planuri
si strategii pentru a le elimina si de a duce la o dezvoltare mai armonioasa a orasului.
Ceea ce am vrut să evidențiez în cadrul acestei lucrări este starea în care se prezintă
orașulȘimleu Silvaniei și cum este predispus schimbărilor din cauza evoluției factorilor fizico-
geografici dar mai ales din cauza influenței factorului antropic asupra sa.
In urma realizării acestei lucrari am constatat ca orașul Șimleul Silvaniei se luptă cu mai
multe probleme de natură diferită. Problema cea mai grea și mai des intâlnită ține de populație si
anume emigrarea tinerilor și a oamenilor calificați spre alte orase mai dezvoltate sau străinătate.
În ciuda existenței apelor termale în arealul studiat nu există un sistem bine pus la punct
pentru exploatarea eficientă a acestei resurse. De asemenea trebuie sa tina cont de resursele
naturale si antropice existente aici si valorificarea loc intr-un mod controlat astfel incat sa se
realizaza o dezvoltare durabila. Trebuie marit faptul ca turismul prin resursele pe care le are la
dispozitie sa genereze servicii de calitate si la standard ridicate. Acestea vor fi însoțite de o
utilizare durabilă a resurselor locale, de o infrastructură de transport corespunzatoare
standardelor şi reţele tehnico-edilitare ce vor fi suportul dezvoltării vor trebui adaptate în funcţie
de specificul şi factorii locali.
Viziunea de dezvoltare trebuie sa vizeze cele 4 medii importante: autoritati locale,
oameni, mediu si resurse. Intre cele 4 trebuie sa existe relatii de cooperare iar in procesul de
dezoltare trebuie sa tinacont de fiecare. Lucrand impreuna cele 4 elemente vor face din aceasta
unitate administrative teritoriala analizata un ace va avea un loc important la nivel national.

50
 Bibliografie

1. Barbu, Gh. (1990), Turismul si calitatea vieții, Edit. Politică, București.

2. Balintoni, I. (1997) Geotectonica terenurilor metamorfice din România, Ed. Carpatica,
3. C. Ghiriţă, C. Păunescu, B. Tecci, Solurile României, Ed. Agro-silvică, Bucureşti, 1967
4. Cocean, P. Geografia turismului , Editura Carre, București, 1995
5. Plan Urbanistic General al comunei Gârda de Sus, 2007
6. Plan de Amenajare a Teritoriului Județean Alba, 2008
7. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -Secţiunea a III-a
- zone protejate
8. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -Secţiunea a II-a –
rețeaua de localități
9. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -Secţiunea a V -a
– zone cu riscuri
10. Legea nr. 350/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului și urbanismului
11. Regulamentul General de Urbanism
12. Ghid de păstrare pentru conservarea construcțiilor tradiționale
http://www.spitalsimleu.ro/prezentarespital.html
http://www.spitalsimleu.ro/prezentarespital.html

51
52