NOȚIUNI PRIVIND MĂRIMILE MĂSURATE ȘI / SAU AFIȘATE

DE SISTEMELE DE NAVIGAȚIE
- ELIPSOID DE ROTAȚIE: GEOID TERESTRU; GEOID CU
NEREGULARITĂȚI

INTERSECȚIA DINTRE PLANUL PERPENDICULAR PE AXA

POLILOR TEREȘTRI CARE TRECE CENTRUL C AL
PĂMÂNTULUI CU ELIPSOIDUL TERESTRU DETERMINĂ
CERCUL MARE ECUATORIAL

DREAPTA CARE UNEȘTE PUNCTUL M DE STAȚIE AL OBS. CU

CENTRUL PĂMÂNTULUI POARTĂ DENUMIREA DE
VERTICALA LOCULUI.
1
INTERSECȚIA DINTRE UN PLAN CARE CONȚINE AXA
POLILOR TEREȘTRI ȘI VERTICALELE LOCULUI CU
ELIPSOIDUL TERESTRU DET. MERIDIANUL LOCULUI.
INTERSECTIA DINTRE UN PLAN PERPENDICULAR PE
VERTICALA LOCULUI ȘI ELIPSOIDUL TERESTRU POARTĂ
DENUMIREA DE ORIZONT LOCAL SAU PLAN ORIZONTAL.
PLANUL ORIZONTAL CARE CONȚINE CENTRUL PĂMÂNTULUI
SE NUMEȘTE ORIZONT ASTRONOMIC.
COORDONATELE GEOGRAFICE REP. UN SISTEM DE
REFERINȚĂ FOLOSIT ÎN NAVIGAȚIE CARE PERMITE DET.
UNIVOCĂ A ORICĂRUI PUNCT PE SUPRAFAȚA GLOBULUI
TERESTRU PRIN INTERSECȚIA DINTRE PARALELUL LOCULUI
ȘI MERIDIANUL LOCULUI.

2
 ORIGINEA SISTEMULUI DE COORDONATE GEOGRAFICE
- ECUATOR
- MERIDIANUL 0

COORDONATELE GEOGRAFICE SUNT :

LATITUDINEA ( 0 – 90 DE GRADE ) +,-

- PENTRU LONGITUDINI

3
 PRECIZIA MIJLOACELOR RADIOELECTRONICE DE
NAVIGAȚIE

F < = 30 MHz
F > 30 MHz – spațiul cosmic
PENTRU SISTEMELE CU BAZA LA SOL / RADIOGONIOMETRE,
PRECIZIA ESTE DATĂ DE CONDIȚIILE DE PROPAGARE PRIN
UNDA DIRECTĂ ȘI POT APĂREA DIFERENȚE ALE VITEZEI
UNDELOR ȘI GRADULUI DE ABSORȚIE ÎNTRE PROPAGAREA
DEASUPRA APEI ȘI CEA DEASUPRA USCATULUI.

4
TRANSFORMATOARELE ROTATIVE : MICROMAȘINI DE C.A.
PREVĂZUTE CU INFĂȘURARE STATORNICĂ ȘI ROTORICĂ LA
CARE ROTAȚIA AXULUI, CU UN ANUMIT UNGHI, PRODUCE
LA IEȘIRE O TENSIUNE VARIABILĂ PROPORȚIONALĂ CU
UNGHIUL DE ROTAȚIE.
TRSC

TRANSFORMATOARELE ROTATIVE SUNT FOLOSITE PENTRU

TRANSMITEREA LA DISTANȚĂ A UNOR TENSIUNI
PROPORȚIONALE CU UNGHIUL DE ROTAȚIE A CÂRMEI.
O ALTĂ APLICAȚIE A ACESTOR DISPOZITIVE SE REGĂSEȘTE
ÎN STRUCTURILE LA PILOTARE AUTOMATĂ A NAVELOR DE
TIP ELECTROMECANIC.

5
 TRANSFORMATORUL ROTATIV LINIAR TRL

PANTA CARACTERISTICĂ REPR. COEF. DE AMPLIF. AL TRL. ÎN

ANUMITE CONDIȚII DE VREME NEFAVORABILĂ AMPLIF. TRL
DIN PILOTUL AUTOMAT DIN NAVIGAȚIE TREBUIE
MODIFICATĂ SLĂBIND SENSIBILITATEA LA DEVIAȚIILE DE
LA DIRECȚIA DE NAVIGARE. ACEST LUCRU SE FACE PT. A
PREVENI UZURA PREMATURĂ A INSTALAȚIEI DE
GUVERNARE ATUNCI CÂND ACEASTA AR PRIMI PREA
MULTE COMENZI DE CORECȚIE A DRUMULUI PE TIMP DE
FURTUNĂ. PT A REALIZA ACEST LUCRU SE ÎNSERIAZĂ DOUĂ
TRANSF. ROTATIVE, UNUL DINTRE ELE PERMIȚÂND PRIN
REGLAREA UNGHIULUI ROTORIC, MODIFICAREA PANTEI LA
SEMNALUL DE IEȘIRE. TANSF. ROTATIV CARE REALIZEAZĂ
ACEAST LUCRU SE NUMEȘTE TRANSF. ROTATIV DE SCARĂ.

6
 TRADUCTOARE ȘI REPETITOARE UNGHIULARE.
SELSINUL.
REPREZINTĂ O MICROMAȘINĂ DE CURENT TRIFAZAT,
REVERSIBILĂ CARE POATE FI FOLOSITĂ ATÂT TIMP CA
TRADUCTOR CÂT ȘI CA REPETITOR UNGHIULAR.

7
 SLESINUL ÎN REGIM TRANSMIȚĂTOR

TAHOGENERATOR DE C.C.
REPREZINTĂ UN DISPOZITIV ELECTROMECANIC A CĂRUI
TENS DE IEȘIRE VARIAZĂ PROPORȚIONAL CU VITEZA DE
ROTAȚIE A AXULUI.
O ALTĂ CATEGORIE DE MAȘINI ELECTROMECANICE
FOLOSITE ÎN PILOTAREA AUTOMATĂ A NAVELOR : AMPLIF.
ROTATIVE DE CURENT CARE AU ROLUL DE 0 MECANISM PT
ADAPTAREA PUTERII DE LA IEȘIREA INSTALAȚIEI DE
GUVERNARE AUTOMATĂ PENTRU COMANDA MAȘINII
CÂRMEI.

8
 TRADUCTOARE DE VITEZĂ A NAVELOR
- FAȚĂ DE APĂ
- FAȚĂ DE FUNDUL APEI : DE PRESIUNE DINAMICĂ, DE
INDUCȚIE, CU ULTRASUNETE ( PIEZOELECTRICE ȘI
MAGNETOSTRICTIVE )

𝑣2 𝑃
𝐻= + = ℎ𝑑 + ℎ𝑠
2𝑔 𝛾
H - inaltimea totala a coloanei
de apa din tubul de presiune
dinamica
g - aceleratia gravitational
P – presiunea static
𝛾 − 𝑔𝑟𝑒𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎 𝑎 𝑛𝑎𝑣𝑒𝑖
Loch ul de inductie se monteaza sub nava
Traductor ( principiu fizic)

9
 𝑢𝑒 = 𝑘1 𝐻𝐿𝑉𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 + 𝑘2 𝜔𝐻𝑐𝑜𝑠𝜔𝑡
K1,k2 – constante constructive
H – intensiteatea campului magnetic
L – dinstanta dintre electrozi, V-viteza navei; 𝜔 − 𝑝𝑢𝑙𝑠𝑎𝑡𝑖𝑎

10
TRADUCTOR DE INDUCȚIE – VARIANTA INDUSTRIALĂ –

ue
𝒕𝐠 ∝=
v
Relatie pt corectia vitezei afisate:

∆𝑉𝑙𝑜𝑐ℎ = ±(√(∆𝑉 ′ 𝑙𝑜𝑐ℎ )2 + 𝑘𝑉 2 + 0,05)

k-coeficient de caracterizare a precizei de
citire
∆𝑉 ′ 𝑙𝑜𝑐ℎ − 𝑒𝑟𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑙𝑎 𝑎 𝑙𝑜𝑐ℎ𝑢𝑙𝑢𝑖
V- viteza navei

11
 TRADUCTOARE PIEZOELECTRICE

SCHEMĂ ELECTRICĂ ECHIVALENTĂ A TRADUCTORULUI

PIEZOELECTRIC.

DIN PUNCT DE VEDERE ELECTRIC TRADUCTORUL

PIEZOELECTRIC CUPRINDE DOUĂ CAPACITĂȚI SERIE
RESPECTIV DEVIAȚIE ALE CĂROR VALORI DEVIN DE
DIMENSIUNILE PLĂCUȚEI DE CRISTAL

𝑛 𝐸 1 1
𝑓= √𝜌 ; 𝑓𝑑 = ; 𝑓𝑠 =
2𝑙 𝐶𝑠∙𝐶𝑑 2𝜋√𝐿𝑠𝐶𝑠
2𝜋√𝐿𝑠
𝐶𝑠+𝐶𝑑

12
 TRADUCTORUL MAGNETOSTRICTIV
ACESTA ESTE SENSIBIL LA SCHIMBĂRI BRUȘTE ALE
TEMPERATURII, ȘOCURI.

∆𝑙
− 𝑑𝑒𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑎
𝐿
∆𝑙 = 𝑘𝐵2 𝑐𝑜𝑠 2 𝜔𝑡

13
PANOURI DE CELULE SOLARE PENTRU ECHIPAMENTE DE
SEMNALIZARE NAVALĂ

14
LA LEGAREA ÎN SERIE, PENTRU A CREȘTE TENSIUNEA
PANOULUI DE CELULE, TREBUIE SĂ AIBĂ GRIJĂ DE FAPTUL
CĂ VAL. MAX. A INTENSITĂȚII CURENTULUI ÎN BRAȚUL
SERIE ESTE LIMITATĂ DE CELULA CEA MAI SLABĂ.
PRIN URMARE CELULELE TREBUIE SORTATE ÎN PREALABIL
PENTRU A EVITA ACESTE DEZECHILIBRĂRI.
UTILIZAREA SOLUȚIEI DE ALIMENTARE AUTONOMĂ CU
PANOURI DE CELULE SOLARE ȘI ACUMULATOARE SE POATE
FACE NUMAI PENTRU ANUMITE LATITUDINI PENTRU A SE
JUSTIFICA DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC.

15
 TRADUCTOARE PENTRU NAVIGAȚIE INERȚIALĂ
GIROSCOPUL – DISP. DE TIP INERȚIAL PENTRU CARE UN
CORP AFLAT ÎN ROTAȚIE ÎȘI PĂSTREAZĂ ORIENTAREA ÎN
SPAȚIU ATÂTA TIMP CÂT ASUPRA LUI NU SE ÎNT. FORȚE
EXISTENTE.

CONFORM REGULII MÂINII DREPTE SE POATE DETERMINA

SENSUL ACESTOR VECTORI DACA SE ORIENTEAZĂ
DEGETELE ARĂTĂTOR, MIJLOCIU, ETC IN SENSUL DE
ROTAȚIE, ATUNCI DEGETUL MARE VA INDICA SENSUL
VECTORULUI. VITEZA VÂRFULUI VECTORULUI H ESTE DATĂ
DE DERIVATA ÎN RAPORT ÎN TIMP A ACESTUIA. ÎN CAZUL ÎN
CARE ASUPRA AXEI PRINCIPALE NU ACȚIONEAZĂ NICI O
FORȚĂ EXTERIOARĂ, ACESTĂ DERIVATĂ ESTE NULĂ, CEEA
CE REPREZINTĂ O PROPRIETATE FUNDAMENTALĂ A
GIROSCOAPELOR. GIROSCOPUL ASUPRA CĂRUIA NU
ACȚIONEAZĂ NICI O FORȚĂ DIN EXTERIOR SE NUMEȘTE
GIROSCOP LIBER.
MIȘCAREA DE PRECIZIE – ACEST FENOMEN APARE ÎN
MOMENTUL ÎN CARE UN CUPLU DE FORȚE EXTERNE

16
ACȚIONEAZĂ ASUPRA AXULUI PRINCIPAL AL
GIROSCOPULUI.
DACĂ DISCUL GIROSCOPULUI AR FI ÎN REPAUS ATUNCI AXA
PRINCIPALĂ A GIROSCOPULUI S-AR ROTI ÎN SENSUL
IMPRIMAT DE FORȚELE EXTERNE. ÎN TIMPUL FUNCȚIONĂRII
GIROSCOPULUI ARE LOC FENOMENUL NUMIT PRECIZIE
CARE IMPRIMĂ AXEI PRINCIPALE X, X’ O MIȘCARE DE
ROTAȚIE ÎN PLAN PERPENDICULAR PE PLANUL FORȚELOR.
DIRECȚIA ÎN CARE SE ROTEȘTE AXA PRINCIPALĂ ESTE DATA
DE DRUMUL CEL MAI SCURT PRIN CARE POLUL
GIROSCOPULUI AJUNGE PESTE VECTORUL M.
𝑑𝐻
𝑢= ≠ 0 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑖𝑠𝑖𝑒
𝑑𝑡
TRANSFORMAREA GIROSCOPULUI IN GIROCOMPAS

ÎNTR-UN PUNCT OARECARE DE PE SUPRAFAȚĂ

PĂMÂNTULUI, VECTORUL ω SE DESCOMPUNE ÎN DOUĂ
COMPONENTE: COMP. ORIZONTALĂ DE ROTAȚIE ȘI COMP.
VERTICALĂ DE ROTAȚIE TERESTRĂ. LA POLI UNA DIN
COMPONENTĂ VA FI 0, IAR CEALALTĂ MAXIMĂ. LA
ECUATOR SITUAȚIA SE INVERSEAZĂ.

17
 METODA 1 – COBORÂREA CENTRULUI DE GREUTATE

SUB ACȚIUNEA MOMENTULUI M APARE O MIȘCARE DE

PRESIZIE, POLUL A AL GIROSCOPULUI DEPLASÂNDU-SE
LÂNGĂ POLUL MERIDIANULUI DACĂ SE ȚINE CONT DE
COMPONENTA ORIZONTALĂ A VITEZEI UNGHIULARE
TERESTRE, ATUNCI VALOAREA MOMENTULUI DE ROTAȚIE
DUCE AXA PRINCIPALĂ ÎN PLANUL MERIDIANULUI,
TRANSFORMÂND GIROSCOPUL ÎN GIROCOMPAS.
𝑀 = 𝐽Ω𝜔𝑐𝑜𝑠𝜑𝑐𝑜𝑠𝜃
𝜔-viteza unghiulara a axei terestre N-S
𝜑- unghiul de deviere al polului giroscopului de la planul meridianului

18
 METODA 2 – SUSPENDAREA UNOR VASE COMUNICANTE
CU Hg DE AXA PRINCIPALĂ

𝑀 = 𝐹𝑅𝑐𝑜𝑠𝛽 = 𝑉𝛾𝑚 𝑅𝑐𝑜𝑠𝛽

𝑀 = 𝑆ℎ𝑅𝛾𝑚 𝑐𝑜𝑠𝛽
ℎ = 2𝑅𝑡𝑔𝛽
𝑀 = 2𝑆𝑅2 𝛾𝑚 𝑡𝑔𝛽𝑐𝑜𝑠𝛽 = 2𝑆𝑅2 𝛾𝑚 𝑠𝑖𝑛𝛽
F-forta de de greutate data de surplusul de mercur
R-distanta de la axele vaselor comunicante la axa z-z
𝛽 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑙𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑙 𝑎𝑥𝑒𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑙𝑒 𝑓𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙
V- volumul surplusului de mercur
𝛾𝑚 -greutarea specifica a mercurului

19
Metoda 3- actionarea electromagnetic a axului principal

20