Firmele cel mai puternic influenţate de digitalizare sunt 80% dintre cele din IT şi

80% dintre cele din media şi publicitate, urmate de 75% dintre cele din servicii
financiar-bancare. Industriile cel mai puţin sau deloc influenţate de digitalizare în
România sunt construcţii/imobiliare, alimentaţie/agricultură şi transporturi.

Impactul digitalizării, robotizării și al inteligenței artificiale asupra pieței muncii

O mare parte a meseriilor de acum nu va mai fi necesară în următorii 10-20 de ani, datorită
introducerii în toate industriile a robotizării și a inteligenței artificiale. Un robot poate face
munca a 140 de angajați umani. Platforme industriale sunt azi integral robotizate, de la cel mai
mare producător mondial de aer condiționat, Midea, până la IKEA sau Adidas. Federația
Internațională de Robotică estimează pentru anul 2018 funcționarea a peste 1,3 milioane de
roboți noi la nivel global. Este foarte posibil ca elevii care intră în acest moment în sistemul
educațional să se pregătească pentru meserii care nu vor mai exista și vor dobândi competențe
care nu vor mai fi de actualitate până își încheie ei studiile. 65% dintre elevii de azi vor avea job-
uri care încă nu există, ne avertizează raportul dedicat meseriilor viitorului publicat de Forumul
Economic Mondial.

Ce meserii dispar și apar?

Meseriile bazate pe rutină și procese repetitive dispar. Apar în schimb, inginerii de rețea pentru
securitatea sistemelor, programatorii Web pentru a crea experiențe optimizate utilizatorilor,
analiști de date, experți în robotică și inteligență artificială.

O sumă de specializări “rare” de astăzi, care țin de cercetare sau creativitatea umană, de știință,
tehnologie, inginerie și matematică vor fi foarte căutate în viitorul apropiat, atât în România cât
și în celelalte țări de pe glob. Pe piața muncii vor fi cerute specializări în internet mobil, cloud
computing, baze de date, noile surse de energie, internetul tuturor lucrurilor, robotică, transport
autonom, inteligență artificială, manufacturare avansată, print 3D, materiale speciale,
biotehnologie.
Cele mai căutate joburi vor fi cele din arhitectură și inginerie, inginerii biochimiști, specializarea
în știința materialelor și mecanică.
În acest context există, conform Forumului Economic Mondial (FEM), două coordonate care
trebuie avute de urgență în vedere de orice țară, de orice sistem de învățământ sau training
pentru adaptarea la schimbările de pe piața muncii – recalificarea și învățarea de-a lungul întregii
vieți. Țările, companiile, cetățenii trebuie să se adapteze la schimbările rapide care survin zi de zi
global, prin înțelegerea noilor direcții care transformă piața muncii și domeniile care necesită
recalificarea, acționând eficient în folosirea resurselor financiare și educaționale. Principalele
capacități personale care vor fi căutate în viitorul apropiat la angajați vor fi: aptitudini sociale,
cognitive, de management al resurselor, aptitudini tehnice, de proces, de sistem, capacitatea de a
rezolva probleme complexe, calitățile fizice.

Raportul de țară DESI 2018 ne transmite câteva semnale grave de alarmă privind starea
capitalului uman românesc:
■ România se clasează mult sub media UE la utilizatorii de internet, însă se înregistrează
progrese, din ce în ce mai multe persoane începând să folosească internetul și să își
îmbunătățească treptat competențele digitale. Doar 61% dintre cetățenii României utilizează în
mod regulat internetul (media UE: 81%).
■ La competențele digitale de bază, România nu prezintă îmbunătățiri semnificative comparativ
cu anul trecut, iar media UE este de aproape două ori mai mare (57%).
■ La specialiștii dIn tehnologiile informaționale și de comunicații (TIC), România a înregistrat
un progres redus, doar 2% dintre angajați fiind încadrați ca specialiști TIC. Numărul tot mai
mare de posturi libere în domeniul TI ar putea duce la creșterea numărului de specialiști TIC în
viitor.
■ Cota cetățenilor români între 20 și 29 de ani care dețin o diplomă de licență în științe,
tehnologie, inginerie și matematică (STEM) a scăzut de la 16,6 la 14,4, față de 19,1 la mia de
persoane în UE din această categorie de vârstă.
La care adugăm, lipsa noilor tehnologii din școala românească. De pildă, INACO este singura
organizatie neguvernamentală românească, după știința noastră, care donează imprimante 3D
educaționale școlilor și liceelor tehnologice odată cu prezentarea Meseriilor Viitorului, fie că e
vorba despre Liceul Tehnologic Ioniță G. Andron din Negrești Oaș, județul Satu Mare, sau de
Școala Profesională Fântânele din județul Iași.