MICROSOFTEXCELIN11LECTIIcurspentruuzulstudentilor PDF

MODULUL MICROSOFT EXCEL
Obiective
Lansarea şi închiderea aplicaţiei

Cunoaşterea câtorva noţiuni de bază
Cum se stabilesc setările paginii
Cum se salvează documentele
Cum se utilizează câteva formule simple
Tipărirea documentelor
Descriere
Acest curs îşi propune să te iniţieze în utilizarea aplicaţiei Excel şi a facilităţilor pe care
aceasta ţi le pune la dispoziţie. Aplicaţia Excel cel mai complet şi puternic instrument
pentru crearea de foi de calcul tabelar.
Generalităţi
Microsoft Excel este o aplicaţie foarte performantă care îţi permite să creezi tabele, să
efectuezi foarte rapid calcule mai simple sau mai complicate, în funcţie de cerinţele
problemei de rezolvat, să transmiţi regiştrii de calcul prin e-mail, să faci legături între
registrul de calcul curent şi alte fişiere.
Cerinţe finale
La sfârşitul acestui curs va trebui să ştii următoarele:
Cum se deschide şi se închide aplicaţia;

Care sunt proprietăţile de bază ale celulelor;
Cum se crează un tabel cu ajutorul formulelor uzuale;
Cum se inserează sau se şterg elementele componente ale unui registru de
calcul ;
Cum se salvează un document;
Cum se tipăreşte un document.
Dr. ing. / Dr. Ec. Cezarina Adina TOFAN

MICROSOFT EXCEL Lecţia 1
Lansarea şi prezentarea programului
Obiective
Lansarea şi închiderea programului

Prezentarea interfeţei
Opţiuni de salvare
Folosirea Template-urilor
Pe parcursul acestei lecţii vei afla cum se deschide şi cum se închide această aplicaţie, din
ce se compune interfaţa aplicaţiei, cum se deschide un nou registru de calcul sau cum se
apelează un registru de calcul existent, cum se salvează un registru de calcul şi
caracteristicile unei foi de calcul Excel.
LANSAREA ŞI ÎNCHIDEREA PROGRAMULUI
LANSAREA PROGRAMULUI
Există mai multe posibilităţi pentru lansarea aplicaţiei Excel şi anume:

Faci click pe butonul Start şi
selectezi opţiunea Programs, iar din
submeniul care apare, selectezi opţiunea
Microsoft Excel.
2
Dacă nu vrei să foloseşti meniul Start poţi să-ţi creezi un shortcut al
aplicaţiei Excel pe Desktop.
Obs. Crearea unui shortcut pe Desktop presupune să cunoşti unde se află instalat pachetul de
programe Microsoft Office. Acesta se instalează implicit în folder-ul „C:\Program
Files\Microsoft Office\Office”. În acest folder se află fişierul excel.exe care lansează în
execuţie aplicaţia Excel. Acestui fişier trebuie să-i creezi un shortcut pe Desktop.
Pentru a deschide rapid un registru de calcul poţi folosi My Computer sau
Windows Explorer pentru a-l localiza şi apoi execuţi dublu clic pe icoana
registrului de calcul. O data aplicaţia lansată poţi deschide rapid alţi regiştri de
calcul prin tragerea icoanei lor din My Computer sau Windows Explorer în
interiorul ecranului Excel.
Pentru accesarea rapidă a unui registru de calcul pe care l-ai folosit recent
poţi folosi secvenţa Start\Documents.
ÎNCHIDEREA PROGRAMULUI
Se execută click pe butonul de închidere al programului sau se execută secvenţa

File\Exit din bara de meniuri.
3
PREZENTAREA INTERFEŢEI GRAFICE
În momentul în care lansezi aplicaţia Excel se deschide o fereastră de lucru care are
următoarea componenţă:
casuta de adrese
maximizare
bara de titlu bara de meniuri bara standard bara de formate bara de formule minimizare închidere
celula activă
celula E5 randul 5
coloana E
butoane de etichete de foi de bara de stare bare de derulare

navigare intre foi lucru
de lucru
TERMENI DE BAZĂ ŞI DEFINIŢII
Există câţiva termeni consacraţi pe care îi vei întâlni uzual şi despre care trebuie să ai
cunoştinţă:
Registru de calcul sau fişierul de lucru (Workbook)
Foaie individuală de calcul (Worksheet sau Sheet)
Bara de titlu (title bar)
Bara de meniuri (menu bar)
4
Bara standard (standard bar)
Bara de formatare (formatting bar)
Bara de adrese (adress bar)
Bara de instrumente (tool bar)
Zona de lucru
Bara de stare (status bar)
Barele derulante (scroll bars)
Registrul de calcul este un fişier creat cu aplicaţia Excel şi permite calculul tabelar.
Fereastra de deschidere Excel prezintă un registru de calcul gol, având numele

Book1,Book2, etc., numele depinzând de numărul de ferestre noi au fost create în ziua
respectivă.
Un registru de calcul este format din foi individuale de calcul, fiecare dintre acestea
putând conţine date. Faptul că un registru de calcul conţine mai multe foi de calcul
permite păstrarea la un loc a datelor care au legătură între ele fără a mai fi nevoie să le
păstrezi în fişiere diferite (ceea ce ar îngreuna foarte mult găsirea şi prelucrarea lor).
Obs:
Iniţial registrul de calcul conţine 3 foi de calcul goale (Sheet1, Sheet2, Sheet3) dar, ulterior,
pot fi adăugate mai multe foi. Deplasarea la o altă foaie de lucru decât cea curentă se face prin
apăsarea etichetei aferente.
Foaia individuală de calcul este formată din maxim 256 de coloane şi 65.536 de linii.
Coloanele au etichete dispuse în partea superioară a ferestrei documentului, notate de la A
la Z şi continuând cu AA, AB … AZ ş.a.m.d.
Liniile sunt numerotate de la 1 la 65.536 în partea din stânga a ferestrei registrului de
calcul.
Celula este elementul de bază al unei foi individuale de calcul şi este dată de intersecţia
unei linii cu o coloană . Celula este unitatea fundamentală pentru stocarea datelor.
Obs:
Fiecare celulă îşi capătă denumirea prin această intersecţie, iar referirea la ea se face printr-o
referinţă la o celulă (cell reference) .
Celula activă este celula selectată care este înconjurată de un chenar negru. Aceasta este
celula care arată unde se află punctul de inserare la un moment dat şi care poate fi editată
la acel moment (locul unde se pot introduce date).
Bloc (range) este o noţiune care se referă la un grup dreptunghiular de celule selectate.
5
Domeniul (discontinous range) este format din mai multe celule sau blocuri de celule
selectate.
6
Adresa reprezintă referinţa unei celule (E5) şi, în acest caz, este dată de litera coloanei şi
numărul rândului cu care se intersectează coloana, sau poate defini un bloc şi atunci este
dată de adresa primei celule din colţul din stânga sus şi adresa ultimei celule din dreapta
jos despărţite prin semnul : (D5:E9).
Exemplu:
Adresa celulei aflată la intersecţia coloanei E cu linia 5 este indicată ca fiind celula E5.
Etichetele de foi de calcul (sheet tabs) se află în partea inferioară a fiecărei foi de calcul
şi permit identificarea fiecărei foi din registrul de calcul.
Bara de titlu (title bar) se află în partea superioară a foii de lucru şi afişează icoana
aplicaţiei , numele aplicaţiei, numele registrului de calcul ,
butoanele de minimizare şi maximizare/restaurare / ale ferestrei de calcul şi
butonul de închidere a aplicaţiei .
Bara standard (standard bar) conţine butoane cu pictogramele aferente unora dintre
comenzile cele mai uzuale recunoscute de aplicaţia Excel.
Bara de meniuri (menu bar) conţine toate comenzile recunoscute de aplicaţia Excel.
Bara de formate (formatting bar) oferă posibilitatea de aplicare rapidă a diferite
formatări.
Bara de adrese (adress bar) îţi permite să adresezi rapid o adresă de celula sau de
domeniu sau să inserezi formule. Are 2 elemente componente şi anume:
casuţa de adrese
bara de formule
Bara de instrumente (toolbar) este un nume generic acordat pentru aproximativ 20 de
bare de diferite tipuri. Barele standard, de formate şi de adrese sunt bare componente ale
barei de instrumente şi prezenţa lor este obligatorie în cadrul ferestrei aplicaţiei.
Zona de lucru este formata din linii şi coloane şi este zona unde se introduc datele şi se
efectuează calculele.
Bara de stare (status bar) se află în partea inferioară a ferestrei de lucru şi afişează
informaţii utile asupra stării aplicaţiei la momentul respectiv.
Barele derulante (scroll bars) îţi permit să navighezi în interiorul unei foi de calcul (să ai
acces la toată informaţia care nu este vizibilă la un moment dat pe ecran).
METODE DE DEPLASARE
DEPLASAREA ÎN CADRUL FOII DE CALCUL
Foile de calcul sunt componente de bază ale unui registru de calcul. Într-o foaie de calcul
există peste 16 milioane de celule. Coloanele sunt etichetate de la A la IV şi rândurile
sunt în număr de 65536.Utilizând mouse-ul şi tastatura te poţi deplasa rapid pe distanţe
mari, de la celula la la AB20145.
Deplasarea de la o celulă la alta, în cadrul aceleiaşi foi de calcul, se face prin intermediul
următoarelor taste sau combinaţii de taste:
7
Taste Direcţia deplasării
O celulă în direcţia săgeţii.
La începutul sau sfârşitul zonei de date (zona din foaia de calcul

Ctrl + sau Ctrl + care conţine date) sau la prima sau ultima celulă din coloană, în
cazul în care coloana este goală.
În celula din extrema stângă sau dreaptă a zonei de date, ori la

Ctrl + sau Ctrl +
prima sau ultima celulă din rând, dacă rândul este gol.
PgUp Un ecran în sus.
PgDn Un ecran în jos.
Home Celula din extrema stângă a unui rând.
Ctrl + Home Colţul din stânga sus al foii de calcul.
Ctrl + End Colţul din dreapta jos al foii de calcul.
Dacă celula activă este goală, în direcţia săgeţii, în prima celulă
End + , End +
care conţine date. Dacă celula activă conţine o intrare, în direcţia
End + , End +
săgeţii, în ultima celulă care conţine o intrare.
Notă: Prin intermediul mouse-ului poţi folosi barele de derulare pentru deplasarea în
zona de pe ecran ce conţine celula în care vrei să se lucrezi, apoi execuţi click pe
celulă pentru a o activa.
DEPLASAREA DE LA O FOAIE DE CALCUL LA ALTA
Deoarece fiecare registru de calcul este format din mai multe foi de calcul este nevoie de
o metodă de deplasare rapidă de la o foaie de calcul la alta.
Poţi folosi una din metodele următoare:
Pentru a trece la foaia de calcul următoare apasă CTRL+PgDn şi pentru a
trece la foaia anterioară apasă CTRL+PgUp;
Execută clic pe eticheta foii de calcul care se vrea deschisă. Dacă eticheta
nu este vizibilă, foloseşte butoanele de derulare a etichetelor, pentru a o face
vizibilă pe ecran, apoi execută click pe ea.
DEPLASAREA LA O LOCAŢIE SPECIFICĂ
Deplasarea la o locaţie specifică o poţi face cel mai simplu cu ajutorul barei de adrese.
Deplasarea o poţi face la o celulă sau la o altă foaie de calcul.
8
Deplasarea la o anumită celulă
Pentru deplasarea rapidă la o anumită celulă dintr-o foaie de calcul

trebuie să introduci adresa celulei în caseta Name din capătul din
stânga al barei de adrese şi să apeşi Enter.
Notă: 1. Deplasarea la o anumită celulă o mai poţi face făcând click pe celula
respectivă cu mouse-ul sau derulând pagina cu ajutorul barelor derulante dacă celula
nu este vizibilă.
2. Folosind secvenţa Edit\Go To, în căsuţa care se deschide, în câmpul

Reference, tastezi adresa celulei la care vrei să faci saltul.
Deplasarea la o anumită foaie de calcul
Tastează numele foii de calcul, un semn de exclamare şi apoi adresa

celulei (ex. Sheet2!C25) în câmpul Name al barei de adrese şi
apasă tasta Enter pentru deplasarea la o anumită celulă dintr-o anumită foaie de calcul.
Notă: Deplasarea la o anumită foaie de calcul se mai poate face şi făcând click pe
eticheta foii de calcul respective sau, dacă aceasta nu este vizibilă, apelează la
butoanele pentru derularea etichetelor de foi de calcul .
9
LUCRUL CU REGIŞTRI DE CALCUL
CREAREA UNUI NOU REGISTRU DE CALCUL
În momentul în care lansezi în execuţie aplicaţia, Excel deschide un nou registru de calcul
şi îi atribuie un nume generic (ex: Book1). Dacă aplicaţia este deschisă şi vrei să creezi un
nou registru de calcul atunci trebuie să foloseşti secvenţa File\New.
Când apelezi la această suită de comenzi se deschide o casuţă de dialog care îţi oferă
posibilitatea să deschizi un nou registru de calcul (accesând fişa General) sau un model
implicit de registru de calcul care se numeşte Template (accesând fişa Spreadsheet
Solutions)
10
Template-ul este un model de registru de calcul completat cu denumiri de coloane,
formule, etc. şi care urmează să fie completat cu date.
DESCHIDEREA UNUI REGISTRU DE CALCUL CREAT ANTERIOR
Atunci când vrei să deschizi un registru de calcul creat anterior trebuie să foloseşti
secvenţa File\Open.
11
În urma apelării acestei comenzi se deschide o casetă de dialog care îţi permite să ajungi
la registrul de calcul dorit.
În câmpul Look in trebuie să apară numele folderului unde se află registrul de calcul
dorit. Acest lucru îl obţii făcând click pe săgeata din dreapta acestui câmp, care îţi permite
să navighezi pe resursele fizice ale calculatorului până ajungi la locaţia dorită. Comanda
Open îţi mai pune la dispoziţie, tot în interiorul acestei căsuţe, câteva opţiuni şi anume:
12
Permite întoarcerea la un ecran anterior
Permite intoarcerea la un nivel de subordonare superior
Permite accesul rapid la browser-ul de Internet
Permite ştergerea obiectului selectat
Permite crearea unui nou folder în folderul afişat în câmpul Look in
Permite alegerea a diferite moduri de vizualizare a conţinutului unui folder

precum şi vizualizarea conţinutului fişierului
Permite găsirea, ştergerea, tipărirea, etc. unui registru de calcul

O serie de alte butoane îti oferă alte facilităţi:
Permite vizualizarea fişierelor cel mai recent utilizate
Permite vizualizarea conţinutului folderului My Documents
Permite vizualizarea conţinutului Desktop-ului
Permite crearea de legături spre foldere de pe calculatorul personal sau

din reţeaua la care eşti conectat sau la Internet
Permite accesul la reţeaua la care eşti conectat
Deschiderea registrului de calcul se face dacă apeşi butonul Open. Dacă vrei să renunţi la
deschiderea unui registru de calcul este suficient să apeşi butonul Cancel.
SALVAREA REGIŞTRILOR DE CALCUL
În timp ce introduci date de la tastatură acestea apar pe ecranul tău şi volumul de

informaţie din registru de calcul creşte. Dacă ai un volum mare de date de introdus şi de
prelucrat există la un moment dat riscul de a pierde informaţia, din diferite cauze,
deoarece aceasta există numai pe ecran şi în memoria RAM. Pentru a evita acest lucru
este necesar să creezi o copie de siguranţă a registrului de calcul în calculatorul personal.
Prima oară crearea unei copii se realizează cu secvenţa File\Save As. În urma efectuării
13
acestei comenzi se deschide o casetă de dialog unde poţi atribui un nume registrului de
calcul în lucru şi locul unde să fie salvat.
După apariţia acestei căsuţe trebuie să specifici un nume pentru registrul de calcul în
câmpul File name şi locaţia fişierului în câmpul Save in. Locaţia fişierului poate fi orice
folder de pe harddisk-ul personal sau orice folder pe care ai drepturi dintr-o reţea de
calculatoare. Iniţial, Excel îţi oferă folderul My Documents dar tu îl poţi schimba
selectând o nouă resursă fizică sau un nou folder în meniul Save in. Numele registrului de
calcul este urmat de extensia .xls. După ce ai introdus numele unui registru de calcul
trebuie să faci click pe butonul Save ca să finalizezi operaţia de salvare. Toate
subsecvenţele nou create de la ultima salvare vor actualiza registrul de calcul existent fără
să mai ceară numele lui. Salvările ulterioare se realizează cu secvenţa File\Save.
SETĂRILE PAGINII
Când se vorbeşte despre setările paginii, de fapt se face referire la posibilităţile de

formatare a paginii, de setare a marginilor, de creare a antetului şi subsolului paginii şi de
alegere a diferitelor caracteristici a paginilor registrului de calcul cu care se lucrează.
Pentru a selecta setările paginii trebuie să recurgi la secvenţa File\Page Setup. După
apelarea acestei comenzi se deschide o casetă de dialog care are în componenţă 4 fişe şi
anume: Page, Margins, Header/Footer şi Sheet.
14
Page
♦ Secţiunea Orientation îţi permite schimbarea orientării paginii în
Portrait sau Landscape.
♦ Secţiunea Scaling îţi permite să stabileşti mărimea foii de lucru
pentru imprimare (cu ajutorul opţiunii Adjust to ) sau îţi oferă posibilitatea
de a tipări pe o singură pagină tot ceea ce ai selectat (cu ajutorul opţiunii Fit
to 1 page(s) wide by).
♦ Paper size îţi permite stabilirea formatului hârtiei pentru tipărire cu
ajutorul meniului derulant care apare când faci click pe butonul cu săgeata în
jos.
♦ Print quality îţi permite să stabilileşti calitatea imaginii la tipărire.
♦ Butonul Print îţi permite să tipăreşti registrul de calcul direct din
interiorul acestei căsuţe de dialog.
♦ Butonul Print Preview permite vizualizarea registrului de calcul
curent aşa cum o să apară după tipărire.
♦ Butonul Options îţi deschide căsuţa cu opţiunile pentru tipărire.
Margins
15
Din interiorul acestei fişe ai posibilitatea să modifici marginile de sus (Top), de jos
(Bottom), din dreapta (Right) sau din stânga (Left), să introduci valori care să indice cât
de departe de capătul paginii să se afle antetul (Header) sau subsolul (Footer) paginii şi
să centrezi conţinutul paginii pe orizontală sau verticală (Center on page).
Header/Footer
În cazul în care doreşti să tipăreşti o foaie de calcul ai posibilitatea să adaugi un antet sau
subsol de pagină predefinit sau ţi le poţi crea tu aşa cum doreşti.
16
Sheet
Această casetă îţi oferă mai multe facilităţi, şi anume:

♦ Print area îţi permite stabilirea ariei de tipărit.
♦ Dacă foaia de lucru are mai multe pagini şi numai prima pagină
contine titlurile de coloane şi de rânduri atunci poţi folosi opţiunea Rows to
repeat at top pentru a repeta titlurile de coloane pe fiecare pagină şi
opţiunea Columns to repeat at left pentru a repeta titlurile de rând pe
fiecare pagină.
♦ Când nu vrei să apară la imprimantă caroiajul implicit al paginii
trebuie să debifezi căsuţa Gridlines.
17
♦ Pentru ca tipărirea să se efectueze alb-negru trebuie să bifezi căsuţa
Black and white.
♦ Dacă vrei să efectuezi o tipărire rapidă fără imagini şi de o de
calitate a tipăririi nu foarte bună, poţi să foloseşti opţiunea Draft quality.
Notă: Această opţiune o foloseşti dacă doreşti să tipăreşti rapid un material fără
elemente grafice. Poţi folosi această opţiune pentru ciorne. Pentru versiunea finală
trebuie să dezactivezi acestă opţiune.
♦ Dacă vrei ca la tipărire să apară şi etichetele implicite ale aplicaţiei

Excel atunci trebuie să bifezi căsuţa Row and column headings.
♦ Dacă paginile conţin comentarii care vrei să fie vizibile la tipărire
atunci foloseşti una din variantele opţiunii Comments şi anume At end of
sheet când vrei ca toate comentariile să fie tipărite la sfârşitul fiecărei pagini
sau As displyed on sheet dacă vrei ca toate comentarile să fie tipărite în
locul unde apar.
♦ Ordinea de tipărire a paginilor o poţi stabili cu ajutorul următoarelor
opţiuni:
- Down, then over – tipărire de sus în jos şi de la stânga la dreapta.
- Over, then down - tipărire de la stânga la dreapta şi de sus în jos.
PROPRIETĂŢILE CELULELOR
Celulele sunt elementele de bază din care sunt alcătuite foile şi regiştri de calcul, ele
având rol important în stocarea şi manevrarea textului şi a datelor numerice. Câteva
caracteristici de bază ale celulelor sunt:
Pot conţine până la 65 de mii de caractere ce pot fi text, numere, formule,
date calendaristice, ore, imagini sau orice combinaţie a acestora. Cantitatea de text
pe care o poţi vedea într-o celulă depinde de lăţimea coloanei în care se găseşte
celula şi de formatarea aplicată celulei.
Textul, numerele şi formulele pe care le introduci se pot vizualiza imediat
în bara de formule.
De câte ori activezi o foaie de lucru, cel puţin o celulă se activeză (celula
activă). Numele celulei apare în câmpul Name din bara de adrese iar conţinutul
celulei se vizualizează în bara de formule.
După ce ai introdus datele într-o celulă apeşi tasta Enter pentru a le
accepta şi a te deplasa o celulă în jos sau Tab pentru a le accepta şi a te deplasa o
celulă la dreapta. Dacă nu ai apăsat tasta Enter multe din comenzi nu pot fi
executate.
Dacă te răzgândeşti în privinţa conţinutului unei celulele aflate în editare
înainte de a o finaliza, apasă tasta Esc.
Dacă ai validat conţinutul unei celule poti să reselectezi celula şi să apeşi
tasta Delete ca să ştergi rapid intrarea.
18
Atunci când doreşti să aplici formate unei celule sau unui domeniu trebuie
să le selectezi şi apoi, fie foloseşti secvenţa Format\Cells, fie faci click dreapta
pe zona selectată şi se deschide un meniu rapid din care selectezi comanda Format
Cells. În urma apelării acestei comenzi se deschide o casetă de dialog numită
Format Cells care conţine mai multe fişe.
Number – îţi permite să alegi tipul de dată pe care vrei să îl introduci.

Opţiunile sunt cele prezentate în tabelul de mai jos.
TIP FORMAT EXEMPLE DESCRIERE
EXCEL afişează valoarea aşa cum o introduci.

10.6
GENERAL
$456,908.00
Acest format afişează formatele pentru valută sau
procent numai dacă le introduci .
3400.50
NUMBER
-120.39
Formatul prestabilit NUMBER are 2 zecimale.
$3,400.50 Formatul prestabilit CURRENCY are 2 zecimale şi
CURRENCY (Valuta)
($3,400.50) simbolul dolarului.
Poţi folosi acest format pentru a alinia simbolul
ACCOUNTING $ 3,400.00
(Contabilitate) $ 978.21
dolarului şi zecimalele în coloană. Formatul
prestabilit – 2 zecimale şi simbolul dolarului.
Formatul DATE prestabilit cuprinde luna, ziua şi
DATE (Data) 11/7/99
anul, separate de o bară oblică (/).
Formatul TIME prestabilit conţine ora şi minutele,
TIME (Ora) 10:00 separate de două puncte; poţi să optezi însă şi
pentru afişarea secundelor.
PERCENTAGE Formatul prestabilit conţine 2 zecimale. Excel
99.50%
(Procentaj) înmulţeşte valoarea din celulă cu 100 şi afişează
19
TIP FORMAT EXEMPLE DESCRIERE
rezultatul însoţit de simbolul pentru procent.

FRACTION Formatul prestabilit poate reprezenta cel mult o
9½
(Fractie) cifră pe fiecare parte a barei.
SCIENTIFIC Reprezintă un format ştiinţific de reprezentare a
3.40E+03
(Stiintific) numerelor.
Foloseşte formatul TEXT pentru a afişa atât text cât
TEXT 135RV90 şi numere într-o celulă. Excel va afişa exact ceea ce
introduci.
Acest format este conceput special pentru afişarea
codurilor poştale, a numerelor de telefon şi a
SPECIAL 02110
codurilor personale, a.î. să nu fie necesară folosirea
unor caractere speciale (Ex. “-“).
CUSTOM Foloseşti formatul acesta pentru a-ţi crea propriul
00.0%
(Personalizat) format .
Alignment - îţi permite să alegi modul de aliniere a conţinutului celulelor

selectate.
♦ Aplicaţia Excel are câteva reguli de aliniere a conţinutului unei

celule care sunt aplicate implicit la introducerea datelor dar care pot fi
modificate, şi anume:
- textul este aliniat întotdeauna la stânga în josul celulei
- numerele sunt aliniate întotdeauna la dreapta în josul celulei
Dacă vrei să modifici alinierea implicită ai la dispoziţie câmpurile
Horizontal pentru modificarea alinierii pe orizontală şi Vertical pentru
modificarea alinierii pe verticală.
♦ Pentru controlul textului în interiorul celulei ai următoarele
posibilităţi:
20
- Wrap text permite ruperea textului în celulele al căror conţinut este
mai lung decât mărimea celulei şi nu se vede în întregime sau depăşeşte
lăţimea coloanei aferente.
- Shrink to fit permite vizualizarea întregului text dintr-o celulă pe

lăţimea coloanei aferente fără să se piardă din conţinut.
- Merge cells permite unirea a mai multor celule într-o singură celulă.
♦ Poţi să modifici orientarea textului în interiorul unei celule cu

ajutorul opţiunii Orientation fie indicând cu mouse-ul poziţia finală, fie în
câmpul Degrees îi poţi specifica gradele cu care să efectueze rotaţia.
F
o
n
t
Font - îţi permite să schimbi fontul de lucru, înălţimea acestuia şi să aplici
diferite efecte conţinutului celulelor. Trebuie specificat faptul că fontul implicit
este Arial de 10 puncte.
21
♦ Font îţi permite să alegi fontul dorit.
♦ Font style îţi permite să alegi modul de vizualizare al fontului şi
anume, normal (Regular), înclinat (Italic), îngroşat (Bold) sau înclinat şi
îngroşat (Bold Italic).
♦ Size îţi permite să stabileşti înălţimea pentru fontul ales.
♦ Underline îţi permite să subliniezi conţinutul selectat.
♦ Color îţi permite să îi atribui o culoare fontului curent.
♦ Effects îţi permite să aplici câteva efecte conţinutului celulei şi
anume
- Strikethrough îţi permite să tai cu o linie textul selectat.
- Superscript îţi permite să editezi puteri (A2).
- Subscript îţi permite să editezi indici (A2).
♦ Preview îţi permite să vizualizezi modificările pe care doreşti să le
foloseşti înainte de a le aplica.
Border – deoarece, în mod implicit, reţeaua de linii din interiorul unei foi
de lucru nu se tipăreşte, atunci este necesar să adaugi borduri celulelor cu conţinut.
Reţeaua de linii se poate activa dar folosind bordurile foaia de calcul va fi mai
eficientă şi va arăta mai bine. Bordurile atrag atenţia şi servesc drept elemente de
separare.
22
♦ Pentru a aplica o bordură trebuie sa alegi întâi un stil de linie din
câmpul Style.
♦ Din câmpul Color poţi alege o culoare pentru stilul de linie ales
anterior.
♦ Dacă vrei să aplici un chenar atunci este suficient să foloseşti unul
din cele 3 butoane din câmpul Presets.
♦ Dacă vrei să aplici numai o bordură atunci trebuie să foloseşti una
din opţiunile din câmpul Border.
Patterns – îţi permite să aplici culori de fundal şi modele celulelor
selectate.
Dacă vrei să aplici o culoare unei celule trebuie mai întâi să o selectezi şi apoi faci click
pe culoarea dorită din câmpul Color. Dacă doreşti să aplici şi un model atunci trebuie să
faci click pe butonul din dreapta câmpului Pattern care desfăşoară o listă din care îţi poţi
alege modelul precum şi culoarea modelului. În câmpul Sample poţi vizualiza fundalul şi
modelul creat înainte de a-l aplica în celula selectată.
Programul Excel îţi pune la dispoziţie 56 de culori uniforme şi 18 modele.
Protection – îţi permite să-ţi protejezi celulele împotriva ştergerii sau
alterării accidentale a unor informaţii.
23
♦ Locked - îţi permite să blochezi, atunci când este bifată, anumite
celule al căror conţinut nu vrei să se altereze dar nu are efect decât dacă este
protejată întreaga foaie de calcul.
♦ Hidden - îţi permite să ascunzi conţinutul unei celule.
REZUMATUL LECŢIEI 1
Această lecţie reprezintă o introducere în conceptele de bază ale aplicatiei Microsoft

Excel. În această lecţie ai învăţat următoarele:
Definirea termenilor workbook, sheet, cells.
Cum să te deplasezi în interiorul unui workbook şi a unui sheet şi modul de
introducere a informaţiei în celulă.
Cum se salvează regiştri de calcul.
Cum se stabilesc setările paginii.
Care sunt proprietăţile celulelor.
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE
Întrebări grilă
Bifează care răspuns consideri că este corect. Întrebările pot avea de la 1 la 3 răspunsuri
corecte.
24
1. Ce este un workbook?
o carte de vizită.
un fişier Excel.
o foaie de calcul.
altul.
2. Care sunt avantajele utilizării foilor de calcul tabelar?
calculul se poate face automat
mai mare flexibilitate
când se schimbă datele rezultatele calculelor se modifică automat
altul
3. Cum se numeşte intersecţia unui rând cu o coloană?
dată
celulă
câmp
altul
4. Etichetele sunt folosite într-un registru de calcul :
să creezi ecuaţii
pentru efectuarea calculelor
să te ajute să identifici informaţia
altul
5. Adresa F5 se referă la:
rândul F coloana 5
coloana F rândul 5
tasta programabilă F5
altul
Completaţi
1. Cum redenumeşti un registru de calcul?
25
2. Cum inserezi antet şi subsol de pagină la tipărire?
3. Cum modifici fontul şi aplici efecte conţinutului unei celule?
Exerciţii
1. Crează un registru de calcul numit Exerciţiu.xls

2. Selectează domeniul A3:A6,C2:D8, E12.
3. Începând cu celula A1 construieşte următorul tabel:
4. Selectează celula B1 şi introdu titlul Data.

5. Aplică în celulele B3:B6 formatul de dată 3/12/99 şi introdu apoi ca date în aceste celule date
calendaristice consecutive începând cu 1 martie 2002. Centrază datele şi urmăreşte modul lor de
vizualizare.
6. În câmpul C1 introdu titlul Nume.
7. Introdu în celule C3:C6 diferite nume de persoane.
8. Ingroaşă titlurile din capul de tabel creat, înclină-le şi atribuie-le înălţimea de 13 puncte.
9. Liniază tabelul cu o linie dublă ca şi chenar şi cu linii subţiri, continue, în interior.
10. Salvează registrul de calcul.
26
Inserarea formulelor simple
Obiective
Prezentarea barei standard

Prezentarea barei de formatare
Lucrul cu regiştrii de lucru
Aplicarea formulelor simple
Tipărirea regiştrilor de lucru
Pe parcursul acestei lecţii vei învăţa despre componenţa şi utilitatea barelor standard şi de
formatare, vei învăţa să modifici dimensiunea rândurilor şi a coloanelor, să inserezi
rânduri şi coloane, să copiezi şi să muţi elemente, să foloseşti cele patru operaţii
aritmetice de bază precum şi funcţia AutoSum şi să tipăreşti foi de calcul.
BARE DE INSTRUMENTE
Fereastra Excel se deschide având afişată o combinaţie a barelor de instrumente standard

(Standard) şi de formatare (Formatting). Aceste bare conţin butoane care reprezintă cele
mai frecvent utilizate comenzi din Excel.
BARA STANDARD
În general bara standard este poziţionată imediat sub bara de meniuri. Această bară
conţine mai multe butoane decât pot fi afişate în acelaşi timp pe ecran. Ca să vezi toate
aceste butoane trebuie să faci clic pe butonul More Buttons din extremitatea dreaptă a
barei.
În următorul tabel sunt prezentate butoanele barei standard:
Buton Nume Descriere

Nou
(New) Crează un registru de calcul gol.
Deschidere Afişează o casetă de dialog Open în care poţi căuta un registru
(Open) de calcul existent.
Salvare
(Save) La prima salvare acest instrument deschide căsuţa de salvare
27
Save As care permite sa denumeşti registrul de calcul şi să
alegi o locaţie în care să-l salvezi. După ce ai denumit registrul
de calcul acest buton actualizează salvarea introducând
ultimele modificări făcute.
Poşta electronică Trimite ca fişier ataşat întreg registrul de calcul deschis sau
(E-mail) transformă foaia de calcul curentă în corp de mesaj.
Imprimare
(Print) Trimite foaia curentă selectată direct la imprimantă.
Examinarea înaintea
tipăririi Permite vizualizarea incadrării în pagină a selecţiei efectuate
(Print Preview) înainte de a o trimite la tipărire.
Corectare ortografică Rulează aplicaţia de verificare a ortografiei pentru textul din
(Spelling) registrul de calcul.
Decupare Elimină conţinutul selectat şi îl plasează în memoria
(Cut) Clipboard. Din punct de vedere al procedurii această operaţie
este urmată, în mod normal, de operaţia de lipire.
Copiere
(Copy) Plasează în memoria Clipboard o copie a conţinutului selectat.
Lipire Plasează conţinutul tăiat sau copiat la o nouă locaţie
(Paste) specificată.
Copiator de formate
(Format Painter) Copiază formatarea de la un domeniu de celule la altul.
Anulare Anuleză ultima acţiune. Poţi anula mai multe operaţii făcând
(Undo) clic pe săgeata în jos şi selectându-le din listă.
Refacere
(Redo) Anuleză operaţia Undo anterioară.
Deschide o casetă de dialog din care poţi alege să creezi o
Inserare legătură legătură la un domeniu de pe o unitate locală sau din reţea sau
(Hyperlink) la o pagină Web din Internet. Poţi crea, de asemenea, şi o
legătură internă în cadrul aceluiaşi registru de calcul dar pe o
altă foaie de calcul.
Însumare automată
(AutoSum) Însumează automat o coloană sau o linie de numere.
Deschide aplicaţia Function Wizard care constă dintr-o serie

Lipire funcţii de casete de dialog care îţi permit să alegi o funcţie matematică
(Paste Function) şi apoi să selectezi celulele al căror conţinut vrei să-l foloseşti
în calcul.
Sortare ascendentă Efectuează o sortare de la A la Y sau de la 1 la 10 pentru o
(Sort Ascending) serie.
Sortare descendentă Efectuează o sortare de la Y la A sau de la 10 la 1 pentru o
(Sort Descending) serie.
Creare diagrame Deschide o aplicaţie Wizard care poate fi utilizată la
(Chart Wizard) construirea unei diagrame pe baza celulelor selectate din foaia
de calcul.
Deschide o aplicaţie denumită Microsoft Map care rulează în
Hartă Excel. Poţi alege o regiune a lumii şi aplicaţia îţi desenează
(Map) harta corespunzătoare. De asemenea, apar instrumente de
cartografiere.
28
Desenare Afişează bara de instrumente Drawing ce conţine o serie de

(Drawing) instrumente pentru crearea şi formatarea formelor şi liniilor
desenate cu mâna.
Vizualizare Măreşte sau reduce afişarea zonei curente vizualizate a foii de
(Zoom) calcul.
Ajutor Activează asistentul Office pentru a obţine asistenţă referitoare
(Help) la o mulţime de subiecte Excel.
BARA DE FORMATE
Multe foi de calcul nu sunt formatate, modificate sau îmbunătăţite vizual niciodată
deoarece utilizatorii lor nu au nevoie de nici un fel de formatare ca să facă foile mai
interesante. Marea majoritate a foilor de calcul sunt însă formatate – li se aplică culori , se
modifică alinierile implicite şi se aranjează titlurile pentru ca datele să fie mai uşor
vizibile.
Notă: Este foarte important de înţeles că, în orice foaie de calcul Excel, funcţionează
două tipuri de formatări: formatarea vizuală care include fonturi, culori, aliniere, etc. şi
formatarea numerelor care specifică modul în care Excel stochează, afişează şi
calculează datele şi numerele dintr-o foaie de calcul.
Formatarea se utilizează pentru a atrage atenţia asupra informaţiei importante.

Bara de formatare oferă cel mai des utilizat instrument pentru modificarea aspectului
textului. Tabelul următor prezintă instrumentele care permit modificarea aspectului
textului.
Buton Nume Metodă de utilizare/efectul formatării

Font Execută click pe săgeata în jos pentru a obţine o listă de
(Font) fonturi.
Dimensiunea fontului Execută click pe săgeata în jos pentru a obţine o listă de
(Font Size) dimensiuni (în puncte) pentru selecţia efectuată
Îngroşat
(Bold) Îngroaşă fontul elementelor selectate.
Înclinat
(Italic) Înclină conţinutul selectat.
Subliniere
(Underline) Subliniază conţinutul selectat.
Aliniere la stânga Textul este, implicit, aliniat la stânga. Poţi aplica această
(Aligne Left) aliniere şi pentru numere cu ajutorul acestui buton.
Centrare Utilă pentru titluri şi anteturi de coloană, crează spaţii egale în
(Center) stânga şi în dreapta elementului selectat.
29
Buton Nume Metodă de utilizare/efectul formatării
Aliniere la dreapta Numerele sunt, implicit, aliniate la dreapta. Poţi aplica această
(Aligne Right) aliniere şi pentru text cu ajutorul acestui buton.
Îmbinare şi centrare Permite unirea a mai multe celule într-una singură şi centrarea
(Merge and Center) textului într-o astfel de celulă.
Simbol monetar Transformă numerele standard în monedă, adăugând un simbol
(Currency Style) de dolar.
Stil procent Transformă numerele standard în procente, adăugând
(Percent Style) zecimale, virgule şi un simbol de procent.
Separator mii Adaugă virgule la numerele mai mari de 999.999 (formatul
(Comma Style) american pentru numere de ordinul miilor este xx,xxx.xx
echivalent cu formatul european xx.xxx,xx)
Mărire număr
zecimale Măreşte numărul de zecimale afişate.
(Increase Decimal)
Micşorare număr
zecimale Micşorează numărul de zecimale afişate.
(Decrease Decimal)
Micşorare indent Deplasează conţinutul celulelor selectate mai aproape de
(Decrease Indent) partea stângă a celulei, dacă în aceasta a fost aplicată anterior o
indentare.
Mărire indent
(Inecrease Indent) Deplasează conţinutul celulelor spre dreapta.
Borduri Deschide o paletă de opţiuni pentru plasarea de borduri pe
(Borders) orice latură a unei celule sau a unui bloc de celule
Umplere cu culoare Permite adăugarea unei culori de fundal pentru selecţia
(Fill Color) efectuată.
Culoare font
(Font Color) Permite schimbarea culorii fontului de lucru.
LUCRUL CU REGIŞTRI DE CALCUL
LUCRUL CU RÂNDURI ŞI COLOANE
Coloanele şi rândurile sunt elemente de bază ale unei foi de calcul. Pentru a selecta o linie
sau o coloană cea mai simplă metodă este de a face clic pe litera coloanei sau pe numărul
liniei.
30
Poţi selecta mai multe coloane sau linii în acelaşi timp trăgând cursorul mouse-ului peste
literele de coloană sau numerele de linie.
Inserarea rândurilor şi a coloanelor
Inserarea rândurilor şi a coloanelor presupune executarea următorilor paşi:

Selectezi rândul deasupra căruia doreşti să inserezi un alt rând sau coloana
în stânga căreia doreşti să inserezi altă coloană (dacă doreşti să inserezi mai multe
rânduri sau coloane este necesar să selectezi exact numărul de linii sau coloane pe
care doreşti să le inserezi).
Faci click dreapta pe zona selectată şi apare un meniu rapid din care alegi
comanda Insert sau din meniul Insert din bara de meniuri alegi comanda Rows
sau Columns.
31
Obs. În cazul în care ai selectat un domeniu şi vrei să inserezi rânduri sau coloane relativ la
acesta atunci faci click dreapta pe selecţie şi din meniul rapid alegi Insert – se deschide o
casetă din care trebuie să alegi Entire Row sau Entire Column.
Ştergerea liniilor şi a coloanelor
Pentru a şterge un rând sau o coloană trebuie mai întâi

să le selectezi.
Faci click dreapta pe zona selectată şi din meniul rapid
alegi comanda Delete sau din meniul Edit alegi comanda
Delete. Linia sau coloana selectată a dispărut şi se intâmplă
următorul lucru:
♦ atunci când se şterge o coloană, coloana din dreapta ei

se mută spre stânga şi o nouă coloană IV va fi adăugată
(numărul de coloane într-o foaie de calcul este fix)
♦ atunci când se şterge o linie, linia de
sub ea se deplasează în sus şi un nou rând cu
numărul 65536 va fi inserat (numărul de linii într-o foaie de calcul este fix).
Obs. O altă variantă de ştergere a unui rând sau a unei coloane este selectarea unei celule
aferente rândului sau coloanei respective şi click dreapta pe celulă. Se deschide un meniu
rapid din care alegi opţiunea Delete. Din căsuţa care se deschide alegi Entire Row pentru
ştergerea rândului sau Entire Column pentru ştergerea unei coloane.
Notă: Dacă selectezi o linie sau o coloană şi apeşi tasta Delete rezultatul este
ştergerea conţinutului liniei sau coloanei nu şi linia sau coloana care va rămâne golită
de conţinut.
32
Obs. Nu poţi să ştergi sau să inserezi în acelaşi timp şi linii şi coloane.
Obs. Dacă vrei să ştergi mai multe linii sau coloane o dată trebuie să le selectezi fie prin
tragerea peste butoanele lor de control , fie prin ţinerea apăsată a tastei Shift sau Ctrl şi faci
click pe butoanele aferente.
Modificarea dimensiunilor rândurilor şi a coloanelor
Pe măsură ce introduci, într-o foaie de calcul, titluri de coloane, etichete de linie, titluri de
foi de clacul, apare necesitatea de a îngusta sau lăţi coloanele sau de a ajusta înălţimea
rândurilor. În general, programul Excel lărgeşte automat o coloană pentru a include
intrările numerice, dar intrările de text necesită ajustări manuale. Înălţimea rândurilor
creşte automat dacă se măreşte dimensiunea fontului, dar pot deveni necesare modificări
manuale din motive estetice.
Obs. Este important de reţinut că la introducerea numerelor, indiferent de ce este afişat în
celulă, aplicaţia Excel stochează întregul număr cu o precizie de 15 cifre. Prin definiţie
celulele dintr-o foaie de calcul utilizează formatul General, iar Excel ajustează automat
lăţimea coloanelor pentru a afişa numerele pe care le introduci în celule. În formatul General,
când introduci numere, lăţimea coloanei este ajustată automat după cum urmează:
Numerele care conţin mai puţin de 11 caractere sunt rotunjite vizual astfel
încât să corespundă lăţimii prestabilite a coloanei (valoarea este păstrată integral,
după cum se poate vedea în bara de formule atunci când celula este selectată).
Numerele întregi ce conţin mai mult de 11 caractere vor apărea în notaţie

ştiintifică.
33
Coloanele sunt mărite pentru a cuprinde numerele introduse cu virgulă,
semn de dolar, semn de procent, indiferent de numărul de cifre (dar nu mai mare de
11), deşi zecimalele ar putea fi rotunjite.
Numerele compuse în întregime din zecimale sunt rotunjite astfel încât să
încapă în celulă.
Aplicaţia Excel îţi oferă mai multe metode de ajustare a dimensiunilor liniilor şi coloanelor, astfel:
Pentru a modifica dimensiunea
unui rând faci click pe o celulă a
rândului respectiv şi apoi din meniul
Format alegi comanda Rows care
deschide un submeniu.
♦ Height – îţi
permite să
redimensionezi
înălţimea rândului după cum doreşti.
♦ AutoFit – redimensionează înălţimea rândului în funcţie de
cantitatea textului înscris în celulele aferente rândului.
Obs. Poţi ajusta înălţimea unui rând la înălţimea conţinutului făcând dublu click pe marginea
de jos a liniei selectate.
Obs. Poţi ajusta înălţimea unui rând la înălţimea dorită trăgând de marginea inferioară a
rândului. Direcţia în care tragi determină noile dimensiuni ale rândului.
Pentru a modifica dimensiunea unei coloane faci click pe o celulă a
coloanei respective şi apoi din meniul Format alegi comanda Columns care
deschide o casetă de dialog.
34
♦ Width - îţi permite să redimensionezi lăţimea coloanei după cum
doreşti.
♦ AutoFit Selection - redimensionează lăţimea coloanei în funcţie de
lungimea textului înscris în celulele aferente coloanei.
Obs. Poţi ajusta lăţimea unei coloane la lăţimea conţinutului făcând dublu click pe marginea
din dreapta a coloanei selectate.
Obs. Poţi ajusta lăţimea unei coloane la lăţimea dorită trăgând de marginea din dreapta.
Direcţia în care tragi determină noua dimensiune.
Atenţionare: Dacă ai ajustat manual înălţimea unei linii şi, ulterior, măreşti conţinutul liniei,
înălţimea nu se mai ajustează automat. O dată ce ai modificat manual înălţimea unei linii poţi
continua să o ajustezi manual de fiecare dată când măreşti sau micşorezi înălţimea fontului sau
poţi executa dublu click pe marginea de jos a rândului ca să revii la ajustarea automată.
EDITAREA CONŢINUTULUI CELULELOR
Indiferent dacă un registru de calcul va cuprinde o singură foaie de calcul sau câteva sute
construcţia sa trebuie să înceapă cu etapa de planificare. Înainte de introducerea datelor în
celule trebuie să te gândeşti de la început cum va arăta registrul de calcul.
Introducerea textului
Indiferent de lungimea intrărilor de text Excel aplică următoarele reguli asupra textului:
Textul este automat aliniat la stânga.
Textul nu trece pe următorul rând în interiorul aceleiaşi celule decât dacă
îi specifici acest lucru.Chiar dacă nu este afişat întregul conţinut al unei celule, asta
nu înseamnă că a fost şters şi acest lucru este vizibil în bara de formule când celula
respectivă este selectată.
Textul prestabilit are fontul Arial de 10. Aceşti parametri pot fi configuraţi
după necesităţi.
Dacă începi să introduci un text care seamănă cu unul introdus anterior pe
aceeaşi coloană, Excel poate completa automat intrarea.
Poţi selecta o intrare dintr-o listă de intrări deja introduse în coloana
curentă făcând click dreapta pe celula dorită şi din meniul derulant alegi opţiunea
Pick from List, apoi alegi intrarea pe care o doreşti.
35
Introducerea datelor numerice
Pentru a introduce o dată numerică faci click pe celula dorită şi introduci numărul dorit.
După ce apeşi tasta Enter conţinutul este automat aliniat la dreapta deoarece coloanele cu
numere sunt mai bine vizualizate cu zecimalele aliniate la dreapta. Aplicaţia Excel aplică
implicit anumite formate numerelor, şi anume:
Când introduci date calendaristice Excel le formatează automat sub forma
l/z/aa sau z-lll.
Dacă vrei să introduci conţinut numeric cum ar fi numere de asigurări
sociale sau numere de produse ce conţin linii, slash-uri sau puncte acesta va fi
aliniat la stânga deoarece programul Excel tratează caracterele ce nu sunt cifre ca şi
caractere alfanumerice.
Numerele pot conţine oricâte zecimale dar zerourile introduse la sfârşit nu
le afişează (2,35740000 va fi afişat 2,3574).Acest lucru îl poţi rezolva executând
click pe butonul Increase Decimal din bara de formate.
Spre deosebire de text numerele trebuie să încapă în celule, ele nu pot trece
pe celula din dreapta. Acest lucru se realizează automat după cum s-a văzut
anterior.
Editarea datelor de la tastatură
Atunci când execuţi click într-o celulă ce conţine deja date, apăsarea oricărei taste le va
înlocui cu caracterul sau codul tastei respective.
Obs. Dacă prin apăsarea unei taste editezi din greşeală o celulă ce conţine date apasă imediat
tasta Esc pentru a reveni la conţinutul iniţial. Dacă ai apăsat tasta Enter atunci fă click pe
butonul Undo din bara standard.
Editarea unui grup de celule
Poţi edita în acelaşi timp grupuri de celule selectate adiacente sau neadiacente în modul
următor:
Selectează grupul de celule dorit.
Introduci sau aplici formate datelor începând cu celula albă care marchează
începutul selecţiei.
Apasă tasta Enter pentru a te deplasa la următoarea celulă din bloc.
Când ai terminat de editat fă click pe o celulă din selecţie sau apasă una din
tastele săgeată.
Editarea cu ajutorul barei de formule
Bara de formule afişează şi altceva în afară de formule. Dacă o celulă selectată conţine
text sau număr care nu este rezultatul unei formule, acest conţinut apare, de asemenea, în
bara de formule. Pentru a utiliza bara de formule trebuie să parcurgi următorii paşi:
Execută click în celula pe care doreşti să o editezi. Conţinutul ei apare în
bara de formule.
Utilizează mouse-ul pentru a selecta o parte sau întreg conţinutul celulei
Introdu datele înlocuitoare sau formatele dorite.
36
Apasă Enter.
Obs. Dacă celula conţine o formulă, în celulă apare rezultatul formulei iar în bara de formule
apare formula utilizată. Pentru a edita formula faci click în bara de formule, modifici şi apeşi
Enter.
Editarea direct în celulă
O abordare mai directă a editării este editarea direct în celula de lucru. Acest lucru îl poţi
realiza în două moduri:
Execuţi dublu click în celulă şi efectuezi modificările.
Selectezi celula şi apeşi tasta F2.
Ambele metode au ca rezultat apariţia unui punct de inserţie în celulă, moment în care
poţi începe modificarea conţinutului. Atunci când editezi direct într-o celulă care conţine
formule, atât în celulă cât şi în bara de formule va apărea formula de îndată ce ai efectuat
dublu click.
COPIEREA, TĂIEREA ŞI MUTAREA ELEMENTELOR
Copierea şi tăierea elementelor
Atunci când se efectuează operaţia de copiere sau tăiere a unui element, informaţia se
regăseşte în memoria Clipboard până in momentul când se realizează lipirea acesteia.
Memoria Office Clipboard poate conţine până la 12 selecţii care pot fi lipite pe rând sau
în grup.
37
Atunci când efectuezi tăieri sau copieri în Excel lipirea lor se poate face în aceeaşi foaie
de calcul, în acelaşi registru de calcul sau în regiştri de calcul diferiţi. Selecţiile tăiate sau
copiate pot fi lipite de oricâte ori doreşti, ele rămânând în Clipboard până când ştergi
această memorie.
Obs. : Bara de instrumente Clipboard o poţi vizualiza, dacă doreşti, executând secvenţa:
View\Toolbars\Clipboard.
Pentru o singură tăiere sau copire şi lipire poţi parcurge paşii următori:
Selectează celula sau domeniul de celule care trebuie selectat.
Din meniul Edit alege Cut (tăiere) sau Copy (copiere) sau cu click dreapta
pe selecţie alege Cut sau Copy din meniul derulant.
Deplasează-te la locaţia în care vrei să faci lipirea şi din meniul Edit alege
Paste sau cu click dreapta pe celulă alegi Paste din meniul derulant.
Notă: Când lipeşti un bloc de celule trebuie să execuţi click doar în prima celulă din
blocul de destinaţie iar conţinutul lipit va umple un bloc de celule ce corespunde ca
dimensiune cu blocut tăiat sau copiat. Dacă celulele din zona de destinaţie au deja
conţinut acesta va fi înlocuit de conţinutul lipit.
Pentru a lipi una din selecţiile din Clipboard trebuie să parcurgi paşii următori:
Selectează celula în care doreşti să efectuezi lipirea.
În bara de instrumente Clipboard execuţi click pe elementul care se doreşte
a fi lipit.
Obs. Dacă nu eşti sigur care este elementul dorit din bara de instrumente Clipboard plasează
indicatorul mouse-ului, pe rând, pe fiecare pictogramă şi va fi afişată sugestia de ecran a
pictogramei care îţi va prezenta primele caractere ale conţinutului, etc.
Dacă doreşti să lipeşti odată toate elementele care se găsesc memorate in Clipboard atunci
trebuie parcurşi următorii paşi:
Execută click în prima celulă a blocului de destinaţie.
Execută click pe butonul Paste All (lipire completă) din bara

de instrumente Clipboard. O serie verticală de celule va fi umplută cu coţinutul
Clipboard.
38
Notă: Opţiunea Paste All nu este disponibilă dacă în Clipboard există elemente care
nu provin din Office.
Obs. Dacă ai terminat de utilizat selecţiile din Clipboard şi nu vrei să le mai utilizezi poţi goli
memoria Clipboard executând click pe butonul Clear Clipboard (Golire Clipboard) .
Mutarea elementelor
Mutarea elementelor se face cu ajutorul mouse-ului prin tehnica trage şi plasează

(drag-and-drop). Poţi trage orice selecţie dintr-un loc înt-altul parcurgând paşii:
Selectează celula sau celulele pe care doreşti să le muţi.
Indică marginea din dreapta a selecţiei şi observă transformarea
indicatorului mouse-ului într-o săgeată goală îndreptată spre stânga.
Execută click şi trage celula sau celulele selectate în locaţia dorită.
Eliberează butonul mouse-ului pentru a plasa selecţia în noua locaţie.
Notă: Nu poţi muta sau copia selecţii neadiacente prin tehnica de tragere şi plasare.
CREAREA, APLICAREA ŞI MODIFICAREA FORMULELOR SIMPLE
În această sectiune vei învăţa cum să-ţi construieşti propriile formule simple care se
bazează pe operaţii aritmetice de bază pentru a efectua calcule aritmetice cu datele dintr-o
foaie de calcul. Când scrii formule Excel există câteva concepte de bază care trebuie
respectate:
Toate formulele încep cu semnul egal (=).
Formulele pot folosi în calcul referinţe de celule sau numere reale
(denumite valori constante).
Operatorii aritmetici recunoscuţi de Excel sunt: +(adunare), - (scădere), *
(înmultire),/ (impărtire), ^ (ridicarea la putere) şi % (procentj).
Poţi introduce paranteze pentru a stabili ordinea de executare a operaţiilor
aritmetice în formulă.
După ce ai introdus formula , o poţi vedea în bara de formule atunci când
este activă. Rezultatul formulei este afişat în celula în care ai creat formula.
Când editezi o formulă, o poţi vedea atât în bara de formule cât şi în celula
în care este creată. O poţi modifica în oricare din aceste locuri.
Exerciţiu: O formulă poate fi simplă, ca de exemplu =1+2. Dacă introduci această formulă într-o foaie
de calcul vei obţine rezultatul 3. Dacă în locul valorilor vei folosi referinţe de celulă formula va deveni
mai flexibilă (ca în imaginea următoare).
39
Rezultatul obţinut este acelaşi dar la modificarea valorilor din celulele A1 sau B1 formula va continua
să le adune şi va furniza rezultatul corect.
Utilizarea operaţiilor aritmetice de bază
Pentru a crea formule matematice care se bazează pe operaţii aritmetice simple trebuie să
ştii cum se folosec operatorii aritmetici în formule, cum se stabileşte ordinea în care
aplicaţia Excel va executa operaţiile şi cum se rezolvă mesajele de eroare.
Programul Excel foloseşte regulile matematice standard de efectuare a operaţiilor. Au
prioritate înmulţirea şi împărţirea şi apoi se execută adunarea şi scăderea. Se respectă
următoarele reguli:
♦ Toate operaţiile din paranteză sunt efectuate primele.
♦ Obţinerea unui număr negativ precede orice alte operaţii astfel încât
în restul calculelor să se utilizeze valoarea negativă.
♦ Procentajele (12%) vor fi calculate imediat după numerele negative,
astfel încât valoarea reală (0,12)să fie utilizată in restul calculelor.
♦ Ridicările la putere (10^3) vor fi calculate imediat după procentaje,
astfel încât valoarea reală (1000) să fie utilizată în restul calculelor.
♦ Înmulţirea este efectuată după operaţiile din paranteze şi înaintea
tuturor celorlalte operaţii.
♦ Împărţirea se efectuează după înmulţire şi se găseşte pe acelaşi nivel
de efectuare cu aceasta..
♦ Adunarea şi scăderea se efectuează după executarea tuturor
împărţirilor.
Chiar dacă Excel respectă ordinea stabilită a operaţiilor atunci când se calculează o
formulă poţi altera această ordine într-o anumită măsură folosind paranteze. Dacă mai
multe operaţii sunt închise în mai multe seturi de paranteze, ele vor fi executate din
interior spre exterior, apoi respectând ordinea operaţiilor şi apoi de la stânga la dreapta. În
exemplul următor vei vedea rezultate diferite ca urmare a rearanjării parantezelor.
40
Exemplu:
Formulă Rezultat
= (1+2)*3+4+5 18
= 1+2*3+4+5 16
= 1+2*(3+4)+5 20
= 1+2*(36+4+5) 25
= (1+2)*(3+4)+5 26
= (1+2)*(3+4+5) 36
În orice formulă trebuie să ai parantezele în pereche. Dacă uiţi o paranteză vei obţine un
mesaj care te anunţă că există o greşeală. Câteodată Excel încearcă să ghicească unde este
greşeala şi afişează o casetă de mesaj. Dacă propunerea este corectă apasă pe butonul
Yes, dacă nu apasă butonul No.
Funcţia AutoSum
Deoarece cea mai comună operaţie dintr-o foaie de calcul este adunarea valorilor aplicaţia
Excel pune la dispoziţie butonul AutoSum (însumare automată).
AutoSum scrie cu rapiditate o formulă care utilizează funcţia Sum pentru a însuma
valorile din toate celulele referite în formule. AutoSum încearcă să anticipeze celulele pe
41
care vrei să le utilizezi în formula Sum. Dacă greşeşti poţi modifica rapid domeniul
referit, în timp ce introduci formula.
Poţi folosi AutoSum pentru a scrie rapid formule Sum doar cu mouse-ul. Mai mult, poţi
scrie formule Sum de sus până jos sau de la stânga la dreapta unui tabel cu doar două
clicuri de mouse.
Pentru a utiliza functia AutoSum trebuie să parcurgi următorii paşii:
Execută click în celula în care doreşti să fie afişat rezultatul formulei.
Execută click pe butonul AutoSum din bara standard.
Excel anticipează celulele pe care doreşti să le însumezi şi le înconjoară cu o bordură

animată.
Dacă formula nu are o linie sau o coloană evidentă pentru însumare sau
dacă programul Excel anticipează greşit, tragi indicatorul ca să selectezi celulele pe
care doreşti să le însumezi..
Când domeniul este corect apasă tasta Enter
Dacă doreşti să foloseşti funcţia AutoSum pentru mai multe rânduri sau coloane
odată trebuie să parcurgi următorii paşi:
Selectează, prin tragere, celulele în care doreşti să afişezi totalurile.
Execută click pe butonul Sum din bara standard. Fiecare celulă este
completată automat cu o formulă Sum care însumează conţinutul coloanei de
deasupra ei.
42
Editarea formulelor simple
Dacă trebuie să modifici o formulă, adică operaţia efectuată sau celulele referite, poţi
alege mai multe tehnici: poţi edita formula în bara de formule sau direct în celulă.
Pentru editarea în bara de formule trebuie să efectuezi click în celula care
conţine formula şi apoi click pe bara de formule. Apasă Enter pentru finalizare.
Pentru a edita formula direct în celulă execută dublu click în celula care
conţine formula. Formula poate fi selectată şi editată la fel ca în bara de formule.
Indiferent unde se editează o formulă referinţele la celulele din formulă sunt evidenţiate
cu o culoare iar domeniile respective de celule din foaia de calcul sunt înconjurate cu o
bordură de aceeaşi culoare.
43
Bordură albastră Bordură verde Bordură mov Bordură roşie
Referinţă de domeniu – în albastru
Referinţă de domeniu – în verde
Referinţă de domeniu – în mov
Referinţă de domeniu – în roşu
Dacă trebuie să schimbi referinţele de celulă astfel încât formula să opereze cu alte celule,
poţi să faci acest lucru în mai multe moduri:
Faci click pe celulă şi introduci direct noile referinţe. Nu trebuie să uiţi să
separi prin (:) referinţa la celula din stânga-sus de cea la celula din dreapta-jos.
Două referinţe de domeniu trebuie separate prin virgulă.
Faci click pe celulă şi tragi indicatorul peste un nou domeniu din foaia de
calcul. Ca să adaugi un nou domeniu la o formulă, după ce ai selectat celula
execută click în formulă pentru a plasa îndicatorul în locul de inserare a noii
referinţe de domeniu. Apoi utilizează mouse-ul pentru a selecta şi a trage domeniul
dorit. Dacă adaugi o nouă referinţă faţă de cele existente trebuie să introduci o
virgulă ca element de separaţie.
Obs. Când selectezi celule prin tragere apare o sugestie de ecran care îţi indică câte rânduri şi
coloane selectezi.
Dacă trebuie să extinzi referinţele existente, spre exemplu ai adăugat linii sau coloane noi,
poţi muta sau redimensiona bordura colorată a domeniului astefel încât să cuprindă şi
noile referinţe. Acţiunea se poate desfăşura şi în sens invers. Pentru a muta bordura unui
44
domeniu fără a-i modifica dimensiunea este suficient să tragi de una din laturi. Pentru a
mări sau a reduce dimensiunea unui domeniu de celule trebuie să tragi de ghidajul de
umplere situat în dreapta-jos.
Interpretarea mesajelor de eroare referitoare la formule
În cazul în care ceva împiedică calcularea unei formule, în locul unui rezultat vei vedea
un mesaj de eroare. Calcularea unei formule poate fi împiedicată de o referinţă care a fost
ştearsă, de o operaţie imposibilă (împărţirea la zero), etc.
Mesajele de eroare cele mai uzuale şi cauzele lor probabile le poţi găsi în tabelul următor:
Mesaj de eroare Semnificaţie Rezolvare
##### Coloana nu este suficient de Măreşte lăţimea coloanei.

lată pentru a afişa valoare
#VALUE Tip greşit de argument sau Verifică operanzii şi argumentele;

operand (ex.-calcularea unei asigură-te că referinţele sunt valide.
celule cu valoare #N/A)
#DIV/0 Formula încearcă împărţirea la Modifică valoarea sau referinţa la

0 celulă astefel încât formula să nu
mai împartă la 0.
#NAME? Formula se referă la un nume Asigură-te că numele există sau

invalid care nu există. corectează greşeala de scriere.
#N/A Cel mai adesea înseamnă că nu Într-o formulă de căutare asigură-te

este disponibilă nici o valoare că tabelul în care se face căutarea
sau au fost utilizate argumente este corect sortat.
necorespunzătoare.
#REF! Excel nu poate localiza Execută imediat clic pe Undo

celulele referite (ex.: au fost pentru a reface referiţele şi apoi
şterse) schimbă-le în formulă sau
transformă formula în valori.
#NUM! Folosirea incorectă a unui Asigură-te că argumentele sunt

număr (ex: SQRT(-1))sau corecte şi că rezultatul se găseşte
rezultatul formulei este un între –1*10307 şi 1*10307.
număr prea mare sau prea mic
pentru a fi afişat.
#NULL! Referinţă la o o intersecţie a Verificaţi erorile de scriere şi de

două zone care nu se referinţe.
intersectează
Circular O formulă care se referă la ea Execută clic pe OK şi apoi priveşte

reference însăşi direct sau indirect. bara de stare pentru a vedea care
(Referinţă celulă conţine referinţa circulară.
circulară)
45
TIPĂRIREA FOILOR DE LUCRU
Tipărirea unei foi de calcul poate fi simplă, prin apăsarea pe un buton, sau mult mai
complexă în funcţie de ceea ce doreşti să tipăreşti şi de controlul pe care vrei să-l ai
asupra conţinutului şi aspectului foii. Pentru a efectua o tipărire există două posibilităţi:
Pentru a efectua imediat o tipărire a unei singure copii a foii de calcul
active, cu parametrii de tipărire standard, execută clic pe butonul Print din bara
standard .
Pentru a tipări opţiuni de tipărire, cum ar fi numărul de copii sau ce pagini
vor fi tipărite foloseşte secvenţa File\Print.
STABILIREA OPŢIUNILOR DE TIPĂRIE
Caseta de dialog care se deschide ca urmare a apelării secvenţei File\Print oferă, dar şi
cere informaţii.
46
Această casetă este împărţită în patru mari secţiuni, şi anume:
Printer (Imprimantă) îţi dă posibilitatea să stabileşti dacă tipărirea se
efectuează la imprimanta implicită sau la cea curent selectată. Proprietăţile
imprimantei selectate - parametri, opţiuni – sunt disponibile prin intermediul
butonului Properties.
Print Range (Zonă de imprimare) îţi permite să alegi să tipăreşti toate
paginile foii de calcul sau doar câteva.
Print What (De imprimat) este o secţiune foarte puternică a casetei de
dialog care îţi permite să tipăreşti fie foile de calcul active (Active Sheet(s)), fie
întreg registrul de calcul Entire Workbook, fie doar o selecţie Selection.
Copies (Copii) îţi permite să alegi numărul de copii pentru registrul de
calcul, foile sau paginile selectate. Opţiunea Collate, implicit, este activă şi, în
cazul documentelor tipărite constituite din două sau mai multe pagini, este bine să
rămână aşa. Această opţiune duce la tipărirea în intregime a documentului înainte
de următoarea copie. Dacă dezactivezi această facilitate aplicaţia Excel va tipări
fiecare pagină în numărul de copii stabilit.
Selectarea unei imprimante
Dacă eşti conectat într-o reţea de calculatoare şi ai acces fizic la mai multe imprimante,
poţi alege o altă imprimantă decât cea din birou înainte de a începe tipărirea. Pentru a
schimba imprimanta execută click pe săgeata în jos a listei derulante Name din caseta de
dialog Print ca să se afişeze o listă de imprimante la care ai acces de la calculatorul
curent, listă din care îţi alegi imprimanta la care doreşti să tipăreşti executând click pe
numele ei.
47
Alegerea domeniului de tipărire
Nu trebuie să se facă confuzie între domeniul de tipărire şi zona de tipărire.

Zona de tipărire este un domeniu de celule care se delimitează manual, va fi împărţit în
pagini şi tipărit (se defineşte în secţiunea Print area din căsuţa de dialog Page Setup).
Domeniul de tipărit se referă la paginile foii de calcul care vor fi tipărite fizic în cadrul
conţinutului foii de calcul.
Opţiunile pentru domeniul de tipărit sunt:
All pentru tipărirea tuturor paginilor din zona de tipărire.
Pages pentru tipărirea anumitor pagini din cadrul zonei de tipărire. Această
opţiune necesită introducerea unui interval de numere de pagină în câmpurile
From (de la) şi To (până la ). Pentru tipărirea unei anumite pagini se introduce
numărul paginii respective atât în câmpul From cât şi în câmpul To.
Notă: Dacă nu ai stabilit nici o zonă de tipărire şi ai selectat opţiunea de tipărire All
se va tipări absolut tot ce există în foaia de calcul activă, inclusiv liniile şi coloanele
fără conţinut.
Previzualizarea sarcinii de tipărit
Caracteristica Print Preview (examinare înaintea tipăririi) îţi permite să verifici foaia de
calcul înainte de a o transpune pe hârtie. Este bine să previzualizăm foaia de calcul
înainte de tipărire din mai multe motive:
nu ştii cum a fost împărţită în pagini foaia de calcul
vrei să verifici anteturile şi subsolurile de pagină dacă sunt corecte şi dacă
nu se suprapun peste date
vrei să vezi dacă toate datele sunt vizibile
48
Pentru a vedea cum vor arăta paginile tipărite alege secvenţa File\Print Preview sau
execuţi click pe butonul din bara standard. După folosirea uneia dintre aceste
opţiuni se deschide o casetă de dialog.
linie de întrerupere de pagină
Liniile de întrerupere de pagină orizontale sau verticale indică unde se termină tipărirea
pe o pagină orizontal sau vertical.
49
O vedere în modul Print Preview facilitează observarea modificărilor ce trebuie
efectuate înainte de tipărire. Semnificaţia butoanelor din bara de instrumente Print
Preview este următoarea:
Next (Următorul) şi Previous (Anteriorul) folosesc pentru a te deplasa
uşor de la o pagină la alta în modul Preview.
Zoom (Panoramare) îţi facilitează să citeşti textul din foaia de calcul în
modul Preview. Faci click pe acest buton şi vei obţine afişarea paginii la o
dimensiune de 100%.
Notă: Executarea unui click pe butonul Zoom este echivalentă cu executarea unui
click în pagină atunci când indicatorul mouse-ului arată ca o lupă.
Print (Tipărire) îţi permite să deschizi caseta de dialog Print.

Setup (Setările paginii) îţi permite să deschizi caseta de dialog Page
Setup.
Margins (Margini) îţi permite să afişezi linii de margine şi repere de
coloană. Poţi folosi mouse-ul pentru modificarea rapidă a marginilor şi a lăţimilor
coloanelor trăgând de aceste linii şi repere.
50
Notă: Pe foaia de calcul există două seturi de margini – setul interior este pentru
conţinutul foii de calcul, iar setul exterior (de sus şi de jos) stabileşte distanţa între
antet sau subsol şi marginea hârtiei.
Page Break Preview (Examinare sfârşit de pagină) îţi permite să

vizualizezi şi să ajustezi modul în care sunt aplicate întreruperile de pagină .
Close (Închidere) îţi permite să revii la foia de calcul.
Help (Ajutor) îţi permite să obţii accesul la asistenţa referitoare la modul
Print Preview.
Înlăturarea problemelor apărute la tipărire
Problemele apărute la tipărire şi soluţiile lor sunt prezentate în tabelul următor:
Probleme la tipărire Cauze posibile/soluţii
Una sau două coloane sau linii trec pe a doua Sunt prea multe date pentru a încăpea pe o
pagină sau pe o pagină nedorită. pagină.Încercă să reduci marginile sau să scalezi
pagina astfel încât să încapă într-un număr specificat
de pagini.
Timpul de tipărire este prea mare. Prea mult conţinut grafic - fonturi, desene, imagini.
Este de recomandat, pe cât posibil să reduci
cantitatea de grafică din foaia de calcul sau să
foloseşti o imprimantă mai performantă.
Nu sunt tipărite unele porţiuni din pagină. A fost definită o zonă de tipărit care nu include
porţiunile ce lipsesc din material. Reselectează toate
secţiunile ce doreşti să le tipăreşti (Page
Setup\Print area)
Programul Excel ignoră întreruperile de Există un conflict între opţiunile din caseta Page
pagină stabilite. Setup. Urmăreşte secvenţa: File\ Page
Setup\Page\Fit to şi specifică numărul de pagini
care trebuie să se tipărească.
51
Rezumatul lectiei 2
În această lecţie ai acumulat cunoştinţe despre:

Semnificaţia butoanelor din barele de instrumente standard şi de formate.
Cum să lucrezi cu regiştri de calcul :
♦ Cum să inserezi şi să ştergi rânduri şi coloane
♦ Cum să muţi rânduri şi coloane
♦ Cum să copiezi şi să muţi conţinutul celulelor
♦ Cum să foloseşti operaţiile aritmetice de bază şi funcţia AutoSum
Cum să editezi conţinutul celulelor
Cum să tipăreşti conţinutul foilor de calcul
Întrebări recapitulative
Întrebări grilă
Bifează variantele de răspuns care consideri că sunt corecte. Întrebările pot avea de la 1
la 3 răspunsuri corecte.
1. Cum se face inserarea unui rând sau a unei coloane?
dublu click pe eticheta de rând sau coloană
selectezi eticheta de rând sau coloană şi din meniul Insert alegi Rows sau Columns
selectezi eticheta de rând sau coloană, faci click dreapta pe selecţie şi alegi opţiunea Insert din
meniul derulant
altul
2. Cum se efectuează copierea conţinutului unei celule?

se selectează conţinutul şi se foloseşte secvenţa Edit\Copy, Edit\Paste
se selectează coţinutul şi se foloseşte butonul Copy din bara standard
se selectează conţinutul şi se foloseşte secvenţa Edit\Cut, Edit\Paste
altul
3. Pentru a introduce o formulă matematică trebuie să tastezi ca prim element semnul
=
+
(
altul
52
Completaţi
1. Care sunt regulile de efectuare a operaţiilor pe care le respectă aplicaţia Excel:
2. Cum se selectează zona de tipărire:
3. Cum se alege, pentru tipărire, altă imprimantă decât cea implicită:
Exerciţii
1. În fişierul Exerciţiu.xls să se modifice celulele din coloana Data astfel încât toate câmpurile
să conţină aceeaşi dată calendaristică.
2. Să se unească celulele A1 şi A2 într-o singură celulă. La fel pentru B1, B2 şi C1,C2.
3. Să se centreze pe verticală şi orizontală titlurile de coloană din celulele nou formate.
4. Din celulele D1şi D2 să se facă o singură celulă care să coţină titlul Salariu.
5. Următoarele celule să aibă valorile trecute în dreptul lor:
D3 8.950.445
D4 9.875.200
D5 5.123.900
D6 6.048.907
Formatul valorilor să fie cu separator de mii şi fără zecimale.
6. Din celulele E1şi E2 să se facă o singură celulă care să coţină titlul Deducere.
7. Valoarea care trebuie să fie conţinută în câmpurile domeniului E3:E6 este 1.200.000.
8. Să se redenumească titlul Salariu în Salariu brut.
53
9. Din celulele F1şi F2 să se facă o singură celulă care să conţină titlul Impozit.
10. Valoarea impozitului este egală cu 15% din Salariu brut.
11. Din celulele G1şi G2 să se facă o singură celulă care să coţină titlul Salariu net.
12. Valoarea salariului net este egală cu Salariu brut + Deducere – Impozit.
13. Să se redimensioneze lăţimea coloanei C la 13,71 puncte.
14. Să se redimensioneze lăţimea coloanele D, E, F şi G la 14,14 puncte şi înălţimea rândurilor
aferente tabelului la 17,25 puncte.
15. Să se aplice acelaşi format pentru toate titlurile de coloană.
16. Să se evidenţieze color coloana Salariu net.
17. Să se calculeze suma impozitelor şi suma salariilor nete şi să se îngroaşe valorile obţinute.
18. Să se aplice format numerelor fără zecimale şi cu separator de mii.
19. Să se linieze tabelul modificat.
20. Să se selecteze tabelul ca zonă de tipărit.
21. Să se previzualizeze foaia de calcul.
22. Să se facă modificările de rigoare astfel încât tabelul să încapă pe o singură pagină cu
orientare Potrait.
În final tabelul trebuie să arate aşa:
54
55
Lansarea şi prezentarea programului
Obiective
Lucrul cu foile de calcul

Utilizarea facilităţilor funcţiei Paste Special
Cum să foloseşti funcţia AutoFill
Cum să foloseşti comenzile opţiunii Send To
Cum să inserezi comentarii asupra coţinutului
unei celule
Cum să corectezi textul dintr-o foaie de calcul
Pe parcursul acestei lecţii vei afla cum să inserezi şi să ascunzi celule, cum să ascunzi şi
să reafişezi coloane şi rânduri, cum să redenumeşti, să muţi, să ştergi foi de calcul, cum să
foloseşti funcţia AutoFill, cum să corectezi textul dintr-o foaie de calcul şi cum să
inserezi comentarii asupra conţinutului unei celule.
LUCRUL CU FOILE DE CALCUL
După cum s-a văzut în cursul precedent registrul de calcul conţine, prin definiţie, trei foi
de calcul. Aceste foi de calcul pot fi apelate făcând click pe eticheta foii de calcul sau prin
utilizarea butoanelor de derulare a foilor din stânga etichetelor.
Notă: Dacă vrei să apelezi rapid o foaie de calcul a cărei etichetă nu este vizibilă pe
ecran efectuează click dreapta pe butoanele de derulare a foilor pentru a obţine un
meniu rapid ce prezintă toate foile din registrul de calcul. Efectuează click pe eticheta
foii dorite.
56
Fiecare din cele trei foi de calcul implicite au câte o etichetă implicită şi anume Sheet1,
Sheet2, Sheet3. Regiştrilor de calcul standard li se pot aduce următoarele modificări:
La cele trei foi de calcul implicite poţi adăuga alte foi.
Numărul de foi pe registru de calcul este limitat doar de cantitatea de
memorie a calculatorului pe care lucrezi.
Poţi modifica denumirile implicite ale foilor de calcul. Numele foilor de
calcul pot avea maxim 31 de caractere.
Poţi stabili ordinea foilor de calcul şi poţi şterge foi de calcul.
Dacă vrei să creezi o foaie de calcul asemănătoare uneia deja existente, o
poţi copia pe cea existentă, după care lipeşti copia în registrul de calcul şi o editezi
în funcţie de necesităţi.
Poţi grupa foile de calcul şi poţi crea mai multe foi identice simultan.
Notă: Poţi modifica numărul implicit de foi de calcul cu care se deschide orice
registru de calcul nou dacă parcurgi secvenţa Tools\ Options, execuţi click pe fişa
General şi modifici valoarea parametrului Sheets in New Workbook.
INSERAREA ŞI ŞTERGEREA FOILOR DE CALCUL
Dacă cele trei foi de calcul ale unui registru de calcul nu sunt suficiente poţi adăuga şi
altele. Pentru a introduce o nouă foaie de calcul trebuie să parcurgi secvenţa
Insert\Worksheet. Noua foaie de calcul va fi inserată la stânga foii active. Pentru a
şterge o foaie de calcul trebuie să parcurgi secvenţa Edit\ Delete Sheet. Noile foi
adăugate sunt denumite în ordinea crescătoare a numerelor de identificare. O nouă foaie
inserată se va numi Sheet4. Dacă aceasta este ştearsă şi inserezi o nouă foaie de calcul,
cea nouă va primi numele Sheet5 chiar dacă Sheet4 nu mai există.
Notă: 1. Inserarea de noi foi de calcul se mai poate face şi executând click dreapta pe
numele unei foi de calcul existente şi din meniul rapid selectezi Insert iar din caseta
care se deschide alegi Worksheet.
57
Notă: 2. Ştergerea unei foi de calcul se mai poate face şi executând click dreapta pe
numele unei foi de calcul care se doreşte ştearsă şi din meniul rapid selectezi Delete.
Din caseta de dialog care apare selectează OK.
REDENUMIREA FOILOR DE CALCUL
Foile de calcul se redenumesc pentru a primi o oarecare informaţie asupra conţinutului

lor. Ca să redenumeşti o foaie de calcul poţi folosi una din metodele următoare:
Pentru foaia de calcul activă selectezi Format\ Sheet\ Rename .
Execută dublu click pe eticheta foii de calcul pe care doreşti să o
redenumeşti.
Execută click dreapta pe eticheta foii de calcul pe care doreşti să o
redenumeşti şi, din meniul rapid, alege comanda Rename.
Toate cele trei tehnici au acelaşi rezultat – numele foii curente este supraluminat şi poţi
introduce textul dorit. Pentru a confirma intrarea execută click în orice celulă din foaia de
calcul respectivă, pe o altă etichetă sau apasă Enter. Ca să păstrezi numele anterior apasă
Esc înainte de a confirma noul nume.
MUTAREA, GRUPAREA ŞI SEPARAREA FOILOR DE CALCUL
Când introduci o nouă foaie de calcul aceasta este poziţionată în stânga foii curente şi, de
multe ori, nu se află în poziţia dorită. Ca să muţi o foaie de calcul execută click pe
etichetă şi trage-o în poziţia dorită, urmărind micul triunghi orientat în jos care apare şi
însoţeşte eticheta în timpul deplasării. De asemenea, indicatorul mouse-ului este însoţit de
o pictogramă mică de pagină.
Foile pot fi grupate pentru a uşura crearea sau formatarea a două sau mai multe foi
identice. De exemplu, poţi crea o foaie pe care să o copiezi în alte două sau poţi grupa trei
foi de calcul şi poţi introduce conţinutul o singură dată ─ nu mai este necesară copierea
ulterioară deoarece, prin grupare, conţinutul este automat copiat şi în celelalte foi. Pentru
a grupa foi de calcul execută click pe eticheta foilor ce urmează a fi grupate ţinând tasta
Ctrl apăsată. Toate etichetele foilor grupate vor deveni albe şi în bara de titlu, după
numele registrului de calcul, va apărea menţiunea Group.
58
Obs. Poţi grupa o serie de foi de calcul ţinând tasta Shift apăsată în timp ce execuţi click pe
prima şi pe ultima etichetă din serie.
Poţi grupa toate foile dintr-un registru de calcul executând click dreapta pe orice foaie şi
alegând Select All Sheets din meniul rapid.
Ca să separi foile grupate execută click pe o etichetă de foaie din afara grupului sau
execută click dreapta pe orice etichetă din cele grupate şi alege Ungroup Sheets.
Notă: Când introduci conţinut în foi grupate, asigură-te că este doar cel comun, de
exemplu: titluri de coloane, formule, titluri de rânduri, coloane cu conţinut identic.
Obs. După ce ai introdus şi redenumit foi de calcul este posibil să nu mai vizualizezi toate
foile de calcul existente. Ca să eviţi această situaţie poţi folosi denumiri cât mai scurte pentru
foi sau poţi extinde zona de vizualizare a etichetelor executând click pe separatorul de casete –
bara verticală din extremitatea stângă a barei de derulare orizontală– şi trăgându-l spre
dreapta. Acest lucru reduce lungimea barei de derulare şi oferă mai mult spaţiu pentru
etichetele de foaie.
bara verticală
de demarcare
59
COPIEREA FOILOR DE CALCUL
În general, copierea foilor de calcul se face dacă se doreşte crearea unei foi de calcul
identice în acelaşi registru de calcul sau într-un alt registru sau dacă se doreşte păstrarea
unei copii a unei foi de calcul care să permită experimentarea cu valorile din versiunea
duplicat.
Copierea foilor de calcul în acelaşi registru de calcul
Pentru copierea foilor de calcul trebuie să execuţi următorii paşi:

Execută click pe eticheta foii pe care doreşti să o copiezi.
Apasă şi ţine apăsată tasta Ctrl.
Trage eticheta de foaie spre stânga sau spre dreapta ─ va apărea un mic
triunghi şi un simbol de pagină cu un semn plus (+).
Obs. Dacă tragi de indicator doar atât cât să apară simbolul de copiere şi triunghiul, duplicatul
va fi afişat alături de original.
Atunci când triunghiul indică locul unde vrei să plasezi copia eliberează
butonul mouse-ului şi după aceea tasta Ctrl. Dacă eliberezi mai întâi tasta Ctrl vei
obtine mutarea foii nu copierea ei.
Obs. Poţi copia mai multe foi de calcul în acelaşi timp dacă le grupezi înaintea operaţiei de
copiere.
Mutarea şi copierea foilor în alţi regiştri de calcul
Atunci când regiştri de calcul cuprind date similare cu care lucrezi este util să muţi
datele dintr-un registru într-altul dacă ele au fost plasate greşit sau să copiezi o foaie de
calcul dintr-un registru de calcul pentru a o utiliza într-altul
Pentru mutarea unei foi de calcul dintr-un registru de calcul într-altul trebuie să parcurgi
următorii paşi:
1. Deschide registrul de calcul în care vrei să muţi foaia de calcul.
2. În registrul de calcul care conţine foaia execută click dreapta pe eticheta foii
pe care vrei să o muţi.
3. Din meniul rapid alege Move or Copy.
60
4. Din caseta de dialog care se deschide alege din lista To Book registrul de
calcul în care vrei să muti foaia de calcul.
5. Din lista Before Sheet alege o poziţie pentru foaie în registrul de calcul de
destinaţie.
6. Execută click pe OK.

Obs. Dacă trebuie să muţi mai multe foi simultan trebuie să le grupezi şi apoi faci click
dreapta pe oricare din foile din selecţie. Apoi poţi alege registrul de calcul de destinaţie şi
locul de plasare.
Pentru copierea unei foi de calcul dintr-un registru de calcul într-altul trebuie să parcurgi
paşii de la 1. la 5. inclusiv după care:
Execută click pe caseta de validare Create a Copy din partea de jos a
casetei de dialog.
61
Execută click pe OK.
Obs.1 Executarea unui click pe opţiunea Create a Copy creează un duplicat al foii active de
calcul şi îl plasează în registrul de destinaţie.
Obs.2 Dacă trebuie să copiezi mai multe foi simultan trebuie să le grupezi şi apoi faci click
dreapta pe oricare din foile din selecţie. Apoi poţi alege registrul de calcul de destinaţie şi
locul de plasare.
INSERAREA ŞI ŞTERGEREA CELULELOR
Inserarea unei celule are ca efect deplasarea spre stânga sau în jos a conţinutului unui
rând sau a unei coloane. Pentru inserarea unei celule trebuie să parcurgi următorii paşi:
Selectează celula în faţa căreia sau deasupra căreia doreşti să inserezi noua
celulă.
Execută click dreapta. Din meniul rapid care apare alege Insert...
Din caseta de dialog alege Shift cells right dacă vrei să inserezi celula pe
rând şi Shift cells down dacă vrei să inserezi celula pe coloană.
Efectul este
următorul:
62
Ştergerea unei celule are ca efect deplasarea spre dreapta sau în sus a conţinutului unui
rând sau a unei coloane. Pentru ştergerea unei celule trebuie să parcurgi următorii paşi:
Selectează celula pe care doreşti să o ştergi.
Execută click dreapta. Din meniul rapid care apare alege Delete...
Din caseta de dialog alege Shift cells left dacă vrei să ştergi celula pe rând
şi Shift cells up dacă vrei să ştergi celula pe coloană.
Efectul este următorul:

63
ASCUNDEREA ŞI REAFIŞAREA LINIILOR ŞI A COLOANELOR
Ascunderea liniilor şi a coloanelor îţi permite să interzici tipărirea anumitor date care nu
prezintă interes sau să simplifici modul de afişare al unei foi de calcul eliminând
conţinutul care aglomerează inutil foaia de calcul. Există două metode pentru a ascunde
linii sau coloane:
Redimensionezi linia sau coloana până devine atât de subţire încât, practic,
dispare.
Selectezi linia sau coloana şi alegi Format\Rows\Hide pentru linii sau
Format\Column\Hide pentru coloane sau faci click dreapta pe selecţie şi din
meniul rapid alegi Hide.
Atunci când o coloană sau linie este ascunsă apare o linie groasă între etichetele de linie
sau de coloană vizibile, acolo unde, în mod normal, trebuia să fie linia sau coloana
ascunsă. În locul unde sunt ascunse linii sau coloane cursorul mouse-ului se transformă
intr-o săgeată dublă care este întreruptă de două linii paralele. Pentru reafişarea liniilor
sau coloanelor ascunse poţi alege una din metodele:
Te poziţionezi pe una din liniile groase dintre numerele rândurilor sau
literele coloanelor şi când indicatorul mouse-ului se transformă într-o săgeată
întreruptă cu două capete, execuţi dublu click sau tragi de margini până le aduci la
dimensiunea dorită.
Selectezi liniile sau coloanele din oricare parte a conţinutului ascuns şi
alegi Format\Rows\Unhide sau Format\Columns\Unhide.
64
COMANDA PASTE SPECIAL
Atunci când efectuezi lipirea unor elemente copiate aceasta se face împreună cu formatele
aplicate selecţiei respective. Dacă doreşti să nu se copieze decât valorile, sau numai
formulele sau numai formatele, etc. atunci foloseşti comanda Paste Special din meniul
rapid sau din meniul Edit. În urma apelării acestei comenzi se deschide o casetă de dialog
cu următorul conţinut:
Secţiunea Paste - oferă următoarele facilităţi:

♦ All – execută lipirea elementelor selectate exact cum erau la sursă
♦ Formulas - execută numai lipirea formulelor din selecţia respectivă
♦ Values - execută numai lipirea valorilor
♦ Formats - execută numai lipirea formatelor aplicate selecţiei fără a
lipi însă şi conţinutul
♦ Comments - execută numai lipirea comentariilor selecţiei
♦ Validation - execută numai lipirea condiţiilor de validare a selecţiei
♦ All except borders – nu lipeşte chenarele aferente selecţiei
♦ Column widths – aduce dimensiunea coloanei destinaţie la
dimensiunea coloanei sursă
Celula al cărei conţinut a
fost copiat
Lipire cu All
All
Lipire cu Formulas
Lipire cuValues
Lipire cu Formats
Lipire cuComments
All except borders
65
Secţiunea Operation permite lipirea operaţiilor aritmetice de bază:
♦ Add – adaugă valoarea celulei sursă la valoarea celulei destinaţie
♦ Substract – scade valoarea celulei sursă din valoarea celulei
destinaţie
♦ Multiply – multiplică valoarea celulei sursă cu valoarea celulei
destinaţie
♦ Divide – împarte valoarea celulei destinaţie la valoarea celulei sursă
Skip blanks – îţi permite să copiezi un domeniu care include celule fără
conţinut peste un alt domeniu fără să lipeşti celulele goale peste cele care conţin
deja date.
Transpose – îţi permite să transformi liniile în coloane şi/sau coloanele în
linii.
EXPEDIEREA REGISTRULUI DE CALCUL PRIN E-MAIL
Excel îţi permite să transmiţi regiştri de calcul prin e-mail, prin transformarea
unei singure foi de calcul în corpul unui mesaj sau prin ataşarea registrului la
un mesaj e-mail. Când trimiţi un registru de calcul ca anexă, destinatarul
trebuie, şi el, să aibă aplicaţia Excel instalată într-o versiune compatibilă cu
cea pe care o ai tu. Dacă destinatarul primeşte foaia de calcul ca şi corp de
mesaj nu trebuie să aibă Excel decât dacă doreşte să preia conţinutul mesajului
şi să-l lipească pe o foaie de calcul de pe unitatea lui de memorie externă.
Pentru procedura de anexare a unui fişier la un mesaj de e-mail trebuie să
parcurgi următorii paşi:
Din meniul File apelează comanda Send To.

Din submeniul care apare alege comanda Mail Recipient (as
Attachment).
Ca urmare a executării acestei comenzi se deschide o casetă de transmitere
de mesaj care are deja fişierul ataşat şi în care urmează să completezi destinatarul şi
mesajul dorit.
66
Notă: Submeniul Send To oferă şi opţiunea foarte eficientă Routing Recipient care
transmite registrul activ de lucru unei serii de destinatari, fie la fiecare pe rând în
funcţie de ordinea pe care o stabileşte cel care distribuie documentul, fie tuturor
destinatarilor odată. Acest lucru permite ca toţi cei implicaţi să participe la
modificarea unui registru de calcul şi aceste modificări să se centralizeze.
UTILIZAREA OPŢIUNII AUTOFILL
LISTE PERSONALIZATE
Programul Excel oferă un instrument puternic şi flexibil pentru crearea de titluri de

coloane şi rânduri cunoscut sub numele de liste personalizate (AutoFill). Acestea sunt
liste instalate o dată cu programul şi îţi permit să creezi serii de etichete introducând doar
unul din elementele din listă. Listele personalizate incluse în Excel cuprind următoarele:
lunile anului (formă completă sau abreviată);
zilele săptămânii (formă completă sau abreviată);
trimestre fiscale (T1, Trim.1, Trimestrul 1, etc.);
Exemplu:
Dacă o foaie de calcul ţine evidenţa vânzărilor pentru o serie de luni, titlurile de coloană
pentru lunile ianuarie până la decembrie nu trebuie să fie introduse individual. Este suficient
să introduci i a n u a r i e ş i să urmezi paşii:
1. execută click pe celula care vrei să conţină prima intrare din lista personalizată
2. introdu prima intrare (ianuarie)
67
3. când indicatorul mouse-ului ajunge în dreptul ghidajului de umplere1 se
transformă într-o cruce neagră
4. ţine apăsat butonul mouse-ului, trage indicatorul peste celulele care vor
conţine titluri şi eliberează butonul mouse-ului când numărul de celule selectate
este egal cu cel care trebuie să conţină titlurile
Notă: Pe măsură ce tragi mouse-ul peste o celulă în dreptul ei va apare o indicaţie de

ecran care îţi va arăta ce titlu va fi inserat în acea celulă.
Programul Excel este capabil să recunoască modele numerice simple. Dacă vrei să
introduci date numerice de tipul 10, 20 , 30, 40, etc. Este suficient să introduci primele
două numere şi apoi, utilizând ghidajul de umplere să completezi lista folosind facilitatea
AutoFill. Pentru a realiza acest lucru trebuie să execuţi următorii paşi:
1. execută click în prima celulă care va conţine un număr din serie
2. introdu primul număr şi apoi treci la celula care va conţine următorul număr
din serie
3. selectează cele două celule şi utilizează ghidajul de umplere din a doua celulă
ca să tragi indicatorul peste celulele ce vor conţine seria
În funcţie de modelul stabilit, restul celulelor sunt completate cu numere crescătoare sau
descrescătoare, cu respectivul increment sau decrement.
Obs.1 Caracteristica AutoFill nu se foloseşte doar pentru liste numerice. Poţi trage ghidajul
de umplere şi pentru a repeta intrările de text. Mai poţi utiliza acest ghidaj ca să introduci date
repetitive în celule adiacente prin selectarea celulelor care conţin acele date şi tragerea
ghidajului peste celulele adiacente în care trebuie să se repete textul.
Obs.2 Poţi începe introducerea unei serii de la al câtelea element doreşti. Ea va fi continuată
începând cu acel element până la ultimul din listă.
Crearea listelor personalizate
Marea majoritate a utilizatorilor preferă, sau au nevoie, să-şi creeze propriile liste
personalizate. Ca să construieşti o listă personalizată proprie trebuie să parcurgi următorii
paşi:
1
Micul pătrat negru din colţul din dreapta-jos al celulei selectate
68
1. Dacă există deja un grup de intrări într-un domeniu de celule selectează acest
domeniu.
2. Alege Tools\ Options. Se va deschide o casetă de dialog Options.
3. Execută click pe opţiunea Custom Lists.
4. Având New List evidenţiată în mod prestabilit în câmpul Custom lists, execută
click pe caseta List entries.
5. Lista se poate introduce fie introducând elementele dorite pe rând,
despărţindu-le cu virgulă şi spaţiu liber şi apăsând butonul Add, fie , dacă lista a
fost selectată în prealabil, poţi apăsa butonul Import.
6. Repetă paşii 2 – 5 pentru orice liste suplimentare pe care vrei să le creezi.
Listele se separă între ele cu Enter.
7. Execută click pe OK ca să închizi caseta.
Notă: Ca să elimini o listă personalizată trebuie să o selectezi în caseta Custom Lists

şi să execuţi click pe butonul Delete.
69
COPIEREA FORMULELOR CU AUTOFILL
În cazul în care ai creat un tabel în care trebuie să introduci aceeaşi formulă la finalul
fiecărui rând poţi folosi opţiunea AutoFill în loc să editezi acea formulă pe fiecare rând.
Atunci când se copiază o formulă cu AutoFill, această comandă ajustează automat
referinţele astfel încât rezultatul să fie corect. Pentru a copia cu AutoFill formule trebuie
să parcurgi următorii paşi:
1. Introdu formula în prima celulă de pe coloana respectivă.
2. Selectează celula care conţine formula. Celula activă are în dreapta-jos

ghidajul de umplere.
3. Plasează indicatorul mouse-ului pe ghidaj. Atunci când acesta devine o cruce
neagră execută click şi trage cu mouse-ul în jos peste celulele care doreşti să
conţină copii ale formulei.
4. La sfârşitul domeniului eliberează butonul mouse-ului şi celulele selectate vor

fi umplute cu rezultatele formulei care a fost copiată.
70
Obs. Formulele pot fi copiate pe patru direcţii (stânga, dreapta, sus, jos).
INTRODUCEREA SIMULTANĂ A MAI MULTE FORMULE
Ca să introduci şi mai rapid o formulă în mai multe celule trebuie să parcurgi următorii
paşi:
1. Selectează toate celulele în care vrei să introduci formulă. Acestea se pot afla
pe aceeaşi linie, aceeaşi coloană sau în domenii diferite.
2. Construieşte formula dar n u apăsa tasta Enter.
3. Când formula este completă apasă combinaţia Ctrl+Enter. Formula va fi

introdusă simultan în toate celulele selectate.
UTILIZAREA COMENTARIILOR
De multe ori datele pe care le introduci într-o celulă necesită mai multe explicaţii şi
informaţii decât poţi introduce într-o foaie de calcul. Pentru adăugarea unui comentariu
trebuie să parcurgi următorii paşi:
1. Execută click pe celula în care este necesară inserarea unui cometariu.
2. Execută Insert\ Comment sau execută click dreapta pe celulă şi, din meniul
rapid, alege Insert Comment.
71
3. Va apare o casetă de comentariu, de culoare galbenă, ce conţine numele
utilizatorului. Execută click în casetă pentru a activa cursorul de editare şi începe
editarea textului comentariului.
Nume
utilizator
Puncte
de
Textul trece
automat pe
rândul
Obs. Dacă comentariul este mai amplu şi nu se vede în intregime poţi trage de punctele de
manevră ale casetei de comentariu pentru a mări dimensiunea acesteia.
Celulele care au anexat un comentariu conţin un mic triunghi roşu în partea dreaptă sus .
Pentru a vizualiza comentariul plasează indicatorul mouse-ului pe celulă. Comentariul va
fi vizibil atâta timp cât indicatorul mouse-ului rămâne pe celulă.
Obs. Orice comentariu poate fi configurat astfel încât să fie afişat în permanenţă. Execută
click dreapta pe celulă şi alege Show Comment din meniul care apare. De asemena, îţi poţi
configura foaia de calcul astefel încât să afişeze toate comentariile parcurgând
Tools\Options şi efectuând click pe fişa View. În caseta care se deschide execută click pe
Comment&indicator.
Ca să ştergi un comentariu execută click dreapta pe celulă şi alege Delete Comment din
meniul rapid.
Ca să editezi un comentariu execută click dreapta pe celula cu comentariu şi alege Edit
Comment din meniul rapid. Caseta comentariului devine activă şi poţi executa click
pentru a poziţiona cursorul în interior şi a începe editarea.
Bara de instrumente Reviewing te ajută să lucrezi cu comentariile, mai ales când trebuie
să adaugi foarte multe comentarii sau când vrei să revezi mai multe comentarii adăugate
de alte persoane în registrul tău de lucru. Pentru a activa această bară de instrumente
72
trebuie să parcurgi secvenţa View\Comments sau View\Toolbars\Reviewing.
Următorul tabel prezintă butoanele barei Reviewing.
Pictogramă Denumire Funcţie
Comment (Inserare comentariu) Adaugă un comentariu.
Previous Comment (Comentariul Caută şi afişează

anterior) comentariul anterior.
Next Comment (Comentariul următor) Caută şi afişează

comentariul următor.
Show Comment (Afişare comentariu) Provoacă afişarea sau

sau Hide Comment (Ascunde ascunderea permanentă a
comentariu) comentariului selectat în
mod curent
Show All Comments (Afişare toate Afişează sau ascunde toate

comentariile ) sau Hide All Comments comentariile.
(Ascunde toate comentariile)
Delete Comment (Şterge comentariu) Elimină comentariul

selectat în mod curent.
Create Microsoft Outlook Task Transformă comentariul

(Creare activitate Microsoft Outlook) curent într-o sarcină
Outlook.
Update File (Salvare versiune) Salvează comentariile noi şi

modificate din registrul de
calcul.
Mail Recipient (as Attachment) Transmite registrul de

(Transmitere către destinatar ca calcul prin e-mail împreună
ataşament) cu toate comentariile lui,
către altcineva.
CORECTAREA GREŞELILOR DE ORTOGRAFIE
Spre deosebire de programul Word, Excel nu subliniază automat greşelile de ortografie.

Din acest motiv este posibil să faci greşeli de ortografie şi să nu-ţi dai seama. De aceea
este bine să verifici datele pe care le-ai introdus într-o foaie de calcul, mai ales dacă
aceasta urmează sa fie văzută şi de alţii. Pentru a executa o verificare a ortografiei trebuie
să parcurgi următorii paşi:
1. Ca să verifici o întreagă foaie de lucru apasă combinaţia Ctrl+Home pentru a
face saltul în prima celulă a foii de calcul.
73
2. Alege Tools\ Spelling sau execută click pe butonul Spelling din bara
standard.
3. Dacă Excel întâlneşte o greşeală de literă, va deschide caseta de dialog
Spelling în care va afişa primul cuvânt pe care nu-l gǎseşte în dicţionar.
4. Dacǎ existǎ sugestii în lista Suggestions (sugestie) alege una dintre ele
executând dublu click pe ea sau un click pe ea şi un click pe butonul Change
(modificare).
5. Pe mǎsurǎ ce sunt gǎsite cuvinte greşite, executǎ dublu click pe sugestia cu
care vei înlocui respectivul cuvânt. Poţi executa click pe Ignore (ignorare) pentru
a-l sǎri sau pe Add (adǎugare) pentru a-l adǎuga la dicţionarul personalizat.
6. Dupǎ ce Excel verificǎ ortografia din întreaga foaie, caseta de dialog Spelling
dispare şi apare un mesaj. Executǎ click pe OK.
Obs.1 În cazul în care consideri cǎ un cuvânt este scris greşit de mai multe ori în întreaga
foaie, executǎ click pe butonul Change All ca sǎ înlocuieşti simultan toate apariţiile greşite.
Dacǎ te hotǎrǎşti sǎ sari peste cuvânt deoarece el este scris corect dar nu apare în dicţionar
apasǎ butonul Ignore All pentru a ignora toate apariţiile din foaie.
Obs. 2 Dacǎ ai date introduse şi în alte foi de calcul trebuie sǎ verifici ortografia pentru
fiecare foaie în parte.
Obs. 3 Este bine sǎ salvezi registrul de calcul dupǎ verificarea ortografiei. În cazul în care se
întâmplǎ ceva accidental poţi pierde toatǎ corectura efectuatǎ.
UTILIZAREA OPŢIUNII AUTOCORRECT
AutoCorrect este o caracteristicǎ Office (disponibilǎ în toate aplicaţiile Office, mai puţin
Outlook) care rezolvǎ greşelile de literǎ în timpul introducerii textului. În momentul in
care ai instalat aplicaţia Excel, AutoCorrect va corecta automat multe din greşelile
apǎrute. De asemenea, cu AutoCorrect poţi sǎ introduci corecţii suplimentare.
74
Pentru apelarea acestei funcţii trebuie sǎ execuţi secvenţa Tools\ AutoCorrect. Ca
urmare a executǎrii acestor comenzi se deschide o casetǎ de dialog.
Poti adǎuga intrǎri proprii în lista AutoCorrect îmbunǎtǎţind astfel capacitatea

programului Excel de a rezolva automat greşelile de ortografie. Poţi crea, de asemenea,
intrǎri AutoCorrect pentru abrevieri, iniţiale şi fraze. Gǎseşti câteva exemple în cele ce
urmeazǎ:
Poţi stoca iniţialele numelui pentru a accelera introducerea datelor. Când
vei tasta iniţialele AutoCorrect le va extinde la întreg numele.
Poţi crea o abreviere pentru numele lungi de departamente
În loc de introducerea repetatǎ a unei expresii lungi poţi crea pentru aceasta
o abreviere pe care sǎ o recunoascǎ AutoCorrect.
Obs. Atenţie sǎ nu creezi intrǎri AutoCorrect care sunt şi cuvinte reale.
Ca sǎ adaugi o intrare AutoCorrect trebuie sǎ parcurgi paşii:
1. Executǎ secvenţa Tools\ AutoCorrect.
2. In caseta de dialog AutoCorrect executǎ click în caseta de text Replace
(înlocuire) şi introdu greşeala sau forma de abreviere.
75
3. Apasǎ tasta Tab pentru a te muta în caseta de text With (cu).
4. Introdu conţinutul aşa cum doreşti sǎ aparǎ în foaie de fiecare datǎ când tastezi
eroarea sau abrevierea. Intrarea With poate consta în text, numere sau o combinatie
a acestora şi poate fi compusǎ dintr-un singur cuvânt, o propoziţie sau o frazǎ
întreagǎ.
5. Execută click pe butonul Add (adăugare).
6. Dacă doreşti să creezi şi alte intrări repetă paşii de la 2 la 5 de câte ori ai
nevoie.
7. Execută click pe OK pentru a închide caseta de dialog AutoCorrect.
Intrările AutoCorrect pot fi şterse şi editate după necesităţi. Pentru a şterge o intrare
execută click pe ea în lista cu intrări a casetei şi apoi click pe butonul Delete.
Pentru a edita o intrare execută click pe ea în listă pentru a o selecta şi apoi editează
conţinutul câmpului With astfel încât să corespundă noilor cerinţe. Execută apoi click pe
Replace (acest buton apare când ai modificat conţinutul câmpului With pentru o intrare
existentă) şi apoi execută click pe Yes când îţi cere să confirmi înlocuirea.
Această lecţie te-a ajutat să aprofundezi câteva dintre cunoştinţele acumulate pe parcursul
primului curs precum şi să dobândeşti alte cunoştinţe. În această lecţie ai învăţat
următoarele:
Cum să lucrezi cu coloane, rânduri şi foi de calcul.
Cum să foloseşti operaţiile aritmetice de bază şi să-ţi creezi propriile
formule.
Cum să foloseşti opţiunea AutoFill.
Cum să transmiţi registrul de calcul curent prin e-mail.
Cum poţi folosi facilităţile comenzii Paste Special.
Cum să inserezi comentarii celulelor.
76
Cum să foloseşti opţiunea AutoCorrect.
Întrebări grilă
corecte.
Câte foi de calcul sunt, implicit, într-un registru de lucru?
4.
3.
1.
altul.
Cu ajutorul comenzii Paste Special poţi să :
lipeşti o selecţie copiată sau mutată
lipeşti formule
lipeşti comentarii
transpui un tabel
Cum se continuă o serie?
se execută click pe ultima celulă din seria existentă şi se trage de ghidaj
se execută click pe ultimele două celule din seria deja existentă şi se trage de ghidaj
manual
executând secvenţa Tools\ Options\ Custom Lists
Completaţi
1. Care sunt facilităţile comenzii Paste Special:
2. Cum se crează o listă personalizată:
77
3. Cum se crează şi de ce se folosesc comentariile:
Exerciţii
1. Să se deschidă registrul de calcul Exerciţiu.xls.

2. Să se insereze 3 rânduri deasupra capului de tabel creat în lecţia anterioară. În celula A2 să se
insereze titlul tabelului „Salarii luna Ianuarie”. Să se centreze de-a lungul tabelului, să i se atribuie o
înăţime a fontului de 16 pct., să se incline şi să se îngroaşe.
3. Redenumeşte foaia de lucru curentă cu numele Ianuarie.
4. Redenumeşte următoarele foi de calcul cu numele Februarie şi Martie.
5. Copiază foaia de calcul Ianuarie în Februarie şi Martie
6. Pentru luna februarie între poziţia 103 şi rândul care conţine totalurile mai inserează 3 rânduri.
7. Continuă seria din coloana Număr folosind opţiunea AutoFill.
8. Completează conţinutul coloanei Data până în ultima celulă folosind Paste Special.
9. Pentru luna februarie valorile de pe coloana Salariu brut au suferit o creştere cu 10% faţă de
luna precedentă.
10. Completează celulele următoare cu conţinutul:
C10 Albu D10 7.850.569
C11 Pârvu D11 5.985.121
C12 Anghel C12 6.875.432
11. Completează deducerea şi efectuează calculele pentru impozit şi salariu net pentru persoanele
nou introduse.
12. Pentru luna martie tabelul rămâne la fel numai că salariul se mai indexează cu 5% faţă de luna
februarie. Refă calculele.
13. Redenumeşte coloana Salariu net în Salariu net [lei].
14. Uneşte celulele H4 şi H5 şi, în celula nou creată, inserează titlul Salariu net [$]. Să se
redimensioneze coloana H lăţimeal de 9,71.
15. Pentru luna ianuarie Salariu net [$] se calculează împărţind Salariul net [lei] la 32.500.
16. Pentru luna februarie Salariu net [$] se calculează împărţind Salariul net [lei] la 32.857.
17. Pentru luna martie Salariu net [$] se calculează împărţind Salariul net [lei] 0la 33.200.
18. Să se vizualizeze valorile obţinute cu 2 zecimale şi cu separator de mii.
78
19. Să se vizualizeze în întregime titlurile din coloanele H şi G fără a modifica lăţimea coloanelor.
20. Să se insereze comentarii celulelor din coloana H în care să se specifice la ce valoare a
dolarului s-a făcut conversia.
21. Să se refacă linierea tabelului.
22. Sa se modifice titlurile tabelelor în funcţie de luna aferentă.
23. Creaţi o serie care să conţină titlurile coloanelor tabelului anterior.
24. Salvează local acest registru de calcul cu numele Salarii I trimestru.xls.
79
Sortarea şi filtrarea listelor
Obiective
Utilizarea facilităţii Office Assistant

Utilizarea Excel în Web
Utilizarea şi crearea şabloanelor
Găsirea şi înlocuirea textului
Sortarea şi filtrarea listelor
Pe parcursul acestei lecţii vei învăţa cum să foloseşti facilitatea Office Assistant, cum să
utilizezi şabloane gata create şi cum să-ţi creezi propriile şabloane, cum să găseşti şi să
înlocuieşti un anumit text, cum să te deplasezi rapid la o celulă, cum să salvezi registrul
de calcul curent ca şi pagină Web, cum să sortezi şi să filtrezi o listă pentru a putea ajunge
mai repede la informaţia dorită.
OFFICE ASSISTANT
Atunci când lucrezi într-un registru de calcul, dacă plasezi cursorul mouse-ului pe orice
element din fereastră, după o scurtă pauză va apare o sugestie de ecran (ScreenTip) care
va spune numele acelui element.
Sugestie de ecran
Dacă vrei să ştii mai multe apasă combinaţia Shift+F1 sau execută secvenţa
Help\What’s This? (Ce este aceasta?). Indicatorul mouse-ului se transformă într-o
săgeată cu un semn de întrebare ataşat. Plasează-l pe orice element şi execută click. Va
apărea o descriere a elementului. Apasă tasta Esc sau execută click în afara sugestiei
80
pentru a o închide. Sugestiile de ecran care apar atunci când utilizezi opţiunea What’s
This? Îţi oferă mai multe informaţii decât sugestiile de ecran normale, care nu indică
decât numele elementului.
Ca să obţii accesul la toate fişierele de asistenţă din Excel alege comanda Help (Ajutor)
sau apasă tasta F1. Dacă Office Assistant este activ, această comandă va afişa asistentul.
Dacă asistentul Office a fost dezactivat această comandă afişează fereastra Help. În
fereastra Help poţi căuta un subiect folosind pagina Contents (Cuprins), alfabetic
folosind pagina Index sau prin introducerea unei întrebări în pagina Answer Wizard
(Căutare).
UTILIZAREA OFFICE ASSISTANT-ULUI
Asistentul Office este un personaj animat conceput ca un instrument prietenos de acces la

fişierele de asistenţă Office. Acest instrument îţi permite să pui întrebări sau să introduci
o serie de cuvinte cheie şi să parcurgi mai multe casete de dialog pentru a obtine asistenţă
privind orice caracteristică din orice aplicaţie Office.
Ca să apelezi asistentul Office poţi să foloseşti una din metode:
Execută click pe butonul Office Assistant din bara de instrumente .

asistentul apare şi îţi cere să pui întrebarea.
81
Obs. Execută click dreapta pe asistent şi alege opţiunea Choose Assistant ca să obţi
accesul la galeria Office Assistant. În această colecţie există opt personaje asistent
animate.
Execută secvenţa Help\Show The Office Assistant.

Apasă tasta F1. Utilizarea acestei metode are ca efect două lucruri.
Deschide asistentul Office şi îl obligă să ghicească subiectul pentru care ai nevoie
de ajutor Această asistenţă legată de context se bazează pe caseta de dialog, meniul
sau caracteristica în uz în clipa în care apeşi tasta F1.
Notă: Dacă preferi să nu utilizezi asistentul alege butonul Options (Opţiuni) din
caseta de dialog a asistentului sau execută click dreapta pe asistent şi alege Options.
Deselectează opţiunea Use the Office Assistant. Dacă doreşti ca Excel să afişeze
fereastra Help în loc de asistentul Office, atunci când apeşi tasta F1 deselectează
opţiunea Respond to F1 Key din caseta de dialog Office Assistant.
Atunci când nu vrei să mai utilizezi asistentul execută click dreapta pe asistent şi alege
Hide.
82
LUCRUL CU ŞABLOANE
Şabloanele sunt regiştri de calcul care pot fi reutilizaţi ca bază de pornire pentru alţi
regiştri şi care conţin tot textul, toate numerele, formulele şi formatările necesare. Prin
utilizarea unui şablon la începerea unui fişier nu mai trebuie să inserezi, din nou, tot textul
şi formatele care se repetă.
CREAREA ŞABLOANELOR
Este important ca un şablon să nu conţină date care nu se aplică la orice utilizare a

acestuia. Pentru a crea ca şablon registrul de calcul curent trebuie să parcurgi următorii
paşi:
Alege File\Save As.
Dacă este necesar modifică numele registrului de calcul.
Deschide caseta listă Save as Type şi alege Template (Şablon). Caseta
Save In trece automat la dosarul Templates.
Execută click pe Save (Salvare).

Doar şabloanele din dosarul Templates sau din subdosarele directe, cum ar fi
Spreadsheet Solutions, vor apărea în caseta de dialog New atunci când optezi pentru
crearea unui registru de calcul plecând de la un şablon. Dacă ai creat şi salvat şabloane la
o altă locaţie, copiază sau mută şabloanele respective în dosarul Templates.
Notă: Dacă doreşti să creezi un şablon dintr-un registru de calcul completat, înainte
de a salva registrul de calcul ca şi şablon mai salvează-l o dată în forma curentă apoi
şterge orice date specifice, păstrând doar titlurile de coloane, formulele şi orice altceva
pe care doreşti să-l regăseşti pe fiecare foaie de calcul creată pe baza şablonului Când
salvezi registrul de calcul ca şablon, fişierul original va fi păstrat intact, anterior
operaţiilor de stergere.
83
UTILIZAREA ŞABLOANELOR
Indiferent dacă începi un nou registru de calcul plecând de la un şablon instalat de Excel
sau creat de tine trebuie să parcurgi paşii:
Alege File\ New. Se deschide caseta de dialog New.
Execută click pe fişa cu numele subdosarului în care este stocat şablonul.

Execută dublu click pe şablonul pe care doreşti să-l utilizezi ca bază pentru
noul registru de calcul.
Se deschide noul registru de calcul, completat deja cu formatarea şi conţinutul din fişierul
şablon.
Obs. Când începi un nou registru de calcul plecând de la un şablon, de fapt nu deschizi
şablonul. Utilizezi şablonul numai ca punct de plecare şi creezi un fisier complet nou ce
conţine informaţia, conţinutul şi parametrii pe care i-ai stabilit în şablon. Numele noului
registru de calcul este Book# iar numele de fişier al şablonului nici nu apare în bara de titlu.
OPŢIUNEA GO TO
Comanda rapidă Go To poate fi apelată din meniul Edit, apăsând tasta F5 sau executând
combinaţia Ctrl+G. Această comandă deschide o casetă de dialog în care poţi introduce
orice adresă a oricărei celule sau bloc de celule. După introducerea adresei apasă tasta
Enter şi vei fi automat plasat în celula a cărei referinţă ai specificat-o.
84
Butonul Special deschide caseta de dialog Go To Special ce permite accesul la formule,
formatare condiţionată şi alte caracteristici ale unui registru de calcul.
În momentul în care este selectată una din optiunile acestei casete el va selecta câmpurile
care îndeplinesc condiţia specificată. În imaginea următoare apar marcate toatele celulele
care conţin formule cu rezultat numeric.
GĂSIREA ŞI ÎNLOCUIREA DATELOR
Opţiunile Find (Găsire) şi Replace (Înlocuire) îţi permit să localizezi şi să înlocuieşti

informaţii. Aceste optiuni îţi permit să actualizezi foaia de calcul astfel încât să reflecte
datele curente sau să elimini unele elemente care nu mai sunt de actualitate.
Operaţiile de găsire şi înlocuire sunt efectuate la nivel de foi de calcul şi, dacă este
necesar, ele trebuiesc repetate pentru fiecare foaie în parte în care trebuie efectuate
aceleaşi modificări.
Pentru a căuta şi înlocui conţinutul unei celule trebuie să parcurgi paşii:
85
Execută click în celula A1 a foii de calcul în care vrei să efectuezi căutarea
şi înlocuirea.
Execută secvenţa Edit\ Find. Apare caseta de dialog Find. În câmpul
Find What (De găsit) introdu conţinutul ce urmează a fi căutat..
Apasă butonul Replace. Ca urmare apare caseta de dialog Replace iar în

câmpul Replace With introdu conţinutul cu care se va face înlocuirea.
Alege opţiunea de căutare Search (Căutare) : By Rows (pe linii) sau By

Columns (pe coloane).
Opţiunea Match case permite diferenţierea între litere mici şi litere mari.
Opţiunea Find entire cells only găseşte numai celulele care conţin în
întregime specificaţia din câmpul Find What (nu şi cele care încep cu acea
specificaţie).
Execută click pe butonul Find Next pentru a găsi prima apariţie a
conţinutului specificat în caseta Find What.
♦ Dacă această primă apariţie trebuie să fie înlocuită execută click pe
butonul Replace: execută click pe butonul Find Next pentru a sări la
următoarea apariţie, păstrând conţinutul original al celulei.
♦ Continuă să execuţi click pe butonul Find Next şi apoi pe butonul
Replace pentru a parcurge întreg conţinutul foii de calcul.
♦ Când toate apariţiile datelor din caseta Find What au fost epuizate
va apărea un mesaj care va anunţa că nu se mai găsesc apariţii ale acestora .
Execută click pe Close pentru a închide caseta de dialog.
Obs. 1. Dacă eşti sigur că vrei să înlocuieşti toate apariţiile respectivului conţinut execută
click pe butonul Replace All. Vor fi înlocuite toate apariţiile şi caseta de dialog se va închide
automat.
86
Obs. 2. Evită utilizarea butonului Replace All atunci când vrei să înlocuieşti numere.
UTILIZAREA MODULUI PAGE BREAK
Pe măsură ce introduci date într-o foaie de calcul, acestea pot depăşi dimensiunea unei
singure pagini. Spaţiul disponibil pe o pagină este determinat de dimensiunile foii de
hârtie şi marginile stabilite pentru respectiva pagină.
Acest mod de vizualizare îţi oferă o vedere de ansamblu a modului în care foaia de calcul este
împărţită în pagini. Imaginea următoare îţi prezintă o foaie de calcul cu patru pagini afişate în
modul Page Break. În această imagine poţi observa că această foaie nu este gata pentru tipărire
deoarece sfârşitul de pagină împarte tabelul 2, spre exemplu, pe patru pagini. Paginile trebuie să se
termine exact între tabele.
Pentru utilizarea modului Page Break Preview trebuie să parcurgi următorii paşi:
Utilizează secvenţa View\ Page Break Preview. Întreruperile de pagină
vor apărea pe ecran ca linii întrerupte albastre, orizontale şi verticale.
Plasează indicatorul de pagină pe întreruperea de pagină pe care vrei să o
modifici.
După ce indicatorul mouse-ului se transformă într-o săgeată cu două capete
trebuie să execuţi click şi să tragi linia sfârşitului de pagină în poziţia dorită.
87
Obs. Întreruperile automate de pagină sunt reprezentate printr-o linie întreruptă iar cele create
de utilizator printr-o linie continuă.
Pentru a putea reveni la modul normal de vizualizare utilizează secvenţa

View\Normal.
CREAREA ANTETULUI ŞI SUBSOLULUI DE PAGINĂ
Cu toate că nu este obligatoriu pentru o foaie de calcul, conţinutul unui antet sau a unui
subsol este util. Foaia de calcul are deja alocat spaţiu pentru acest tip de informaţie care îi
ajută pe cititori să interpreteze conţinutul foii de calcul.
Dacă doreşti să modifici un antet sau un subsol de pagină predefint sau îţi creezi propriul
antet sau subsol de pagină atunci trebuie să faci click pe butonul Custom Header sau
Custom Footer. Se va deschide o nouă fereastră care îţi va permite să introduci textul în
stânga, în centrul sau în dreapta paginii.
88
Butoanele pentru modificarea sau crearea unui antet sau subsol de pagină au următoarele
semnificaţii:
Formatarea textului (Format Text) – faci click pe acest buton când doreşti
modificarea fontului, mărimii fontului sau stilului după ce textul a fost selectat
Numărul paginii (Page Number) – îţi permite să inserezi numărul de pagină

pe fiecare pagină
Numărul total de pagini (Total Number of Pages) – poţi utiliza această

facilitate împreună cu numărul paginii pentru a crea şiruri de tipul „pagina 1 din 15”
Data (Date) – adaugă data curentă
Timpul (Time) – adaugă timpul curent
Numele registrului de calcul (File Name) – adaugă numele registrului de

calcul
Numele foii de calcul (Tab Name) – adaugă numele foii de lucru

Antetele sunt locuri bune pentru informaţiile de verificare a documentului cum ar fi
numele companiei, numele departamentului sau titlul raportului. Acest tip de informaţii ar
ocupa un spaţiu important pe ecran. Dacă este plasată in antet atunci aceasta apare unde
trebuie şi nici nu incomodează când se lucrează cu datele.
Subsolurile sunt locuri eficiente pentru introducerea automată a datelor calendaristice, a
orelor şi a numerelor de pagină. Data şi ora introduse automat specifică data şi ora la care
a fost tipărită foaia de calcul, iar numărul de pagină arată dacă a fost tipărit tot raportul. În
subsolurile de pagină informaţia este plasată, la fel ca la antete, în afara spaţiului de lucru
efectiv. Conţinutul antetelor şi al subsolurilor de pagină poate fi inserat automat
executând click pe butoanele enumerate anterior. Informaţia inserată automat va fi
întotdeauna corectă şi recentă, indiferent de modificările pe care le-ai efectuat în foaia de
calcul.
Pentru a crea antetul şi subsolul unei foi de calcul trebuie să parcurgi următorii paşi:
1. Execută secvenţa File\ Page Setup.
2. Execută click pe fişa Header/Footer.
89
3. Alege dintre anteturile sau subsolurile implicite din listele derulante Header şi
Footer sau parcurge paşii următori pentru a-ţi crea propriile antete şi subsoluri de
pagină.
4. Execută click pe butonul Custom Header (Antet particularizat) pentru a
deschide caseta de dialog Header.
5. Fiecare dintre cele trei casete reprezintă o secţiune a antetului. Introdu textul şi
foloseşte butoanele de câmp pentru a crea conţinutul antetului personalizat.
7. Execută click pe butonul Custom Footer (Subsol personalizat) şi repetă paşii

5 şi 6 dacă doreşti să-ţi creezi un subsol personalizat.
8. Execută click pe OK pentru a închide caseta de dialog Page Setup.
Antetul şi subsolul de pagină vor apărea oricând vei tipări foaia de calcul, însă doar
pentru pagina respectivă. Dacă antetul sau subsolul este prea înalt va trebui să modifici
marginile paginii astfel încât să nu se suprapună peste zona de editare a foii de calcul.
Dacă vrei să anulezi antetul sau subsolul de pagină execută click pe opţiunea (none) (nici
unul) din lista derulantă Header sau Footer.
90
SORTAREA ŞI FILTRAREA LISTELOR
Structurarea unei liste este cea mai importantă parte a procesului de creaţie deoarece acest
lucru determină ce vei putea extrage din listă şi cât de eficient vei putea gestiona lista
după ce ai creat-o. Înainte de a începe crearea unei liste e bine să-ţi pui întrebarea ce
trebuie să prelucrezi după ce ai creat lista. Dacă ştii exact ce informaţii vei extrage atunci
construirea unei liste devine simplă. Listele din Excel sunt, în general, structuri
ierarhizate.
Câteva din cele mai importante elemente de terminologie sunt următoarele:
Numele de câmp descrie fiecare categorie de date. Reprezintă titlurile de
coloană sau de linie.
Câmp este denumirea unei celule cu conţinut.
Înregistrare este denumirea atribuită unui grup de celule ce cuprind toate
datele despre un anumit obiect. Pot fi situate pe linie sau coloană.
Corpul listei este alcătuit din toate înregistrările din foaia de calcul
respectivă.
Sugestie : Este bine să adopţi o formatare standard pentru literele din listă. Şi să creezi titluri
scurte şi sugestive.
Obs. Excel extinde formatarea listei la orice intrare nouă plasată la sfârşitul acesteia, inclusiv
orice formulă care face parte din intrările anterioare. Pentru a deselecta această caracteristică
trebuie să parcurgi secvenţa Tools\Options, execută click pe fişa Edit şi deselectează
opţiunea Extend List Formats and Formulas.
Sugestie : Nu împărţi lista prin linii şi coloane goale. Acestea pot încurca atunci când
manevrezi datele. Dacă doreşti să introduci spaţii libere între linii, spre exemplu, măreşte
înălţimea rândului. Nu combina numele şi prenumele angajaţilor, utilizatorilor, clienţilor într-
o singură celulă. Este bine să separi numele şi prenumele în celule diferite astfel încât fiecare
să fie pe altă coloană ce va fi folosită la filtrare sau sortare.
SORTAREA LISTELOR
După ce ai creat o listă este posibil să doreşti să afişezi informaţia în mai multe moduri.
Pentru aceasta Excel îţi permite să sortezi listele sau să foloseşti sortări personalizate.
Pentru a sorta o listă trebuie să parcurgi secvenţa Data\Sort pentru a deschide o casetă
de dialog Sort unde vei selecta condiţiile de sortare.
Dacă nu selectezi nimic înainte de a deschide caseta de dialog Sort, programul Excel va
selecta ceea ce consideră el că ar fi listă ─ toate celelalte date adiacente la celula activă,
mai puţin prima linie, pe care programul o consideră a fi linia cu titluri.
91
Notă: În cazul în care lista conţine linii sau celule goale efectuează selecţia înainte de
a începe procesul de sortare, altfel este posibil ca părţi ale listei să fie excluse la
sortare.
Programul Excel poate sorta datele alfabetic, numeric sau după data calendaristică.
Pentru a efectua o sortare a unei liste trebuie să parcurgi paşii:

1. Sortează lista printr-una din metodele expuse.
2. Sortarea unei liste poate fi efectuată simultan după maxim trei câmpuri.
Specifică în secţiunile Sort by şi Then by coloanele după care se efectuează
sortarea în ordinea importanţei lor pentru sortare.
92
3. Specifică ordinea de sortare. O listă poate fi sortată ascendent (0 – 9 sau A –
Z) sau descendent (de la 9 – 0 sau Z – A).
4. Specifică dacă lista are cap de tabel sau nu. Atunci când sortezi datele manual
trebuie să alegi opţiunea No header row dacă lista nu are cap de table şi Header
row dacă lista ta are cap de table. Atunci când se efectuează o selectare automată,
dacă indicatorul de celulă se găseşte într-o listă aparent fără linie de titluri,
programul Excel selectează opţiunea No header row. Dacă lista pare că ar avea
cap de tabel atunci Excel alege opţiunea Header row.
5. Pentru o sortare mai avansată selectează butonul Options. Se deschide o
casetă de dialog de unde poţi opta pentru:
♦ sortarea listei de sus în jos (Sort top to bottom)
♦ sortarea listei de la stânga la dreapta (Sort left to right).
♦ sortarea sensibilă a liste după tipul de literă (Case sensitive) ─ să
sorteze separat intrări de tipul Data sau data.
♦ sortarea listei în funcţie de listele personalizate pe care le-ai creat
Reguli de sortare ale programului Excel
Excel utilizează următoarea secvenţă de sortare: 0-9 (spaţiu) ! # $ % & ( ) * , . / : ; ? @ [ \

] ^ _ ‚ { | } ~ + < = > A-Z. Celulele şi liniile goale vor fi plasate la sfârşitul listei,
indiferent de ordinea de sortare, ascendentă sau descendentă. Când se sortează valori
logice, False este trecut înaintea lui True, iar valorile de eroare vor fi plasate în ordinea
93
în care au fost găsite fie la sfârşitul listei sortate dacă a avut loc o sortare ascendentă, fie
la început dacă s-a efectuat o sortare descendentă.
Exemplul 1 : listă sortată tip text
Lista sortata Lista initiala
Exemplul 2 : listă sortată cu conţinut text şi numeric
Dacă doreşti ca literele însoţite de cifre să apară corect sortate atunci trebuie să
completezi cu zerouri: A001, A002, etc.
Notă: Nu selecta pentru sortare o singură coloană fără a include şi restul câmpurilor.
Programul Excel va sorta numai acea coloană iar celelalte coloane din listă vor rămâne
nemodificate.
94
FILTRAREA LISTELOR
Dacă lucrezi cu liste mari, cu volum mare de informaţie, este posibil ca localizarea unei
înregistrări să dureze destul de mult. Atunci când doreşti să vizualizezi una sau mai multe
înregistrări specifice, filtrarea listei îţi permite să afişezi doar informaţia dorită. În cazul
filtrărilor lista rămâne nemodificată, dar vei vizualiza la acel moment numai informaţia
specificată în filtru. Filtrul poate fi modificat în orice moment pentru a afişa un alt set de
înregistrări. Înregistrările filtrate pot fi formatate, editate şi chiar reprezentate grafic.
Programul Excel pune la dispoziţie două tipuri de filtre:
AutoFilter (Filtrare automată) aplică un filtru simplu, automat, de selecţie
a listei, pe care îl poţi, apoi, personaliza.
Advanced Filter (Filtrare avansată) îţi permite să stabileşti criterii de
filtrare mai complexe.
Obs. Filtrarea reprezintă unul din principalele motive pentru introducerea consecventă a
datelor. Intrările scrise diferit (de exemplu: dir. economică sau dir.economică) sunt tratate de
filtru ca obiecte diferite.
Utilizarea filtrelor automate
Pentru a efectua o filtrare automată a unei liste trebuie să execuţi secvenţa

Data\Filter\AutoFilter. Această comandă este un comutator. Dacă o repeţi poţi
dezactiva în orice moment filtrul automat. Într-o listă cu filtru automat programul Excel
afişează butoane cu săgeată pentru fiecare intrare din linia cu titluri. Aceste butoane
activează meniuri derulante care îţi permit să stabileşti ce înregistrare individuală doreşti
să vezi la un moment dat sau mai multe înregistrări cu aceeaşi intrare în câmpul respectiv
(exemplu: toate înregistrările pentru Papetărie).
95
La alegerea filtrării prin metoda AutoFilter butoanele de filtrare sunt poziţionate pe
celulele care conţin titlurile de coloană iar lista rămâne afişată în intregime. Ca să afişezi
o listă de înregistrări filtrate foloseşte unul din butoane sau o combinaţie de butoane.
Exemplul 1. Dacă vrei să efectuezi o filtrare după departamentul Papetărie este suficient să
faci click pe butonul cu săgeată din celula care conţine acest titlu şi, din meniul derulant, să
alegi Papetărie.
Lista filtrată va arăta astfel:
Notă: Săgeţile de pe butoanele AutoFilter în uz îşi schimbă culoarea în albastru. De

asemenea, în extremitatea stângă sunt evidenţiate etichetele de rând corespunzătoare a
căror culoare este modificată tot în albastru.
96
Exemplul 2. În cazul în care doreşti să efectuezi o filtrare combinată, după ce ai aplicat
primul filtru este suficient să apeşi pe butonul de filtrare aferent câmpului după care doreşti să
efectuezi următoarea filtrare. Dacă doreşti acum să filtrezi, din departamentul Papetărie,
numai după Caiete faci click pe butonul de filtrare aferent titlului Caiete şi, din lista
derulantă, alegi filtrul Caiete.
Lista supusă unei filtrări combinate va arăta astfel:
Opţiunile din partea de sus a listelor derulante AutoFilter oferă următoarele facilităţi
speciale de filtrare:
All (Toate) permite afişarea tuturor înregistrărilor acelei categorii pe ecran.
Această opţiune este folosită pentru a reafişa lista după o filtrare.
Top 10 (Primele 10) se aplică numai coloanelor care conţin numere sau
date calendaristice. Ca urmare a alegerii acestei opţiuni se deschide caseta de
dialog Top 10 AutoFilter în care vei preciza dacă doreşti să vezi înregistrările de
la începutul listei sau din coada listei. Această opţiune nu face limitarea la
posibilitatea vizualizării a numai 10 înregistrări. Poţi vizualiza, de asemenea,
Primele 30 sau ultimele 30 de inregistrări din listă, sau 10% din primele sau din
ultimele elemente din listă. Pentru a afişa primele sau ultimele 10% din înregistrări
trebuie modificat parametrul din ultima casetă din dreapta din Items în Percent.
97
Custom... (Definite...) deschide o casetă de dialog care permite crearea
unui filtru personalizat. Această modalitate de filtrare va fi detaliată în capitolul
„Crearea unui filtru automat personalizat”.
Blanks (Libere) permite afişarea înregistrărilor care conţin celule goale
într-un anumit câmp (coloană). Această opţiune poate fi folosită pentru depistarea
înregistrărilor cărora le lipsesc intrări.
NonBlanks (Ocupate) permite afişarea tuturor înregistrărilor care conţin
date în respectivul câmp .
Obs. Opţiunile Blanks şi NonBlanks apar doar dacă respectiva coloană conţine celule goale.
Crearea unui filtru automat personalizat
Dacă filtrul automat prestabilit nu oferă suficiente opţiuni, poţi crea un filtru personalizat.
Pentru a realiza un filtru personalizat trebuie să parcurgi paşii:
Din lista derulantă AutoFilter alege opţiunea Custom.
În caseta de dialog Custom AutoFilter precizează criteriul ce va fi utilizat

la filtrarea listei.
98
Exemplul 1. Dacă pe coloana Pret pe buc. doresc să efectuez filtrarea valorilor înter 100.001
şi 500.000 inclusiv atunci condiţiile trebuie să arate ca cele din figură.
Lista filtrată va arăta ca în imaginea următoare.
Exemplul 2. Dacă pe coloana Nume vrei să filtrezi după persoanele al căror nume începe cu
litera P sau se termină cu grupul „escu” atunci condiţiile trebuie puse ca în figura care
urmează.
99
Lista filtrată va arăta ca în imaginea următoare.
Notă: Dacă doreşti ca liniile selectate să îndeplinească ambele condiţii din casetele de
text trebuie să selectezi opţiunea And (Şi). Dacă doreşti ca liniile selectate să
îndeplinească oricare din cele două criterii atunci este suficient să selectezi opţiunea
Or (Sau).
Utilizarea filtrelor avansate
Pentru a crea un filtru avansat este necesar să creezi un domeniu de criterii în afara listei –
utilizând titlurile de coloană – şi apoi să specifici criteriul pe care doreşti să-l utilizezi la
filtrare. Domeniul de criterii trebuie să conţină titlurile de coloane după care se face
filtrarea avansată precum şi criteriile ce trebuie îndeplinite. Este util să creezi domeniul
de criterii deasupra listei dar foaia de calcul trebuie să conţină cel puţin un rând liber între
acest domeniu şi lista propriu-zisă.
Obs. Cel mai corect este să copiezi titlurile coloanelor din listă pentru a fi identice cu cele din
domeniul de criterii.
Pentru crearea unui filtru avansat trebuie să parcurgi următorii paşi:
100
Crează domeniul de criterii indicând titlul de coloană pe o linie şi imediat
sub el criteriul care trebuie îndeplinit. Dacă este posibil, plasează domeniul de
criterii deasupra coloanei corespondente pentru a le vedea mai uşor pe amândouă.
Pentru a stabili mai multe criterii trebuie să adaugi mai multe linii în
domeniu de criterii.
Când domeniul de criterii este complet execută click în listă şi execută

secvenţa Data\Filter\Advanced Filter. Se deschide o casetă de dialog .
Programul Excel selectează automat lista care urmează a fi filtrată dacă

aceasta este înconjurată de linii şi coloane goale. Dacă domeniul din câmpul List
range este incorect trebuie să introducvi adresele corecte.
Specifică domeniul de criterii.
101
Dacă vrei să filtrezi lista local execută OK pentru a rula filtrul, lăsând
opţiunea Filter the list, in-place selectată.
Dacă vrei să filtrezi lista la altă locaţie atunci selectează opţiunea Copy to
another location. Ca urmare apare un nou câmp Copy to unde trebuie specificată
adresa domeniului unde se va face filtrarea.
Rezultatul filtrării este următorul:
102
Obs.1 : Foloseşte un filtru avansat atunci când:
trebuie să stabileşti mai mult de două criterii pentru un câmp.
utilizezi criterii extrem de complexe ce necesită folosirea funcţiilor sau a
formulelor şi/sau a unor criterii multiple AND/OR într-un singur filtru.
Obs.2 : Intrările din domeniul de criterii pot fi oricând modificate pentru a afişa un alt set de
înregistrări filtrate. Lista va răspunde automat noilor criterii.
Obs.3 : Dacă lista conţine nume sau înregistrări care apar în mod repetat poţi opta să alegi
numai înregistrările unice dacă selectezi opţiunea Unique Records Only (doar înregistrări
unice) din caseta de dialog Advanced Filter.
UTILIZAREA APLICAŢIEI EXCEL ÎN WEB
Aplicaţia Office oferă integrare completă cu Internetul, de la modificarea paginilor Web

până la preluarea de date din Web pentru utilizarea în documentele locale. Indiferent dacă
ai acces la Internet sau nu Excel 2000 facilitează transformarea unui registru de calcul, a
unei foi de calcul sau a unui domeniude celule dintr-o foaie de calcul într-o pagină Web.
Prin perfecţionarea procesului de salvare a datelor Excel în format HTML, Office 2000
ofera noi opţiuni referitoare la modul în care datele vor fi vizualizate şi utilizate de cei
care vizitează site-ul de Web:
Add Interactivity (Adăugare interactivitate). Disponibilă la publicarea
unui domeniu de celule, această opţiune permite unui utilizator din Web să lucreze
efectiv cu registrul de calcul – poate efectua operaţii de sortare, filtrare, totalizare şi
utilizare a memoriei Clipboard pentru manevrarea datelor.
Open Published Web Page in Browser (Se deschide în browser pagina
Web publicată). Această opţiune permite vizualizarea rapidă a unei noi pagini în
format browser, imediat după salvarea fişierului ca HTML.
SALVAREA FOII DE CALCUL ÎN FORMAT HTML
Pentru început trebuie să stabileşti ce parte a registrului de calcul va fi salvată în format

HTML – întregul registru de calcul, o foaie de calcul din interiorul registrului sau celule
de pe o singură foaie. Dacă trebuie să salvezi în format HTML o singură foaie sau un
domeniu de celule, selectează-le înainte de a apela comanda Save as Web Page (Salvare
ca pagină Web). După ce ai selectat celulele dorite trebuie să parcurgi paşii următori:
1. Execută secvenţa File\Save as Web Page.
2. În caseta de dilaog Save As introdu un nume pentru fişierul HTML, nu trebuie
să introduci şi extensia .htm
103
3. Alege un dosar în care va fi salvat fişierul.
4. Secţiunea Save a casetei de dialog îţi indică dacă salvezi întregul registru de
calcul (Entire Workbook) sau o selecţie (Selection – urmată de cuvântul Sheet sau
un anumit domeniu dacă a fost selectat unul înainte de începerea procedurii)
5. Execută click pe butonul Publish. Se va deschide caseta Publish as Web
Page.
6. În caseta listă Choose (Alegere) trebuie să confirmi obiectul care urmează a fi

publicat. Dacă înainte de începerea procedurii ai selectat un domeniu, în caseta
Choose va fi selectat Range of Cells. Domeniul îl poţi edita şi manual sau poţi
folosi butonul Collaps Dialog pentru a expune foaia de calcul, apoi poţi selecta
celulele dorite, după care reafişează caseta de dialog.
104
Butonul Collaps Dialog
7. Dacă publici un domeniu sau o singură foaie de calcul trebuie să selectezi

opţiunea Add Interactivity Width (Se adaugă interacţiune cu) şi să alegi din lista
derulantă Spreadsheet Functionality (Funcţionalitate tip foaie de calcul) sau
PivotTable Functionality (Funcţionalitate tip PivotTable).
8. În secţiunea Publish As (Publicare ca) trebuie să introduci un nume de fişier
şi o cale în caseta File Name.
9. Dacă browser-ul de Internet este deschis selectează opţiunea Open Published
Web page in Browser. Acest pas este opţional.
10. Dacă doreşti să adaugi un titlu centrat deasupra selecţiei publicate execută
click pe butonul Change (Modificare). Se deschide o casetă de dialog Set Title
(Stabilirea titlu). Trebuie să introduci un titlu în caseta de text şi apoi execută click
pe butonul OK.
11. Execută click pe butonul Publish (Publicare).

Dacă browser-ul nu este deschis şi ai bifat opţiunea Open Published Web page in
Browser, browser-ul Web folosit în mod curent se va deschide automat şi va afişa
pagina.
105
Registrul de calcul, foaia de calcul sau secţiunea specificată este acum publicată ca o
pagină Web salvată în format HTML.
Notă: Dacă selecţia specificată conţine hiperlegături trebuie să te asiguri că fişierele

către care trimit hiperlegăturile sunt disponibile privitorilor on-line. Este bine să fie
publicate şi aceste fişiere, dacă nu este posibil trebuie să ştergi hiperlegăturile înainte
de a publica selecţia.
VIZUALIZAREA FOII DE CALCUL CA O PAGINĂ WEB
Pentru a vizualiza o pagină Web publicată anterior trebuie să parcurgi paşii următori:
1. În Excel execută secvenţa File\Open.
2. În caseta listă Files of Type selectează Web Pages astfel încât să vezi doar
fişierele în format HTML.
3. Localizează dosarul ce conţine fişierul paginii Web şi execută dublu click pe
pagina Web pentru a o deschide.
Pagina Web se va deschide în Microsoft FrontPage, dacă este instalat acest program pe
staţia de lucru, sau în Word.
Obs. Pentru a deschide o pagină Web în Internet Explorer trebuie executată secvenţa
File\Open şi din caseta Open execută click pe browser pentru a identifica fişierul care
urmează a fi vizualizat.
106
COPIEREA DATELOR TABELARE WEB ÎNTR-O FOAIE DE CALCUL EXCEL
Poţi copia conţinutul unei pagini Web într-o foaie de calcul Excel prin intermediul
memoriei Clipboard sau prin tragere şi plasare. Această facilitate este foarte importantă
pentru utilizatorii de pagini Web care au nevoie nu numai să vizualizeze informaţia dar şi
să copieze porţiuni din foaia de calcul în regiştri Excel locali unde să folosească datele.
Pentru a copia conţinutul unei pagini Web Excel trebuie să parcurgi următorii paşi:
1. Deschide pagina Web sursă şi registrul destinaţie şi ai grijă să te poziţionezi
pe pagina Web.
2. Selectează celulele sursă din pagina Web şi copiază-le în Clipboard.
3. Comută înapoi în foaia de calcul destinatie, selectează celulele destinaţie şi
lipeşte datele din Clipboard.
Obs. Dacă vrei să copiezi date folosind metoda tragere şi lipire trebuie să ţii tasta CTRL
apăsată în timpul tragerii, altfel rişti să modifici conţinutul Web prin eliminarea datelor trase
şi plasate în foaia de calcul..

Cum să apelezi şi să utilizezi Office Assistant.
Cum să-ţi creezi propriile şabloane sau cum să foloseşti şabloane deja
create
Cum să găseşti datele şi să le înlocuieşti sau să le modifici
Cum să creezi antet şi subsol de pagină
Cum să sortezi şi să filtrezi listele în funcţie de necesităţi
Cum să foloseşti filtre personale şi avansate pentru a realiza filtrări
speciale
Cum să salvezi date în format Web
Cum să vizualizezi datele în format HTML
Întrebări recapitulative
Întrebări grilă
Care este semnificaţia Office Assistant-ului?

funcţionează ca şi help
o imagine animată
107
un manual de îndrumare
altul
Care este scopul sortării?

să vizualizez numai anumite date la un moment dat
se aranjează datele într-o ordine dorită
se blochează datele dintr-o foaie de calcul
altul
Care este scopul publicării Web a datelor tip Excel?

schimbarea formatului datelor
accesul altor utilizatori la informaţie
vizualizarea cu ajutorul browser-elor de Internet a informaţiei
nici unul
Completaţi
1. Cum se salvează informaţia ca şablon:
2. Cum se efectuează filtrarea pe trei nivele:
3. Cum se inserează antet şi subsol de pagină:
108
109
Exerciţii
1. Deschide registrul de calcul Salarii I trimestru.xls şi goleşte de conţinut (exceptând titlurile)

coloanele Salariu brut şi Deducere de pe fiecare foaie de calcul în parte.
2. Salvează acest registru ca şablon sub numele Salarii anuale.xlt şi inchide registrul de calcul.
3. Apelează şablonul creat la pasul anterior şi crează un nou registru de calcul cu numele
Salarii2002.xls.
4. Inserează o coloană cu titlul Direcţia între coloanele Nume şi Salariu brut şi completeaz-o
cu datele de mai jos.
dir. Economica
dir. Comerciala
dir. IT
dir. Comerciala
dir. economica
dir. IT
dir. economica
5. Găseşte şirul de caractere dir. economică şi înlocuieşte-l cu dir. Economică.

6. Pe fiecare foaie de calcul inserează un antet care să conţină numele fişierului şi data şi ora
curentă şi un subsol de pagină care să conţină numele paginii curente şi numele foii de calcul.
7. Orientarea pe fiecare pagină să fie Landscape.
8. În acest registru de calcul completează câmpurile goale cu valorile din tabelul următor pentru
luna ianuarie iar pentru celelalte luni creşterea este cu 5% faţă de luna precedentă.
9. Anulează opţiunea de Merge Cells de pe capul de tabel şi şterge apoi rândul cu numărul 5.
Ajustează înălţimea rândului.
10. Sortează acest tabel după coloana Nume pe luna ianuarie.
11. Filtrează acest tabel după persoanele care au un salariu net mai mare sau egal cu 5.000.000 şi
mai mic strict dacât 6.500.000 pe luna februarie. Reafişează lista întreagă.
110
12. Crează un filtru avansat astfel încât să fie evidenţiate toate persoanele din direcţia Economică
ce au un salariu net mai mare strict de 6.000.000 pe luna martie.
În final cele trei foi de calcul trebuie să arate aşa:
13. Să se salveze datele din foaia de calcul Ianuarie cu opţiunea Save as Web Page.
111
112
Crearea legăturilor intre foile de calcul
Obiective
Să creezi legături între foi de calcul şi între foi de

calcul şi fişiere
Să creezi subtotaluri
Să divizezi şi să îngheţi foi de calcul
Să validezi informaţiile
Să protejezi regiştri de calcul şi foi de calcul
Să lucrezi cu funcţiile cele mai uzuale din Excel
MODURI DE VIZUALIZARE A FOII DE CALCUL
Modurile de vizualizare a foii de calcul pot fi controlate de către utilizator. Controlul

asupra modurilor de vizualizare înseamnă posibilitatea de a stabili ce anume să fie vizibil
pe foaia de calcul la un moment dat şi ce foaie de calcul să fie vizibilă la un moment dat.
Poţi imobiliza pe ecran o linie de titluri de coloană pentru simplitatea introducerii datelor
sau poţi ascunde o coloană sau o linie de informatii confidenţiale. Poţi comuta între
ferestrele regiştrilor de calcul prin plasarea lor alăturată sau una în spatele celeilalte
COMUTAREA ÎNTRE REGIŞTRII DE CALCUL DESCHIŞI
Pentru a comuta între ferestrele regiştrilor de calcul activi utilizează una din metodele:
Deschide meniul Windows şi alege numele registrului din listă;
Execută click pe butonul aferent din bara de taskuri;
Apasă combinaţiile de taste CTRL+F6 sau CTRL+TAB ca să treci la
următorul registru;
Apasă combinaţiile de taste CTRL+SHIFT+F6 sau CTRL+SHIFT+TAB
ca să revii la registrul anterior;
Poţi vizualiza, de asemenea, mai mulţi regiştri de calcul simultan, fiecare în propria
fereastră. Acest lucru îl poţi realiza dacă execuţi secvenţa Windows\Arrange... şi apoi,
din caseta de dialog care se deschide, poţi alege:
♦ Tiled – va aranja şi redimensiona ferestrele regiştrilor de calcul
deschişi astfel încât acestea să fie aranjate alăturat atât pe orizontală cât şi pe
verticală.
113
♦ Horizontal – permite aranjarea ferestrelor alăturat, pe orizontală.
114
♦ Vertical – permite aranjarea alăturată, pe verticală, a ferestrelor.
♦ Cascade – permite aranjarea ferestrelor în cascadă.
115
♦ Windows of activ workbook permite numai afişarea ferestrei
registrului activ.
Obs. Este bine să utilizezi facilitatea de aranjare a ferestrelor de lucru pentru cel mult trei
regiştri de calcul deschişi la un moment dat, pentru ca fiecare fereastră să ofere spaţiu
suficient de vizualizare.
IMOBILIZAREA COLOANELOR ŞI A RÂNDURILOR
Partea cea mai des imobolizată a unei foi de calcul este linia cu titlurile de coloane din
partea de sus a listei. Imobilizând această linie poţi vedea ce reprezintă datele din celule
atunci când derulezi lista. Imobilizarea păstrează titlurile pe ecran indiferent câte
înregistrări conţine lista. Pentru a imobiliza linii şi coloane într-o listă trebuie să parcurgi
paşii:
Execută click pe celula care se situează imediat sub rândul care se doreşte
imobilizat şi la dreapta coloanei care se doreşte imobilizată.
Execută secvenţa Windows\Freeze Panes (Imobilizare panouri).
Această secvenţă are ca rezultat imobilizarea rândurilor de deasupra celulei selectate şi a
coloanelor din dreapta aceleiaşi celule.
116
Coloane Celula selectată
imobilizate
Rând
imobilizat
Dacă doreşti să renunţi la imobilizare într-o foaie de calcul trebuie să execuţi secvenţa
Windows\Unfreeze Panes (Anulare imobilizarea panouri).
ÎMPĂRŢIREA ECRANULUI
Împărţirea ecranului Excel îţi permite să vezi simultan două sau patru părţi distincte ale
aceleaşi foi de calcul. Această caracteristică este utilă la compararea datelor dintr-o foaie
de calcul sau atunci când trebuie să muţi sau să copiezi informaţii în interiorul aceleiaşi
foi de calcul. Prin împărţirea ecranului pot apare două sau patru zone de vizualizare.
Pentru fiecare dintre aceste zone de vizualizare poţi derula secţiunea pe care o afişează.
Pentru a împărţi o foaie de calcul în patru zone de vizualizare trebuie să parcurgi paşii:
Selectează celula deasupra şi în stânga căreia se va plasa marcajul de
împărţire a ecranului
Execută secvenţa Windows\Split.
Foaia de calcul are, acum, două sau patru bare de derulare care îţi permit să parcurgi în
sus, în jos sau spre dreapta fiecare secţiune de ecran
Obs. În cazul în care ecranul este împărţit în patru, cele patru panouri vor fi derulate în
pereche. Când foaia de calcul se derulează sus-jos cele două panouri superioare se vor derula
simultan. Când foaia de calcul se derulează stânga-dreapta cele două panouri din stânga se
derulează simultan.
117
Deplasarea barelor de împărţire îţi permite să măreşti sau să micşorezi oricare dintre
secţiuni. Ca să muţi o bară de derulare este suficient să te deplasezi deasupra ei cu cursoul
mouse-ului şi să aştepţi până ce acesta se transformă într-o săgeată cu două capete pentru
împărţirea în două secţiunea şi într-o cruce cu patru săgeţi în capete pentru împărţirea
ecranului în patru secţiuni.
Pentru a anula împărţirea ecranului poţi alege una din metodele:

Execută secvenţa Windows\Remove Split.
Execută dublu click pe o bară de împărţire ca să o elimini.
Trage una din barele de împărţire în afara foii de calcul.
CREAREA AUTOMATĂ A SUBTOTALURILOR
De multe ori, atunci când creezi o listă, este necesar să efectuezi subtotaluri pentru
diferitele categorii de date conţinute.Subtotalurile pot fi calculate folsind funcţiile SUM,
COUNT, MIN, MAX şi altele.
Pentru a adăuga subtotaluri unei liste trebuie să parcurgi paşii:
4. Sortează lista (şi, eventual, filtreaz-o) şi apoi selectează înregistrările. Cheia
de sortare pe care o utilizezi trebuie să fie aceeaşi cu cea pe care intenţionezi să o
foloseşti în câmpul At each change in (La fiecare modificare în) din caseta de
dialog Subtotal.
118
Notă: Dacă lista este înconjurată de linii şi coloane goale, atunci Excel va
selecta automat datele pentru subtotal în cazul în care celula activă este oriunde în
interiorul listei
5. Execută secvenţa Data\Subtotals.

6. În caseta de dialog Subtotal trebuie să stabileşti criteriul pentru crearea
subtotalurilor, funcţia folosită şi alţi parametri de care doreşti să se ţină cont.
♦ În câmpul At each change in trebuie să selectezi din listă titlul care

determină criteriul după care vrei să efectuezi subtotalurile.
♦ În câmpul Use function trebuie să selectezi din listă funcţia cu care
vrei ca aplicaţia Excel să calculeze subtotalurile.
AVERAGE – media valorilor
COUNT – numără valorile numerice
COUNTA – numără toate valorile
MAX - întoarce valoarea maximă
MIN - întoarce valoarea minimă
PRODUCT – înmulţeşte valorile şi întoarce produsul
STDEV – estimează abaterea standard pe baza unui eşantion
STDEVP – calculează abaterea standard pe baza întregii populaţii date
SUM – adună valorile
119
VAR – calculează dispersia pe baza unui eşantion
VARP - calculează dispersia pe baza întregii populaţii
♦ În câmpul Add subtotal to trebuie să selectezi coloana sau

coloanele pentru care vrei să se afişeze subtotalurile. Coloana se selectează
executând click în căsuţa din faţa titlului de coloană.
♦ Opţiunea Replace current subtotals (Înlocuirea subtotalurilor
existente) o foloseşti atunci când doreşti să înlocuieşti subtotalurile existente
folosind o nouă funcţie.
♦ Opţiunea Page break between groups (Sfârşit de pagină între
grupuri) permite saltul la o pagină nouă pentru fiecare subtotal, împreună cu
înregistrările aferente.
♦ Opţiunea Summary below data (Însumare sub date) îţi permite să
plasezi subtotalurile deasupra domeniului, dacă nu este selectat, sau sub
domeniu dacă este selectat.
Obs. Poţi crea mai multe subtotaluri aflate în raport de subordonare între ele folosind funcţii
diferite şi aplicând de mai multe ori funcţia Subtotals dar deselectând de fiecare dată opţiunea
Replace current subtotals.
Pentru a renunţa la subtotalurile create apasă butonul Remove All.
120
FUNCŢII DE BAZĂ ÎN PROGRAMUL EXCEL
Funcţiile sunt formule încorporate care efectuează anumite calcule matematice complexe.
Utilizatorul introduce numele funcţiei şi argumentele cerute de funcţie iar programul
Excel efectuează calculele. Programul Excel pune la dispoziţie o gamă largă de funcţii
care au denumiri specifice, cum ar fi SUM, AVERAGE sau LOOKUP dar numele
funcţiilor trebuie scrise corect, altfel programul Excel nu le recunoaşte. Pentru a uşura
munca utilizatorului Excel pune la dispoziţie o casetă de dialog care ajută la scrierea
corectă a numelor funcţiilor şi la completarea argumentelor necesare efectuării acestora.
CASETA DE DIALOG PASTE FUNCTION
Cea mai uşoară cale de a utiliza o funcţie într-o formulă este de a apela caseta Paste
Function (Lipere funcţie). Pentru a accesa această casetă poţi să apeşi butonul Paste
Function din bara standard sau execută secvenţa Insert\Function. Se deschide
caseta de dialog Paste Function care are următoarea componenţă:
Descriere funcţie
Buton de ajutor
Function category (Categoria funcţiei) permite împărţirea funcţiilor Excel

în categorii pe care le găseşti descrise în tabelul care urmează:
Categorie Descriere
Most Recently Used Lista funcţiilor pe care le-ai utilizat cel mai recent
All Lista tuturor funcţiilor recunoscute de programul Excel
Financial Lista funcţiilor financiare
Date&Time Lista funcţiilor care permit calculul valorilor de dată şi oră
Lista cu toate funcţiile matematice şi trigonometrice

Math&Trig
recunoscute de Excel
Lista funcţiilor statistice care permit calculul mediilor

Statistical
aritmetice, calculul derivaţiei standard, etc.
121
Lookup&Reference Lista funcţiilor care caută valori
Lista funcţiilor care caută sau calculează valori într-o listă sau
Database
bază de date
Text Lista funcţiilor care pot fi folosite cu text sau etichete
Logical Lista funcţiilor logice (IF, AND, OR, etc.)
Lista funcţiilor care returnează informaţii despre valori şi

Information
despre foaia de lucru
User Defined Lista funcţiilor personalizate pe care tu le-ai creat
Function name (Numele funcţiei) conţine listele cu funcţiile aferente

fiecărei categorii.
În partea de jos a casetei regăseşti o scurtă descriere a funcţiei selectate.
Butonul îţi permite să apelezi la ajutor pentru a primi mai multe

informaţii despre funcţia selectată.
În momentul în care ai selectat o funcţie din câmpul Function name se deschide o casetă
care se numeşte Formula Pallette (Paleta de formule) care permite introducerea
argumentelor pentru funcţia selectată.
argumente butonul Collapse Dialog
butonul de descrierea
ajutor
argumentului
Pentru a completa paleta de formule pentru o funcţie trebuie să execuţi paşii:

- Execută click în caseta primului argument.
- Dacă argumentul cere referinţe de celulă, execută click sau
selectează celulele care conţin argumentele din foaia de calcul. În
caz contrar introdu valorile argumentului de la tastatură.
- După ce ai adăugat toate argumentele necesare execută click pe OK.
122
Notă: Paleta de formule – caseta de dialog în care introduci argumentele
funcţiei – poate fi deplasată oriunde pe foaia de lucru astfel încât să nu te împedice să
vizualizezi câmpurile care conţin argumentele.
Obs. Pentru a reduce paleta de formule în aşa fel încât să nu acopere celulele pe care vrei să le
selectezi din foaia de calcul execută click pe butonul Collaps Dialog . Pentru a reafişa
paleta de formule şi a continua construcţia funcţiei execută click pe butonul Expand Dialog
(aflat în capătul din dreapta al casetei de argumente redusă).
Pentru a scrie o formulă într-o celulă trebuie să parcurgi paşii:
- Execută click în celula în care doreşti să fie afişat rezultatul formulei.
- În bara de instrumente, execută click pe butonul Paste Function . Va

apărea caseta Paste Function.
- Execută click pe categoria de funcţii, din câmpul Function category, din care
face parte funcţia dorită şi, apoi, execută dublu click pe funcţie în câmpul din
dreapta, Function name. Dacă nu ştii în ce categorie se află funcţia dorită
execută click pe categoria All (Toate) şi, din lista cu funcţiile ordonate
alfabetic, alege funcţia dorită. Se va deschide paleta de formule (Formula
Pallette) care te ajută să completezi funcţia.
- Execută click în caseta primului argument.
- Dacă argumentul cere referinţe de celulă, execută click sau trage peste celulele
care conţin argumentele din foaia de calcul.
- După ce ai adăugat toate argumentele necesare execută click pe OK. Funcţia
este construită.
Obs. Dacă introduci semnul egal într-o celulă caseta Name din stânga barei de formule
primeşte numele Function şi devine o listă derulantă cu cele mai recent utilizate funcţii. Dacă
execuţi click pe o funcţie din această listă va apărea paleta de formule pentru respectiva
funcţie. Dacă funcţia pe care o doreşti nu este cuprinsă in această listă execută click pe
opţiunea More Functions... pentru a deschide caseta Paste Function.
FUNCŢII UTILE
În acest capitol vor fi prezentate câteva dintre cele mai utilizate funcţii Excel, şi anume:
MIN, MAX, AVERAGE, SUBTOTAL, COUNT, COUNTA, AND, OR, NOT, NOW,
TODAY, DATE, SUM.
Funcţia MIN
Funcţia
MIN(number1; number2;...)
întoarce valoarea cea mai mică, sau minimul, dintr-un domeniu de numere. Dacă toate
valorile se situează pe o coloană, cea mai simplă metodă de aflare a minimului este de a
sorta coloana. Dacă este vorba de un domeniu, atunci funcţia MIN este mai utilă.
- Pentru a afla valoarea minimă de pe un domeniu trebuie să parcurgi paşii:
- Execută click în celula în care vrei să plasezi formula.
- Activează caseta Paste Function.
123
- Execută click pe categoria Statistical.
- Din câmpul Function name alege funcţia MIN.
- Se deschide caseta aferentă funcţiei selectate unde trebuie să completezi
argumentele sau domeniul al căror minim vrei să-l găseşti.
- Execută click pe câmpul Number1, şterge orice valoare care apare în acest
câmp şi selectează prin tragere sau prin selectare discontinuă domeniul de
celule sau celulele care conţin argumentele.
124
- Apasă butonul OK.
Funcţia MAX
Funcţia
MAX (number1; number2;…)
este opusul funcţiei MIN şi lucrează în acelaşi fel: descoperă cea mai mare valoare dintr-
un domeniu selectat.
Pentru a afla valoarea maximă a unui domeniu trebuie să parcurgi paşii:
- Execută click în celula în care doreşti să introduci funcţia.
- Execută click pe butonul Paste Function de pe bara standard.
- Din câmpul Function name alege funcţia Max.
- Se deschide caseta aferentă funcţiei selectate unde trebuie să completezi
argumentele sau domeniul al căror maxim vrei să-l găseşti.
125
- Execută click pe câmpul Number1, şterge orice valoare apare în acest câmp şi
selectează prin tragere sau prin selectare discontinuă domeniul de celule sau
celulele care conţin argumentele.
Funcţia AVERAGE
Funcţia
AVERAGE number1; number2;...)
este o functie comună şi uşor de utilizat. Rezultatul acestei funcţii este media aritmetică a
argumentelor din domeniul selectat. Este bine de ştiut că rezultatul returnat de această
funcţie este mult mai corect decât dacă ai aduna argumentele respective şi le-ai împărţi la
numărul lor deoarece dacă, la un moment dat, o celulă nu are valoare numerică, prin
această metodă se interpretează valoarea 0 pentru această celulă. Funcţia AVERAGE
adună celulele din domeniul selectat şi împarte valoarea la numărul de celule fără a lua în
calcul celulele goale.
Celulă fără
conţinut
Valoare corectă Valoare incorectă

calculată cu calculată cu
formula din bara
AVERAGE
de formule
Pentru a scrie o formulă care să conţină funcţia AVERAGE trebuie să parcurgi paşii:
- Execută click în celula în care doreşti să introduci funcţia.
- Execută click pe butonul Paste Function de pe bara standard.
- Din câmpul Function name alege funcţia Average.
Se deschide caseta aferentă funcţiei selectate unde trebuie să completezi argumentele sau
domeniul a căror medie vrei să o găseşti.
126
- Execută click pe câmpul Number1, şterge orice valoare apare în acest câmp şi
selectează prin tragere sau prin selectare discontinuă domeniul de celule sau
celulele care conţin argumentele.
Funcţia SUBTOTAL
Funcţia
SUBTOTAL(function_num;ref1;...)
este utilă, în special, pentru calcularea valorilor dintr-o listă filtrată deoarece foloseşte
numai celulele vizibile dintr-un domeniu. Dacă foloseşti funcţia SUM sau AVERAGE,
în calcul este utilizat întregul tabel în loc de înregistrările afişate cu un filtru. Funcţia
SUBTOTAL poate efectua mai multe operaţii diferite, în funcţie de argumentele
introduse. Argumentul function_num este un număr care determină operaţia specifică ce
va fi efectuată pentru funcţia SUBTOTAL. În tabelul următor sunt specificate
argumentele function_num posibile pentru funcţia SUBTOTAL precum şi operaţiile lor
corespunzătoare.
Argument Operaţie executată
1 AVERAGE – media valorilor
2 COUNT – numără valorile numerice
3 COUNTA – numără toate valorile
4 MAX - întoarce valoarea maximă
5 MIN - întoarce valoarea minimă
6 PRODUCT – înmulţeşte valorile şi întoarce produsul
7 STDEV – estimează abaterea standard pe baza unui eşantion
8 STDEVP – calculează abaterea standard pe baza întregii populaţii date
9 SUM – adună valorile
10 VAR – calculează dispersia pe baza unui eşantion
11 VARP - calculează dispersia pe baza întregii populaţii
Pentru a utiliza funcţia SUBTOTAL trebuie să parcurgi paşii:

- Execută click într-o celulă de sub lista în care vrei să afişezi rezultatul formulei şi apoi
execută click pe butonul Paste Function.
- În categoria All sau Math&Trig execută dublu click pe funcţia SUBTOTAL. Va
apărea caseta de dialog SUBTOTAL.
127
- În câmpul Function_num introdu numărul funcţiei pe care doreşti să o utilizezi,
conform tabelului anterior.
- În câmpul Ref1 introdu domeniul de calculat.
- Execută click pe OK.
Domeniul selectat
Argumentul funcţiei
AVERAGE
Media vânzărilor
pe anul 2001
calculată cu
ajutorul funcţiei
SUBTOTAL
Funcţiile COUNT, COUNTA, COUNTBLANK
Aceste funcţii returnează numărul de valori dintr-un

domeniu care îndeplinesc toate criteriile încorporate în
funcţie.
Funcţia
COUNT (range)
returnează numărul de valori numerice dintr-un
domeniu şi ignoră toate celelalte tipuri de valori şi
celulele goale.
128
Funcţia
COUNTA (range)
returnează toate valorile nenule dintr-un domeniu (dacă ai de numărat valori tip text poţi
folosi această funcţie).
Funcţia
COUNTBLANK (range)
returnează numărul tuturor celulelor goale dintr-un domeniu.
Aceste funcţii sunt cel mai des utilizate în combinaţie cu alte funcţii. Valoarea returnată
de funcţia imbricată2 devine argumentul celeilalte funcţii. Ca să utilizezi aceste funcţii în
interiorul altora, introdu funcţia în locul argumentului a cărui valoare o furnizează.
Procedura pentru introducerea unei astfel de funcţii este cea standard prezentată în
capitolul „Caseta de dialog PASTE FUNCTION”.
Funcţiile AND, OR, NOT
Funcţiile AND, OR, NOT sunt funcţii logice şi se utilizează împreună cu alte funcţii,
incluse în alte formule. Fiecare dintre ele returnează valorile True sau False iar formula
care include funcţia logică foloseşte această valoare pentru a-şi continua calculul. Aceste
funcţii pot fi găsite în categoria Logical a casetei Paste Function.
Funcţia
AND (logical1;logical2;...)
verifică dacă toate argumentele sale au
valoare True; în caz afirmativ funcţia
returnează valoarea True. Este
suficient ca una din condiţii să nu fie
îndeplinită şi atunci funcţia returnează
valoare False.
Funcţia
2
Combinarea mai multor funcţii se numeşte imbricare.
129
OR (logical1;logical2;...)
verifică dacă oricare dintre argumentele sale are valoare True; în caz afirmativ funcţia
returnează valoarea True. Dacă nici una din condiţii nu este îndeplinită atunci funcţia
returnează valoarea False.
130
Funcţia
NOT (logical)
inversează rezultatul verificării
îndeplinirii unei condiţii. Dacă condiţia nu
este îndeplinită funcţia întoarce valoarea
True; în caz contrar funcţia returnează
valoarea False.
Funcţiile logice sunt puţin folosite solitar. În

cele mai multe cazuri fac parte dintr-o formulă
mai complexă.
Funcţiile NOW şi TODAY

Funcţia NOW returnează data şi ora
curentă iar funcţia TODAY
returnează numai data curentă. Aceste
funcţii nu au argumente. Pentru a le
utiliza selectează-le din caseta Paste
Function din categoria Date&Time
după ce ai selectat, în prealabil celula
în care doreşti să regăseşti această
informaţie.
Funcţia SUM
Funcţia
SUM (number1,number2,...)
Adună toate valorile dintr-o zonă de celule sau/şi valori neadiacente. Această funcţie
poate avea până la 30 de argumente a căror valoare doreşti să o totalizezi.
131
Dacă argumentele funcţiei conţin numere, valori logice, reprezentări tip text ale unor
numere, toate introduse direct în câmpul argument, atunci toate aceste argumente sunt
adunate.
Exemplu:
SUM(3, 2) are ca rezultat valoarea 5.
SUM(„3”, 2, TRUE) are ca rezultat valoarea 6 deoarece valoarea tip text este convertită în
număr şi valoarea logică TRUE este translatată în valoarea numerică 1.
Dacă argumentul funcţiei este un domeniu de celule, numai numerele din acest domeniu
sunt adunate. Celulele goale, valorile logice sau tip text sau valorile de eroare sunt
ignorate.
Exemplu:
Dacă celula A1 conţine „3” iar celula B1 conţine TRUE atunci
SUM(A1 ,B1, 2) are ca rezultat valoarea 2 deoarece referinţele la valori nenumerice nu sunt
transformate (se transformă numai datele scrise direct în formulă nu şi conţinutul referinţelor
din formulă).
Funcţia DATE
Funcţia
DATE (year,month,day)
returnează numărul serial ce reprezintă o anumită dată calendaristică. Programul Excel
stochează datele calendaristice ca şi numere seriale. Acest program lucrează cu două
sisteme de date, şi anume:
Sistemul de dată 1900 – care începe calcularea datelor cu 1 ianuarie 1900
(primeşte valoarea serială 1) şi termină cu 31 decembrie 9999 (primeşte valoarea
serială 2958465).
Sistemul de dată 1904 – care începe calcularea datelor cu 2 ianuarie 1904
(primeşte valoarea serială 1) şi şi termină cu 31 decembrie 9999 (primeşte valoarea
serială 2957003).
Exemplu:
- pentru sistemul de dată 1900, data 1 ianuarie 1998 va fi stocată ca şi numărul serial 35796
deoarece este a 35.795-a zi după 1 ianuarie 1900.
- pentru sistemul de dată 1904, aceeaşi dată va fi stocată ca şi numărul serial 34334.
132
Argumentul YEAR poate avea patru cifre. Excel interpretează argumentul YEAR în funcţie de
sistemul de dată utilizat. Implicit, Excel foloseşte sistemul 1900.
Pentru sistemul 1900:
Dacă anul este între 0 şi 1899, Excel adaugă valoarea la 1900. Pentru
DATE(1547, 1, 1) Excel întoarce data 1 ianuarie 3447 (1900+1547) sau numărul
serial 565.032.
Dacă anul este mai mic decât 0 sau 10.000 Excel returnează valoarea de
eroare #NUM.
Argumentul MONTH este un număr care reprezintă luna din an. Dacă argumentul MONTH este mai
mare decât 12, diferenţa de număr de luni este treă pentru anul următor. Pentru DATE(1998, 14, 2)
numărul serial returnat va fi aferent datei de 2 februarie 1999.
Argumentul DAY este un număr reprezentând numărul de zi din lună. Dacă argumentul DAY este mai
mare decât numărul de zile specific lunii respective, diferenţa este treă pe luna următoare. Pentru
DATE(1998, 1, 35) este returnat numărul serial reprezentând data de 4 februarie 1998.
PROTEJAREA DATELOR
Pentru a preveni accidentele nedorite într-un registru de calcul este bine să îl protejezi.
Pot fi protejate atât celulele singure cât şi domeniile, formulele din foaia de calcul şi chiar
întreg registrul de calcul.
ATENŢIE: Cu toate că poţi proteja celulele dintr-o foaie de calcul, dacă există informaţii
vitale ascunse sau protejate, utilizatorii avansaţi în Excel pot sparge protecţia şi expune datele
ascunse. Singura modalitate de a-ţi proteja informaţiile vitale este protejarea întregului
registru de calcul astfel încât să fie necesară o parolă pentru a-l deschide.
PROTEJAREA CELULELOR SELECTATE DINTR-O FOAIE DE CALCUL
Cel mai obişnuit motiv pentru protejarea celulelor este prevenirea ştergerii sau alterării
accidentale a unor informaţii cum ar fi formulele, care asigură calcule vitale pentru foaia
sau registrul de calcul.
Pentru protejarea celulelor unei foi de calcul trebuie să parcurgi paşii:
- Selectează întreaga foaie de calcul.
- Execută secvenţa Format\Cells.
- Din caseta Format Cells execută click pe fişa Protection şi deselectează
opţiunea Locked. – această opţiune nu are efect decât dacă este protejată
întreaga foaie de calcul. Deselectarea acestei opţiuni îţi permite să blochezi
acele celule sau domenii care te interesează.
- Dacă este necesar, ascunde conţinutul celulei sau domeniului validând şi
opţiunea Hidden.
133
- Execută OK.
- Selectează domeniul pe care vrei să-l protejezi.
- Execută secvenţa Format\Cells.
- Selectează opţiunea Locked de pe fişa Protection pentru domeniul selectat.
- Execută secvenţa Tools\Protection\Protect Sheet. Va apărea caseta Protect
Sheet care îţi va permite să introduci o parolă pentru protejarea foii de calcul.
Pentru a ascunde formule într-o foaie de calcul trebuie să parcurgi paşii anteriori dar în
caseta Format Cells alege opţiunea Hidden în loc de Locked.
PROTEJAREA CU PAROLĂ A UNUI REGISTRU DE CALCUL
Protecţia cu parolă a unui registru de calcul este singura cale sigură de protejare a
informaţiei. Un registru de calcul căruia i s-a aplicat o parolă va putea fi deschis numai de
către un utilizator care cunoaşte parola. Pentru a proteja un registru de calcul cu o parolă
trebuie să parcurgi paşii:
- Cu registrul de calcul activ execută secvenţa File\Save As.
- În caseta de dialog Save As execută click pe butonul Tools pentru a deschide
meniul derulant de unde alegi General Options (Opţiuni generale).
- În caseta Save Options introdu parola în câmpul Password to open (Parolă
pentru deschidere). Nici un utilizator care nu cunoaşte parola nu poate
deschide fişierul.
- Dacă doreşti să creezi o parolă diferită pentru editarea registrului de calcul,

introdu parola respectivă în câmpul Password to modify. Cu această opţiune
utilizatorul va putea doar să deschidă fişierul nu să-l şi modifice.
134
- Pe lângă opţiunile de parolare mai poţi selecta şi următoarele:
♦ Always create backup (Se crează totdeauna o copie de rezervă)
permite crearea unei copii de siguranţă ori de câte ori registrul de calcul este
salvat.
♦ Read-only recommended (Acces recomandat doar pentru citire).
La deschiderea registrului de calcul utilizatorul este întrebat dacă doreşte
deschiderea doar pentru citire. Dacă se alege Yes modificările efectuate în
registrul de calcul trebuie salvate sub un alt nume.
- După ce ai configurat
parametrii execută click pe OK.
- În caseta de dialog Confirm
Password reintrodu parola pentru
verificarea corectitudinii ei.
- Execută click pe OK pentru a
închide caseta de dialog Confirm
Password şi a reveni la caseta Save
As.
- Dacă este necesar, precizează numele registrului şi calea, după care execută
click pe Save.
- Execută click pe Yes pentru a înlocui vechea versiune a registrului cu cea
nouă, protejată cu parolă.
Notă: Protejarea unui registru de calcul se mai poate realiza şi executând

secvenţa Tools\Protection\Protect Workbook..., fară a fi, însă posibilă, parolarea
la modificare a registrului de calcul, ci numai parolarea pentru deschidere.
VALIDAREA DATELOR
Pentru a preveni introducerea eronată a datelor, Excel pune la dispoziţie facilitatea de

validare a datelor. Validarea îţi permite să aplici parametri asupra domeniilor sau
celulelor, păstrând informaţiile între anumite limite.
Pentru a aplica parametrii de validare unei liste, celule sau domeniu trebuie să parcurgi
paşii:
- Selectează zona în care vrei să aplici validarea.
- Execută secvenţa Data\Validation. Excel afişează caseta Data Validation.
135
- Din caseta de dialog care se deschide selectează fişa Settings. În secţiunea
Validation criteria specifică parametrii pentru acceptarea datelor introduse de
utilizator.
♦ Din câmpul Allow alege tipul de dată. Pentru numere alege Whole
number sau Decimal. Pentru a specifica date calendaristice sau ore alege
Date sau Time.
♦ Din câmpul Data stabileşti limitele superioare şi/sau inferioare
pentru date, depinzând de operatorul ales. Poţi introduce valori, referinţe de
celule sau formule. Semnificatia operatorilor este următoarea:
Operator Semnificaţie
between Argumentul să fie între anumite valori
not between Argumentul să nu fie între anumite valori
equal Argumentul să aibă o anumită valoare specificată
not equal Argumentul să nu aibă o anumită valoare specificată
greater than Argumentul să fie mai mare decât o anumită valoare
less than Argumentul să fie mai mic decât o anumită valoare
greater than or equal Argumentul să fie mai mare sau egal cu o anumită valoare
to
less than or equal to Argumentul să fie mai mic sau egal cu anumită valoare
♦ Opţiunea Ignore blank îţi permite să lucrezi cu celulele goale sau să

faci referinţă la o celulă care, iniţial, este goală. Dacă această opţiune nu este
136
activă atunci celulele goale sunt interpretate ca şi când ar conţine valoarea
zero.
- Pentru a furniza un mesaj către utilizator ca să introducă date corecte
selectează fişa Input Message.
♦ Ceea ce vei specifica în câmpul Title va apărea în bara de titlu a

mesajului de avertizare.
♦ Ceea ce vei specifica în câmpul Input message va apărea în caseta

de mesaj.
- Pentru a afişa un mesaj când sunt introduse date eronate execută click pe fişa
Error Alert.
137
♦ Trebuie să fii atent ca opţiunea Show error alert after invalid data
is entered să fie bifată.
♦ Din câmpul Style alege un stil de avertizare: Stop ,
Warning sau Information .
♦ În câmpul Title trebuie să introduci denumirea care vrei să apară în

bara de titlu a casetei de avertizare.
♦ În câmpul Error message trebuie să introduci mesajul care vrei să
fie afişat în caseta de avertizare. Textul introdus în această casetă poate să
aibă maxim 255 de caractere.
138
RESTRICŢIONAREA INTRODUCERII DATELOR ÎNTR-O CELULĂ, LA
CONŢINUTUL UNEI LISTE
Pentru a restricţiona datele dintr-o celulă relativ la conţinutul unei liste trebuie să parcurgi
paşii:
- În aceeaşi foaie de calcul crează lista de intrări pe o singură coloană sau pe un singur rând. N u
i n c l u d e c e l u l e f ă r ă c o n ţ i n u t î n l i st ă .
- Selectează celulele cărora vrei să le aplici restricţii.
- Execută secvenţa Data\Validation şi execută click pe fişa Settings.
- Din câmpul Allow alege opţiunea List.
- În caseta Source introdu referinţa la domeniul care conţine restricţiile.
- Pentru a afişa un mesaj de eroare trebuie să te poziţionezi pe fişa Input Message sau pe fişa
Error Alert şi să execuţi paşii respectivi prezentaţi în capitolul “Validarea datelor”.
139
LIMITAREA NUMĂRULUI DE CARACTERE DINTR-O CELULĂ
Pentru a limita numărul de caractere introduse într-o celulă trebuie să parcurgi paşii:
- Selectează celulele cărora vrei să le aplici restricţii.
- Execută secvenţa Data\Validation şi selectează fişa Settings.
- În câmpul Allow alege Text Length.
- Din câmpul Data alege operatorul dorit şi apoi specifică limita maximă sau minimă, sau
ambele depinzând de operatorul ales. Pentru limite poţi introduce valori, referinţe sau formule.
ANULAREA RESTRICŢIILOR
Pentru a anula restricţiile impuse datelor şi mesajele de eroare trebuie să parcurgi paşii:
- Selectează celulele a căror restricţii vrei să le anulezi.
- Execută secvenţa Data\Validation şi selectează fişa Settings.
Execută click pe butonul Clear All.
LEGAREA DATELOR
Până în acest moment al cursului s-a făcut referire la date ce existau în mai multe locaţii
dar care nu erau legate între ele prin nici o conexiune3. Copierea unei întregi foi de calcul
sau a unei secţiuni a acesteia nu realizează şi conexiuni între materialul sursă şi cel
destinaţie. Dacă trebuie să copiezi materialul sursă la o altă locaţie şi să păstrezi legături
între sursă şi destinaţie, atunci trebuie să creezi legături între acestea.
STABILIREA LEGĂTURILOR ÎNTRE FOI SAU REGIŞTRI DE LUCRU
Secvenţa Edit\Paste plasează conţinutul copiat în zona de memorie Clipboard şi,

ulterior, între locaţia sursă şi cea destinaţie nu mai există nici o legătură. Dacă se execută
secventa Edit\Paste Special se poate crea o legătură între regiştrii sursă şi destinaţie.
Pentru a copia şi a lega date între foile sau regiştrii de calcul trebuie să parcurgi paşii:
- Atunci când copiezi între regiştri trebuie să ai grijă ca ambii regiştri să fie deschişi şi salvaţi.
- Selectează şi copiază conţinutul sursă din foaia de calcul sursă. Acesta va deveni obiectul
legat.
- Treci în foaia de calcul destinaţie, selectează celula din care vrei să înceapă inserarea datelor
legate şi execută secvenţa Edit\Paste Special.
- În caseta de dialog care se deschide selectează opţiunile corespunzătoare conţinutului şi
formatării pe care vrei să le incluzi în materialul de lipit.
- Execută click pe butonul Paste Link (Lipire cu legătură).
După ce ai efectuat o legătură, testeaz-o comutând în celulele sursă şi modificând
conţinutul lor. Verifică apoi, destinaţia şi observă dacă modificarea este reflectată. Când
3
O conexiune permite ca modificările efectuate pe sursă să fie reflectate şi la destinaţie.
140
vizualizezi destinaţia, în bara de formule poţi observa legătura descriind locaţia sursă.
Numele registrului de calcul apare în paranteze drepte, urmat de numele foii de calcul, iar
toate aceste denumiri sunt închise intre apostrofuri şi urmate de semnul exclamării (!) şi
de numele domeniului sau de referinţa de celulă.
• Numele registrului de calcul sursă este „vânzari 2001”.

• Numele foii de calcul este „ianuarie”.
• Celula sursă este G20.
Actualizarea legăturilor la un registru de calcul
Atunci când deschizi un registru de calcul care conţine legături la alţi regiştri, ţi se va cere
să actualizezi legăturile – adică să actualizezi destinaţia astfel încât să reflecte orice
modificare efectuată în sursă
Pentru a actualiza o legătură între doi regiştri de calcul trebuie să parcurgi paşii:
- În registrul destinaţie execută secvenţa Edit\Links… pentru a deschide caseta de dialog Links.
Obs. Legăturile pot fi editate doar din registrul destinaţie.
- În caseta de dialog Links execută click pe legătura pe care vrei să o actualizezi din lista Source
file.
141
- Execută click pe butonul Update Now.
- Execută click pe OK.
Redirecţionarea legăturilor
Dacă redenumeşti un registru de calcul sursă la care sunt legaţi alţi regiştri, legătura se
întrerupe. Pentru a repara legătura întreruptă şi a o redirecţiona trebuie să te situezi în
registrul destinatie. Execută secvenţa Edit\Links… Execută click pe butonul Change
Source... (Modificare sursă) şi alege fişierul corespunzător din caseta Change Links.
Prin definiţie, se păstrează adresele celulelor care au fost copiate. După ce ai selectat noul
fişier sursă execută click pe OK.
Întreruperea legăturilor
Majoritatea legăturilor întrerupte apar în mod accidental – utilizatorul schimbă numele

sursei, fie pe cel al destinaţiei sau mută unul sau ambii regiştri de calcul într-un folder
nou.
Pentru a întrerupe intenţionat o legătură selectează celulele destinaţie şi apasă tasta
Delete. Apoi poţi introduce date noi în celulele respective sau le poţi lăsa goale.
Referirea valorilor din alte foi şi regiştri de calcul
Poţi scrie formule care să calculeze valori din alte foi sau alţi regiştri de calcul. Aceasta
este o cale obişnuită de prelucrare şi sintetizare a datelor din mai multe surse diferite.
Atunci când scrii formula ce se referă la alte foi şi alţi regiştri de calcul, creezi, de fapt,
legături la aceste foi şi regiştri.
Referirea altor foi de calcul
Dacă ai un registru de calcul ce conţine câte o foaie de calcul separată pentru fiecare
departament poţi combina datele din foaia de calcul a fiecărui departament într-o foaie de
sinteză din acelaşi registru pentru a compila şi analiza datele pentru întreaga companie.
Formulele din foaia de sinteză vor trebui să refere datele din foile de departamente
(acestea sunt denumite referinţe externe). Poţi crea referinţe externe comutând în cealaltă
foaie, executând click şi trăgând indicatorul peste celulele dorite, la fel ca în cazul
referinţelor din aceeaşi foaie.
Pentru a referi datele dintr-o foaie de calcul într-o formulă trebuie să parcurgi paşii:
- Începe să construieşti formula (tastând semnul =).
142
- Când ai ajuns la momentul introducerii referinţei dintr-o altă foaie trebuie să execuţi click pe
eticheta acelei foi.
- Localizează celula la care faci referirea şi execută click pe ea. Dacă trebuie să referi un
domeniu trage indicatorul peste el pentru a-l selecta. În bara de formule vor apărea numele foii
şi referinţa de celulă.
Sugestie: Dacă faci referire la o foaie de calcul pe care nu o poţi vizualiza în bara cu etichete
de foi de calcul este mai uşor să lucrezi cu două ferestre alăturate pe ecran. Pentru a deschide
o nouă fereastră execută secvenţa Window\New Window. Pentru a aranja ferestrele alăturat
exeecvenţa Window\Arrange şi alege optiunea Tiled din caseta de dialog care se deschide.
- Continuă construirea formulei prin introducerea celorlalţi de operatori.
- Când formula este completă apasă Enter.
Sintaxa pentru o referinţă externă la o foaie de calcul este nume_foaie!referinţa_celulă.
Obs. Dacă schimbi numele foii referite după ce ai scris formula nu este nici o problemă,
deoarece ele se găsesc în acelaşi registru şi formulele se actualizează automat.
Referirea altor regiştri de calcul
Dacă trebuie să faci referire la date dintr-un alt registru de calcul poţi scrie formule care
să includă referinţe externe la acei regiştri de calcul. Pentru a crea referinţe externe la un
alt registru de calcul trebuie să parcurgi paşii:
- Deschide atât registrele de calcul sursă cât şi cele destinaţie şi începe să construieşti formula.
- Execută click într-unul din registrele sursă şi apoi click în celula pe care vrei să o incluzi în
formulă.
Referinţa la celulă este adăugată la formulă, însă, pentru că este localizată într-un alt
registru, ea va cuprinde şi numele registrului referit şi al foii de calcul. Numele registrului
de calcul este cuprins între paranteze drepte şi este urmat de numele foii de calcul;
numele foii de calcul este separat de referinţa de celulă prin semnul exclamării astfel:
[nume_registru]nume_foaie!referinţă_celulă.
- Continuă construirea formulei introducând operatorii şi executând click în ceilalţi regiştri
pentru a introduce referinţele de celulă.
- Apasă tasta Enter.
Actualizarea valorilor din regiştrii de calcul referiţi
Registrul de calcul care conţine formula este denumit registru dependent, iar cel care
conţine datele referite se numeşte registru sursă. Dacă valorile din registrul sursă se
modifică formula care le foloseşte îşi poate actualiza automat datele.
Dacă registrul sursă este deschis când deschizi registrul dependent, formula este automat
actualizată fără întrebări. Dacă registrul sursă este închis când deschizi registrul
dependent vei fi întrebat dacă doreşti să actualizezi toate informaţiile legate.
143
Dacă execuţi click pe Yes (Da) formula este actualizată cu valorile curente
din registrul sursă, chiar dacă au fost modificate.
Dacă execuţi click pe No (Nu) formula nu va fi actualizată şi îşi păstrează
valorile anterioare.
Dacă registrul sursă a fost şters, mutat sau i-ai schimbat numele, poţi
executa click pe No pentru a păstra valorile curente şi a rescrie referinţele sau click
pe Yes după care foloseşti caseta File Not Found pentru a căuta noua localizare a
registrului sursă; pentru a rezolva permanent legătura trebuie să refaci formulele.
Pentru a edita legăturile dintr-un registru de calcul execută click pe
Edit\Links. În caseta de dialog Change Links localizează şi execută click pe
numele registrului sursă mutat sau redenumit, după care execută click pe OK.
HIPERLEGĂTURI
O modalitate foarte importantă de legare a datelor este folosirea hiperlegăturilor. O

hiperlegătură este o selecţie de text sau un element grafic care este asociat cu un alt
fişiere sau cu o pagină Web din Internet sau din Intranet-ul companiei.
Crearea hiperlegăturilor
Pentru a crea o hiperlegătură trebuie să parcurgi următorii paşi:

- În registrul de calcul deschis selectează datele dintr-o celulă sau un element grafic pentru a le
utiliza la crearea unei hiperlegături.
- Execută secvenţa Insert\Hyperlink sau execută click pe butonul Hyperlink din bara
standard.
- În caseta de dialog Insert Hyperlink (Inserare hiperlegătură) introdu un nume de folder şi un
nume de registru de calcul către care se va crea hiperlegătura.
- Dacă nu cunoşti calea exactă apasă butonul File situat în partea dreaptă a casetei de dialog.
- După ce ai introdus sau selectat registrul de calcul pentru hiperlegătură inserează OK.
Dacă doreşti să verifici hiperlegătura creată deplasează-te cu cursorul mouse-ului
deasupra acesteia. Cursorul ia forma unei mâini şi fişierul la care se face hiperlegătura
144
apare într-o indicaţie de ecran. Execută click pe hiperlegătură pentru a vedea dacă se
deschide registrul corespunzător.
Obs. În registrul destinaţie (cel la care conduce hiperlegătura) este bine să creezi o
hiperlegătură care să conducă la registrul anterior (registrul care conţine prima hiperligătură).
Pentru aceasta se execută paşii prezentaţi anterior.
Folosirea hiperlegăturilor pentru acces la domenii de celule
Hiperlegăturile pot fi folosite şi în interiorul unui registru de calcul deschis, nu numai

între regiştri. Hiperlegăturile dintr-o foaie de calcul indică alte celulele din cadrul
aceluiaşi registru.
Pentru a crea o hiperlegătură către un domeniu de celule trebuie să parcurgi paşii:
- În registrul de calcul deschis execută click în celula sau pe elementul grafic care va servi ca
hiperlegătură.
- Execută secvenţa Insert\Hyperlink şi selectează butonul Place in This Document (Plasare în
acest document).
- Selectează numele foii de calcul şi introdu adresa celulei în câmpul Type the cell reference.
Poate fi o celulă unică sau un domeniu.
- Alege butonul ScreenTip…(Sfat ecran) şi introdu textul care vrei să apară în indicaţia de ecran
când vei indica hiperlegătura.
145
Actualizarea hiperlegăturilor
În timp hiperlegăturile pot deveni invalide din diferite momente. Pentru a actualiza o
hiperlegătură trebuie să execuţi paşii:
- Execută click dreapta pe hiperlegătura pe care doreşti să o editezi.
- Din meniul rapid execută secvenţa Hyperlink\Edit Hyperlink (Editare hiperlegătură).
- Se deschide caseta Edit Hyperlink Execută click pe butonul Link to pentru a alege tipul de
legătură.
Ştergerea hiperlegăturilor
Dacă o hiperlegătură nu mai este folositoare o poţi şterge. Ştergerea unei hiperlegături nu
elimină textul sau elementul grafic ce serveşte în mod curent ca hiperlegătură ci doar
elimină rolul de indicator către alt registru de calcul sau domeniu de celule.
Pentru a şterge o hiperelegătură trebuie să parcurgi paşii:
- Execută click dreapta pe textul sau elementul grafic al hiperlegăturii.
- Din meniul rapid execută secevnţa Hyperlink\Remove Hyperlink.
Această lecţie ţi-a adus, ca şi cunoştinţe noi, elemente foarte importante ale aplicaţiei
Excel şi anume:
Cum să creezi legături şi hiperlegături între foi de calcul şi între foi de
calcul şi alţi regiştri de calcul
Cum să lucrezi cu câteva dintre cele mai importante funcţii ale acestei
aplicaţii
Cum să aplici automat subtotaluri
Cum să validezi informaţia dintr-o celulă sau domeniu de celule
Cum să protejezi informaţia dintr-un registru de calcul
146
Întrebări grilă
corecte.
Comutarea între diferiţi regiştri de calcul deschişi se face apăsând:
SHIFT+R.
CTRL+F6.
pe butoanele aferente din bara multitasking.
altul.
Validarea datelor permite :
blocarea accesului într-o celulă.
restricţionarea introducerii datelor în funcţie de anumite valori impuse.
atenţionare utilizatorului la o introducere eronată de date
altul
Hiperlegăturile permit:
crearea de legături între diferite date
accesarea de la distanţă a unei foi de calcul sau a unui registru de calcul
denumirea foilor de calcul
altul
Completaţi
1. Cum poţi să imobilizezi o zonă dintr-o foaie de calcul:
2. Cum poţi să protejezi o foaie de calcul şi un registru de calcul:
147
3. Care este procedura de apelare şi completare a unei funcţii Excel:
Exerciţii
1. Deschide registrul Salarii2000.xls.

2. Imobilizează capul de tabel pe pe fiecare foaie de calcul.
3. Pentru luna februarie află care a fost cel mai mic şi cel mai mare salariu
net în lei şi în dolari.
4. Pentru luna martie să se calculeze cu ajutorul funcţiilor Excel numărul de
angajaţi.
5. Să se anuleze subtotalurile pe luna ianuarie.
6. Să se calculeze pe fiecare lună suma şi media aritmetică a salariului brut
şi a salariului net în lei şi în dolari.
148
7. Să se protejeze cu parolă toate celulele de pe fiecare foaie de calcul
exceptând coloanele Salariu brut şi Deducere.
8. Să se protejeze datele de pe coloana Salariu brut pe fiecare lună ştiind că
nu există angajat cu salariu mai mare decât 10.000.000 şi mai mic decât
2.000.000. Titlul casetei de mesaj să fie Avertizare iar mesajul de eroare
să fie: Salariu incorect.
9. În faţa foii Ianuarie să se insereze o foaie de calcul cu numele
Centralizator.
10. În foaia de calcul Centralizator din celula B4 să se creeze o serie care să
cuprindă toate lunile anului.
11. Să se redimensioneze înălţimea rândurilor acestei foi de calcul la 18,00 iar
lăţimea coloanelor C şi D la 15,00.
12. În celula C3 să se insereze titlul Salariu net [lei] iar în celula D3 Salariu
net [$].
13. În celula C4 să apară valoarea sumei totale a salariului net în lei din foaia
de calcul Ianuarie iar în celula D4 să apară valoarea sumei totale a
salariului net în [$].
149
14. Pe aceste valori să se creeze hiperlegături spre foile de calcul care le
conţin.
15. Să se aplice cele două puncte anterioare pentru toate lunile.
16. Să se linieze acest tabel.
17. Pentru fiecare lună crează subtotaluri pentru fiecare direcţie pe Impozit,
Salariu net[lei] şi Salariu net[$]. Să se refacă linierea tabelului.
150
18. Să se creeze trei regiştri de calcul Comercial.xls, Economic.xls şi IT.xls.
19. În fiecare din aceste fişiere să se insereze din celula B4 o serie care să
cuprindă lunile anului. În celula C4 să apară titlul Salariu net[lei] şi
Salariu net[$].
20. Pentru fiecare din cei trei regiştri de calcul nou creaţi să se creeze
hiperlegături în registrul Salarii 2002.xls pe foaia aferentă lunii şi pe
coloana aferentă titlui de coloană din registrul care va conţine
hiperlegătura.
151
Utilizarea referinţelor de celule şi funcţiilor
compuse
Obiective
Cum să utilizezi corect referinţele de celulă

Cum să utilizezi funcţiile de căutare
Cum să foloseşti funcţia logică IF
Cum să foloseşti funcţii compuse
Pe parcursul acestei lecţii vei învăţa despre referinţele de celulă, cum să le utilizezi corect
în formule şi vei învăţa, de asemenea, câteva funcţii foarte importante şi foarte utile cum
ar fi funcţia de căutare LOOKUP şi funcţia logică IF, vei învăţa cum să corectezi erorile
care pot apărea atunci când creezi o formulă şi cum să afişezi şi să tipăreşti formulele.
REFERINŢE DE CELULĂ
O referinţă identifică o celulă sau un domeniu de celule pe o foaie de calcul şi îi spune

programului Excel de unde să citească valorile utilizate în formule. Cu ajutorul
referinţelor poţi utiliza date conţinute în părti diferite ale foii de lucru, într-o singură
formulă sau poţi utiliza aceeaşi dată dintr-o celulă în mai multe formule. Poţi face referiri,
de asemenea, la celule din alte foi de calcul sau din alţi regiştri de lucru. Referinţele de
celulele din alţi regiştri de lucru se numesc re f e r i n ţ e e x t e rn e ( External
References) . Poţi referi, de asemenea, datele din alte aplicaţii. Aceste tipuri de referinţe
se numesc r e f e ri n ţ e „ l a d i st a n ţ ă” (Remote References).
Există două stiluri de referinţe, şi anume:
Stilul de referinţe A1 - este stilul implicit de referinţe pe care le utilizează
programul Excel. Acest stil referă coloanele cu litere (de la A la IV, pentru un
număr total de 255 de coloane) şi referă rândurile cu numere (de la 1 la 65536).
Aceste litere şi numere se numesc etichete. Combinaţiile lor dau adrese de celule
sau de domenii. În continuare sunt câteva exemple de referinţe stil A1:
Se utilizează Se referă la
A1 Celula aflată la intersecţia coloanei A cu rândul 1.
A1:A10 Rangul de celule aflat pe coloana A între rândurile 1 şi 10.
A1:F1 Rangul de celule aflat pe rândul 1 între coloanele A şi F.
5:5 Toate celulele de pe rândul 5.
152
Se utilizează Se referă la
5:7 Toate celulele aflate pe rândurile între 5 şi 7 inclusiv.
A:A Toate celulele aflate pe coloana A.
A:C Toate celulele aflate în coloanele A până la C inclusiv.
A1:F15 Toate celulele aflate între coloanele A şi F şi rândurile 1 şi 15.
Stilul de referinţe R1C1 – este utilizat atunci când ambele etichete, de

coloană şi de rând, sunt numerice. Acest stil de referinţe este folosit, în special,
pentru evidenţierea poziţiei rândurilor şi coloanelor în interiorul macrocomenzilor.
Excel indică locaţia unei celule cu un „R” urmat de un număr de rând şi cu un „C”
urmat de un număr de coloană.
Există, de asemenea, mai multe tipuri de referinţe:
Referinţe absolute şi relative – evidenţiate prin folosirea sau nefolosirea
semnului $.
Titluri şi nume – permit referirea domeniilor în formule folosind numele
de domenii şi titlurile de coloană.
Referinţe 3-D – permit analizarea datelor din aceeaşi celulă sau domeniu
de celule de pe mai multe foi de lucru ale aceluiaşi registru de lucru. O referinţă
3-D include referinţe de celulă sau domeniu de celule precedate de un domeniu de
nume de foi de lucru (exemplu: =SUM(Sheet2:Sheet5!A7:A15)).
REFERINŢE RELATIVE, ABSOLUTE ŞI MIXTE
Depinzând de ceea ce vrei să realizezi poţi utiliza referinţe relative, care se referă la
poziţia relativă a celulelor în cadrul formulei, sau referinţe absolute, care sunt referinţe la
celule ce se află intr-o locaţie specifică ce nu se modifică ca poziţie în cadrul formulei.
Dacă semnul $ precede litera sau/şi numărul, de exemplu $A$1, referinţele de coloană
sau/şi rând sunt absolute. Referinţele relative se ajustează automat când se copiază
formula pe când referinţele absolute nu se modifică.
Referinţe relative. Atunci când creezi o formulă referinţele la celule sau domenii sunt, implicit,
bazate pe poziţiile lor relative faţă de celula care conţine formula. Când copiezi o formulă care conţine
referinţe relative Excel ajustează automat referinţele atunci când se lipeşte formula astfel încât să se
refere la celule diferite, relativ la poziţia lor în formulă. De exemplu, dacă o referinţă relativă dintr-o
formulă se referă la celula din stânga ei, fiecare copie a formulei se va referi la celula din stânga
acesteia, indiferent de locul în care o copiezi.
În acest exemplu se observă că, prin copierea
formulei din prima celulă celelalte formule şi-au
modificat referinţele astfel încât rezultatul formulei să
fie corect.
153
Prin definiţie, programul Excel nu tratează celulele pe care le incluzi într-o formulă ca o locaţie
stabilită, ci ca o locaţie relativă. Acest tip de referire te ajută să eviţi crearea repetată a aceleiaşi
formule. Poţi copia formula şi referinţele la celulă se vor ajusta în mod automat.
Câteodată este necesar însă să te referi la o aceeaşi celulă din foaia de calcul, în fiecare copie a
formulei. În acest caz trebuie să foloseşti referinţe absolute.
Referinţe absolute. Dacă nu doreşti ca programul Excel să ajusteze automat referinţele atunci când
copiezi o formulă într-o altă celulă, atunci trebuie să foloseşti referinţe absolute. De exemplu, dacă ai
achiziţionat căteva produse, cu preţul în dolari, şi vrei să transformi valoarea în lei la cursul zilei,
referinţa la celula care conţine valoarea dolarului la cursul zilei trebuie să fie o referinţă absolută.
Foprmulă eronată. Nefolosind Formulă corectă.

referinţe absolute, citeşte Valoarea este
valoarea dolarului de la altă citită tot timpul
locaţie. din celula A3.
Referinţe mixte. Este posibil ca, uneori, într-o formulă să fie nevoie de r e f e r i n ţ e m i x t e .
Referinţele mixte conţin adrese de celule absolute şi relative (exemplu: A$1, $A1). De exemplu, când
creezi o formulă în care vrei să înmulţeşti valorile de pe o anumită coloană cu valorile aflate pe un
anumit rând vei utiliza referinţe mixtă cu o coloană fixă şi un rând relativ pentru deînmulţit şi o
coloană relativă şi un rând absolut pentru înmulţitor.
154
În imaginea care urmează poţi urmări modificarea formulelor ca urmare a copierii lor în alte locaţii.
Pentru a schimba tipul de referinţă trebuie să parcurgi paşii:

Execută click pe celula care conţine formula ale cărei referinţe doreşti să le
modifici.
În bara de formule, execută click pe referinţa de celulă pe care doreşti să o
modifici.
Apasă tasta F4 succesiv până când referinţa devine de tipul dorit. Apăsarea
repetată a taste F4 parcurge toate tipurile posibile de referinţe.
Apasă tasta Enter pentru a valida modificarea.
REFERINŢE 3 – D
Pentru a utiliza referinţe 3 – D trebuie ca registrul de calcul să conţină mai mult de o foaie
de calcul. Pentru a crea o formulă care conţine referinţe 3 – D trebuie să parcurgi paşii:
8. Execută click pe celula în care vrei să creezi formula.
9. Inserează numele funcţiei.
155
10. Execută click pe eticheta primei foi de calcul la care se face referirea, ţine
tasta SHIFT apăsată şi execută click pe eticheta ultimei foi de calcul care se
doreşte a fi referită.
11. Selectează celula sau domeniul de celule care trebuie referite în formulă.
12. Completează formula.
13. Execută Enter pentru finalizare.
Obs. 1: Presupunând că lucrezi cu o formulă de tipul =SUM(Sheet2:Sheet6!A2:A5) dacă
copiezi sau inserezi foi de calcul între foile Sheet2 şi Sheet 6 (capetele selecţiei) Excel include
în calcul toate valorile din celula A2 la A6 din noile foi adăugate.
Obs. 2: Dacă ştergi o foaie de calcul din cele selectate Excel retrage din calcul valorile
aferente.
Obs. 3: Dacă muţi foi de calcul dintre Sheet2 şi Sheet 6 la o altă locaţie în afara domeniului de
foi de calcul referite Excel retrage din calcul valorile aferente.
Obs. 4: Dacă muţi o foaie de calcul care reprezintă un capăt al domeniului de foi (Sheet2 sau
Sheet6) la o altă locaţie în acelaşi registru de calcul, Excel ajustează calculul la un nou
domeniu de foi de calcul care să aibă aceleaşi capete.
Obs. 5: Dacă ştergi o foaie de calcul care reprezintă un capăt al domeniului de foi, Excel
ajustează calculul schimbând capătul de domeniu şters cu foaia de calcul următoare, dacă este
vorba de Sheet2 sau anterioară, dacă este vorba de Sheet6.
FUNCŢII DE CĂUTARE
Funcţiile de căutare sunt funcţii care au ca acţiune căutarea unei valori într-un domeniu
de celule şi returnarea unei valori corespondente dintr-un alt domeniu de celule.
Domeniile de celule în care se efectuează căutarea şi din care se returnează rezultatul pot
fi de două forme: vector şi matrice. Pentru forma vector acţiunea funcţiei de căutare este
următoarea: caută argumentul (lookup_value) într-un domeniu specificat (format pe un
singur rând sau o singură coloană) şi returnează informaţia de pe aceeaşi poziţie dintr-un
alt domeniu specificat de aceeaşi dimensiune. Pentru forma matricială acţiunea ei este
următoarea: caută un argument (lookup_value) în primul rând sau coloană a unei matrici
şi returnează o valoare cu aceeaşi poziţie de pe ultimul rând sau ultima coloană a matricei
sau dintr-un rând sau coloană specificate.
Termeni de bază
Câţiva dintre termenii de bază utilizaţi în construirea funcţiilor de căutare sunt următorii:
vector (vector)- este un domeniu situat pe un singur rând sau o singură
coloană.
matricea (array) - este un domeniu de celule, care conţine mai multe
rânduri şi coloane, şi care poate conţine text, numere, valori logice pe care vrei să
le compari cu valoarea argumentului lookup_value.
Atunci când lucrezi cu domenii matriciale, Excel inserează automat formula între acolade { }. Atunci
când creezi formula:
• introdu valorile aferente matricei direct între acolade { }.
• separă valorile din coloane diferite cu virgulă (,).
156
• separă valorile din rânduri diferite cu semnul „punct şi virgulă” (;).
Un domeniu matricial de constante poate conţine:
• numere, text, valori logice ca TRUE sau FALSE, valori de eroare ca #N/A
• numerele pot fi întregi, zecimale sau în format ştiinţific
• poţi utiliza diferite tipuri de valori în aceeaşi matrice – de exemplu
{1,3,4;TRUE,FALSE,TRUE}
• textul trebuie să fie între ghilimele duble – de exemplu „Departamentul”
Un domeniu matricial de constante nu poate conţine:
• formule
• semnul dolar ($) sau procent (%)
• referinţe de celule
• coloane sau rânduri de lungimi diferite
lookup_value – este valoare care urmează a fi căutată într-un domeniu
vector sau matrice
lookup_vector – este domeniul vector în care este căutată valoarea
lookup_value
result_vector – este domeniul vector din care se returnează valoarea
echivalentă valorii lookup_value
table_array – este un tabel cu informaţii unde este căutată valoarea
lookup_value
row_index_num – este numărul rândului din table_array de pe care se
returnează valoarea echivalentă valorii lookup_value
col_index_num – este numărul coloanei din table_array de pe care se
returnează valoarea echivalentă valorii lookup_value
range_lookup – este o valoare logică care specifică dacă vrei să găseşti o
valoare aproximativă sau exactă a valorii lookup_value
FUNCŢIA L O O KUP
Pentru a utiliza o funcţie de căutare trebuie să apelezi caseta Paste Function. Din lista cu
categoriile de funcţii alegi Lookup&Reference iar din câmpul Function Name alegi
funcţia LOOKUP.
În momentul în care alegi functia LOOKUP din caseta Paste Function se deschide o
casetă care te întreabă ce tip de sintaxă alegi. Funcţia LOOKUP are două forme de
sintaxă şi anume forma vectorială şi forma matricială.
157
Sintaxa 1: Se utilizează atunci când domeniul care conţine valoarea pe care o cauţi este de
formă vectorială..
Forma vectorială a funcţiei este următoarea:
LOOKUP(lookup_value,lookup_vector,result_vector)
• lookup_value este valoare pe care funcţia LOOKUP o caută în vectorul lookup_vector
• lookup_vector este domeniul format dintr-un singur rând sau coloană şi care conţine valoarea
căutată
• result_vector este un domeniu format dintr-un singur rând sau coloană şi care trebuie să aibă
aceeaşi dimensiune cu vectorul lookup_vector. A cesta este vectorul care furnizează rezultatul
căutării.
Notă: Valorile aferente vectorului lookup_value trebuie să fie sortate

ascendent, altfel funcţia nu returnează valorile corect iar domeniul lookup_value şi
domeniul result_vector trebuie să aibă dimensiuni identice. Nu face diferenţa între
litere mari şi litere mici.
Pentru a utiliza funcţia LOOKUP, forma vectorială, trebuie să parcurgi paşii:

14. Deschide caseta Paste Function.
15. Din categoria Lookup&Reference alege funcţia LOOKUP.
16. Din caseta care se deschide alege opţiunea
lookup_value,lookup_vector,result_vector.
17. În caseta Formula Pallette completează argumentele funcţiei:
♦ În câmpul lookup_value completează valoarea care urmează a fi
căutată sau referinţa celulei care o conţine. Valoarea trebuie scrisă identic cu
forma ei din domeniul în care se face căutarea.
♦ În câmpul lookup_vector selectează domeniul în care se efectuează
căutarea.
♦ În câmpul result_vector selectează domeniul din care se returnează
valoarea dorită.
158
Obs. 1 : Dacă funcţia LOOKUP nu găseşte valoarea din câmpul lookup_value atunci
marchează valoarea cea mai mare care este mai mică sau egală cu valoarea din câmpul
lookup_value.
Obs. 2: Dacă valoarea din lookup_value este mai mică decât cea mai mică valoare din câmpul
lookup_value funcţia LOOKUP returnează un mesaj de eroare (#N/A).
Exemplu:
a. LOOKUP(0,57;A2:A6;B2:B6) = izo-butan
b. LOOKUP(0,58;A2:A6;B2:B6) = izo-butan
c. LOOKUP(0,66;A2:A6;B2:B6) = pentan
d. LOOKUP(0,25;A2:A6;B2:B6) = #N/A deoarece valoarea 0,25 este mai mică decât
orice valoare din domeniul lookup_vector A2:A6.
Sintaxa 2. Această formă a funcţiei LOOKUP face căutarea automat în primul rând sau în
prima coloană în funcţie de mărimea domeniului matricial.
Forma matricială a funcţiei este următoarea:
LOOKUP(lookup_value,array)
159
• lookup_value este valoare pe care funcţia LOOKUP o caută în matrice
• array este un domeniu matricial de celule care conţine text, numere, valori logice pe care vrei să
le compari cu valoarea argumentului lookup_value (vezi capitolul „Termeni de bază”).
Căutarea cu ajutorul formei matriciale se efectuează în felul următor:
♦ Dacă domeniul de căutare are mai multe coloane decât rânduri, funcţia LOOKUP
caută valoarea lookup_value în primul rând al domeniului
♦ Dacă domeniul de căutare are mai multe rânduri decât coloane, funcţia LOOKUP
caută valoarea lookup_value în prima coloană a domeniului
Obs. 1 Dacă funcţia LOOKUP nu găseşte valoarea lookup_value, foloseşte cea mai mare
valoare care este mai mică sau egală cu valoarea lookup_value.
Obs. 2 Dacă este mai mică decât cea mai mică valoare din primul rând sau prima coloană
(depinde de dimensiunea matricii) a domeniului de căutare, funcţia LOOKUP returnează
valoarea de eroare #N/A.
Exemplu:
1. LOOKUP(„C”,{„a”, „b”, „c” ‚d”;1,2,3,4})=3
2. LOOKUP(„BUMP”,{„a”,1; „b”,2; „c”,3})=2
FUNCŢIA HLOOKUP
Funcţia HLOOKUP caută o valoare în primul rând al unui tabel sau al unei matrici de
valori şi returnează o valoare de pe aceiaşi coloană, dintr-un rând specificat. Este bine să
foloseşti funcţia HLOOKUP când valoarea pe care o cauţi se situează în primul rând al
unui tabel şi valoarea care trebuie returnată se află câteva rânduri mai jos.
Funţia HLOOKUP are următoarea sintaxă:
HLOOKUP(lookup_value,table_array,row_index_num,range_lookup)
• lookup_value este valoare care urmează a fi găsită în primul rând al tabelului. Poate fi o valoare, o
referinţă sau un şir tip text.
• table_array este tabelul cu informaţii în care se caută valoarea lookup_value.
♦ valoarea din primul rând poate fi text, număr sau valoare logică
♦ nu se face diferenţa între litere mari şi litere mici
• row_index_num este numărul rândului din tabel (table_array) de unde va fi returnată valoarea
echivalentă.
160
• range_lookup este o valoare logică care specifică dacă funcţia HLOOKUP să caute o valoare
exactă sau aproximativă a valorii lookup_value
♦ dacă range_lookup = TRUE se admite o aproximare a valorii lookup_value.
Dacă nu este găsită o valoare exactă este returnată valoarea cea mai mare care este mai
mică decât lookup_value.
♦ dacă range_lookup = FALSE valoarea găsită în tabel trebuie să fie identică cu
cea a argumentului lookup_value. Dacă nu este găsită o valoarea identică atunci se
returnează mesajul de eroare #N/A.
Obs. 1: Dacă range_lookup = TRUE valorile din primul rând al tabelului trebuie să fie sortate
în ordine ascendentă; altfel funcţia HLOOKUP nu va returna rezultatul corect. Dacă
range_lookup = FALSE tabelul nu trebuie sortat.
Obs. 2: Poţi pune în ordine ascendentă valorile, de la stânga la dreapta, selectând valorile,
executând secvenţa Data\Sort\Options şi făcând click pe opţiunea Sort left to right. Apoi
alege rândul din lista câmpului Sort by şi opţiunea Ascending.
Obs. 3: row_index_num = 1 returnează valoarea din primul rând a tabelului.
row_index_num = 2 returnează valoarea din rândul doi al tabelului.
row_index_num < 1 funcţia returnează valoarea de eroare #VALUE.
row_index_num este mai mare decât numărul de rânduri din tabel funcţia
returnează valoarea de eroare #REF.
Exemplu:
161
1. HLOOKUP(„carti”,E1:H5,2,TRUE) = 50
2. HLOOKUP(„penare”, E1:H5,3,FALSE) = 8
3. HLOOKUP(„penar”, E1:H5,3,FALSE) = #N/A
4. HLOOKUP(„stilouri”,E1:H5,4) = 38
5. HLOOKUP(3,{1,2,3 ; „a”, „b”, „c”; „d” „e” „f”},2,TRUE) = „c”
FUNCŢIA VLOOKUP
Această funcţie caută o valoare în coloana cea mai din stânga a unui tabel şi returnează
valoarea din acelaşi rând, dintr-o coloană pe care o specifici. Utilizează această funcţie
atunci când compari valori aflate pe coloană, spre deosebire de funcţia HLOOKUP pe
care o foloseşti atunci când compari valori aflate pe rând.
Funcţia are următoarea sintaxă:
VLOOKUP(lookup_value,table_array,col_index_num,range_lookup)
• lookup_value este valoarea după care se face căutarea în prima coloană din stânga a tabelului.
Această valoare poate fi text, număr sau şir de caractere.
• table_array este tabelul în care se caută informaţia. Pentru specificarea acestuia foloseşte referinţe
de celule sau nume de domenii.
• col_index_num este numărul de coloană din tabel de unde se va returna valoarea echivalentă
valorii lookup_value.
• range_lookup este o valoare logică care specifică funcţiei VLOOKUP dacă să găsească o valoare
identică cu cea pe care o caută sau o valoare aproximativă.
♦ range_lookup = TRUE valoarea găsită poate să fie aproximativă cu valoarea
lookup_value.
♦ range_lookup = FALSE valoarea găsită trebuie să fie identică cu valoarea căutată
Obs. 1: col_index_num = 1 funcţia returnează valoarea din prima coloană din stânga a
tabelului
col_index_num = 2 funcţia returnează valoarea din coloana a doua din stânga a
tabelului
col_index_num<1 funcţia returnează valoarea de eroare #VALUE
col_index_num este mai mare decât numărul de rânduri al tabelului, funcţia
returnează valoarea de eroare #N/A
162
Obs. 2: Dacă funcţia nu găseşte valoarea lookup_value şi range_lookup = TRUE atunci se
foloseşte cea mai mare valoare care este mai mică sau egală cu valoarea lookup_value.
Obs. 3: Dacă funcţia nu găseşte valoarea lookup_value şi range_lookup = FALSE atunci
returnează valoare de eroare #N/A.
Obs. 4: Dacă lookup_value este mai mare decât cea mai mare valoare din prima coloană a
tabelului, atunci funcţia returnează valoarea de eroare #N/A.
Exemplu:
1. VLOOKUP(1,A2:C10,1,TRUE) = 0,946
2. VLOOKUP(1,A2:C10,2) = 2,17
3. VLOOKUP(1,A2:C10,3,TRUE) = 100
4. VLOOKUP(0,746,A2:C10,3,FALSE) = 200
5. VLOOKUP(0,1,A2:C10,2,TRUE) = #N/A deoarece valoarea 0,1 este mai mică decât orice
valoare din prima coloană
6. VLOOKUP(2,A2:C10,2,TRUE) = 1,71
FUNCŢIA LOGICĂ IF
Funcţia IF este o funcţie care permite determinarea unei valori pe baza unui criteriu
stabilit de utilizator.
163
Funcţia are următoarea sintaxă:
IF(logical_test,value_if_true,value_if_false)
• logical_test este orice valoare sau expresie care poate fi evaluată ca fiind adevărată (TRUE) sau
falsă (FALSE). Acest argument poate utiliza orice operator de comparaţie.
• value_if_true este valoarea care se returnează atunci când logical_test = TRUE. value_if_true
poate fi o altă formulă.
• value_if_false este valoarea care se returnează atunci când logical_test = FALSE. value_if_false
poate fi o altă formulă.
Pentru a construi o funcţie IF trebuie să parcurgi paşii:
Execută click pe butonul Paste Function din bara standard. Se

deschide caseta de dialog Paste Function.
Din câmpul cu categoriile funcţiilor alege categoria Logical iar din lista
funcţiilor aferente alege funcţia IF.
Se deschide caseta Formula Pallette în care trebuie să completezi cele trei
câmpuri explicate anterior în funcţie de semnificaţiile lor.
Execută click pe OK pentru a termina formula.

Obs. 1: Dacă este îndeplinită condiţia logical_test atunci expresia este evaluată ca fiind
adevărată (TRUE). Altfel este evaluată ca fiind falsă (FALSE).
Obs. 2: Dacă logical_test = TRUE şi value_if_true este fără conţinut, atunci este returnată
valoarea zero.
Obs. 3: Dacă logical_test = FALSE şi value_if_false este omisă se returnează valoarea logică
FALSE.
Dacă logical_test = FALSE şi value_if_false este fără conţinut, atunci este returnată
valoarea zero.
Obs. 4: În nici un caz nu introdu funcţii pe mai mult de şapte nivele de subordonare
(imbricare).
Exemplu: calculul impozitului
164
1. IF(E5>=5.000.000;E5*25%;E5*15%) dacă salariul brut este mai mare sau egal cu
5.000.000 atunci impozitul este 25% din salariu, altfel impozitul este 15% din salariu.
2. IF(E5>10.000.000,”eroare”, IF(E5>=5.000.000;E5*25%;E5*15%)) deoarece nu există
salariu mai mare de 10.000.000 în întreprindere, atunci dacă condiţia este îndeplinită trebuie
returnat un mesaj de eroare, altfel se verifică condiţiile de la punctul anterior.
3. IF(E5>=5.000.000;E5*25%;IF(AND(E5<5.000.000,E5>=2.500.000),E5*15%,300.000))
dacă salariul este mai mare de 5.000.000 atunci impozitul este 25% din salariu. Dacă nu, se
verifică dacă salariul este între 2.500.000 şi 4.999.999. Dacă da, impozitul este de 15%, dacă
nu este îndeplinită nici această condiţie impozitul este o sumă fixă şi anume 300.000 (pentru
un salariu mai mic strict de 2.500.000).
4.
IF(B15>=30, B15- C15,D15/2)
IF(AND(B16<=40;C16>25);B16*C16/100;"-")
IF(OR(B15>=45;C154<40);IF(D15>=500;D15/C15;"eroare");AVERAGE(B15:E15))
165
REMEDIEREA ERORILOR ÎN CREAREA FORMULELOR
Programul Excel corectează, în general, erorile comune care apar atunci când creezi o
formulă. Atunci când introduci incorect o formulă apare o casetă care te atenţionează că
ai greşit şi îţi propune o modificare. Această facilitate se numeşte Formula AutoCorrect.
Dacă eşti de acord cu propunerea este suficient să apeşi pe butonul Yes şi corectura se
face automat. Dacă nu eşti de acord cu propunerea programului atunci apeşi butonul No
şi corectura o realizezi manual. Dacă optezi să corectezi singur formula atunci trebuie să
verifici:
1. Dacă parantezele sunt pereche. Atunci când creezi o formulă Excel afişează
parantezele în culori, după cum sunt introduse.
2. Dacă ai folosit semnul (:) pentru a separa referinţa de început de domeniu de cea de
sfârşit de domeniu (vezi subcapitolul “Operatori în formule”).
3. Dacă ai introdus toate argumentele cerute de funcţie sau dacă ai introdus mai multe
argumente decât era necesar.
4. Dacă nu ai creat mai mult de şapte nivele de imbricare a funcţiilor în interiorul unei
formule (vezi capitolul “Crearea funcţiilor imbricate”.
5. Dacă faci referire la alte nume de foi de calcul sau alţi regiştri de calcul care conţin
spaţii şi alte caractere speciale. În cazul în care există astfel de caractere este necesar ca
acestea să fie marcate de semne de apostrof (‘).
6. Dacă, în cazul în care ai folosit referinţe externe, ai inclus numele şi calea către
registrul de calcul la care se face referirea
(=AVERAGE('[2 III salarii 2002.xls]Februarie'!$H$5:$H$11).
7. Dacă ai formatat numerele atunci când ai creat formula. În formule, numerele nu se
formatează (nu se folosesc separatorii de mii).
Cele mai uzuale mesaje care pot apărea le găseşti menţionate în continuare.
EROAREA #####
Această eroare apare atunci când celulele conţin numere, date sau ore care depăşesc
lăţimea coloanei sau când celulele conţin date şi/sau ore care produc numere negative.
Cauze posibile Sugestii de remediere
Numărul depăşeşte lăţimea coloanei Redimensionează coloana
166
Schimbă formatul numărului (spre exemplu decrementează
numărul de zecimale)
S-a extras o dată sau oră ulterioare Dacă formula este corectă, schimbă modul de afişare al
dintr-o dată sau oră anterioare rezultatului formatând celula cu un format care nu este de
tip dată sau oră
EROAREA #VALUE!
Această eroare apare atunci când este folosit un tip greşit de argument sau de operand sau
facilitatea Formula AutoCorrect nu poate corecta formula.
Ai introdus text atunci când în Asigură-te că formula sau funcţia foloseşte operanzii sau
formulă trebuia introdus număr sau argumentele cerute şi că celulele referite în formulă conţin
valoare logică. Excel nu poate date valide (dacă celula A1 conţine un număr iar celule A2
translata textul în formatul corect de conţine un text, prin însumarea celor doi operanzi se va
dată. returna valoare de eroare #VALUE!).
Ai editat incorect un domeniu Selectează domeniul matricial de celule, apasă tasta F2

matrice. pentru a edita formula şi apasă combinaţia
CTRL+SHIFT+ENTER.
Ai introdus un domeniu matricial ca Asigură-te că domeniul matricial nu este o referinţă, o

şi referinţă de celulă, formulă sau formulă sau o funcţie. Vezi capitolul „Termeni de bază”
funcţie.
Ai introdus un domeniu de celulele Schimbă domeniul cu o singură valoare.

într-o formulă care necesita o
valoare, nu un domeniu.
Ai rulat o macrocomandă care Asigură-te că funcţia nu foloseşte un argument incorect.

introduce o funcţie ce întoarce ca
rezultat #VALUE!.
EROAREA #DIV!
Această eroare apare atunci când formula conţine o împărţie la zero.
Ai folosit referinţe de celulă care Schimbă referinţa de celulă sau introdu o altă valoare decât
conţine valoarea zero sau nu are zero în celula folosită ca divizor. Pentru a preveni
conţinut, ca divizor. împărţirea la zero foloseşte funcţia IF
(IF(B1=0, „ ”,A1/B1)).
Ai introdus o formulă care foloseşte Schimbă divizorul cu alt număr decât zero.
167
explicit împărţirea la zero (=5/0).
Ai rulat o macrocomandă care Asigură-te că divizorul din formulă nu este zero sau spaţiu
foloseşte o funcţie sau o formulă care liber.
returnează #DIV/0!.
EROAREA #NAME
Această eroare apare atunci când programul Excel nu recunoaşte text într-o celulă.
Ai folosit un nume de domeniu sau Asigură-te că numele există. Execută secvenţa

de celulă care nu există sau care a Insert/Name/Define. Dacă numele nu este în listă,
fost şters. adaugă-l.
Nume incorect scris. Verifică ortografia sau inserează numele corect executând
secvenţa Insert/Name/Paste; în caseta Paste Name
execută click pe numele dorit şi apasă pe butonul OK.
Ai folosit un titlu într-o formulă. Execută secvenţa Tools/Options/Calculation.

Selectează opţiunea Accept labels in formula.
Ai folosit incorect numele unei Corectează ortografia numelui funcţiei.

funcţii.
Ai introdus text într-o formulă fără Închide textul între ghilimele.

a-l închide între ghilimele („ ”).
Excel încearcă să interpreteze
intrarea ca un nume chiar dacă tu l-ai
introdus ca text.
Ai omis semnul (:) când ai făcut Asigură-te că toate referirile la domenii de celule conţin (:).
referire la un domeniu.
EROAREA #N/A
Această eroare apare atunci când o valoare nu este disponibilă într-o funcţie sau formulă.
Ai folosit o formă inadecvată a Asigură-te că argumentul are tipul corect de valoare. Spre
argumentului lookup_value al exemplu, este o valoare sau o referinţă la o celulă şi nu o
funcţiilor HLOOKUP, LOOKUP, referinţă de domeniu.
VLOOKUP.
Ai folosit funcţiile HLOOKUP, Pentru a găsi o valoare exactă a argumentului poţi să setezi
LOOKUP, VLOOKUP fără să sortezi range_lookup = FALSE. Dacă doreşti o valoare apropiată
tabelul iniţial. trebuie să sortezi tabelul şi apoi să creezi formula din nou.
168
Ai omis unul sau mai multe argumente Introdu toate argumentele.
atunci când ai creat funcţia.
Ai rulat o macrocomandă care Asigură-te că argumentele funcţiei sunt corecte şi la locul

introduce o funcţie ce are ca rezultat care trebuie.
#N/A.
EROAREA #REF!
Această eroare apare atunci când o referinţă de celulă nu este validă.
Ai şters sau ai mutat celulele la care se Schimbă formula sau restaurează celulele executând Undo
face referire în alte formule
Ai rulat o macrocomandă care Verifică dacă un argument al funcţiei se referă la o celulă

introduce o funcţie care returneză sau un domeniu invalid.
#REF!
Ai folosit o referinţă „la distanţă” la o Porneşte aplicaţia.

aplicaţie care nu rulează.
EROAREA #NUM
Această eroare apare atunci când apare o problemă cu un număr într-o formulă sau
funcţie.
Ai folosit un argument neacceptat Asigură-te că argumentul folosit are tipul corect.

într-o funcţie care cere argument
numeric.
Ai folosit o funcţie care iterează, de Foloseşte o altă valoare de start pentru funcţie.
exemplu IRR sau RATE, şi funcţia nu
poate să găsească un rezultat.
Ai introdus o formulă care returnează Schimbă formula astfel încât rezultatul să fie între ..... şi
un număr care este prea mare sau prea între ....... .
mic pentru a fi reprezentat de Excel.
EROAREA #NULL!
Această eroare apare atunci când specifici intersecţia a două arii care, de fapt, nu se
intersectează.
169
Ai folosit un domeniu incorect sau o Ca să te referi la două arii care nu se intersectează foloseşte
referinţă incorectă de celulă. separatorul (,). De exemplu, într-o formulă
SUM(A1:A10,C1:C10) dacă nu este pus operatorul (,)
funcţia încearcă să adune numai celulele pe care le au în
comun cele două domenii, acestea neexistând rezultatuleste
eroarea #NULL!
REFERINŢE CIRCULARE
„Referinţe circulare” este un mesaj de eroare care este returnat atunci când într-o formulă
se face referire, direct sau indirect, la celula care conţine formula. Aplicaţia Excel nu
poate să rezolve referinţele circulare prin calcule normale. Când ai o referinţă circulară
într-o formulă apare un mesaj care te avertizează.
Pentru a corecta formula trebuie să o modifici în aşa fel încât să nu mai apară în
conţinutul formulei adresa celulei care o conţine. Pentru mai multe detalii urmăreşte
cursul în care se va discuta despre bara Auditing.
AFIŞAREA ŞI TIPĂRIREA FORMULELOR
Aplicaţia Excel afişează, în mod implicit rezultatele formulelor. Este posibil, atunci când
este necesar, să se afişeze şi formulele în cadrul foii de calcul, nu numai in bara de
formule. Pentru a afişa şi tipări formule trebuie să execuţi paşii:
18. Execută secvenţa Tools/Options.
19. Execută click pe fişa View.
20. În secţiunea Window options execută click în caseta Formulas pentru a o
selecta.
170
22. Derulează, dacă este cazul, bara orizontală până ajungi la celulele care conţin
formulele afişate.
23. Execută secvenţa File/Page Setup şi execută click pe fişa Sheet. Specifică să
fie tipărite etichetele de coloană şi de rând
24. Execută click pe butonul Print Preview pentru a previzualiza apariţia

etichetelor de coloană şi de rând.
171
OPŢIUNEA AUTOFORMAT
Opţiunea AutoFormat este o colecţie de formate implicite de tabele, colecţie care

cuprinde mărimi de font-uri, fundaluri, alinieri, pe care le poţi aplica rapid unui domeniu
de celule sau întregii pagini. Opţiunea AutoFormat îţi propune 16 formate diferite,
implicite. Te ajută foarte mult atunci când vrei să formatezi un tabel într-un mod deosebit
dar nu ai timp să realizezi acest lucru.
Pentru a aplica un format implicit trebuie să parcurgi paşii:
Poziţionează cursorul undeva în interiorul tabelului căruia vrei să-l aplici un
AutoFormat. Excel va determina automat mărimea tabelului. Poţi face selecţia şi
manual.
Execută secvenţa Format/AutoFormat. Va apărea o casetă de dialog care va
prezenta cele 16 formate implicite. Alege formatul dorit.
Execută click pe butonul Options… Caseta de dialog se va extinde astfel încât să

poţi vedea şase casete de verificare (check box). Astfel poţi controla tipul
formatului pe care vrei să-l aplici bifând sau nebifând casetele respective.
172
Obs.1 Dacă ai dimensionat coloanele şi liniile înainte de a aplica AutoFormat, deselectează
opţiunea Width/Height (Lăţime/Înălţime) deoarece caracteristica AutoFormat
dimensionează liniile şi coloanele corespunzătoare cu cea mai înaltă, respectiv cea mai lată
intrare.
Obs. 2 Atunci când vrei să modici formatul ales selectezi sau deselectezi casetele din faţa
celor şase opţiuni. Spre exemplu, dacă vrei să anulezi bordura formatului implicit este
suficient să debifezi caseta Border.

Cum să creezi corect o formulă utilizând referinţele de celulă.
Cum să foloseşti funcţiile de căutare.
Cum să foloseşti funcţiile logice.
Ce tipuri de mesaje de eroare există.
Cum să corectezi o formulă.
Cum să aplici un format implicit unui tabel.
Exerciţii
Exerciţiul 1
1. Să se creeze un registru de calcul numit „Produse rafinarie.xls”.
2. Să se denumească o foaie de calcul cu numele „Date de intrare”.
3. Să se denumească o foaie de calcul cu numele „Introducere date”.
173
4. În foaia de calcul „Date de intrare” să se creeze următorul tabel, din celula A1:
5. Celulele în care se vor introduce date sunt cele marcate cu vernil. Conţinutul celorlalte celule
va rezulta în urma calculelor. În coloana „COD PRODUS_IF” să se verifice dacă valoarea
din coloana „COD PRODUS” este situată între 1 şi 13 (sunt 13 produse). Dacă nu să se
returneze mesajul „Cod incorect”. Sa se corecteze valoare de intrare a codului.
174
DA
1<=COD PRODUS<=13 COD PRODUS
NU
‘cod incorect’
6. Pentru codul produsului corect atunci se caută valoarea de pe coloana „COD PRODUS” în
vectorul A1:A13 din foaia de calcul „Date de intrare” şi se returnează valoarea aferentă din
vectorul C1:C13 din foaia de calcul „Date de intrare”.
7. Pe coloana „NIVEL” să se valideze datele astfel încât nivelul unei sfere să nu depăşească
1240 cm. dar nici să nu coboare sub zero. Mesajul care apare să fie „NIVEL ERONAT!”
8. Pe coloana „TEMP.” să se valideze datele astfel încât temperatura din interiorul sferelor să nu
fie mai mică decât -500C şi să nu depăşească 1000C. Mesajul care apare să fie
„TEMPERATURĂ ERONATĂ”
9. Să se introducă următorul set de valori pentru nivel şi temperatură:
10. În foaia de calcul „Date de intrare”, din celula E1 să se insereze datele:
175
11. Pe coloana „VOLUME”, să se calculeze volumul aferent nivelului din coloana „NIVEL”,
astfel: să se caute valoarea din coloana volum, în vectorul E1:E32 şi să se returneze valoarea
asociată din vectorul F1:F32. Valoarea obţinută se împarte la 1000 pentru a obţine rezultatul în
„mii litri”.
12. Pe coloana „Densitate” să se introducă datele:
0,532152
0,534031
0,529175
0,534031
0,530985
0,535922
0,583484
0,583484
0,570061
0,583484
0,645876
0,649206
0,648376
0,648376
0,647545
13. Pentru a calcula „SPAŢIU TOTAL DEP.” dintr-un anumit produs trebuie să aplici formula
997.000*DENSITATEA/1000.
14. Crează în celula M6 titlul „SPAŢIU RĂMAS DISPONIBIL (TONE)”. Pentru a calcula
spaţiul rămas de depozitare se scade din Spaţiul total de dep valoarea stocului real.
15. Blochează toate celulele din foaia de calcul „Introducere date”, exceptând coloanele „COD
PRODUS”, „NIVEL” şi „TEMP.”
16. Protejează cu parolă foaia de calcul „Introducere date” şi întregul registru de calcul.
176
Formulele utilizate sunt următoarele:

pentru „COD PRODUS_IF”
=IF(AND(C7>=1;C7<=13);C7;"COD INCORECT")
pentru „PRODUS”
=LOOKUP(E7;'Date de intrare'!$A$1:$A$13;'Date de intrare'!$C$1:$C$13)
pentru „VOLUME”
=LOOKUP(G7;'Date de intrare'!$E$1:$E$32;'Date de intrare'!$F$1:$F$32)/1000
Exerciţiul 2
1. Să se creeze un registru de calcul „Vânzari 2002.xls”.
2. În interiorul noului registru să se denumească trei foi de calcul cu numele „Vânzări pe
produse”, „Vânzări pe lună” şi „Date”.
3. Conţinutul foii „Vânzări pe produse” să fie următorul:
177
4. Conţinutul foii „Vânzări pe lună” să fie următorul:
5. Conţinutul foii „Date” să fie următorul:
178
6. Să se creeze formulele pe foile de calcul „Vânzări pe produse” şi „Vânzări pe lună” astfel
încât pe coloana „Valoare” să apară valorile aferente pe luna şi produsul specificate.
În final cele două foi de calcul trebuie să arate astfel:
179
Formulele folosite sunt următoarele:
pentru “Vânzări pe produse”
=VLOOKUP(B5;Date!$A$3:$F$15;3;FALSE)
pentru “Vânzări pe lună”
=HLOOKUP(B5;Date!$A$3:$F$15;5;FALSE)
180
Lucrul cu diagrame
Obiective
Studiul diagramelor
Cum să creezi diagrame
Câte tipuri de diagrame există
Cum să modifici diagrame
Cum să formatezi diagrame
Cum să tipăreşti diagrame
Această lecţie este o lecţie dedicată în exclusivitate diagramelor. Vei învăţa ce sunt
diagramele, cum se crează ele cu ajutorul aplicaţiei Chart Wizard, cum pot fi formatate
şi modificate, cum pot fi îmbunătăţite şi cum pot fi tipărite.
CREAREA DIAGRAMELOR
În general, diagramele se crează atunci când se doreşte o reprezentare grafică (în imagini)
a datelor cuprinse în tabele create. Pentru a crea diagrame trebuie apelată aplicaţia Chart
Wizard.
CREAREA DIAGRAMELOR UTILIZÂND APLICAŢIA CHART WIZARD
Aplicaţia Chart Wizard (Expert diagramă) îţi permite să creezi, pas cu pas, o diagramă
şi oferă opţiuni care să te ajute să modifici diagrama după cerinţele tale. Poţi reveni
oricând să modifici diagrama, după ce ai creat-o. După ce ai creat tabelul sursă – care
conţine informaţia ce urmează a fi reprezentată grafic – apelează aplicaţia Chart Wizard
pentru a crea diagrama dorită. Aplicaţia are anumite tipuri prestabilite de diagrame din
care poţi alege acel tip care oferă o reprezentare cât mai apropiată de cerinţă.
Pentru a crea o diagramă trebuie să execuţi paşii:
26. Crează tabelul pe care doreşti să-l reprezinţi grafic.
27. Selectează tabelul sau numai ceea ce vrei să reprezinţi din componenţa
tabelului.
181
28. Execută secvenţa Insert\Chart sau execută click pe butonul Chart Wizard
de pe bara standard. Se deschide caseta de dialog Chart Wizard.

♦ Fişa Standard Types (Modele
standard) conţine modele standard de
diagrame cărora este necesar să le aplici
diferite formate şi opţiuni, cum ar fi:
etichete sau culori care doreşti să apară
pe diagramă.
♦ Fişa Custom Types (Modele
Personalizate) conţine modele de
diagrame personalizate care sunt
similare cu un şablon sau un stil şi
conţin formate adiţionale şi opţiuni de
diagramă. Poţi salva diagramele
personalizate sau poţi crea altele noi.
29. Trebuie să parcurgi paşii din casetele de dialog ale aplicaţiei Chart Wizard
completând orice detalii în funcţie de cerinţe. Casetele de dialog ale aplicaţiei
Chart Wizard sunt prezentate în subcapitolele care urmează.
PASUL 1 - Selectarea tipului de diagramă
Primul pas în crearea unei diagrame este alegerea tipului diagramei. Pentru a utiliza unul
din tipurile predefinite de diagramă trebuie să execuţi click pe unul din tipurile de
diagrame (Chart Type) din secţiunea din stânga a primei casete de dialog. Aplicaţia
Excel oferă o gamă largă de tipuri de diagrame, tipuri pe care le găseşti enumerate în
continuare.
182
Diagrame pe coloane (Column). O diagramă pe coloană are bare verticale şi este reprezentată
fără continuitate în timp. Acest tip se utilizează, în general, pentru prezentarea comparativă a
datelor.
Un tip important de diagramă pe coloane este cel p e c o l o a n e s t r a t i f i c a t e . O astfel de

diagramă este potrivită atunci când doreşti să ştii cât mai este de realizat până la un plafon
maxim şi cât s-a realizat până la momentul creării diagramei.
183
Diagrame cu bare (Bar). O diagramă cu bare este similară uneia pe coloane prin faptul că
reprezintă barele ca elemente separate, însă ea trasează barele în format orizontal. Barele pot fi
aşezate alăturat, în straturi sau 3D (viziune în spaţiu). Diagramele cu bare sunt foarte utile
pentru afişarea măsurătorilor, ca de exemplu, procentul de finalizare a unui anumit proiect
Diagrame linie (Line). Acest tip de diagrame este foarte potrivit pentru măsurarea sau
reprezentarea datelor în timp, în mod continuu. Ele realizează combinaţii bune cu diagramele
pe coloană sau pe linii multiple. De asemenea, diagramele linie sunt excelente pentru
prezentarea informaţiei ce implică tendinţe sau modificări în timp cu unul sau două seturi de
date.
184
Diagrame cu structură radială (Pie). Diagramele cu structură radială sunt folosite pentru
prezentarea unui procent dintr-un întreg. Tipurile de diagramă cu structură radială disponibile
sunt 2D standard, 2D descompusă, 3D, 3D descompusă, radială din radială – care extrage un
subset al unui sector – şi bară din structură radială – care extrage un subset şi îl reprezintă sub
forma unei diagrame cu coloane suprapuse.
Diagrame de tip inelar (Doughnut). Diagramele de tip inelar sunt variaţii ale diagramelor cu
structură radială. Diferenţa constă în faptul că diagramele inelare sunt pentru mai multe seturi
de date – oarecum asemănătoare reprezentării mai multor structuri radiale, una peste cealaltă.
185
Diagrame prin puncte (Scatter). Diagramele prin puncte sunt folosite pentru prezentarea
datelor pe intervale inegale de timp. Acest tip de diagramă este cel mai des întâlnit în
activităţile ştiinţifice şi inginereşti.
Diagrame stratificate (Area). Diagramele stratificate se utilizează asemănător diagramelor

linie prin faptul că acestea reprezintă datele în timp într-o manieră continuă. Singura diferenţă
este că zona de sub linie este umplută.
186
Diagrame radar (Radar). Diagramele radar prezintă relaţiile dintre seturi separate de date.
Relaţia este prezentată în raport cu o serie întreagă, similar modului în care diagramele de tip
inelar reprezintă datele dintr-o serie comparativ cu seria întreagă.
Diagrame suprafaţă (Surface). Diagramele suprafaţă măsoară două variabile sub forma unei
hărţi topografice, oferind o reprezentare 3D a valorilor înalte şi joase. Există două tipuri de
diagramă suprafaţă, cu două variante pentru fiecare tip.
187
Diagrame cu bule (Bubble). Diagramele cu bule compară valorile în seturi de câte trei.
Primele două seturi sunt folosite în diagramă, al treilea determinând dimensiunea bulelor.
Diagrame stoc (Stock). Diagramele stoc sunt create, prin definiţie, pentru piaţa bursieră şi au
patru variante:
• minim-maxim-închidere
• deschidere-minim-maxim-închidere
• volum-maxim-minim-închidere
• volum-deschidere-maxim-minim-închidere
188
Diagrame cilindru, con şi piramidă. Diagramele cilindru, con şi piramidă sunt diagrame 3D
cu formă unică.
PASUL 2 - Stabilirea sursei de date
După ce ai stabilit tipul de diagramă apeşi butonul Next din caseta Chart Type şi se va
deschide a doua casetă din succesiune, care se numeşte Chart Source Date.
189
Deşi, în mod obişnuit, selectezi datele care urmează a fi reprezentate grafic, înainte de
lansarea aplicaţiei Chart Wizard, este posibil ca, după lansare, să hotărăşti că trebuie
modificat domeniul de date. Pasul doi al aplicaţiei Chart Wizard îţi permite să modifici
domeniul de date ce va fi reprezentat ca diagramă utilizând butonul Collaps Dialog
aferent câmpului Data Range. Prin definiţie, o serie de date este o categorie din tabel.
Prin selectarea uneia dintre coloanele din diagramă, vei selecta o serie de date. Poţi
schimba orientarea datelor din linii (Rows) în coloane (Columns). În exemplul de mai sus
poţi vedea cum se modifică aspectul unei diagrame atunci când se schimbă orientarea
datelor din linii pe coloane.
Din fişa Series (Serii) poţi manevra seriile dintr-o
diagramă fie prin adăugarea, fie prin eliminarea
acestora. Dacă ai selectat întreg domeniul unui
tabel şi vrei, de fapt, să vezi o singură serie din
tabel, poţi elimina seriile de date selectându-le şi
executând click pe butonul Remove (Eliminare).
De asemenea, poţi adăuga serii la o diagramă
executând click pe butonul Add (Adăugare),
după care trebuie să precizezi detaliile pentru
noile serii folosind celelalte opţiuni din această
fişă. Opţiunile din această fişă se modifică în
funcţie de tipul diagramei şi de seriile selectate în
caseta Series. Lista următoare descrie opţiunile
disponibile:
Series, Add sau Remove îţi
permite să adaugi sau să elimini serii
din diagramă.
Name (Nume). Atunci când
selectezi o serie în lista Series din
partea stângă a casetei de dialog,
această intrare se modifică pentru a afişa adresa celulei (celulelor) ce conţine titlul pentru
respectiva serie.
190
Value (Valoare) oferă adresa ce conţine valorile pentru seria selectată. Valorile
sunt datele folosite la construirea coloanelor. Pentru anumite tipuri de diagrame aplicaţia
Chart Wizard afişează o casetă X Values (valori pe axa X) şi una Y Values (valori pe axa
Y).
Category (X) Axis Labels (Etichetele axei categoriilor). Această casetă afişează
referinţa de celulă pentru categoriile axei X.
Second Category (X) Axis labels (Etichetele axei secundare a categoriilor)
precizează locaţia celulei (celulelor) ce conţin etichetele ce vor fi utilizate pentru a doua
axă X, de exemplu, în diagramele Stoc sau diagramele personalizate tip coloană-suprafaţă.
Sizes (Dimensiuni). La diagramele cu bule, această opţiune precizează celula ce
conţine o valoare care stabileşte dimensiunea reperelor de bulă.
PASUL 3 - Alegerea opţiunilor de diagramă
Alegerea opţiunilor de diagramă reprezintă pasul al treilea al aplicaţiei Chart Wizard.

Aceste opţiuni îţi permit să prelucrezi în mai multe moduri diagrama, să adaugi şi să
ştergi caracteristici. De asemenea, această casetă îţi permite să vizualizezi toate
modificările, pe măsură ce le efectuezi, înainte de a crea diagrama pe foia de calcul.
Caseta Chart Options conţine şase fişe despre care se va discuta în continuare.
191
Titlurile diagramelor (Title) îţi permite să introduci un titlu pentru diagramă, pentru axa
categoriilor şi cea a valorilor. Este bine să completezi toate câmpurile acestei fişe.
Axe (Axă) Afişează automat datele într-un format de scară de timp dacă acestea sunt formatate
ca date de timp. Prin deselectarea opţiunii Category (X) Axis poţi elimina etichetele axei.
Atunci când opţiunea este selectată, butonul radio selectat sub opţiune indică ce va afişa axa.
Obs. Atunci când este selectată opţiunea Time-scale aplicaţia Excel transformă formatul text
în format dată calendaristică. Dacă data este formatată pentru a afişa numele lunii ca text sau
dacă ai date care trec dintr-un an în altul, este mai bine să transformi categoria în format scară
de timp pentru a reprezenta anii.
192
Linii de grilă (Gridlines) îţi permite să adaugi pe axe linii de grilă majore sau minore. Ca să
obţi o diagramă curată, neaglomerată, este mai bine să eviţi liniile de grilă. În mod normal se
păstrază liniile de grilă majore pentru axa Y sau Z fără a aplica linii suplimentare de grilă.
193
Legenda (Legend) oferă o explicaţie despre diferitele serii de date din diagramă.Dacă
diagrama conţine mai multe categorii este necesară o legendă care să arate modelul sau
culoarea fiecărei categorii.
Fişa Legend îţi oferă următoarele facilităţi:

Show legend – dacă este bifată, îţi permite să afişezi legenda pentru o
diagramă.
Placement – îţi permite să stabileşti locaţia legendei, în cazul în care
opţiunea Show legend este bifată. În caz contrar, câmpurile din secţiunea
Placement sunt dezactivate.
♦ Bottom – îţi permite afişarea legendei în partea de jos a diagramei
♦ Corner – îţi permite afişarea legendei în colţul din dreapta sus al
diagramei
♦ Top – îţi permite afişarea legendei deasupra diagramei
♦ Right – îţi permite afişarea legendei în dreapta diagramei (implicit)
♦ Left – îţi permite afişarea legendei în stânga diagramei
Legenda nu este obligatoriu să fie plasată pe perimetrul unei diagrame. Formatată
corespunzător o diagramă se poate situa şi în interiorul zonei de reprezentare.
194
Etichetele de date (Data Labels) îţi oferă posibilitatea de a afişa etichete sau valori în dreptul
fiecărei serii de date din diagramă.
None – nu se afişează nici o valoare sau etichetă.

Show value – se afişează valorile aferente seriei.
Show percent – se afişează valoarea procentuală.
Show label – se afişează etichetele seriei.
Show label and percent – se afişează atât etichetele cât şi procentele
seriei.
Show bubble sizes – se afişează mărimea bulelor.
195
Tabelul de date (Data Tabel)– îţi permite să ataşezi tabelul diagramei create. Această
caracteristică aliniază datele numerice sub seriile corespunzătoare de date. Este o cale de a
afişa etichetele de date fără a aglomera zona de reprezentare şi, de asemenea, o modalitate de
combinare a unei diagrame cu datele sale într-o formă compactă, de exemplu pentru
înglobarea datelor într-un diapozitiv PowerPoint.
PASUL 4 - Alegerea unei locaţii pentru diagramă
Alegerea unei locaţii pentru diagramă reprezintă pasul al patrulea al aplicaţiei Chart
Wizard. Din această casetă poţi alege următoarele opţiuni, ca să specifici unde doreşti să
amplasezi noua diagramă:
As Object In (Ca obiect în) – permite înglobarea diagramei în aceeaşi
foaie de calcul cu datele sursă. De asemenea, poţi specifica şi altă foaie de calcul ca
locaţie pentru această diagramă, prin deschiderea listei derulante şi selectarea foii
dorite.
As New Sheet (Ca foaie nouă) – crează în registrul de calcul o f o a i e d e

d i a g r a m ă independentă. În cazul acestei opţiuni, aplicaţia Chart Wizard
inserează automat o foaie denumită Chart 1, denumire care poate fi modificată în
aşa fel încât să fie cât mai intuitivă.
196
MODIFICAREA DIAGRAMELOR
După ce ai creat o diagramă este foarte probabil să doreşti să îi mai adaugi informaţie sau
să-i modifici elementele. Programul Excel îţi permite să manevrezi orice parte
componentă a unei diagrame, dar să îi şi adaugi elemente.
MODIFICAREA TIPULUI DE DIAGRAMĂ
De multe ori, după ce ai ales un tip de diagramă şi ai creat-o constaţi că nu corespunde cu

ceea ce doreai să realizezi şi atunci este necesar să modifici tipul de diagramă ales. Pentru
a modifica un tip de diagramă, poţi să alegi una din metodele următoare:
Selectează diagrama al cărei tip vrei să-l modifici şi execută secvenţa
Chart\Chart Type pentru a deschide caseta de dialog care conţine tipurile de
diagrame şi apoi selectează tipul dorit.
Execută click dreapta oriunde în interiorul diagramei, dacă doreşti să o
modifici în întregime, şi selectează Chart Type. După ce se deschide caseta alege
tipul dorit.
Execută click pe butonul Chart Type din bara standard.
Dacă doreşti să modifici numai tipul unei serii de date dintr-o diagramă, fără să modifici
întreaga diagramă, trebuie să selectezi seria respectivă, să execuţi click dreapta pe serie şi,
din meniul rapid, alegi Chart Type. Din caseta care se deschide alege tipul de diagramă
dorit pentru seria selectată.
Tip de diagramă de
serie modificat
MODIFICAREA UNEI SERII DE DATE
Dacă ai reprezentat grafic mai multe serii de date printr-o diagramă tip coloană, un
anumit set de coloane care au aceeaşi culoare reprezintă o anumită serie de date. Pe lângă
posibilitatea formatării seriilor de date într-o diagramă mai poţi, de asemenea, adăuga
sau elimina serii de date dintr-o diagramă.
197
Selectarea unei serii sau a unui punct de date dintr-o diagramă. Pentru a modifica sau
formata o serie de date dintr-o diagramă, mai întâi trebie să selectezi seria executând un click
pe oricare din punctele de date.
• Când indicatorul mouse-ului este plasat pe o serie de date, o sugestie de ecran va afişa o
descriere a seriei şi a respectivului punct de date de sub indicator.
• Când execuţi click pe un punct de date, întreaga serie va fi selectată, iar ghidajele de
dimensionare vor apărea, sub formă de pătrăţele, pe seria de date.
• Crnd este selectată o serie de date, datele corespunzătoare din foaia de calcul sunt
înconjurate de borduri colorate Range Finder. O bordură roşie înconjoară etichetele de
axă, una verde etichetele de serie (cele ce se găsesc de obicei în legenda diagramei), iar o
bordură de culoare albastră înconjoară valorile din seria de date.
De asemenea, poţi modifica un singur punct de date dintr-o serie. Având seria selectată,
execută click pe punctul pe care doreşti să-l modifici. Ca să schimbi valoarea punctului şi pe
cea corespunzătoare lui din foaia de calcul – trebuie să reţii că cele două sunt legate –
selectează punctul din diagramă şi trage-l până la valoarea dorită.
Eliminarea unei serii de date. Pentru realizarea acestei opţiuni, trebuie să selectezi seria pe
care doreşti să o elimini astfel încât să apară ghidajele şi apoi apasă tasta Delete sau execută
secvenţa Edit\Clear\Series.
Adăugarea sau ajustarea sursei de date.
• Adăugarea punctelor sau a seriilor de date
- Selectează diagrama şi execută secvenţa Chart\Add Data. Precizează domeniul de date
pe care doreşti să-l adaugi. Poţi folosi butonul Collaps Dialog pentru a reduce
dimensiunea casetei de dialog şi a selecta domeniul.
198
- Copiază datele din foaia de calcul, selectează diagrama şi lipeşte datele în ea.
- Dacă doreşti mai mult control asupra datelor pe care doreşti să le introduci, alege
Edit\Paste Special pentru a stabili modul în care doreşti să apară noile date.
♦ New Series (Serie nouă) adaugă în diagramă datele selectate ca o

serie nouă de date.
Serie nou
inserată
♦ New Points ( Puncte noi) adaugă datele copiate ca o serie
suplimentară de date pe aceeaşi axă din diagramă.
199
♦ Rows sau Columns crează o serie adiţională de date din conţinutul
fiecărei linii sau coloane din selecţia copiată.
♦ Series Names in First Row (Numele seriilor (etichetele axei Y) pe
prima coloană) – permite folosirea primei linii sau coloane din datele copiate
pentru seria de date selectată.
♦ Categories (X labels) in First Column (Etichetele axei X (a
categoriilor) pe primul rând) – permite folosirea primei linii sau coloane din
datele copiate ca etichete de categorii pe axa X.
♦ Replace Existing Categories (Se înlocuiesc categoriile existente) –
permite înlocuirea etichetelor de categorii existente cu etichetele de categorii
pe care vrei să le lipeşti. De exemplu, poţi modifica etichetele de lună de la
ianuarie până la decembrie cu numere de la 1 la 12.
Obs. 1 Dacă datele care urmează a fi lipite nu sunt pe aceeaşi foaie de calcul cu diagrama,
ţine apăsată tasta Alt şi trage-le peste eticheta foii ce conţine diagrama. După ce apare foaia de
calcul destinaţie eliberează tasta Alt şi trage datele în foaie.
Obs.2 Dacă datele care urmează a fi lipite nu sunt în acelaşi registru de calcul cu diagrama,
deschide registrul sursă, execută secvenţa Window\Arrange pentru a afişa ambele registre
pe ecran. Apoi afişează foile cu datele şi cu diagrama. Selectează şi trage datele dorite din
fereastra foii sursă în diagramă. Datele adăugate dintr-un registru de calcul creează în
diagrama destinaţie legături la respectivul registru.
• Modificarea datelor sursă
- Având foaia de date vizibilă pe ecran, execută click pe diagrama înglobată. Apoi trage
de ghidajele colorate care înconjoară datele sursă, anteturile şi etichetele. Dacă indicatorul
mouse-ului este o săgeată, prin tragere vei deplasa dreptunghiul. Dacă indicatorul mouse-
ului este o cruce neagră, prin tragere vei extinde sau contracta selecţia. Pe măsură ce
ajustezi liniile colorate, diagrama se va modifica astfel încât să reflecte modificările pe
care le efectuezi.
200
- Selectează diagrama, lansează aplicaţia Chart Wizard şi execută click pe Next în
pasul 1 din caseta de dialog Chart Wizard. În pasul 2 modifică datele sursă şi execută
click pe Finish.
- Selectează diagrama şi execută secvenţa Chart\Source Data sau execută click
dreapta şi alege Source Data din meniul rapid. În caseta de dialog Source Data
selectează fişa Data Range. De aici poţi modifica adresa absolută a datelor pe baza
cărora s-a creat diagrama.
ADĂUGAREA UNEI AXE SECUNDARE ÎNTR-O DIAGRAMĂ
De multe ori te poţi afla în situaţia în care este necesar să compari două seturi de date cu
valori extrem de diferite, ca de exemplu numărul de produse realizate şi soldul lor. O
modalitate de a afişa acest tip de informaţie este prin intermediul unei a x e s e c u n d a r e .
Pentru a realiza o diagramă cu două axe de acelaşi fel, trebuie să parcurgi paşii:
30. Selectează, pe diagrama creată deja, seria pe care doreşti să o reprezinţi pe axa
secundară.
31. Execută secvenţa Format\Selected Data Series (Serie de date selectată)
pentru a deschide caseta de dialog Format Data Series (Formatare serie de date).
32. Selectează fişa Axis (Axe).
33. În secţiunea Plot series on (Serie reprezentată grafic pe), alege Secondary
Axis (Axă secundară).
201
Obs. Este bine să foloseşti axe secundare atunci când ai două seturi de date ale căror valori
mici şi mari sunt foarte diferite. Dacă ar fi reprezentate pe o singură axă este posibil ca setul
de valori mici să nu fie vizibil.
SCALAREA AXEI VALORILOR
Scalarea axelor într-o diagramă poate controla caracteristicile vizuale ale diagramei.Axele
X şi Y au opţiuni de scalare diferite deoarece reprezintă lucruri diferite; de obicei pe axa
X sunt reprezentate categoriile de date iar pe axa Y valorile corespunzătoare acestor
categorii.
Modificarea valorilor minime, maxime şi de reper
În diagrama reprezentată mai jos, dacă se doreşte reprezentarea axei Y până la 100%
trebuie crescută valoarea maximă pe axa Y.
202
Dacă doreşti modificarea valorilor minime, maxime sau de reper ale unei diagrame
atunci, executând click dreapta pe axa Y, alege din meniul rapid comanda Format Axis.
În caseta de dialog care se deschide selectează fişa Scale.
Minimum îţi permite să modifici valoarea din originea axe Y. Implicit

această valoare este zero. În diagrama prezentată anterior, dacă doreşti ca axa Y să
plece din 5%, în câmpul minim trebuie să setezi 0,05.
Maximum îţi permite să modifici valoarea maximă care să fie vizualizată
pe axa Y. În diagrama prezentată anterior, dacă doreşti ca axa Y să fie reprezentată
printr-un maxim de 100% trebuie să atribui numărul 1 acestui câmp.
Atenţie: Dacă stabileşti o anumită valoare maximă, axa Y devine statică, reprezentând seriile
de date doar până la acea valoare. Dacă se acceptă valoarea implicită, atunci orice modificare
a valorii maxime din tabelul de date, în sensul creşterii ei, va modifica automat şi valoarea
maximă de pe axa Y.
Major unit permite ajustarea unităţilor majore de pe axa Y. Dacă pe axa Y
unităţile sunt reprezentate din 10% în 10% şi le doreşti din 20% în 20% atunci
trebuie să modifici valoarea din câmpul aferent din 0,1 în 0,2.
203
Minor unit - acest parametru controlează intervalul dintre reperele mici
de pe grila minoră (Minor Gridlines). Ca să afişezi liniile de grilă minore din 3 în 3
repere mici, stabileşte la 3 valoarea parametrului acesta.
Category (X) axis este utilă atunci când doreşti să modifici locul de
intersectare al axei Y cu axa X. Acest lucru îl poţi realiza indicând valoarea de
intersectare în câmpul Crossess at. Dacă doreşti, spre exemplu, ca intersecţia să
aibă loc pe axa Y la 70%, trebuie să atribui valoarea 0,7 acestui câmp.
Display units îţi permite să alegi modul de reprezentare a valorilor pe axa
Y (spre exemplu: în mii, în milioane de unităţi). Acest mod de reprezentare se
poate alege din lista derulantă aferentă.
204
Logarithmic scale îţi permite să setezi originea diagramei la valoarea 1 iar
parametrii Minimum, Maximum, Major unit şi Minor unit sunt calculate ca 10
la puterea valorii reprezentate pe axă, în funcţie de domeniul de date ilustrat în
diagramă.
Value in reverse order reprezintă diagrama în formă inversată, şi anume
valoarea 0% este în partea de sus a axei şi coboară spre valoarea maximă, care se
află în partea de jos a diagramei.
Category (X) Axis at Maximum Value permite intersectarea axei Y cu

axa X la valoarea maximă.
SCALAREA AXEI CATEGORIILOR
Opţiunile de scalare a axei categoriilor funcţionează aproximativ la fel cu cele ale axei
valorilor descrise în secţiunea precedentă. Ca să ai acces la parametrii axei X trebuie să
execuţi click dreapta pe axă. Din meniul rapid alege opţiunea Format Axis, iar după ce se
deschide caseta de dialog selectează fişa Scale.
205
Value (Y) axis crosses at category number îţi permite să stabileşti
intersecţia cu axa Y între categoriile de pe axa X. Dacă setezi acest parametru cu
valoarea 2 atunci intersecţia va fi înainte de categoria a doua.
Number of categories between tick-mark labels stabileşte frecvenţa cu

care vor apărea etichetele de categorie pe axa X.
Number of categories between tick-marks: stabileşte numărul de gradaţii
ce doreşti să apară între fiecare două repere. Ca să plasezi un reper minor la fiecare
categorie de pe axa X introdu 1 ca valoare pentru această opţiune.
Value (Y) axis crosses between categories permite ca punctele de date să
fie reprezentate între repere mici; în caz contrar, punctele de date vor fi
reprezentate la poziţiile corespunzătoare reperelor mici.
Categories in reverse order permite inversarea ordinii de reprezentare a
categoriilor pe axa X.
206
Value (Y) axis crosses at maximum categories plasează axa Y după
ultima categorie de pe axa X
MODIFICAREA ORDINII SERIILOR
Prin modificarea ordinii seriilor poţi manipula setul de date pe care cititorii îl pot vedea în
primul rând.
Inversarea seriilor de date este un lucru util atunci când lucrezi cu diagrame tip bară sau
coloană. Acest lucru se realizează prin selectarea opţiunii Categories in reverse order
din caseta Format Axis.
Dacă doreşti să modifici locaţia într-o diagramă numai pentru o anumită categorie de date
este necesar să selectezi categoria respectivă pe diagramă, execută click dreapta şi, din
meniul rapid alege opţiunea Format Data Series. În caseta de dialog care se deschide
selectează fişa Series Order.
În câmpul Series order execută click pe categoria a cărei poziţie doreşti să o modifici şi
apoi foloseşte-te de butoanele Move Up sau Move Down pentru a ajunge in poziţia
dorită.
207
ADĂUGAREA UNEI LINII DE EVOLUŢIE LA O SERIE DE DATE
Adăugarea liniilor de evoluţie (trendlines) în Excel te ajută să înţelegi de unde ai plecat şi

încotro este posibil să te îndrepţi. Liniile de evoluţie pot fi adăugate doar la următoarele
tipuri de diagrame: pe zone, pe coloane, linie, cu bare şi prin puncte.
Pentru a adăuga o linie de evoluţie la o diagramă trebuie să parcurgi paşii:
35. Selectează diagrama sau seriile de date la care vrei să adaugi linia de evoluţie.
36. Execută secvenţa Chart\Add Trendline (Adăugare linie de evoluţie) pentru
a afişa caseta de dialog Add Trendline.
37. Din fişa Type selectează tipul de linie de evoluţie pe care doreşti să-l adaugi.
Caseta Add Trendline are următorul conţinut:
Tip Opţiune Rezultat
208
Linear (Liniară) Inserează o tendinţă liniară.
Logarithmic
Inserează o tendinţă logaritmică.
(Logaritmică)
Polynomial
Inserează o tendinţă polinomială sau curbă.
(Polinomială)
Power (Putere) Inserează o tendinţă folosind funcţia putere.
Exponential
Inserează o tendinţă exponenţială.
(Exponenţială)
Inserează o tendinţă cu o medie mobilă. Numărul

Moving Average de puncte de pe o linie de evoluţue în medie mobilă
(Medie mobilă) este egal cu numărul total de puncte din serie minus
numărul pe care îl stabileşti pentru perioadă.
Prin introducerea unui număr în caseta Order

Order (Ordonare) stabileşti cel mai mare grad polinomial. Valoarea
este exprimată ca un întreg între 2 şi 6.
Prin introducerea unui număr în caseta Period

Period (Perioadă) stabileşti numărul de perioade pe care doreşti să le
utilizezi în calcularea mediei mobile.
Based on Series Selectezi seriile pentru care va fi afişată linia de

(Bazată pe serie) evoluţie.
Formatarea liniei de evoluţie
Pentru a formata o linie de evoluţie trebuie să parcurgi paşii:

39. Selectează sau activează linia de evoluţie.
40. Execută secvenţa Format\Selected Trendline care deschide caseta de dialog
Format trendline.
41. Din fişa Patterns a casetei de dialog selectează opţiunile de formatare
necesare pentru a crea efectul vizual dorit.
209
Lista de mai jos descrie opţiunile de formatare disponibile pentru liniile de evoluţie:
• Automatic (Automat) – aplică parametrii prestabiliţi Excel asupra liniei sau
obiectului selectat.
• Custom (Particularizat) – îţi permite să personalizezi stilul, culoarea şi
grosimea liniei de evoluţie selectată.
• Style (Stil) – stabileşte un stil pentru linie sau bordură.
• Color (Culoarea) – desemnează culoarea pentru linia sau bordura selectată.
• Weight (Greutate) – indică grosimea liniei sau a bordurii selectate.
Pe măsură ce realizezi selecţiile, urmăreşte caseta Sample pentru a vedea modul în care
este afectată linia sau bordura respectivă.
Opţiuni pentru liniile de evoluţie
Parametrii din fişa Options (Opţiuni) a casetei Format Trendline îţi permit să continui
personalizarea liniei de evoluţie.
210
Opţiunile sunt descrise în următoarea listă:
• Trendline Name (Nume linie de evoluţie) – îţi permite să stabileşti dacă numele liniei
va fi furnizat de Excel pe baza tendinţei alese (Automatic) sau să selectezi opţiunea
Custom şi să introduci tu numele.
• Forecast (Prognoză) – îţi permite să foloseşti opţiunile din această secţiune pentru a
stabili numărul de perioade ce vor fi reprezentate – progresiv sau regresiv. De
exemplu, pe baza informaţiei curente sau anterioare din seriile de pe diagramă,
programul Excel poate reprezenta tendinţa în perioadele viitoare.
• Set Intercept = – (Setare intersecţie=) – prin stabilirea intersecţiei, precizezi unde
doreşti ca liniile de evoluţie să intersecteze axa Y.
• Display Equation on Chart (Afişare ecuaţie în diagramă) şi Display R-Squared
Value on Chart (Afişare abatere medie pătratică în diagramă) – te ajută să afişezi
ecuaţiile regresive sau valorile radicalilor în diagramă. Dacă ai mai multe scenarii de
evoluţie, poţi, de exemplu, să afişezi aceste valori pentru fiecare linie de evoluţie în
parte.
FORMATAREA DIAGRAMELOR.
Formatarea unei diagrame este la fel de importantă ca şi datele ce stau la baza ei. Este
important să înţelegi atât caracteristicile şi funcţiile elementelor de diagramă, cât şi modul
în care le poţi accentua prezenţa vizuală în diagramă.
FORMATAREA LINIILOR
Programul Excel îţi permite să formatezi aproape orice tip de linii într-o diagramă.
Formatarea axelor Y, Y secundară şi Z.
Formatarea axelor de valori în moduri diferite poate să atragă sau să îndepărteze atenţia
de la acestea. Formatele predefinite ale aplicaţiei Excel sunt bune, însă, la afişarea
211
informaţiei, vei dori să ajustezi aceste formate prestabilite pentru a obţine o prezentare
curată şi eficientă.
Pentru a conferi axei Y un format profesionist, trebuie să parcurgi paşii:
43. Selectează axa Y astfel încât să apară ghidajele de selecţie.
44. Execută secvenţa Format\Selected Axis pentru a afişa caseta Format Axis.
45. Selectează fişa Patterns.
46. Selectează grosimea liniei.
47. În secţiunea Major Tick Mark Type (Tip gradaţie majoră), alege Inside.
48. Selectează fişa Font.
49. În caseta Font, alege Arial. (Dacă Arial este fontul prestabilit pentru Excel,
acest pas poate fi sărit).
50. În caseta Font Style selectează Bold.
51. În caseta Size alege 10 (această dimensiune depinde de dimensiunile
diagramei).
52. Deselectează opţiunea Auto Scale(Scalare automată).
212
Formatarea axei X
Similar formatării axei valorilor, formatarea axei categoriilor (X) poate atrage sau
îndepărta atenţia de la această axă. De exemplu, dacă ai mai multe date calendaristice pe
axa categoriilor, este bine să foloseşti alinierea verticală, astfel încât programul Excel să
treacă automat textul pe rândul următor sau să schimbe numărul de etichete afişate.
Pentru a realiza acest tip de modificare, foloseşte parametrii din secţiunea Orientation
din fişa Alignment a casetei de dialog Format Axis. Prin alinierea corectă a informaţiilor
şi formatarea dimensiunii textului, poţi face vizibile în diagrame toate etichetele.
213
Opţiunea Offset (Deplasare) îţi permite să modifici distanţa la care vor fi plasate
etichetele de categorie pe axă sau linie.
Ca să elimini axa X sau reperele de pe axa X alege din caseta Format Axis, din fişa
Patterns opţiunea None (Nici una).
Diagramă Diagramă cu axe

predefinită formatate
Formatarea etichetelor de axă
Pe lângă modificarea fontului etichetelor de pe axă, mai poţi modifica şi stilul lor de
număr şi aliniere. Pentru a formata etichetele de axă trebuie să parcurgi secvenţa:
54. Click dreapta pe axa cu etichetele ce urmează a fi modificate.
55. Din meniul rapid care se deschide alege opţiunea Format Axis.
214
56. Execută click pe fişa Font şi modifică fontul, stilul de font şi înălţimea
fontului, dacă vrei ca textul să fie subliniat (Underline) sau să aibă o culoare de
fundal (Background).
57. Execută click pe fişa Alignment şi stabileşte înclinarea textului faţă de axă.
58. Execută click pe OK pentru a valida modificătile.
FORMATAREA TEXTULUI
Poţi schimba fontul, stilul fontului şi culoarea fontului la fel ca la orice alt text din Excel.
În continuarea vei învăţa câteva dintre opţiunile suplimentare de formatare a textului
dintr-o diagramă.
Adăugarea şi formatarea etichetelor de date
Programul Excel îţi permite să adaugi date într-o diagramă şi după ce ai creat-o.
Pentru a adăuga etichete de date la o diagramă trebuie să parcurgi paşii:
59. Selectează seria de date.
60. Execută click dreapta pe serie şi alege Format Data Series (Formatare serie
de date) (sau execută secvenţa Format\Selected Data Series).
61. În caseta de dialog care se deschide execută click pe fişa Data Labels
(Etichete de date).
62. În secţiunea Data Labels selectează opţiunea Show Label (Afişează etichete).
După crearea etichetelor de date este posibil să doreşti să le modifici fie aspectul, fie
amplasarea astfel încât să corespundă restului diagramei. Pentru a le formata trebuie să le
selectezi şi apoi alege Format Data Labels din meniul Format şi, din caseta care se
dechide, modifică fontul, înălţimea fontului, stilul fontului, culoarea fontului ş.a.m.d.
Alinierea etichetelor în interiorul seriei de date îţi oferă mai mult spaţiu pe diagramă
pentru a explica alte puncte de interes. Atunci când o etichetă este plasată în interiorul
215
seriei de date, dacă fundalul seriei este închis la culoare, pentru etichetă crează un font cu
un fundal transparent pentru a evidenţia eticheta.
Adăugarea şi formatarea titlurilor de diagramă
Din titlurile de diagramă fac parte: titlul diagramei, cel al axei X, al axei Y şi al axei Z.
Poţi intra într-o diagramă pentru a adăuga titluri şi elemente folosind comanda Chart
Options din meniul Chart. Când ai toate titlurile de diagramă, vei dori, probabil, să
modifici dimensiunea, fontul, stilul sau alte caracteristici astfel încât titlurile să
corespundă aspectului general al diagramei. Mai întâi selectezi elementul titlu şi apoi
execuţi secvenţa Format\Selected Chart Title sau execuţi click dreapta pe titlu şi alegi
Format Chart Title (Formatare titlu de diagramă). Se deschide caseta de dialog cu
acelaşi nume de unde selectezi fontul, efectele, alinierea dorită, după care execuţi click pe
OK.
Formatarea legendei
Legenda este doar o descriere a seriilor de date dintr-o diagramă. În majoritatea cazurilor
i se poate micşora importanţa reducând dimensiunea fontului sau mutând-o într-un loc
mai retras din diagramă.
Dacă o legendă ocupă prea mult spaţiu într-o diagramă, o selectezi şi, fie o muţi în altă
parte a diagramei, fie o redimensionezi trăgând de unul din ghidaje.
Pentru a aplica formate unei legende o selectezi, execuţi click dreapta pe legendă şi alegi
Format Legend din meniul rapid care apare.
Inserarea şi formatarea textului dintr-o diagramă
Adăugarea de text într-o diagramă este necesar atunci când vrei să explici anumite
aspecte ale prezentării.
Pentru a adăuga text într-o diagramă trebuie să parcurgi paşii:
64. Selectează diagrama astfel încât să apară ghidajele de selecţie.
65. În bara de formule, introdu textul pe care doreşti să-l afişezi.
66. Apasă tasta Exter.
216
Vei formata textul ca pe orice alt element al diagramei. Selectează caseta de text şi apoi
execută secvenţa Format\Selected Object. Va apărea caseta de dialog Format Text
Box care îţi va pune la dispoziţie opţiunile pentru formatarea fontului.
Obs. Poţi adăuga text într-o diagramă şi prin utilizarea instrumentului Text Box (Casetă de
text) din bara de instrumente Drawing (Desenare) (vezi lecţia următoare). Înainte de
folosirea casetei de text, asigură-te că diagrama a fost selectată, altfel textul nu va fi ataşat
acesteia – adică la deplasarea diagramei, textul nu o va însoţi decât dacă au fost selectate toate
obiectele.
ÎMBUNĂTĂŢIREA DIAGRAMELOR CU OBIECTE DESENATE
Adăugarea obiectelor desenate (în general numite forme) într-o diagramă îţi permite să
obţii puncte suplimentare de interes şi să clarifici datele din diagramă.
Obiectele desenate se găsesc în bara Drawing, prezentate ca forme şi forme automate

(AutoShape). Pentru aceasta vezi lecţia următoare, capitolul „Bara Drawing”.
Introducerea formelor într-o diagramă îţi permite să explici anumite elemente din
diagramă pentru a crea puncte directe de concentrare a atenţiei. Mai poţi aplica forme (din
bara Drawing) şi pentru a prezenta, direct pe diagramă, date suplimentare. După ce ai
creat diagrama, selecteaz-o şi apoi selectează obiectul desenat pe care doreşti să-l adaugi
diagramei. Obiectele desenate se formatează la fel ca şi celelalte elemente din diagramă –
le selectezi şi apoi alegi opţiunile de formatare.
FORMATAREA SERIILOR DE DATE
Probabil cel mai important aspect al formatării unei diagrame este formatarea seriilor de
date. Pe lângă utilizarea opţiunilor oferite special pentru formatarea seriilor de date, mai
poţi adăuga culori, efecte de umplere, modele şi chiar imagini.
Pentru diagrame tip coloană dacă vrei să modifici distanţa dintre coloane sau lăţimea
coloanelor atunci trebuie să parcurgi paşii:
67. Selectează seria de date căreia vrei să-i aplici modificări.
217
68. Execută click dreapta pe seria selectată şi alege opţiunea Format Data Series
din meniul rapid care se deschide.
69. Din caseta de dialog care se deschide, execută click pe fişa Options.
♦ Overlap (Suprapunere) are ca rezultat suprapunerea seriilor de date,

respectiv a coloanelor. Poti aşeza uşor coloanele una peste alta reducând
spaţiul dintre coloane.
♦ Gap width (Lăţimea spaţiului liber) are ca efect modificarea
spaţiului liber dintre diferitele categorii de date.
Implicit Gap width = 10
Overlap = -20 Overlap = 40

218
Modificarea ordinii seriilor
Poţi modifica ordinea seriilor astfel:

70. Execută click dreapta pe o serie de date.
71. Alege opţiunea Format Data Series din meniul rapid care se deschide.
72. Din caseta de dialog care se deschide execută click pe fişa Series Order.
73. Pentru a stabili ordinea in care vor apare seriile de date în diagramă, execută
click pe numele seriei din caseta Series order şi apoi, cu ajutorul butoanele Move
Up si Move Down mută seria selectată în poziţia dorită.
Modificarea formatării unui obiect de diagramă
Poţi formata fundalul pentru serii individuale de date, pentru puncte individuale, pentru
zone de reprezentare, pentru zona diagramei, prin adăugarea, schimbarea sau eliminarea
bordurilor şi prin modificarea culorii sau a efectului de umplere folosit pentru respectivul
obiect. Pentru a modifca bordura sau fundalul oricărui element de diagramă, selectează
obiectul şi foloseşte meniul Format pentru a deschide caseta de dialog Format a
respectivului obiect. Opţiunile din fişa Patterns (Modele) îţi oferă posibilitatea de a alege
borduri, culori, efecte de umplere şi altele.
Efecte de umplere
Efectele de umplere îţi permit să utilizezi culori, modele, umpleri gradate şi imagini în
interiorul seriilor de date, al zonei de reprezentare al obiectelor desenate şi aşa mai
departe. Fişa Patterns îţi oferă o multitudine de posibilităţi pentru selectarea bordurii, a
culorii, a modelului şi altele.
219
Pentru a aplica un efect de umplere execută click pe butonul Fill Effects (Efecte de
umplere) din secţiunea Area a fişei Patterns. Ai la dispoziţie patru tipuri de efecte de
umplere, şi anume: umpleri gradate (Gradient), texturi (Texture), modele (Pattern) şi
imagini (Picture). Pentru mai multe amănunte vezi capitolul „Bara Drawing” din lecţia
următoare.
Folosirea imaginilor drept fundal
Fişa Picture (Imagine) din caseta de dialog Fill Effects îţi permite să aplici o imagine de
fundal. Execută click pe butonul Select Picture din fişa Picture, selectează imaginea
dorită şi apoi ajusteaz-o după necesităţi, folosind următoarele opţiuni:
• Stretch (Lărgire) – aplică imaginea peste tot obiectul de diagramă selectat.

• Stack (Stivă) – aşează copii ale imaginii pe verticală şi pe orizontală, pentru a umple
obiectul diagramă.
220
• Stack and Scale to (Stivă şi scalare la) – îţi permite să aşezi şi să scalezi imaginea şi
să o ajustezi la dimensiunea sau unităţile slectate în caseta Units\Picture
(Unităţi\Imagine).
• Sides (În lateral) – utilizată pentru diagrame 3D, aplică imaginea pe feţele laterale ale
seriei de date.
• Front (În faţă) - utilizată pentru diagrame 3D, aplică imaginea pe faţa frontală a seriei
de date.
• End (Sfârşit) - utilizată pentru diagrame 3D, aplică imaginea pe faţa superioară a
seriei de date.
FORMATAREA DIAGRAMELOR 3D
Formatarea diagramelor 3D oferă câteva opţiuni diferite de cele 2D. De exemplu, la o

diagramă 3D poţi formata feţele laterale, faţa frontală sau cea superioară ale unei coloane,
deoarece programul Excel îţi permite să umpli suprafeţele plane. Diagrama următoare va
fi folosită ca şi punct de pornire şi, în continuare, vor fi prezentate câteva dintre cele mai
importante elemente de formatare a unei diagrame 3D.
Formatarea pereţilor unei diagrame
Pereţii unei diagrame 3D pot fi formataţi pe mai multe căi, de la ştergerea lor completă
până la aplicarea efectelor de umplere. Pentru a formata pereţii unei diagrame 3D trebuie
să parcurgi paşii:
75. Selectează pereţii diagramei 3D astfel încât să apară ghidajele de selecţie în
fiecare colţ al lor.
76. Execută click dreapta şi alege Format Walls (Formatare pereţi) sau execută
Format\Selected Walls.
77. Din caseta de dialog care se deschide execută click pe fişa Patterns pentru a
aplica modele de umplere asupra zonei respective şi pentru a înconjura pereţii cu
diferite stiluri de borduri. Pentru a şterge pereţii alege opţiunea None (Nici unul) la
secţiunea Area.
78. Ca să scapi de liniile de grilă rămase, execută click dreapta pe ele şi alege
opţiunea Clear din meniul rapid, sau selectează-le şi apasă tasta Delete.
221
cu pereţi formataţi fără pereţi
Formatarea podelei unei diagrame 3D
Podeaua unei diagrame 3D se formatează similar.

79. Selectează podeaua.
80. Click dreapta pe selecţie şi alege Format Floor din meniul rapid care apare.
81. Execută click pe fişa Patterns.
82. Aplică formatele pe care le doreşti.
Formatarea seriilor de date dintr-o diagramă 3D
Pentru a utiliza caracteristicile de formatare 3D pentru serii de date, trebuie să parcurgi

paşii:
84. Selectează seria de date.
85. Execută click dreapta pe selecţie şi alege Format Data Series din meniul
rapid sau execută secvenţa Format\Selected Data Series.
86. În caseta de dialog care se deschide execută click pe fişa Shapes (Forme).
87. Selectează forma dorită de coloană.
222
Din fişa Options a casetei Format Data Series stabileşti adâncimea spaţiului (Gap
Depth), lăţimea spaţiului (Gap Width) şi adâncimea diagramei (Chart Depth).
Formatarea vederii tridimensionale
Poate fi modificat şi unghiul de vedere al diagramei. Prin selectarea peretelui unei

diagrame 3D poţi executa click dreapta pentru a avea acces la vederea 3D (3-D View) sau
poţi executa secvenţa Chart\View pentru a deschide caseta de dialog 3-D View.
Opţiunile din această casetă depind de tipul de diagramă şi de obiectele din aceasta. Lista
următoare prezintă opţiunile principale:
• Elevation (Elevarea) – îţi permite să vezi o diagramă de sus in jos privind-o de
deasupra.
• Rotation (Rotaţie) – roteşte (în grade) diagrama în jurul axei Z.
223
Obs. Săgeţile pentru elevaţie şi rotaţie modifică vederea diagramei de sus în jos şi de la stânga
la dreapat. Execută click pe săgeata dorită şi observă în fereastra de previzualizarea cum se
modifică unghiul de vedere a diagramei.
• Auto Scaling (Scalare automată) – este disponibilă doar dacă este valiadată opţiunea
Right Angle Axes (Axe în unghi drept). Această opţiune crează o proporţie dreaptă.
• Right Angle Axes (Axe în unghi drept) – stabileşte unghiuri drepte în loc de o vedere
în perspectivă a diagramei, indiferent de rotirea diagramei. Validarea acestei opţiuni
crează un aspect mai uniform al diagramei, deoarece liniile vor fi afişate doar
vertical.
• Height % of base (Înălţimea la % din bază) – controlează înălţimea axei Z în
funcţie de lungimea axei X.
• Default (Implicit) – când nu ai ajuns la un format mulţumitor apasă acest buton pentru
a reveni la forma implicită.
• Perspective (Perspectivă) – opţiunea este disponibilă doar atunci când diagrama
include două sau mai multe seturi de date care compară valori dintre categorii şi
serii. Perspectiva modifică vederea orizontală a diagramei făcând-o să pară mai
apropiată sau mai îndepărtată. Poţi stabili un anumit tip de perspectivă sau poţi
utiliza butoanele cu săgeţi de deasupra opţiunii pentru a realiza ajustări cu pas fix.
Dacă este validată opţiunea Right Angle Axes, perspectiva devine indisponibilă
deoarece sunt permise doar linii perpendiculare şi unghiuri drepte.
Mutarea şi redimensionarea diagramelor
În general, atunci când creezi o diagramă aceasta nu are dimensiunea dorită. Pentru a
redimensiona o diagramă trebuie să parcurgi paşii:
88. Selectează diagrama.
224
89. Execută click stânga pe diagramă, ţine butonul mouse-ului apăsat şi trage
diagrama în poziţia dorită. Cursorul este urmat de un dreptunghi punctat care arată
poziţia de mutare a adiagramei la momentul respectiv.
90. Când diagrama a ajuns în poziţia dorită eliberează butonul mouse-ului.
Pentru a redimensiona o diagramă trebuie să execuţi paşii:
91. Selectează diagrama.
92. Poziţionează cursorul mouse-ului pe unul din colţurile diagramei până când
cursorul se transformă în şi trage pe diagonală spre exterior sau spre interior
până când diagrama ajunge la dimensiunea dorită.
93. Când diagrama a ajuns la mărimea dorită eliberează butonul mouse-ului.
DIAGRAME PERSONALIZATE
Programul Excel cuprinde multe tipuri de diagrame personalizate bazate pe tipurile

standard de diagrame. Pentru a vedea cum ar arăta diagrama creată de tine într-un tip de
diagramă personalizatăselectează fişa Custom Types (Tipuri personalizate) din pasul 1
al aplicaţiei Chart Wizard din meniul Chart.
225
CREAREA UNEI DIAGRAME PERSONALIZATE
După ce ai formatat o diagramă, o poţi salva ca tip personalizat. Pentru a salva o

diagramă ca tip personalizat trebuie să parcurgi paşii:
94. Selectează diagrama pe care vrei să o salvezi ca tip personalizat.
95. Execută secvenţa Chart\Chart Type pentru a deschide caseta de dialog
Chart Type.
96. Execută click pe fişa Custom Types.
97. Selectează opţiunea User Defined (Definit de utilizator) din secţiunea Select
From (Selectare din).
98. Execută click pe butonul Add (Adăugare) ca să deschizi caseta de dialog Add
Custom Chart Type.
99. Introdu un nume pentru noul tip de diagramă în câmpul Name şi, dacă vrei,
introdu şi o descriere a acestuia în câmpul Description.
100. Execută click pe OK. Tipul personalizat va apărea acum în lista Chart Type.
Dacă doreşti ca acest tip de diagramă să fie prestabilit utilizat de programul Excel,
226
execută click pe butonul Set as default chart şi răspunde Yes la mesajul care
apare.
Pentru a şterge un tip personalizat de diagramă, selectează-l din lista Chart Type,
execută click pe butonul Delete şi apoi pe butonul OK atunci când se cere confirmarea.
TIPĂRIREA DIAGRAMELOR
Înainte de a tipări o diagramă este bine să o previzualizezi. Poţi previzualiza o diagramă

prin una din următoarele căi:
Dacă ai creat o diagramă pe o foaie separată, activează sau selectează
respectiva foaie. Selectează Print Preview (Examinare înainte de tipărire) din
meniul File. Pe ecran va apărea o previzualizare a diagramei înainte de tipărire.
Dacă diagrama este înglobată într-o foaie de calcul, selectează Print
Preview pentru a previzualiza întraga foaie pe care se află diagrama.
Dacă diagrama este îngobată şi doreşti să o tipăreşti doar pe ea, selectează
diagrama şi execută File\Print Preview. Excel afişează diagrama selectată şi o
poţi tipări ca şi cum s-ar afla pe foaie separată.
Atunci când tipăreşti o diagramă de pe o foaie separată sau o diagramă înglobată într-o
foaie de calcul, poţi executa click pe butonul Print din bara standard pentru a trimite
diagrama direct la imprimantă folosind parametrii prestabiliţi de tipărire.
Scopul acestei lecţii a fost să te înveţe:

Ce este o diagramă
Cum se crează o diagramă
Cum modifici o diagramă
Cum formatezi o diagramă
Cum adaugi o linie de tendinţă unei diagrame
Cum să creezi diagrame personalizate
Cum să tipăreşti diagramele
227
Întrebări grilă
corecte.
1. Vrei să trasezi evoluţia vânzării unui anumit produs într-o săptămână. Ce tip de diagramă alegi:
Coloană
Linie
Plăcintă
Con
2. Ca să formatezi o diagramă trebuie să:
Selectezi obiectul din lista Chart Object din bara Chart şi să execuţi click pe butonul Format
Object.
Execuţi dublu click pe diagramă.
Execuţi click dreapta pe diagramă şi selectezi Format din meniul rapid
Execuţi secvenţa Chart\Format.
3. Care din enunţurile următoare este fals:
Multe casete de dialog Excel conţin butoane Collapse Dialog care permit reducerea temporară
a dimensiunii casetei.
Poţi schimba perspectiva unei diagrame 3D executând secvenţa Chart\3-D View din bara de
meniuri.
Ca să ştergi o diagramă apasă butonul Delete Chart de pe bara standard..
Pentru a adăuga sau a anula o legendă dintr-o diagramă, execută click pe butonul Legend din
bara Chart.
Completaţi
1. Cum poţi să adaugi o linie de evoluţie unei diagrame?
2. Cum poţi să modifici tipul de diagramă pentru o serie de date?
3. Cum poţi să creezi o diagramă personalizată?
228
Exerciţii
Exerciţiul 1
1. Deschide un nou registru de calcul Excel pe care denumeşte-l Diagrame.xls.
2. În interiorul acestui nou registru crează tabelul următor:
3. Ce tip de diagramă crezi că se potriveşte cel mai bine pentru a prezenta informaţia din acest
tabel?
4. Selectează întregul tabel şi aplică tipul de diagramă cu bare.
5. Pentru categoria Calculatoare schimbă tipul de grafic coloană cu cel serie. Îngroaşă linia de
diagramă.
6. Inserează o axă secundă Y pentru categoria Calculatore.
7. Schimbă înălţimea fontului legendei, mută locaţia acesteia în partea de sus a graficului, să se
anuleze linia de contur şi să nu aibă fundal.
8. Adaugă titlul diagramei „Evoluţia vânzărilor în anul 2001”
9. Titlul axei X să fie „Trimestrul” iar titlul axei Y să fie „Valoarea vânzărilor”.
10. Sa se înlocuiască etichetele de pe axa X cu 1, 2, 3, 4 fără să se modifice capul de tabel.
11. Să se insereze între axa X şi etichetele axei numele Semestrul 1 şi Semestrul 2.
229
12. Pe axa Y valoarile să se măsoare în mii lei (thousands).
13. Zona de diagramă (Plot Area) să nu aibă fundal.
14. Zona Chart Area să aibă fundalul gradat.
15. Îngroaşă liniile de axă şi textul aferent axelor.
În final diagrama trebuie să arate astfel:
Exerciţiul 2
1. Pentru categoriile Imprimantă şi Software să se creeze o diagramă 3D cu cilindri.
2. Titlul diagramei să fie „Evoluţia vânzărilor pe anul 2001”, titlul pentru axa X să fie
„Trimestrul” şi pentru axa Y „Valoarea vânzărilor”.
3. Pentru seria de date schimbă tipul de diagramă existent cu tipul trunchi de piramidă.
4. Etichetele seriilor de date să fie vizibile pe diagramă şi situate în interiorul cilindrilor şi
trunchiurilor de piramidă. Modifică etichetele de pe axa X astfel încât să apară cu numele:
trim. 1, trim. 2, trim. 3, trim. 4 fără să se modifice capul de tabel.
5. Să se anuleze pereţii diagramei şi liniile de grilă.
6. Fundalul zonei Chart Area să fie tip Texture.
7. Fundalul podelei să fie de tip gradient.
8. Înălţimea fontului etichetele pe cele două axe să fie de 9 pct. şi fontul să fie îngroşat.
9. Schimbă locată.
În final, diagrama trebuie să arate aşa:
230
Exerciţiul 3
7. Pentru categoria de date Consultanţă crează o diagramă tip plăcintă expandată 3D, pe o foaie
de tip diagramă.
8. Diagrama să aibă evidenţiate atât etichete cât şi procente.
9. Să se înalţe plăcinta faţă de planul orizontal cu 30.
10. Să se rotească diagrama astfel încât eticheta Trimestrul 1 să fie în faţă.
11. Să se micşoreze grosimea feliilor la 50%.
12. Să se renunţe la linia care înconjoară fiecare felie.
13. Felia cu eticheta Trimestrul 4 să fie detaşată de restul diagramei.
14. Diagrama să nu aibă legendă.
15. Titlul diagramei să fie Consultanţă, să fie îngroşat şi să aibă înălţimea de 18 pct.
16. Toate etichetele să fie îngroşate, să aibă o înălţime de 10 pct. şi să se afle în interiorul
diagramei.
17. Zonei Chart Area să i se aplice un fundal de tip gradient de la albastru la bleu din colţul
dreapta sus.
În final, diagrama trebuie să arate aşa:
231
232
Lucrul cu imagini
Obiective
Cum să lucrezi cu bara Drawing

Cum să-ţi creezi propriile bare de instrumente
Cum să inserezi şi să ştergi imagini
Ce sunt stilurile
Cum se aplică şi cum se renunţă la stiluri
Cum se consolidează datele
Funcţiile financiare PMT şi FV
Cum verifici ortografia
Această lecţie va puncta câteva dintre cunoştinţele care au rămas neaprofundate până
acum, şi anume: elementele caracteristice barei Drawing, cum să personalizezi barele de
instrumente, ce sunt stilurile şi cum se lucrează cu ele, cum se consolidează datele cu
ajutorul referinţelor 3D, cum poţi verifica ortografia şi cum poţi utiliza funcţiile
financiare PMT şi FV.
BARA DRAWING
Bara de instrumente Drawing (Desenare) este disponibilă atât în Excel cât şi în Word şi
PowerPoint şi oferă acelaşi set de instrumente în fiecare aplicaţie. Instrumentele acestei
bare îţi permit să adaugi forme, linii, casete de text, text artistic şi imagini clipart
(miniaturi) în registrul tău de calcul. De asemenea, multe din instrumentele barei
Drawing pot fi folosite pentru a plasa şi a modifica aspectul unor astfel de obiecte. Bara
de instrumente Drawing are următoarea componenţă:
Draw Execută click pe acest buton ca să afişezi un meniu de comenzi ce

(Desen) îţi va permite să gestionezi amplasarea şi relaţiile dintre obiectele
desenate.
Select Objects Foloseşti butonul atunci când doreşti să lucrezi cu obiecte
(Selectare obiect) desenate, nu cu text. Execuţi click pe acest buton şi apoi click pe
obiectul dorit.
Free Rotate Execută click pe acest instrument, apoi pe obiect, după care trage
(Rotire liberă) punctele de manevră ale obiectului în direcţia în care doreşti să-l
233
roteşti.
AutoShapes Execută click pe acest buton pentru a afişa o listă de categorii de
(Forme automate) forme automate. Din aceste categorii alege formele dorite.
Line Îţi permite să desenezi linii drepte, de orice lungime. Aceste linii
(Linie) pot fi formatate ulterior.
Arrow Îţi permite să desenezi săgeti, ulterior putând stabili tipul de vârf
(Săgeată) de săgeată la unul sau la ambele capete.
Rectangle
(Dreptunghi) Îl poţi folosi pentru trasarea de dreptunghiuri şi pătrate.
Oval
(Oval) Îţi permite să desenezi cercuri şi elipse.
Text Box Atunci când ai nevoie de un obiect text care să fie plasat deasupra
(Casetă text) oricărei celule din foaie, foloseşte acest instrument pentru a crea
caseta şi a introduce textul.
Insert WordArt Cu acest instrument poţi crea titluri artistice. Se va deschide
(Inserare programul WordArt care are propriile sale meniuri şi bare de
WordArt) instrumente şi care îţi oferă posibilitatea de a crea obiecte text
într-o gamă largă de culori, forme şi umpleri.
Insert Clip Art Execută click pe acest buton pentru a vizualiza şi introduce
(Inserare obiectulintr-o listă cu imagini clipart organizate pe categorii, care
miniatură) au fost instalate împreună cu Office 2000. Dacă nu le ai, acestea
trebuie instalate de pe CD.
Fill Color
(Culoare de Alege o culoare uniformă din această paletă pentru a umple forma
umplere) desenată.
Line Color Execută click pe acest buton ca să afişeze o paletă de culori pe
(Culoare de linie) care le poţi utiliza pentru a colora liniile, săgeţile sau contururile.
Font Color Aplică o culoare textului din casetele de text sau din celulele foii
(Culoare font) de calcul.
Line Style Poţi alege diferite grosimi de linie şi stiluri pentru linii duble sau
(Stil linie) triple.
Dash Style Dacă doreşti ca linia să fie întreruptă, punctată sau o combinaţie a
(Stil linie acestora, execută click pe acest buton şi selectează un stil din
întreruptă) paletă.
Arrow Style Transformă o linie simplă într-o săgeată şi schimbă vârful săgeţii
(Stil săgeată) pentru o săgeată existentă.
Shadow Poţi alege din 20 de umbre, fiecare cu sursa ei de lumină şi unghi
(Umbră) diferit. Aplicarea unei umbre oferă adâncime obiectului şi poate fi
folosită la forme sau linii.
Poţi aplica până la 20 de efecte 3D asupra formelor. Spre
3D deosebire de umbră, care doar repetă obiectul în stare 2D, în
(3–D) spatele originalului, parametrii 3D adaugă obiectului laturi şi
adâncimi şi colorează laturile pentru a obţine un adevărat efect
3D.
234
Bara de instrumente Drawing poate fi afişată prin executarea unui click dreapta pe orice
bară de instrumente existentă şi selectarea comenzii Drawing din lista care apare sau prin
alegerea opţiunii View\Toolbars\Drawing.
Atunci când foloseşti bara Drawing trebuie să ţii cont de următoarele concepte:
Instrumentele de desenare funcţionează prin executarea unui click pe
butonul corespunzător şi apoi se trasează forma sau linia respectivă.
De fiecare dată când execuţi click şi apoi foloseşti un instrument de desen,
acesta se dezactivează imediat ce a fost creat obiectul. Pentru a crea din nou acelaşi
obiect trebuie să reselectezi instrumentul.
Butoanele care au o
săgeată în jos vor afişa o paletă
sau un meniu atunci când
execuţi click pe săgeată.
În cazul instrumentelor Fill Color, Line Color şi Font Color executarea

unui click pe buton duce la aplicarea culorii de pe buton pe obiectul selectat.
Aspectul butonului se modifică pentru a afişa orice nouă culoare selectată din
paletă.
Instrumentele Line, Dash Style şi Arrow afişează câte o paletă de stiluri,
deşi nu există un triunghi, o săgeată în dreptul lor sau pe buton.
Butoanele Draw şi AutoShapes afişează un meniu cu submeniuri sau
palete în loc de a executa o sarcină sau aplica un format.
CREAREA FORMELOR ŞI A LINIILOR
Desenarea unei forme sau a unei linii

este un proces simplu – execută click
pe instrument şi apoi plasează
indicatorul mouse-ului în foaia de
calcul. Vei observa că indicatorul
mouse-ului se transformă într-o cruce.
Pentru a desena un obiect plasează

indicatorul mouse-ului, execută click
şi trage pe diagonală faţă de punctul
de plecare. Cu cât distanţa de tragere
235
este mai mare, cu atât mai mare va fi obiectul (sau mai lungă linia). Unghiul sub care
tragi va determina dimensiunile formei desenate, respectiv lăţimea şi înălţimea acesteia.
Sugestie: Dacă doreşti ca forma să aibă lăţimea egală cu înălţimea (pentru a obţine cercuri sau
pătrate), ţine tasta Shift apăsată în timp ce o desenezi. Nu uita să eliberezi butorul mouse-ului
înaintea tastei, altfel vei pierde forma cu dimensiuni egale.
De îndată ce eliberezi butonul mouse-ului pe ecran va apărea forma având puncte de
manevrare pe laturi şi în colţuri, aşa cum se observă în figura următoare.
Pe măsură ce desenezi forme şi linii, programul Excel le denumeşte şi le numerotează, iar

aceste denumiri şi numere apar în caseta Name din extremitatea stângă a barei de
formule. Poţi redenumi obiectele selectând şi înlocuind denumirea automată cu orice text
doreşti.
Sugestie: O cale rapidă de a crea pătrate sau cercuri este următoarea:
101. Execută click pe instrumentul Rectangle sau Oval din bara Drawing.
102. Execută click oriunde în foaia de calcul. Se va insera automat un pătrat sau un
cerc umplut cu un alb uniform.
103. Continuă să execuţi click şi să plasezi forme după necestităţi.
CREAREA FORMELOR PREDEFINITE (A UT O S H A P E S )
Există şapte categorii AutoShapes care pot fi apelate prin executarea unui click pe
butonul AutoShapes din bara de instrumente Drawing:
Lines (Linii). Există şase tipuri de linie:
line (linie)
arrow (săgeată)
double arrow (săgeată dublă)
curve (curbă)
236
Connectors (Conectori) – crează linii ce leagă două forme sau linii,
legături evidenţiate prin mici casete. Poţi alege dintre nouă tipuri de conectori.
Selectează tipul de conector dorit, execută click în locul din care vrei să înceapă şi
trage până în locul dorit să se termine. Conectorul se va desfăşura cât este nevoie
freeform (formă liberă) Conector selectat
scribble (mâzgăleală)
pentru a conecta obiectele. Poţi executa click şi trage de punctul de manevră în

formă de romb pentru a ajusta conectorul.
Basic Shapes (Forme de bază). Există 32 de forme, de la triunghiuri la

inimă sau de la fulger la semilună. Ultimele şapte forme reprezintă o serie de
paranteze drepte sau rotunde.
Block Arrow (Săgeţi bloc). Există 28 de săgeţi: drepte, curbe,
bidirecţionale şi unele ce conţin o casetă cu o săgeată de o anumită formă. Acestea
din urmă sunt potrivite pentru diagrame de tip flux sau orice reprezentare grafică a
unui proces sau a ordinii unor operaţii.
Flowchart (Schemă logică). Dacă eşti familiarizat cu acest tip de diagrame
şi cu formele ce trebuie folosite pentru a indica un anume moment din cursul unui
proces, vei găsi foarte utile aceste simboluri. De asemenea, pot fi utilizate şi ca
forme geometrice simple.
Stars and Banners (Stele şi forme ondulate). Există 16 stiluri de stele,
sori, explozii şi forme ondulate.
Callouts (Explicaţii) – o combinaţie între un text şi o linie ce leagă această
casetă cu un alt obiect (date din foaia de calcul sau un alt obiect desenat). Există
20 de stiluri de explicaţii.
More AutoShapes (Mai multe forme automate). Execută click pe această
opţiune pentru a deschide o nouă fereastră ce va afişa o listă cu 55 de forme şi linii
desenate.
237
După selectarea formei dorite trebuie să parcurgi paşii următori pentru a crea o formă
automată:
104. Deplasează indicatorul mouse-ului în foaia de calcul (observă că acesta s-a
transformat într-o cruce).
105. Execută click şi ţine apăsat butonul mouse-ului pentru a stabili punctul de
plecare al formei.
106. Trage în diagonală de la punctul de plecare până când forma atinge
dimensiunile dorite.
După ce ai desenat forma, o poţi redimensiona sau muta după necesităţi. Dacă doreşti să o
ştergi, execută click pe formă pentru a o selecta, după care apasă tasta Delete.
Utilizarea instrumentelor Line pentru forme automate
Acest instrument conţine trei instrumente pentru linii drepte şi trei pentru linii curbe.
Instrumentul pentru trasarea liniilor curbe îl poţi utiliza dacă doreşti să înconjori diferite
secţiuni ale unei foi de calcul sau pentru a obţine forme ce nu se găsesc în celelalte
categorii AutoShapes.
Instrumentul CURVE (Curbă)
Pentru a crea o linie cu instrumentul Curve (Curbă) trebuie să parcurgi paşii:
107. Execută click pe intrumentul Curve şi deplasează cursorul în foaia de calcul la
locul de inserare.
108. Execută click pentru a stabili locul de plecare.
109. Execută din nou click pentru a obţine linia curbă, deplasând cursorul pentru a
stabili amplitudinea curbei.
110. Pentru o curbă simplă, execută dublu click la sfârşitul liniei.
111. Dacă vei continua să execuţi click şi să deplasezi mouse-ul, vei obţine mai
multe curbe sau bucle.
Al doilea click
Primul Dublu click pentru a termina

click
Instrumentul FREEFORM (Formă liberă)

Acest instrument poate fi folosit în una din următoarele modalităţi:
Execută click şi trage mouse-ul, ţinând butonul apăsat, în timp ce desenezi
o formă liberă, fără laturi drepte. Revino la punctul de plecare pentru a obţine o
formă închisă. Prin definiţie, formele închise vor fi umplute cu alb.
Crează un poligon cu laturi drepte executând click şi deplasând mouse-ul.
pentru a crea o a doua latură. Continuă acest proces până când revii la punctul de
plecare, obţinând o formă închisă ce poate fi umplută cu culoare.
238
Obs. Prin definiţie, toate formele închise sunt umplute cu alb. Aleg No Fill (Fără umplere) de
la butonul Fill Color de pe bara de instrumente Drawing pentru a evita ca forma desenată să
acopere conţinutul foii.
Instrumentul SCRIBBLE (Mâzgăleală)
Acest instrument îţi permite să desenezi efectiv pe foaia de calcul. Utilizarea acestui
instrunmet necesită un grad mare de control asupra mouse-ului pentru a crea forme clare.
Forma nu trebuie neapărat să fie închisă, ca la instrumentul FreeForm. Ca să utilizezi acest
instrument execută click pe numele instrumentului, apoi, în foaia de calcul, execută click şi
ţine apăsat butonul mouse-ului, după care trage pentru a crea forma dorită.
Comanda Edit Points (Editare puncte) transformă una din formele libere create cu unul
din instrumentele Curve, FreeForm sau Scribble într-o serie de puncte de care poţi
trage pentru a modifica forma obiectului. Ca să ajustezi forma unei linii sau a unui
poligon liber execută paşii:
112. Selectează obiectul.
113. Alege Draw\Edit Points. Punctele de editare ale obiectului devin vizibile.
114. Trage de puncte pentru a ajusta forma.
239
Există patru tipuri de puncte:
Auto Point (Punct automat). Singurul lucru pe care îl poţi face cu un punct
automat este să-l tragi într-o nouă poziţie. Punctele de pe curbe sunt automate, prin
definiţie. Orice punct poate fi transformat într-un punct automat executând click
dreapta pe el şi alegând AutoPoint din meniul care apare.
Straight Point (Punct de netezire). Nu este niciodată creat automat. Poţi
transforma un punct în punct de netezire executând click dreapta pe el şi alegând
Straight Point din meniul rapid.
Smooth Point (Punct de îndreptare). Nu este niciodată creat automat. Poţi
transforma un punct în punct de îndreptare executând click dreapta pe el şi alegând
Smooth Point din meniul rapid. Determină o schimbare gradată a liniei care trece
prin el.
Corner Point (Punct de cotire). Determină o schimbare abruptă a liniei
care trece prin el. Instrumentul Scribble crează întotdeauna puncte de cotire. Poţi
transforma un punct în punct de cotire executând click dreapta pe el şi alegând
Corner Point din meniul rapid.
Toate punctele, în afară de cele automate, afişează puncte de manevră a semitangentelor
atunci când le selectezi. Execută click şi trage de aceste puncte pentru a ajusta modul în
care linia trece prin punct.
Crearea explicaţiilor
O e x p l i c a ţ i e este o combinatie între o casetă desenată şi o linie ce merge de la casetă la

un alt obiect, fie la o parte componentă a foii de calcul, fie chiar la un alt obiect desenat.
Caseta unei explicaţii este o casetă de text – un dreptunghi cu un cursor activ. În caseta de
text poţi introduce oricât de mult text şi apoi poţi muta explicaţia ca grup sau fiecare
element independent.
Pentru a crea o explicaţie trebuie să parcurgi paşii:

115. Afişează foaia în care vrei să afişezi explicaţia.
116. Execută click pe butonul AutoShapes şi alege Callouts.
240
117. Alege stilul, executând click pe una din explicaţiile din paletă. Când vei muta
indicatorul mouse-ului în foaia de calcul, acesta se transformă în cruce.
118. Începând de lângă obiectul care necesită explicaţia, trage pe diagonală până
când obţii dimensiunile dorite.
119. Imediat după ce apare cursorul în caseta de text a explicaţiei, poţi introduce
textul aferent.
ORDONAREA, GRUPAREA, MUTAREA ŞI REDIMENSIONAREA DESENELOR
Pentru a muta, redimensiona şi grupa obiecte îţi stau la dispoziţie mai multe tehnici.
Schimbarea ordinii de suprapunere a obiectelor desenate
Dacă obiectele pe care le desenezi vor fi suprapuse, ele se vor aşeza în ordinea în care au
fost desenate.
Ca să reorganizezi obiectele suprapuse trebuie să parcurgi paşii:
120. Execută click pe obiectul pe care vrei să-l deplasezi în sus sau în jos în stiva
de obiecte desenate.
121. Execută Draw\Order şi selectează comanda corespunzătoare – mutarea

obiectului în prim plan sau în ultimul plan sau deplasarea în sus sau în jos în stivă
cu câte un start. Opţiunile sunt:
♦ Bring to Front (Aducere în prim plan). Ia obiectul din poziţia sa din
stivă şi îl plasează deasupra tuturor celorlalte obiecte de pe foaie.
241
♦ Send to Back (Trimitere în ultimul plan). Plasează obiectul selectat
pe ultimul strat al tuturor obiectelor desenate, însă deasupra stratului cu
conţinutul foii.
♦ Bring Forward (Aducere în plan apropiat). Ca să muţi obiectele

câte un strat o dată (de exemplu, din poziţia trei în poziţia unu), alege această
comandă (urmăreşte cercul din exemplul de mai jos).
♦ Send Backward (Trimitere în plan secundar). Deplasează obiectul

selectat în adâncime, câte un strat o dată (urmăreşte elipsa din exemplul
următor).
Gruparea formelor şi a liniilor desenate
Dacă, după ce ai creat mai multe obiecte în relaţie unul cu celălalt şi nu doreşti ca unul
din ele să fie mutat din greşeală, sau vrei ca toate să fie mutate o dată, atunci trebuie să
grupezi obiectele, astfel încât poziţiile lor relative unele faţă de altele să rămână
neschimbate.
Pentru a grupa două sau mai multe obiecte trebuie să parcurgi paşii:
122. Execută click pe primul obiect din grup.
123. Apasă şi ţine apăsată tasta Shift.
242
124. Execută click pe rând, pe celelalte obiecte pe care doreşti să le incluzi în grup.
Când întregul grup de obiecte este selectat (în jurul fiecărui obiect apar punctele de
manevră) execută Draw\Group.
După grupare, tot

Selecţie în Selectarea
grupul vederea grupării obiectelor grupate
de obiecte nu
mai are decât un
singur set de puncte de manevrare.
Pentru a renunţa la gruparea obiectelor trebuie să selectezi grupul şi să alegi
Draw\Ungroup. Foloseşte comanda Regroup (Regrupare) pentru a plasa orice obiect
selectat într-un grup cu obiectele cu care fusese anterior grupat.
Mutarea şi redimensioanarea liniilor şi a formelor desenate
Înainte de a efectua modificări asupra liniilor şi a formelor acestea trebuie selectate (dacă
sunt înconjurate de puncte de manevrare).
Mutarea unei forme sau linii
125. Selectează obiectul.
126. Indică orice punct de pe linie sau formă, exceptând punctele de manevrare.
Indicatorul se va transforma într-o săgeată cu patru capete.
127. Execută click şi trage obiectul în noua poziţie. Deplasarea mouse-ului este
însoţită de o umbră punctată a obiectului.
128. Atunci când obiectul se găseşte în poziţia dorită eliberează butonul mouse-
ului.
Redimenisonarea unei forme sau a unei linii
Mărirea sau micşorarea unei forme sau ajustarea lungimii unei linii necesită tragerea
punctelor de manevrare ale obiectului. În privinţa formelor, punctul de manevrare de care
vei trage va determina modul în care este redimensionată forma.
243
♦ Trage un punct de manevră de pe latura superioară sau inferioară
pentru a mări sau micşora înălţimea obiectului.
♦ Trage un punct de manevrare de pe latura din stânga sau cea din

dreapta pentru a mări sau micşora lăţimea obiectului.
♦ Trage un punct de manevră de colţ pentru a ajusta lăţimea şi

înălţimea obiectului în acelaşi timp.
♦ Trage spre exteriorul obiectului pentru a-l mări şi spre interiorul lui
pentru a-l micşora.
Notă: Dacă doreşti să păstrezi raportul curent între lăţimea şi înălţimea obiectului
apasă şi ţine apăsată tasta Shift în timp ce efectuezi redimensionarea. Când ai obţinut
dimensiunea dorită, eliberează mai întâi butonul mouse-ului şi după aceea tasta Shift.
244
Redimensionarea liniilor şi a săgeţilor necesită tragerea de unul din cele două puncte de
manevrare care apar atunci când obiectul este selectat. Pentru a lungi linia trage în
direcţia opusă faţă de centru, iar pentru a o scurta trage spre centru.
Deplasarea fină a obiectelor
Pentru deplasarea fină a obiectelor trebuie să parcurgi paşii:

129. Selectează obiectele pe care doreşti să le deplasezi.
130. Execută secvenţa Draw\Nudge (Deplasare fină) şi apoi alege direcţia în care
vrei să deplasezi obiectul: Up (În sus), Down (În jos), Left (La stânga), Right (La
dreapta).
131. Continuă deplasarea până când obiectele ajung la locaţia dorită.
Obs. dacă intenţionezi să execuţi multe deplasări fine, desprinde submeniul Nudge şi
păstrează-l flotant pe ecran.
Intersecţiile marginilor celulelor din foaia de calcul formează o reţea la care Excel poate
alinia obiectele desenate. Poţi activa opţiunea Snap to Grid (Fixare la grilă) care îţi
permite să muţi şi să redimensionezi obiectele astfel încât ele să fie întotdeauna fixate la
grilă. De asemenea, poti activa opţiunea Snap to Shape (Fixare la formă) care îţi permite
să muţi şi să redimensionezi un obiect astfel încât, dacă un alt obiect se găseşte în
apropiere, primul să fie fixat de ultimul. Pentru a activa aceste două opţiuni execută
secvenţa Draw\Snap după care alege To Grid sau To Snap în funcţie de necesitate.
Răsturnarea şi rotirea obiectelor desenate
Poţi răsturna sau roti elementele desenate folosind meniul detaşabil care apare când
execuţi secvenţa Draw\Rotate or Flip. Comenzile aferente le găseşti în tabelul care
urmează:
Buton Nume Funcţia butonului

Execută click pe acest instrument, apoi pe obiect şi trage
Free Rotate
punctele de manevrare ale obiectului în direcţia în care vrei să
(Rotire liberă)
roteşti obiectul.
Rotate Left
Roteşte obiectul selectat cu 900 în sens trigonometric.
(Rotire la stânga)
Rotate Right
Roteşte obiectul selectat cu 900 în sens orar.
(Rotire la dreapta)
Flip Horizontal Răstoarnă obiectul selectat de-a lungul axei sale orizontale.
245
(Răsturnare orizontală)
Flip Vertical
Răstoarnă obiectul selectat de-a lungul axei sale verticale.
(Răsturnare verticală)
FORMATAREA OBIECTELOR DESENATE
După ce ai creat o formă sau o linie îi poţi modifica aproape orice atribut – culoarea,
dimensiunea şi relaţia ei cu foaia de calcul pe care se găseşte. De asemenea, o poţi proteja
împotriva modificărilor şi poţi stabili cum va fi prezentată pe o pagină Web în timp ce
pagina se încarcă. Pentru a avea acces la aceste instrumente de formatare într-o singură
casetă de dialog, selectează obiectul şi execută secvenţa Format\AutoShapes.
Caseta de dialog este formată din următoarele cinci fişe:

Colors and Lines (Culori şi linii). Alege culoarea de umplere şi de linie
(contur) pentru forme sau aplică doar formate de linie asupra liniilor şi săgeţilor.
Sunt disponibile aceleaşi stiluri de linie şi săgeţi ca şi în bara de înstrumente
Drawing.
246
Notă: Pentru ca orice s-ar găsi în spatele formei – date din celule sau alte forme – să
se vadă prin aceasta, execută click pe opţiunea Semitransparent .
Size (Dimensiune). Poţi regla parametrii Height (Înălţime), Width

(Lăţime) şi Rotation (Rotaţie) pentru formă sau linie şi scara acesteia. Poţi mări
dimensiunile obiectului cu orice procent; valorile mai mici decât 100% îl vor
micşora, iar cele mai mari de 100% îl vor mări.
Notă: Execută click pe opţiunea Lock Aspect Ratio (Blocare raport aspect)
pentru a fi siguri că, dacă modifici înălţimea, lăţimea se ajustează automat pentru a
păstra proporţiile obiectului.
Protection (Protecţie). Dacă foaia de calcul este protejată, poţi bloca

forma selectată, prevenind astfel mutarea, redimensionarea sau reformatarea ei în
orice fel.
Properties (Proprietăţi). Această fişă îţi permite să controlezi modul în
care programul Excel deplasează şi redimensionează obiectele în timp ce ajustezi
celulele. Execută click pe opţiunea corespunzătoare modificărilor intenţionate sau
potenţiale din foaia de calcul. De asemenea, validează sau invalidează caseta Print
Object (Imprimare obiect) pentru a controla dacă obiectul va apărea sau nu la
tipărirea foii de calcul.
247
Web. Dacă intenţionezi să publici foaia de calcul ca pagină Web, introdu
textul care va apărea pe pagina Web în locul formei automate. Acest text apare în
timp ce pagina se încarcă în browser ori în cazul în care forma automată lipseşte
sau utilizatorul a dezactivat afişarea imaginilor browser.
Aplicarea culorilor uniforme şi a efectelor de umplere
Având forma selectată, execută click pe instrumentul Fill Color de pe bara

Drawing şi alege dintr-o paletă largă de culori. Acest instrument nu asigură numai
accesul la un spectru mare de culori uniforme cu care să umpli o formă ci şi la o
multitudine de efecte de umplere (Fill Effects), cum ar fi:
Gradient. Alege One (O culoare) sau Two Colors (Două culori) pentru a
aplica un gradient formei selectate. Din secţiunea Shading Style (Stiluri de
umplere) alege una din cele patru variante de personalizare a modului în care
gradientul va fi aplicat asupra formei. Dacă doreşti un model implicit de gradient,
este suficient să selectezi opţiunea Preset din secţiunea Colors, pentru care poţi, de
asemenea, alege una din cele patru variante de personalizare.
248
Texture (Textură). Poţi alege din cele 24 de modele de texturi care merg
de la White Marble (Marmură albă) până la Paper Bag (Sac de hârtie).
Pattern (Model). Poţi selecta unul din cele 42 de modele în culori şi poţi
alege o culoare de prim plan şi una de fundal pentru model. Observă fereastra
Sample (Eşantion) ca să fi sigur că ai ales culori complemetare.
249
Picture (Imagine). Poţi folosi orice fotografii sau imagini clipart existente
în calculator, efectuând click pe butonul Select Picture (Selectare imagine).
Navighează până la fişierul grafic cu care vrei să lucrezi şi foloseşte-l ca umplere
pentru forma automată.
Aplicarea culorilor asupra liniilor şi săgeţilor
Pentru a aplica rapid o culoare liniilor şi săgeţilor sau contururilor unor forme, execută
click pe butonul Line Color (Culoare linie) de pe bara Drawing. Asupra liniei
sau formei selectate va fi aplicată culoarea afişată în acel moment pe buton. Dacă doreşti
să aplici una din cele 40 de culori din paletă, execută click pe săgeata din dreapta
butonului.
Obs. 1 Ca să alegi de pe o roată a culorilor cu sute de nuanţe, execută click pe comanda More
Line Colors (Mai multe culori).
250
Obs. 2 Dacă doreşti să aplici un stil cu model asupra unei linii, execută click pe comanda
Patterned Lines (Linii modelate) din meniul Line Color. Poţi alege din 42 de modele în
două culori şi poţi selecta culorile de prim plan şi de fundal ale modelului.
Aplicarea stilurilor de linie şi de săgeată
Indiferent de modul în care a fost creată linia – linie, săgeată, curbă – îi poţi modifica
aspectul. De asemenea, poţi folosi instrumentele de formatare a liniei din programul
Excel şi asupra liniilor de contur ale formelor, folosind liniuţe, puncte şi diferite grosimi
de linii pentru a schimba aspectul formelor automate.
Ca să formatezi o linie trebuie să o selectezi şi să utilizezi unul din următoarele
instrumente:
Line Style (Stil de linie) . Alege diferite grosimi de linie sau foloseşte
o linie dublă sau triplă.
Dash Style (Stil de linie întreruptă) . Poţi alege unul din modelele de
linii întrerupte din meniul care se desfăşoară când efectuezi click pe acest buton.
Arrow Style (Stil de săgeată) . Poţi alege vârfuri de săgeată, cercuri,

romburi sau o combinaţie a acestora pentru unul sau ambele capete ale unei linii.
Lucrul cu umbre şi efecte 3D
Aplicarea unei umbre sau a unui efect 3D asupra formelor automate le va face
să pară ridicate deasupra foii de calcul, indiferent dacă sunt văzute pe ecran sau pe hârtie.
Foloseşte aceste efecte pentru a crea senzaţia de adâncime şi grosime. Ai la dispoziţie
următoarele opţiuni:
Shadow (Umbră). Execută click pe acest instrument şi poţi alege dintre 20
de stiluri de umbră pentru obiectul selecta. Stilul de umbră implică o sursă de
lumină şi o direcţie din care lumina cade pe obiectul desenat.
251
Shadow Settings (Setări pentru umbre). Execută click pe această opţiune
pentru a putea activa sau dezactiva umbra sau pentru a o deplasa fin în sus sau în
jos, la stânga sau la dreapta şi a alege o culoare pentru umbra formei.
3D (3-D). Acest instrument transformă obiectul într-o formă 3D cu laturi

şi umbre gradate în partea superioară şi pe cele laterale (care sugerează o sursă de
lumină). Sunt disponibile 20 de efecte.
3D Settings (Setări 3-D). Execută click pe acest buton ca să afişezi o bară

de instrumente ce îţi permite să ajustezi parametrii 3D în funcţie de necesităţile
specifice.
252
CREAREA CASETELOR DE TEXT
Casetele de text sunt dreptunghiuri în care se introduce text – textul şi caseta îşi pot
modifica poziţia pe suprafaţa foii de calcul şi pot fi plasate în aşa fel încât să nu ascundă
conţinutul foii de calcul. Ca să creezi o casetă de text, execută click pe instrumentul Text
Box (Casetă text) şi desenează un dreptunghi la dimensiunea necesară pentru textul
pe care îl vei introduce. Dacă nu eşti sigur cât de mare trebuie să fie, desenează caseta şi
redimensioneaz-o după ce ai început introducerea textului.
Obs. Pentru a crea rapid o casetă text într-o diagramă, selectează diagrama şi începe
introducerea textului. Când ai terminat, apasă tasta Enter. Programul Excel va crea textul într-
o casetă de text pe care o va afişa pe diagramă. Poţi redimensiona şi formata caseta de text şi
textul după necesităţi.
Introducerea textului
De îndată ce ai eliberat butonul mouse-ului după trasarea dreptunghiului, în aceasta apare

un cursor. Poţi începe să introduci textul imediat. Permite textului să treacă în mod
natural de pe un rând pe altul folosind laturile casetei pentru a redimensiona caseta în aşa
fel încât textul să ocupe numărul
de rânduri dorit.
Notă: În timpul introducerii textului, poate vei observa că acesta nu este lizibil. Dacă
se întâmplă acest lucru, măreşte caseta de text trăgând de punctele de manevră de pe
laturile verticale, spre exterior. Trage pe distanţe scurte, verificând rezultatul după
fiecare operaţie.
253
Formatarea textului
Textul dintr-o casetă de text poate fi formatat cu ajutorul instrumentelor Font şi Size din
bara de instrumente Formatting sau cu ajutorul casetei de dialog Format AutoShapes.
Ca să deschizi această casetă de dialog, selectează caseta de text şi alege Format\Text
Box. Apare o casetă de dialog cu opt fişe care îţi permit personalizarea aspectului textului
şi relaţia dintre text şi casetă. Fişele Protection, Properties, Web, Colors and Lines,
Size sunt prezentate şi în cadrul casetei de dialog Format AutoShapes. Restul de trei
sunt prezentate în continuare:
Font. Alege un font, un stil de font, o dimensiune şi o culoare pentru text.

O casetă Preview îţi permite să examinezi o mostră a formatării înainte de a o
aplica întregului text din casetă.
Alignment (Aliniere). Selectează alinierea pe verticală sau pe orizontală a
textului. De asemenea, poţi alege o orientare a textului, modificând astfel direcţia
în care acesta va fi tipărit.
254
Margins (Margini). Dacă doreşti să păstrezi o anumită distanţă între
conturul casetei şi textul conţinut, măreşte marginile. Introdu valori în câmpurile
Left (Stânga), Right (Dreapt), Top (Sus), Bottom (Jos) şi execută click pe OK
pentru a le accepta. Valorile pot fi în centrimetri sau în inch, în funcţie de setările
calculatorului din Regional Settings.
UTILIZAREA W O RD A R T
Vei folosi WordArt pentru a crea text artistic pentru titlul foii de calcul, o etichetă
dinamică sau pur şi simplu un text deosebit, oriunde într-o foaie de calcul. Pentru a crea
un element WordArt trebuie să parcurgi paşii:
132. Execută click pe butonul WordArt ca să afişezi galeria WordArt.
133. Alege un stil WordArt executând dublu click pe unul din eşantioane.
134. Introdu textul în caseta de dialog Edit WordArt Text.
255
135. Alege un font, o dimensiune sau aplică o formatare cu aldine sau cursive.
Obiectul WordArt este creat şi va apărea pe ecran având puncte de manevrare de-a
lungul perimetrului său. În acelaşi timp apare şi bara de instrumente WordArt, care îţi
pune la dispoziţie instrumentele descrise în tabelul care urmează:
Buton Nume Funcţie

Insert WordArt Crează un nou obiect WordArt lansând din nou procesul de
(Inserare WordArt) creare. Acest buton nu afectează obiectul WordArt selectat.
Permite redeschiderea casetei de dialog Edit WordArt Text.
Edit Text
Editează textul în casetă şi execută click pe OK pentru a aplica
(Editare text)
modificările.
WordArt Gallery
Ca să alegi un alt stil de WordArt execută click pe acest buton
(Galerie de
pentru a deschide galeria WordArt.
WordArt-uri)
Format WordArt Deschide o casetă de dialog cu patru pagini care îţi permite să
(Formatare WordArt) stabileşti umplerea şi dimensiunea obiectului WordArt.
Fiecare stil WordArt aplică o formă asupra textului – arce,
WordArt Shape
curbe şi altele. Execută click pe acest buton ca să alegi o nouă
(Formă WordArt)
formă pentru text.
Free Rotate Permite rotirea obiectului WordArt în sens orar sau
(Rotire liberă) trigonometric, modificându-i gradul de rotaţie pe ecran.
WordArt Same Letter
Heights Dacă în text există majuscule şi litere mici, cu acest buton le
(Aceeaşi înălţime de poţi face pe toate de aceeaşi înălţime.
literă WordArt)
256
WordArt Vertical
Text Modifică orientarea textului WordArt, aşezându-l vertical.
(Aliniere WordArt)
Poţi alinia textul WordArt la stânga, la dreapta, pe centru, după
WordArt Alignment
cuvânt sau literă. De asemenea, poţi lărgi textul în stânga şi în
(Aliniere WordArt)
dreapta astfel încât să ocupe întreaga lăţime a zonei obiectului.
WordArt Characte
Distanţează caracterele fiecărui cuvânt din obiectul WordArt
Spacing
sau apropie-le. Ai la dispoziţie cinci opţiuni de spaţiere plus un
(Spaţiere caractere
parametru procentual personalizat.
WordArt)
Ca să elimini un obiect WordArt selectează-l şi apasă tasta Delete. Ca să schimbi
înclinarea textului trage de punctul de manevră de culoare galbenă.
INTRODUCEREA IMAGINILOR C L I P A RT
Introducerea imaginilor ClipArt se face cu ajutorul butonului ClipArt de pe bara

Drawing sau executând secvenţa Insert\Picture\ClipArt.
Ca să introduci o miniatură din bara de instrumente trebuie să parcurgi paşii:
137. Execută click pe butonul Insert ClipArt.
138. Din caseta de dialog Insert ClipArt selectează unul dintre cele 58 de butoane
de categorii de pe fişa Pictures.
Obs. Dacă nu eşti sigur de categoria pe care vrei să o selectezi, introdu câteva cuvinte cheie în
caseta Search for Clips şi apasă tasta Enter. Cuvintele introduse vor fi comparate cu cele
stocate împreună cu fiecare imagine clipart. Vor fi afişate imaginile ce corespund cuvintelor
introduse.
257
139. Va apărea o colecţie de imagini clipart pentru categoria selectată. Execută
click pe imaginea pe care vrei să o foloseşti sau, dacă nu găseşti ceva să-ţi convină
apasă combinaţia Alt+Home ca să revii la lista de categorii.
140. În bara rapidă de instrumente execută click pe butonul Insert Clip.
După ce ai inserat o miniatură o poţi redimensiona trăgând de punctele sale de manevrare

sau o poţi muta indicând-o şi trăgând-o într-o nouă poziţie pe foaia de calcul.
ADĂUGAREA IMAGINILOR
Introducerea imaginilor (Pictures) se realizează executând secvenţa

Insert\Picture\From File. Se deschide o casetă de dialog care îţi permite să ajungi la
fişierul care conţine imaginea dorită a fi inserată după care finalizezi apăsând butonul
Insert.
258
După ce ai inserat o imagine într-o foaie de calcul, aceasta poate fi redimensionată cu
ajutorul punctelor de manevrare, mutată, formatată sau ştearsă. Pentru a efectua
modificări asupra unei imagini inserate poţi utiliza facilităţile barei de instrumente
Picture. Orice imagine, o dată inserată, apare o dată cu bara Picture. Această bară îţi
permite să controlezi luminozitatea imaginii, culorile, contrastul şi altele pe care le vei
găsi în tabelul care urmează:
Buton Funcţie Descriere
Insert Picture from File

Afişează caseta de dialog Insert Picture.
(Inserare imagini)
Image Control Permite afişarea imaginii în nuanţe de gri, alb şi negru sau ca
(Controlul imaginii) filigran.
More Contrast Măreşte diferenţa între zonele deschise şi închise ale
(Mai mult constrast) imaginii, sporind claritatea.
Less Control Micşorează diferenţa dintre zonele deschise şi închise ale
(Mai puţin contrast) imaginii, reducând claritatea imaginii.
More Brightness
Luminează imaginea.
(Mai multă luminozitate)
Less Brightness
Întunecă imaginea.
(Mai puţină luminozitate)
Crop
Ascunde marginile imaginii selectate (dar nu le elimină).
(Trunchiere)
Line style Modifică stilul liniilor sau al bordurilor pentru a le face mai
(Stil de linie) groase, mai subţiri sau altfel.
Format Object
Afişează caseta de dialog Format Picture.
(Formatare obiect)
Set Transparent Color
Stabileşte drept transparentă culoarea unui pixel dintr-o
(Stabilire culoare
imagine inserată.
transparentă)
259
Reset Picture
Readuce imaginea la starea iniţială.
(Reiniţializare imagine)
BARE DE INSTRUMENTE PERSONALIZATE
Barele de instrumente implicite puse la dispoziţie de aplicaţia Excel pot fi modificate ca

şi structură, pot fi anulate sau pot fi create bare de instrumente personale în funcţie de
necesităţile utilizatorului.
MODIFICAREA BARELOR DE INSTRUMENTE
O bară de instrumente poate fi vizualizată executând secvenţa View\Toolbars şi din

meniul derulant care se desfăşoară execută click pe numele barei pe care vrei să o afişezi.
Aplicaţia Excel afişează automat anumite bare atunci când lucrezi în anumite moduri –
bara de instrumente Chart apare atunci când creezi diagrame. Excel îţi permite, de
asemenea, să adaugi şi să elimini butoane de pe orice bară predefinită, să muţi butoanele
de la o bară la alta şi să creezi bare în scopuri personale.
Pentru a personaliza o bară de instrumente predefinită trebuie să parcurgi paşii:
141. Execută secvenţa View\Toolbars\Customize (sau execută click dreapta pe
orice bară de instrumente şi alege Customize din meniul rapid care apare).
142. Execută click pe fişa Commands.
143. Cu această casetă de dialog deschisă execută click dreapta pe orice buton
dintr-o bară de instrumente afişată şi, cu ajutorul meniului rapid pop-up destinat
personalizării respectivului meniu, poţi efectua diferite modificări.
Notă: Pentru majoritatea operaţiilor, caseta de dialog Customize trebuie să fie

activă. Totuşi, poţi muta, copia şi şterge meniuri şi butoane fără ca aceasta să fie
260
vizibilă, ţinând apăsată tasta Alt la mutare (sau combinaţia Alt+Shift la copiere) în
timp ce tragi de meniu sau buton.
Ştergerea butoanelor din barele de instrumente
Pentru a şterge un buton existent pe o bară de instrumente deschide caseta de dialog

Customize şi apoi trage butonul în afara barei – fiind atent să nu-l plasezi, însă, pe un alt
meniu sau în altă bară de instrumente, caz în care Excel va muta butonul selectat în
meniul sau bara respectivă. Cel mai sigur este să eliberezi butonul mouse-ului când lângă
indicator apare un X mare negru. O altă metodă este executarea unui click dreapta pe
buton şi selectarea comenzii Delete.
Afişarea unui text pe butoane
Implicit, pe butoanele din barele de instrumente nu se afişează text. Dacă ţi se pare util
sau necesar să afişezi şi text alături de pictograma comenzii, atunci trebuie să afişezi
caseta Customize, apoi execută click dreapta pe butonul căruia doreşti să-i adaugi text şi
selectează opţiunea Text Only (Always). Opţiunile care îţi permit să afişezi text pe
butoane sunt:
Imagine Text
Text Imagine
personalizat
şi text
261
Default Style – stilul implicit, se vizualizează numai pictograma.
Text Only (Always) – afişează numai textul comenzii aferente butonului.
Text Only (In Menius) – afişează textul numai în meniul din bara de
meniuri şi pictograma pe buton.
Image and Text – afişează atât pictograma cât şi textul aferent.
Name: – permite personalizarea numelui butonului.
Modificarea imaginilor de pe butoane
Pentru a modifica imaginea de pe buton poţi să adaugi text, să înlocuieşti imaginea cu un

text sau poţi modifica imaginea de pe buton. Având deschisă caseta Customize execută
click dreapta pe butonul a cărui imagine doreşti să o modifici, pentru a afişa meniul de
personalizare. Îţi stau la dispoziţie următoarele posibilităţi de schimbare a imaginii
butonului:
Copy Button Image (Copiere imagine buton) – dacă o imagine de pe un
buton existent pe o bară de instrumente este apropiată de ceea ce doreşti, copiază
imaginea, lipeşte-o pe un alt buton şi apoi editeaz-o. Secvenţa de copiere este
următoarea:
♦ Afişează caseta Customize.
♦ Execută click dreapta pe butonul a cărui pictogramă doreşti să o
copiezi.
♦ Alege Copy Button Image.
♦ Execută click dreapta pe butonul destinaţie şi alege Paste Button
Image.
♦ Editează pictograma în funcţie de necesităţi.
Paste Button Image – permite lipirea copiei unei pictograme (vezi puctul
anterior).
Edit Button Image... – selectarea acestui buton permite afişarea casetei
Button Editor. Acest buton îţi permite să modifici pictograma de pe butonul
selectat, după dorinţă şi să creezi o imagine personală.
Permite
Permite aplicarea
modificarea culorilor
pixelilor
Previzualizarea
modificărilor
efectuate
262
Obs. Butoanele Move ajustează localizarea imaginii pe suprafaţa butonului, în sus, în jos, la
stânga sau la dreapta. Caracteristica Erase (Ştergere) stabileşte imaginea pentru culoarea
fundalului.
Change Button Image (Modificare imagine buton) – înlocuieşte imaginea
cu una din setul de imagini suplimentare furnizat de Excel.
Obs. Poţi să aplici pe un buton şi o imagine copiată dintr-un program de prelucrare de

imagini. Deschide, spre exemplu, Microsoft Photo Editor, copiază imaginea şi revino în
Excel. Execută click dreapta pe butonul a cărui pictogramă vrei să o schimbi şi alege Paste
Button Image. Excel înlocuieşte pictograma originală cu cea copiată.
Atribuirea de hiperlegături
Pe lângă posibilitatea de inserare directă a hiperlegăturilor în foile de calcul, poţi crea

butoane în barele de instrumente care să îţi permită să treci direct la alte locuri din foaia
de calcul curentă, la alte foi de calcul sau la site-urile Web utilizate frecvent. Având
caseta Customize deschisă execută click dreapta pe butonul căruia doreşti să-i atribui o
hiperlegătură. Selectează Assign Hyperlink (Asociere hiperlegătură), Open (Deschide)
pentru a afişa caseta de dialog Assign Hyperlink: Open.
263
Această casetă de dialog îţi permite să asociezi o hiperlegătură cu o adresă Excel – mail,
un document nou, un fişier existent sau o pagină. Selectează unul din butoanele din lista
Link to pentru a indica destinaţia noii legături. Caseta de dialog se schimbă, afişând
opţiuni asociate cu destinaţia aleasă. Apoi, poţi introduce calea către fişier sau site-ul
Web folosind caseta de text, sau execută click pe butonul adecvat pentru selectarea căii
dintr-o listă – Inserted Hyperlink, Browsed Pages sau Recent Files. De asemenea, poţi
naviga către un fişier sau pagină Web.
CREAREA BARELOR DE INSTRUMENTE PERSONALIZATE
Poţi construi bare personalizate de instrumente care să ofere combinaţia exactă de

butoane necesare.
Pentru a crea o bară personalizată trebuie să parcurgi paşii:
144. Deschide caseta de dialog Customize şi execută click pe butonul New pentru
a afişa caseta de dialog New Toolbar.
264
145. Introdu un nume pentru noua bară în câmpul Toolbar Name. Acest nume va
apărea în lista de bare de instrumente din caseta Customize.
146. Bara apare fără nici un buton. Pentru a-i adăuga butoane, foloseşte una din
următoarele metode:
♦ Copiază butoanele din alte bare. Bara sursă trebuie să fie afişată
pentru a utiliza această metodă. Pentru a copia un buton dintr-o bară
deschisă, ţine apăsată combinatia de taste Ctrl+Alt şi trage butonul din bara
sa originală în bara personalizată. Dacă este deschisă caseta Customize este
suficient să ţii apăsată doar tasta Ctrl.
♦ Adaugă butoane din fişa Commands a casetei de dialog Customize.
Execută click pe o categorie în lista Categories şi apoi derulează lista
Commands până când găseşti comanda, macrocomanda, forma pentru care
doreşti să adaugi un buton. Trage obiectul din lista Commands pe bara
personalizată şi plasează-l în poziţia dorită.
La oricare dintre metode, Excel va afişa un indicator în formă de bară I care arată unde
se va insera butonul.
Obs. Barele de instrumente sunt, în general, separate de nişte marcaje verticale (denumite
bare separatoare sau doar separatori) care grupează butoanele similare de pe o bară. Pentru a
adăuga bare separatoare execută click dreapta pe butonul care doreşti a fi primul din grup (de
la stânga la dreapta) şi selectează comanda Begin a Group (Începerea unui grup) din meniul
rapid de personalizare. Excel va afişa o bară separatoare la stânga acestui buton. Pentru a crea
separatori cu ajutorul mouse-ului, execută click pe buton şi trage uşor spre dreapta.
Pentru a ataşa barele personalizate la diferiţi regiştri de calcul începe prin a deschide registrul
de calcul respectiv. Deschide caseta Customize şi execută click pe butonul Attach (Ataşare)
din fişa Toolbars. În caseta de dialog Attach Toolbars selectează bara în lista Custom
265
Toolbars şi execută click pe butonul Copy pentru a copia numele barei în lista Toolbars in
Workbook
Ştergerea şi restabilirea barelor de instrumente şi a butoanelor
Deschide caseta Customize, apoi foloseşte următoarele opţiuni:

Pentru a şterge un buton personalizat trage butonul în afara barei sau
execută click dreapta pe el şi selectează Delete.
Pentru a şterge o bară personalizată selecteaz-o în lista Toolbars din fişa
Toolbars a casetei de dialog Customize şi execută click pe butonul Delete. Când
Excel îţi cere să confirmi această acţiune, execută click pe OK.
Pentru a reface forma originală a unei bare predefinite selecteaz-o din lista
Toolbars şi execută click pe butonul Reset. Când Excel îţi cere să confirmi această
acţiune, execută click pe OK.
Pentru a reface forma originală a unui buton predefinit execută click
dreapta pe el şi selectează Reset. Asigură-te că doreşti acest lucru pentru că Excel
nu îţi cere confirmarea.
LUCRUL CU STILURI
S t i l u r i l e sunt colecţii de formatări destinate efectuării mai multor modificări de

formatare în acelaşi timp, prin aplicarea stilului asupra unei celule sau unui domeniu de
celule. Spre exemplu, stilul Normal – stilul predefinit, este compus dintr-un anumit font,
aliniere, bordură, model şi alţi parametri. Ca să lucrezi cu stiluri, execută secvenţa
Format\Style.
266
Normal este singurul stil predefinit care include toţi aceşti parametri. Celelalte stiluri
predefinite precizează doar formatul numerelor, alinierea şi plasarea caracterelor
suplimentare cum ar fi simbolul $, separatorul zecimal, aşa cum se arată în lista de mai
jos:
Comma (Virgulă) şi Comma (0) (Virgulă [0]). Aceste două stiluri adaugă
virgule la numerele mai mari de 999.99. Stilul Comma afişează numărul cu două
zecimale, iar stilul Comma 0 afişează numărul fără nici o zecimală.
Currency (Simbol monetar) şi Currency(0) (Simbol monetar[0]). Aceste
două stiluri introduc punctuaţie şi simbolurile monetare corespunzătoare cu
parametrii de regiune de pe calculatorul pe care lucrezi.
Procent (Procent). Afişează numărul împreună cu un simbol de procent
(%). Procentele trebuie introduse ca zecimale (de exemplu: .15 (,15) este afişat
15%).
EDITAREA STILURILOR PREDEFINITE
Modificările stilurilor se aplică doar în registrul curent de calcul. Pentru a edita un stil
147. Execută secvenţa Format\Style. Va apărea caseta de dialog Style.
148. În lista Style Name (Nume stil) alege stilul pe care doreşti să-l editezi.
149. În secţiunea Style Includes (Stilul include) a casetei de dialog, activează sau
dezactivează oricare dintre elemente executând click pe casetele lor de validare.
150. Execută click pe butonul Modify pentru a stabili parametrii opţiunilor
selectate. Această acţiune deschide caseta de dialog Format Cells.
151. Utilizând cele şase fişe din caseta de dialog Format Cells, selectează noii
parametrii ai stilului.
152. Execută click pe OK pentru a închide caseta de dialog Format Cells şi a
reveni la caseta de dialog Style.
153. Execută click pe OK. Excel actualizează imediat orice celulă în care a fost
aplicat stilul respectiv, astfel încât să se ţină cont de noile modificări.
267
CREAREA ŞI APLICAREA STILURILOR PERSONALIZATE
Stilurile din Excel sunt comparabile cu cele din Word. Pentru a crea stiluri personalizate
trebuie să foloseşti una din metodele:
Construieşte stilul de la zero cu ajutorul casetelor de dialog Style şi
Format Cells.
Selectează o celulă ce conţine deja formatările pe care doreşti să le incluzi
în acest stil şi utilizeaz-o ca un exemplu la stabilirea parametrilor pentru noul stil.
Pentru a crea stiluri personalizate trebuie să parcurgi paşii:
154. Dacă vei crea un stil pe baza unui exemplu, selectează celula care conţine
formatările dorite. În caz contrar, treci peste acest pas sau selectează orice celulă în
care vrei să apară noul stil.
155. Execută secvenţa Format\Style. Va apărea caseta de dialog Style.
156. În caseta Style Name introdu un nume pentru noul stil.
157. Selectează parametrii doriţi în secţiunea Style Includes.
158. Execută click pe butonul Modify pentru a deschide caseta de dialog Format
Cells şi efectuează orice modificări necesare. Apoi execută click pe OK pentru a
reveni la caseta de dialog Style.
159. Dacă doreşti să aplici imediat stilul asupra celulelor selectate, execută click pe
OK. Dacă doreşti doar să adaugi stilul în listă, fără a-l aplica, execută click pe
Add. Apoi închide caseta de dialog cu butonul Close sau poţi continua să adaugi
stiluri.
COMBINAREA STILURILOR ÎNTRE DIFERIŢI REGIŞTRI DE CALCUL
Butonul Merge (Îmbinarea) din casetă îţi permite să selectezi un alt registru de calcul
deschis şi să combini orice stiluri din acel registru cu cele din registrul activ. Combinarea
stilurilor între mai mulţi regiştri rescrie stilurile existente cu acelaşi nume.
Pentru a combina stilurile trebuie să parcurgi paşii:
160. Deschide registrul de calcul sursă ce conţine stilurile pe care doreşti să le
combini.
161. Deschide sau crează registrul de calcul destinaţie.
162. În registrul de calcul destinaţie execută secvenţa Format\Style.
163. Execută click pe butonul Merge pentru a deschide caseta de dialog Merge
Styles.
268
164. Execută click pe OK. Programul Excel îţi cere să confirmi că doreşti să
combini stilurile care au acelaşi nume. Acest proces va rescrie toate stilurile
existente care au nume identice.
165. Execută click pe Yes dacă doreşti să rescrii toate stilurile existente cu cele
din registrul de calcul sursă.
166. Execută click pe OK sau pe Close.
Obs. Combinarea stilurilor nu poate fi anulată cu comanda Undo.
CONSOLIDAREA DATELOR
Dacă ai construit mai multe liste sau tabele cu configuraţii similare, este posibil să doreşti
să combini anumite seturi de date din acestea într-o singură listă sau tabel centralizator.
Excel îţi permite să centralizezi tabele cu ajutorul comenzii Consolidate (Centralizare)
din meniul Data. Centralizarea îţi permite analiza tabelelor sau a listelor cu funcţiile
oferite în caseta de dialog Consolidate.
Cea mai bună cale de centralizare a datelor unui tabel sau a unei liste este să configurezi
tabelul care să aibă formatul tabelelor originale. Centralizarea nu este limitată la o singură
foaie sau un singur registru de calcul; poţi centraliza date de pe aceeaşi foaie de calcul, de
pe o altă foaie de calcul, dintr-un alt registru de calcul sau chiar din fişiere Lotus.
Pentru a crea un tabel centralizator trebuie să parcurgi paşii:
167. Selectează destinaţia datelor centralizate.
168. Execută secvenţa Data\Consolidate pentru a deschide caseta de dialog
Consolidate.
169. Din meniul Function selectează tipul de analiză pe care doreşti să o efectuezi.
269
170. În caseta Reference: (Referinţe) selectează primul document pe care doreşti
să-l incluzi în centralizare. Pentru a selecta domeniul direct din foaia de calcul,
foloseşte butonul Collaps Dialog sau mută caseta şi execută click în foaia de
calcul. Dacă foaia utilizează domenii denumite, poţi introduce în această casetă
numele de domeniu.
171. După ce ai stabilit domeniu, execută click pe butonul Add pentru a-l adăuga în
caseta All References.
172. Dacă doreşti ca tabelul centralizator să fie automat actualizat atunci când se
modifică datele sale sursă, selectează opţiunea Create Links to Source Data
(creare legături la datele sursă).
Obs. Consolidarea datelor între diferite foi de calcul se poate face în două moduri:
După poziţie: datele sunt grupate şi adunate din aceeaşi locaţie în
fiecare foaie de calcul.
După categorie: datele sunt grupate şi adunate după titlul lor de
coloană sau rând. Spre exemplu, dacă titlul de coloană cu numele Salariu
brut este în coloana B în foaia de calcul Ianuarie şi în coloana F în foaia de
calcul Februarie poţi consolida datele după categorie dacă este bifată caseta
Use labels in Top row din caseta de dialog Consolidate. Dacă tilturile sunt
pe coloană, bifează caseta Use labels in Left Column.
C o n s o l i d a r e a d at el o r î nt r e f o i de ca lc u l s e n u m e ş te c o n s o l i d a r e a
d a t e l o r f o l o s i n d r e f e r i n ţe 3 D .
270
Rezultatul centralizării este dat de adunarea tabelelor, deoarece în analiză a fost folosită
funcţia Sum.
271
Programul Excel îţi permite să schimbi funcţia cu care se analizează datele. Deschide din
nou caseta Consolidate, modifică opţiunea din caseta Function şi execută click pe OK.
FUNCŢII FINANCIARE
FUNCŢIA P M T
Funcţia PMT este o funcţie valoroasă dacă lucrezi cu investiţii sau dacă apelezi la
împrumuturi. Această funcţie calculează rapid rata dacă îi furnizezi dobânda anuală,
numărul de luni şi valoarea totală a împrumutului. Funcţia PMT calculează plata pentru
un împrumut bazat pe plăţi constante şi o rată constantă a dobânzii.
Funcţia PMT are sintaxa:
PMT(rate;nper;pv;fv;type)
272
• rate (rată) este rata dobânzii pentru banii împrumutaţi. Reprezintă rata procentuală pe perioada de
plată.
• nper este numărul total de plăţi pentru împrumut.
• pv este valoarea împrumutului.
• fv este valoarea care defineşte restul de valoare rămasă de plată la sfârşîtul împrumutului. Poate
fi utilizat pentru o plată globală la sfârşitul împrumutului. Acest argument este opţional, dacă
argumentul fv lipseşte, i se atribuie valoarea zero.
• type este un număr care arată când se face plata.
type = plata se face
0 sau lipseşte la sfârşitul perioadei
1 la începutul perioadei
La utilizarea acestei funcţii trebuie să ţii cont de următoarele două lucruri:

corespondenţa dintre rate şi termene.
funcţia calculează o plată negativă.
Dacă dobânda este anuală, iar plăţile se vor face lunar, va trebui să împarţi dobânda la 12
pentru a echivala rata şi termenele. Este mai uşor să împarţi argumentul funcţiei la 12,
astfel încât în celula corespunzătoare să poţi introduce dobânda anuală.
Funcţia PMT calculează o dobândă negativă pentru un volum pozitiv sau un volum
negativ pentru o plată pozitivă. Pentru ca cifrele din foaia de calcul să fie pozitive, trebuie
să faci argumentul pv negativ în formulă.
Pentru a utiliza funcţia PMT trebuie să apelezi caseta de dialog Paste Function. Alege
Financial din câmpul Function category şi PMT din câmpul Function name.
273
După selectarea funcţiei completează în caseta Formula Palette argumentele funcţiei.
Obs. 1. Pentru a calcula plata lunară trebuie să împarţi rata dobânzii anuale la 12.
Obs. 2. Pentru a calcula numărul de rate trebuie să înmulţeşti numărul de ani în care se va
plăti împrumutul cu numărul de luni pe care le are un an.
Obs. 3. Editează semnul minus (-) în câmpul argumentului pv sau în faţa funcţiei pentru ca
aceasta să returneze o valoare pozitivă de plată lunară.
Notă: 1. Plata returnată de funcţia PMT include dobânzi dar nu şi taxe, rezerve de
plăţi.
Notă: 2. Dacă foloseşti plăţi lunare pe o perioadă de 4 ani, pentru o rată anuală a
dobânzii de 12%, foloseşte pentru rate 12%/12 şi pentru nper 4*12. Dacă faci plăţi
anual, atunci foloseşte pentru rate 12% şi pentru nper 4.
Obs. Pentru a afla valoarea totală de plată pe durata împrumutului înmulţeşte valoarea
returnată de funcţia PMT cu valoarea argumentului nper.
274
FUNCŢIA F V
Funcţia FV calculează valoarea viitoare a unei investiţii bazate pe plăţi periodice şi

constante şi o rată a dobânzii constantă.
Funcţia FV are următoarea sintaxă:
FV(rate;nper;pmt;pv;type)
• rate (rată) este rata dobânzii pe perioadă, spre exemplu, dacă faci un împrumut pentru maşină şi ai
o rată a dobânzii de 10% anual iar plăţile le efectuezi lunar, atunci rata dobânzii pe lună este
10%/12 sau 0,83%. În formulă trebuie să introduci , ca rată lunară, 10%/12 sau 0,83%sau 0,0083.
• nper este numărul total de plăţi. Spre exemplu, dacă faci un împrumut plătibil în patru ani, cu o
rată lunară, numărul total de plăţi este 4*12 (48). În formulă se atribuie valoarea 48 argumentului
nper.
• pmt este plata care se efectuează la fiecare perioadă. Nu poate fi schimbat pe perioada plăţii
împrumutului. Nu conţine taxe. Dacă lipseşte este obligatorie prezenţa argumentului pv.
• pv este valoarea actuală. Dacă lipseşte i se atribuie valoarea zero şi este obligatorie prezenţa
argumentului pmt.
• type este un număr care arată când se face plata. Dacă lipseşte i se atribuie valoarea zero.
type = plata se face
0 sau lipseşte la sfârşitul perioadei
1 la începutul perioadei
VERIFICAREA ORTOGRAFIEI
Spre deosebire de programul Word, Excel nu subliniază automat greşelile de literă în

timp ce introduci textul. Se recomandă verificarea ortografiei în orice foaie de calcul pe
care o creezi, de îndată ce ai terminat de introdus datele.
Pentru a executa o verificare a ortografiei trebuie să parcurgi paşii:
174. Ca să verifici întraga foaie de calcul apasă combinaţia Ctrl+Home pentru a te
muta în prima celulă a foii de calcul.
275
175. Execută secvenţa Tools\Spelling (Corectare ortografică) sau execută click
pe butonul Spelling din bara de instrumente.
176. Dacă Excel întâlneşte o greşeală de literă, va deschide o casetă de dialog
Spelling în care va afişa primul cuvânt pe care nu-l găseşte în dicţionar.
177. Dacă există sugestii în lista Suggestions alege una dintre ele executând dublu
click pe ea sau un click pe ea şi un click pe butonul Change (Modificare).
178. Pe măsură ce sunt găsite cuvinte greşite execută dublu click pe sugestia cu
care vei înlocui respectivul cuvânt. Poţi executa click pe Ignore pentru a-l sări sau
Add pentru a-l adăuga la dicţionarul personalizat.
179. După ce Excel verifică ortografia din întreaga foaie de calcul, caseta de dialog
Spelling dispare şi apare un mesaj. Execută click pe OK.
Dacă ai date şi în alte foi de calcul, fiecare foaie trebuie verificată individual din punct de
vedere al ortografiei.
Notă: În cazul în care consideri că un cuvânt este scris greşit de mai multe ori în
întreaga foaie, execută click pe butonul Change All ca să înlocuieşti simultan toate
apariţiile greşite. Dacă ai decis să sari peste un cuvânt deoarece el este scris corect dar
nu apare în dicţionar, execută click pe butonul Ignore All pentru a ignora toate
apariţiile din foaie.
Scopul acestei lecţii a fost să te înveţe:

Să lucrezi cu bara Drawing şi să-i foloseşti facilităţile.
Să-ţi creezi propriile bare de instrumente.
Ce sunt stilurile şi cum să le utilizezi.
Cum să centralizezi datele în cadrul unei foi de calcul, între mai multe foi
de calcul sau chiar între mai mulţi regiştri de calcul.
Cum să utilizezi unele dintre cele mai folosite funcţii financiare, PMT şi
FV.
276
Cum să verifici ortografia unei foi de calcul sau a unui registru de calcul.
Întrebări grilă
corecte.
1. Vrei să verifici ortografia. Deschizi meniul Tools şi nu găseşti comanda Spelling . Ce s-a
întâmplat:
Comanda Spelling este în meniul Edit
Trebuie să afişezi toate comanzile executând click pe săgeata dublă aferentă meniului
Nu există o comandă Spelling în meniul Tools
Este nevoie să afişezi toate comenzile aferente meniului apăsând tasta F2
2. Pentru a crea o bară personalizată trebuie să:

Execuţi secvenţa Tools\Customize
Nu poţi crea bare personalizate
Execuţi secvenţa View\Tolbars\Customize
Execuţi click dreapta pe orice bară de instrumente afişată şi alegi Customize
1. Ca să centralizezi datele dintr-un registru de calcul:
Foloseşti funcţia Sum
Foloseşti AutoCalculate
Execuţi secvenţa Data\Consolidate
Foloseşti legături între foi de calcul
Completaţi
1. Cum poţi să creezi o bară personalizată? Prezintă paşii:
2. Cum poţi să modifici şi să ascunzi bare de instrumente?
3. Care sunt cele mai uzuale funcţii financiare şi care sunt sintaxele lor?
277
Exerciţii
Exerciţiul 1
1. Deschide un nou registru de calcul Excel pe care denumeşte-l Forme.xls.
2. Inserează un dreptunghi pe care umple-l cu culoarea galbenă şi atribuie-i o linie de contur
portocalie cu grosimea de 2 ¼.
3. Desenează alăturat un poligon pe care umple-l cu culoarea bleu şi atribuie-i o linie de contur
albastră cu grosimea de 1 ½.
4. Desenează o elipsă pe care umple-o cu culoarea roz şi atribuie-i o linie de contur albastră cu
grosimea de 3.
5. Suprapune poligonul peste dreptunghi şi elipsa peste poligon.
278
6. Adu dreptunghiul direct în prim plan.
7. Adu paralelogramul pe poziţia a doua şi apoi pe prima poziţie.
8. Selectează poligonul şi trage-l în exteriorul grupului. Modifică forma poligonului.
279
9. Grupează cele trei forme.
10. Crează următoarea formă:
Caseta de text să fie fără fundal şi fără linie de contur iar scrisul să aibă înăltimea de 12
pct.
11. Crează un hexagon şi roteşte-l astfel încât să fie cu unul din vârfuri în sus. Aplică-i o culoare
tip gradient şi o umbră. Transformă forma într-o formă 3D cu adâncimea de 144 pct. cu aspect
metalic şi lumina să vină de sus..
12. Inserează un WordArt pentru textul „Obiecte desenate” şi atribuie-i fontul Lucinda
Console cu înălţimea de 28 pct.
13. Schimbă textul „Obiecte desenate” cu „Text artistic” şi modelul WordArt iar fontul să fie
Comic Sans MS îngroşat. Măreşte inălţimea obiectului WordArt şi scrisul să apară vălurit.
280
14. Schimbă direcţia scrisului astfel încât să apară pe verticală.
Exerciţiul 2
a. Crează o bară proprie de instrumente cu numele „Control” care să conţină butoanele: Save,
Save As Web Page, Page Setup, Print Preview, Send to mail Recepient (as Attachment),
Paste Values, Fiind, Header&Footer, Insert WorkSheet.
b. Bara să fie prezentă permanent pe ecran.

c. Modifică butoanele astfel încât să apară şi text pe ele.
d. Modifică aspectul barei aşa cum se prezintă în continuare:
e. Afişează bara Clipboard.

f. Ascunde bara de formate şi reafişeaz-o.
281
Exerciţiul 3
1. Crează un stil cu numele ROL cu următoarele caracteristici:
2. Editează câteva celule folosind acest stil. Stilul nou creat trebuie să arate aşa:
3. Modifică stilul astfel încăt fontul să fie Batang de 16 pct. îngroşat şi cursiv de culoare albastră
şi cu fundal bleu deschis iar celula să fie înconjurată de o linie dublă albastră.
Exerciţiul 4
1. Crează următoarele tabele:
282
2. Crează un tabel identic dar fără date numit Consolidarea datelor.
3. Să se consolideze datele din cele două tabele create la punctul anterior realizând adunarea lor.
4. Să se creze un tabel identic cu cel de la punctul anterior numit Consolidarea datelor – medie
aritmetică care să realizeze media aritmetică datelor din cele două tabele de la punctul 1.
283
Rezultatul final este următorul:
Exerciţiul 5
1. Calculează plata lunară pentru împrumuturile din tabelul următor:
2. Calculează valoarea finală a investiţiei pentru datele din tabelul următor:
284
În final cele două tabele trebuie să arate aşa:
285
286
Crearea şi utilizarea macrocomenzilor
Obiective
Lucrul cu domeniile denumite
Formatele condiţionale
Crearea şi utilizarea macrocomenzilor
Lucrul cu tabele pivot
UTILIZAREA DOMENIILOR DENUMITE
De multe ori este foarte probabil să constaţi în timpul lucrului că este mai uşor să lucrezi
cu nume de domenii în loc de adrese. Programul Excel oferă posibilitatea denumirii
celulelor individuale sau domeniilor astfel încât să poţi găsi uşor datele după un nume şi
să te referi la domeniile de celule din formule. Atribuirea de nume descriptive celulelor îţi
permite să construieşti mai uşor formule şi funcţii. În timp ce modifici sau actualizezi
foile de calcul trebuie, ocazional, să redenumeşti, ştergi sau editezi nume de domenii.
Înainte de a folosi nume de domenii într-o formulă este bine să fii sigur că acestea sunt de
actualitate. În acest scop trebuie desfăşurate activităţi simple de întreţinere a foii de
calcul. Programul Excel pune la dispoziţie o serie de instrumente care să-ţi permită să
lucrezi cu şi să gestionezi domeniile denumite din foile tale de calcul.
Obs. Este bine să parcurgi foile mari de calcul şi să denumeşti celulele cheie sau domeniile la
care crezi că vei apela mai des.
DENUMIREA DOMENIILOR
Pentru a denumi un domeniu de celule trebuie să parcurgi paşii:

180. Selectează domeniul de celule.
181. Execută secvenţa Insert\Name\Define. Se deschide caseta de dialog
Define Name.
287
182. În caseta de text Names in workbook (Nume în registru de lucru) introdu un
nume pentru domeniul selectat.
183. Apasă butonul Add pentru a mai insera nume şi pentru alte domenii.
184. În caseta de text Names in workbook (Nume in registru de lucru) introdu
noul nume de domeniul.
185. În caseta Refers to introduci domeniul la care se referă noul nume.
186. Execută click pe OK dacă ai terminat de introdus toate numele de domenii.
Notă: Dacă vrei să ştergi un nume de domeniu îl selectezi şi apeşi butonul

Delete.
Obs. 1 O metodă rapidă de creare a numelor de domenii este selectarea domeniului în foaia de
calcul şi, folosind caseta Name, din bara de formule evidenţiază adresa de celule afişată pe
care o înlocuieşti introducând numele dorit. Finalizează apăsând Enter.
Obs. 2 Numele de domenii nu pot începe cu un număr, nu pot semăna cu o adresă de celulă
(ex: AB2001) şi nu conţine spaţii libere sau semne de punctuaţie. În locul spaţiilor poţi folosi
linia de subliniere (underscore ), ca în exemplul angajati_firma.
288
Obs. 3 Atunci când selectezi celule ce urmează a fi denumite şi ele nu sunt contigue, foloseşte
tasta Ctrl pentru a selecta celulele neadiacente şi apoi atribuie un nume grupului de celulele
selectat.
După ce ai denumit un domeniu, îl poţi apela deschizând caseta Name din bara
de formule sau apăsând tasta F3 pentru a deschide caseta de dialog Paste Name (Lipire
nume). O dată ales un nume domeniul aferent este imediat selectat.
REDENUMIREA DOMENIILOR
Pe măsură ce utilizezi foaia de calcul este posibil să constaţi că numele domeniilor fie
sunt prea vagi, fie prea scurte, fie prea lungi. Pentru a modifica numele unui domeniu
1. Execută secvenţa Insert\Name\Define. Se deschide caseta de dialog Define

Name.
2. În lista casetei Names in workbook execută click
pe numele pe care doreşti să-l modifici. Numele selectat va apărea în câmpul
de text.
3. În caseta Names in workbook selectează întregul nume şi apoi introdu numele
nou pentru referinţa aleasă, după care execută click pe Add.
4. În lista caseta Names in workbook excută click pe numele original şi apoi
apasă Delete.
REDEFINIREA UNUI NUME DE DOMENIU DEJA EXISTENT
Dacă numele de domeniu este bun dar domeniul şi-a modificat limitele atunci trebuie să
extinzi domeniul astfel încât să cuprindă şi noile modificări. Pentru a redefini limitele
unui domeniu denumit trebuie să parcurgi paşii:
1. Execută secvenţa Insert\Name\Define. Se deschide caseta de dialog Define
Name.
2. Execută click pe numele pe care doreşti să-l redenumeşti.
3. În caseta Refers to editează adresele celulelor sau utilizează butonul Collaps
Dialog pentru a selecta domeniul direct din foaia de calcul.
Obs. Toate domeniile pe care le-ai denumit într-o foaie de calcul sunt disponibile în toate foile
de calcul ale registrului respectiv. Ca urmare, într-un registru de calcul nu poţi să ai mai
multe domenii cu acelaşi nume pe foi diferite chiar dacă datele se referă la informaţii
similare.
Sugestie: La crearea numelor de domenii dintr-o singură foaie de calcul nu uita să adaugi
numele foii de calcul urmat de semnul exclamării – acesta este singurul element cheie după
care Excel interpretează numele de domeniu dintr-o singură foaie de calcul.
289
UTILIZAREA NUMELOR DE DOMENIU ÎN FORMULE
Poţi denumi toate celulele sau domeniile pe care trebuie să le utilizezi într-o formulă
realizarea unei formule devenind astfel mult mai uşoară. Pentru a crea o formulă utilizând
nume de domenii trebuie să parcurgi paşii:
1. Execută click în celula care va conţine formula.
2. Introdu semnul egal (dacă este cazul) sau alege funcţia din caseta Paste
Function.
3. Execută secvenţa Insert\Name\Paste. Se deschide caseta de dialog Paste
Name.
4. Execută click pe numele domeniului care va fi utilizat în crearea funcţiei.
6. Dacă este necesar, introdu operatorul aritmetic.
7. În funcţie de formulă se repetă paşii 3 – 5.
8. Completează formula şi apasă Enter.
Nume de domenii
Formulă calculată cu
ajutorul numelor de Formulă calculată
domenii clasic
PRET_lei*NR_buc F4*G4
Lipirea numelor de domenii în formulele existente
În cazul în care într-o foaie de calcul ai creat formule utilizând adrese de celule şi,
ulterior, ai denumit acele celule sau domenii, poţi modifica formulele executând
Insert\Name\Paste. Această comandă este utilă, de asemenea, şi la corectarea
numelor scrise greşit într-o formulă.
Pentru a lipi un nume de domeniu într-o formulă trebuie să parcurgi paşii:
1. Execută click în celula ce conţine formula.
2. În bara de formule selectează adresa de celulă ce va fi înlocuită de un nume de
domeniu.
290
Adresa ce va fi
înlocuită cu nume
de domeniu
3. Execută secvenţa Insert\Name\Paste.

4. Execută click pe numele dorit şi apoi pe OK.
5. Apasă tasta Enter pentru a finaliza formula.
FORMATUL NUMERELOR
Dacă formatele încorporate în Excel nu corespund cu cerinţele tale poţi crea un format
personalizat.
Pentru a crea un format personalizat trebuie să introduci un şir de coduri de formatare
pe care programul Excel să le interpreteze:
1. Selectează celula sau celulele pe care urmează să o / le formatezi.
2. Execută secvenţa Format\Cells, execută click pe fişa Number şi selectează
categoria Custom (Particularizare).
291
3. În câmpul Type (Tip) introdu formatul personalizat. Din caseta listă de sub
câmpul Type poţi alege un format personalizat ca bază a celui pe care doreşti
să-l construieşti.
4. Execută click pe butonul OK. Programul Excel va formata celula (celulele)
utilizând formatul personalizat şi adaugă acest format la lista de formate
personalizate disponibile.
Notă: Partea dificilă a acestei sarcini este cunoaşterea codurilor ce trebuie

introduse la pasul 3. Codurile pot fi împărţite în două grupuri: coduri de d a t e şi
coduri de n u m e r e şi t e x t , acestea vor fi prezentate în continuare.
CREAREA ŞI APLICAREA FORMATELOR PERSONALIZATE PENTRU DATĂ ŞI

ORĂ
Pentru a crea formate personalizate de date şi ore te poţi folosi de codurile din tabelul
următor:
Cod Semnificaţie
d Zile de la 1 la 31
dd Zile de la 01 la 31
ddd Ziua săptămânii în forma sa prescurtată
dddd Ziua săptămânii
m Luna de la 1 la 12 sau minutul de la 1 la 60
mm Luna de la 01 la 12 sau minutul de la 01 la 60
mmm Luna, forma prescurtată cu trei litere (de ex.: aug.)
mmmm Luna, denumire completă
yy Anul, cu două cifre (ex.: 01)
292
yyyy Anul, cu patru cifre, de exemplu 2001
h Ora de la 0 la 23
hh Ora de la 00 la 23
s Secunde de la 0 la 59. Pot fi urmate de ,0 sau ,00 pentru a adăuga zecimi, respectiv
sutimi de secundă
ss Secunde de la 00 la 59. Pot fi urmate de ,0 sau ,00 pentru a adăuga zecimi, respectiv
sutimi de secundă
AM/PM Antemeridian sau Postmeridian după necesităţi
am/pm antemeridian sau postmeridian după necesităţi
A/P A sau P după necesităţi
a/p a sau p după necesităţi
Exemplu: Imaginea care urmează prezintă un format de dată calendaristică de forma an în
întregime, ziua în format de la 01 la 31 şi luna în întregime.
CREAREA ŞI APLICAREA FORMATELOR PERSONALIZATE PENTRU NUMERE ŞI

TEXT
Crearea formatelor personalizate de numere poate fi ceva mai dificilă deoarece programul
Excel este foarte flexibil în această privinţă. Vei găsi în tabelul următor codurile
disponibile pentru formatarea numerelor şi a textului.
Cod Semnificaţie
Înlocuitor de cifră. (Dacă numărului 15,28 i se aplică formatul 0.000 atunci el va
0 arăta aşa: 15.280. Dacă numărului 15.2458 i se aplică formatul 0.000 atunci el va
arăta aşa: 15.246)
Înlocuitor de cifră. Introduce spaţii în loc de zerouri în dreapta separatorului
? zecimal (Exemplu: numărul ,8500 căruia i se aplică formatul 0.?? se va transforma
în 0,85)
Înlocuitor de cifră. Este utilizat în special pentru a specifica unde apar separatorii de
#
ordine. (Exemplu: numărul12850042 căruia i se aplică formatul #.### se va
293
transforma în 12.850.042)
Separator zecimal. Folosit în conjucţie cu alte coduri pentru a stabili amplasarea
.
separatorului zecimal. Pentru limba română separatorul este virgula (,)
Simbol de procent. Acest simbol înmulţeşte valoarea cu 100 şi adaugă simbolul de
%
procent. (Exemplu: numărul 12 căruia i se aplică % se va transforma în 1200%)
Format de fracţie. Foloseşte acest cod împreună cu ? pentru a afişa numerele în
/ format de fracţie. (Exemplu: numărul 12,75 căruia i se aplică ?/? se va transforma
în 90/7, dacă se aplică formatul ??/?? se transformă în 257/20).
Separator de ordin, cât şi agent de rotunjire şi scalare. Dacă înconjori virgula cu #, 0
sau ? ea va separa sutele de mii, miile de milioane şi aşa mai departe. Formatul
#,### plasează virgula după fiecare a treia cifră. Dacă plasezi o virgulă la sfârşitul
unui format Excel rotunjeşte numărul şi-l afişează în mii. Dacă plasezi două virgule
,
la sfârşitul formatului Excel rotunjeşte numărul şi-l afişează în milioane.(De
exemplu numărul 123456789 cu formatul #,###,###, devine 123,457 iar cu
formatul #,###,###,, devine 123. Pentru versiunea în limba română virgula este
înlocuită cu punct.
Notaţie ştiinţifică. Acest format se foloseşte împreună cu ?, # sau 0 pentru a afişa
numerele în notaţie ştiinţifică. Numărul 123456789 căruia i se aplică formatul #,##
E+,E-,e+,e- e-## devine 1,23 e8. De asemenea, E- şi e- afişează semnul “-“ înaintea
exponenţilor negativi şi nici un semn în faţa celor pozitivi. E+ şi e+ afişează semnul
“-“ înaintea exponenţilor negativi şi semnul “+” în faţa celor pozitivi
( ) $ - + / spaţiu Se folosesc ca atare.
Interpretor literar. Orice caracter precedat de simbolul \ va fi introdus direct în
\
valoare.
Introduce un spaţiu. Acest caracter păstrează un spaţiu echivalent cu lăţimea
_ următorului caracter pentru a te ajuta să aliniezi elementele.De exemplu _m
păstrază un spaţiu egal cu cel al literei m.
“text” Şir de litere. Introduce în celulă textul respectiv.
Repetitor. Repetă următorul caracter până când este completată o coloană întreagă.
*
utilizează un singur asterisc pe format.
Înlocuitor de text. Dacă o celulă conţine o valoare text, acest caracter spune
@
programului Excel unde să-l afişeze.
Culoare. Aplică o culoare specifică asupra textului. De exemplu, [red]#,###.##
[culoare]
aplicat unei celule ce conţine 43567.4 duce la afişarea, cu roşu, a valorii 43,567.4.
Dacă o celulă poate conţine o valoare pozitivă, una negativă, 0 şi/sau text, poţi aplica
pentru fiecare câte un format diferit. Introdu pur şi simplu mai multe formate
separându-le prin (;). Dacă scrii două formate, primul se aplică valorilor pozitive şi nule,
al doilea se aplică valorilor negative. Dacă scrii trei formate, primul se aplică valorilor
pozitive, al doilea se aplică valorilor negative, iar al treilea se aplică valorilor nule. Dacă
scrii patru formate, ele se aplică respectiv asupra numerelor pozitive, negative, nule şi
text. De exemplu, poţi scrie următorul format:
Exemplu: #.###; [roşu]#.333; „Bilanţ nul”; „Notă: ”@.
1. Dacă celula conţine valoare 2340, ea va afişa 2.340.
2. Dacă celula conţine valoare -4211, ea va afişa 4.211 cu roşu.
3. Dacă celula conţine valoare 0, ea va afişa „Bilanţ nul”.
4. Dacă celula conţine textul „Nu se negociază” , ea va afişa „Notă: Nu se
negociază”.
294
FORMATAREA CONDIŢIONATĂ
Formatarea condiţionată necesită crearea unor seturi de criterii, similar introducerii

criteriilor de căutare într-o bază de date. Folosind expresii cum ar fi „egal cu” sau „mai
mare decât” vei alege formatele ce se vor aplica asupra celulelor ce conţin text sau
numere care corespund criteriului.
Ca să aplici formatarea condiţionată asupra datelor tale trebuie să parcurgi paşii:
1. Selectează domeniul de celulele pe care doreşti să îl incluzi în formatarea
condiţionată.
2. Execută secvenţa Format/Conditional Formatting (Formate condiţionate).
Butoane Compress Dialog
3. În caseta de dialog care apare alege între Cell Value Is (Valoarea este) şi
Formula Is (Formula este). Valorile celulei pot fi text sau numere introduse în
celule sau rezultatele unor formule.
4. Selectează un operator sau o expresie, cum ar fi e g a l sau m a i m a r e d e c â t
(ai la dispoziţie opt opţiuni).
5. Execută click pe butonul Compress Dialog (butonul de comprimare a casetei
de dialog) pentru a avea acces la foaia de calcul şi execută click în celula care
conţine valoarea pe care vrei să o caute şi să o formateze programul Excel.
Adresa celulei va apărea în caseta de dialog.
6. Execută click pe butonul Format pentru a stabili formatarea vizuală pentru
celulele ce îndeplinesc criteriul. Se va deschide caseta de dialog Format Cells
de unde poţi stabili un stil de font, o culoare sau un fundal oricărei celule care
îndeplineşte condiţiile stabilite. Execută click pe OK pentru a reveni la caseta
de dialog Conditional Formatting.
295
7. Dacă doreşti să stabileşti un al doilea sau un al treilea set de condiţii, execută
click pe butonul Add.
8. După ce ai stabilit toate condiţiile şi formatele execută click pe OK.
9. După ce ai stabilit formatele condiţionate într-o foaie de calcul, orice celulă în
care introduci conţinutul ce îndeplineşte condiţiile stabilite va fi formatată în
conformitate cu instrucţiunile de formatare condiţională.. Acest lucru va
continua până când vei şterge instrucţiunile.
Pentru a şterge condiţiile dintr-o foaie de calcul trebuie să parcurgi paşii:

10. Selectează întreaga foaie de calcul executând click pe butonul Select All.
11. Execută secvenţa Format\Conditional Formatting.
12. Execută apoi click pe butonul Delete.
13. În caseta de dialog Delete Conditional Formatting care apare plasează un
semn de validare în dreptul condiţiilor pe care doreşti să le ştergi.
296
14. Execută click pe OK pentru a reveni la caseta de dialog Conditional
Formatting.
Execută click pe OK pentru a elimina formatarea aplicată prin condiţia ştearsă şi pentru a închide
caseta de dialog.
MACROCOMENZI
O macrocomandă este alcătuită din mai multe comenzi şi instrucţiuni Excel care sunt
grupate şi executate împreună ca una singură.
Macrocomenzile sunt scrise într-un limbaj de programare denumit Visual Basic for
Applications sau VBA.
Programul Excel îţi pune la dispoziţie aplicaţia Macro Recorder (Înregistrare
macrocomandă). Această aplicaţie funcţionează ca un videorecorder care în loc să
înregistreze imagini înregistrează comenzi. Atenţie! Înregistrează chiar şi greşelile pe care
le faci! De aceea este bine ca înainte de-a înregistra macrocomanda să scrii toţi paşii pe
care-i vei înregistra şi chiar să execuţi de câteva ori comenzile ca să te convingi că
execută ceea ce vrei să înregistrezi.
O macrocomandă este de fapt o procedură VBA. O procedură este un grup de instruţiuni
VBA care fie efectuează o sarcină specifică, fie returnează un rezultat. Există două tipuri
de proceduri care pot fi create:
Subrutinele sunt proceduri care efectuează o anumită sarcină. Acestea
încep cu SUB şi se termină cu END SUB.
Funcţiile sunt proceduri care returnează un rezultat. Acestea încep cu
FUNCTION şi se termină cu END FUNCTION.
O macrocomandă te poate ajuta să automatizezi următoarele sarcini:
Să formatezi şi să tipăreşti un raport;
Să-ţi centralizezi datele din mai multe registre de calcul într-un registru
master;
Să imporţi şi să reprezinţi datele într-o diagramă;
Să atribui o tastă unei comenzi pe care o utilizezi frecvent;
Să aplici automat formatarea pe un domeniu de celule;
Să dimensionezi automat toate coloanele din foaia curentă de calcul;
Să creezi o aplicaţie personalizată de calcul tabelar.
Înainte de-a începe înregistrarea va trebui să stabileşti locul unde vei stoca
macrocomanda. Aplicaţia Excel îţi oferă trei opţiuni de stocare a macrocomenzilor:
297
Registrul de calcul curent – stochează macrocomanda în registrul de calcul
activ sau curent. În acest caz vei putea executa macrocomanda doar când vei
deschide registrul de calcul în care ai înregistrat-o.
Personal Macro Workbook – aici se stochează macrocomanda pe care
vrei s-o execuţi în orice registru de calcul Excel.
Un alt registru de calcul – macrocomanda stocată aici o vei putea executa
doar în momentul în care vei deschide registrul de calcul respectiv. Această opţiune
o vei utiliza atunci când doreşti să începi înregistrarea fără nici un registru de calcul
deschis, de exemplu atunci când doreşti să înregistrezi crearea unui nou registru de
calcul ca şi macrocomandă.
Orice macrocomandă poate fi înregistrată relativ sau absolut. Dacă doreşi s-o înregistrezi
relativ, întotdeauna macrocomanda se va executa de la poziţia curentă a indicatorului de
celulă. Dacă doreşti s-o înregistrezi absolut, atunci macrocomanda se va executa pe
domeniul folosit la înregistrarea ei.
De obicei, vei înregistra relativ o macrocomandă când doreşti s-o execuţi de fiecare dată
pe alt domeniu de celule şi o vei înregistra absolut când doreşti s-o execuţi de fiecare dată
pe acelaşi domeniu de celule.
ÎNREGISTRAREA UNEI MACROCOMENZI
După ce ai hotărât ce vrei să înregistrezi, cum faci înregistrarea şi unde stochezi

macrocomanda vei putea începe procesul de înregistrare.
Pentru a înregistra o macrocomandă trebuie să parcurgi următorii paşi:
187. Alege Tools\Macro\Record New Macro. Această opţiune va deschide
caseta de dialog Record Macro.
În această casetă vei introduce denumirea macrocomenzii, locul unde o vei stoca, o scurtă
descriere a macrocomenzii, precum şi tasta rapidă asociată acestei macrocomenzi.
Aici introduci
numele
macrocomenzii
298
Aici specifici
unde stochezi
Aici atribui o tastă macrocomanda
rapidă
macrocomenzii
Aici vei introduce
o scurtă descriere a
macrocomenzii
2. În caseta de text Macro Name (Nume macrocomandă) vei introduce un nume

cât mai sugestiv pentru ceea ce execută macrocomanda. Numele poate fi
alcătuit din litere, cifre, caractere de subliniere, dar nu poate conţine spaţii.
Obligatoriu numele unei macrocomenzi începe cu o literă.
3. În caseta Store Macro In ( Memorare macrocomandă în ) vei selecta locul în
care se stochează macrocomanda. În mod implicit apare opţiunea This
Workbook (Acest registru ). Dacă doreşti să stochezi macrocomanda în alt loc
vei desfăşura lista ascunsă care-ţi permite s-o stochezi fie în Personal Macro
Workbook (registru personal de macrocomenzi ), fie în alt registru de calcul.
4. În caseta Shortcut Key (Taste de comenzi rapide) vei introduce litera pe care
o vei folosi ca parte a comenzii rapide. Pentru a fi sigur că nu foloseşi o
combinaţie de taste care lansează o comandă iîncorporată în Excel foloseşte
combinaţia de litere CTRL + SHIFT + Literă.
5. În caseta de text Description (Descriere) vei introduce o scurtă descriere a
acţiunilor executate de macrocomandă. Această descriere o vei vedea în timpul
executării macrocomenzii în caseta de dialog Macros.
Când ai terminat de completat caseta de dialog Record Macro aceasta trebuie să să arate
ca în figura de mai jos:
6. Alege butonul OK pentru a închide caseta de dialog Record Macro. Bara de

stare o să-ţi afişeze cuvântul Recording (Se înregistrează) şi o să-ţi apară bara
de unelte Stop Recording (Oprire înregistrare).
299
Dacă vrei să înregistrezi relativ macrocomanda apasă butonul Relative Reference de
pe bara de de unelte Stop Recording

7. Execută fiecare pas component al sarcinii pe care o înregistrezi.
8. Execută click pe butonul Stop Recording (Oprire înregistrare ) din bara
de instrumente Stop Recording când doreşti să opreşti înregistrarea.
O macrocomandă simplu de înregistrat este cea care dimensionează adecvat fiecare
coloană dintr-o foaie de calcul. Această macrocomandă va selecta toate coloanele din
foaia curentă de calcul, le va dimensiona automat şi apoi va selecta celula A1. Pentru a
înregistra această macrocomandă vei urma paşii:
Deschide un nou registru de calcul şi verifică dacă pe ecran este vizibilă
celula A1.
Alege Tools\Macro\Record New Macro. Stochează macrocomanda în
Personal Macro Workbook pentru a fi disponibilă în orice registru de calcul.
Denumeşte macrocomanda „Fitcell” şi atribuie combinaţia de taste
CTRL+SHIFT+C acestei macrocomenzi. În caseta de text Description editează :
„ Dimensionare automată coloane”.
300
Execută click pe OK pentru a începe înregistrarea.
Execută combinaţia de taste CTRL + A pentru a selecta toate celulele din
foaia curentă.
Alege Format\ Column\AutoFit Selection.
301
Selectează celula A1 de pe foaia curentă.
Apasă butonul Stop pentru a opri înregistrarea.

Deoarece ai stocat macrocomanda în Personal Macro Workbook aceasta va rula în orice
registru de calcul nou creat.
302
RULAREA UNEI MACROCOMENZI
Aplicaţia Excel îţi oferă mai multe soluţii pentru rularea unei macrocomenzi:
Selectează macrocomanda din lista afişată de caseta de dialog Macro;
Atribuie macrocomenzii taste de comenzi rapide;
Ataşeaz-o la un buton de pe o bară de instrumente;
Atribui-o unui meniu;
Atribui-o unui buton.
În continuare vei învăţa să rulezi o macrocomandă utilizând caseta de dialog Macro.
Această metodă necesită efort minim, dar este cea mai lungă metodă de rulare a unei
macrocomenzi. O vei utiliza mai ales în faza de testare a unei macrocomenzi. Urmează
paşii de mai jos pentru a rula macrocomanda:
Alege Tools\Macro\Macros sau execută combinaţia de taste ALT +F8
pentru a deschide caseta de dialog Macro. Această casetă de dialog îţi va afişa o
listă a macrocomenzilor din toate registrele de calcul deschise pentru a le putea rula
sau edita.
Execută click pe numele macrocomenzii din lista Macro Name pentru a o

selecta. În partea de jos a casetei de dialog apare descrierea macrocomenzii pe care
ai selectat-o.
Execută click pe butonul Run sau apasă tasta Enter pentru a
rula macrocomanda.
Această casetă de dialog îţi mai pune la dispoziţie următoarele butoane :
♦ - acest buton anulează rularea macrocomenzii şi închide
caseta de dialog Macro.
♦ - acest buton va deschide aplicaţia Visual Basic.

♦ - acest buton îţi va permite să editezi macrocomanda.
♦ - acest buton îţi va permite să ştergi macrocomanda

selectată.
303
♦ - acest buton va deschide caseta de dialog Macro
Options în care vei atribui o combinaţie de taste rapide macrocomenzii dacă
nu ai făcut-o atuci când ai creat macrocomanda, sau vei putea modifica litera
care intră în alcătuirea combinaţiei.
Dacă doreşti să execuţi macrocomanda fără să deschizi caseta de dialog Macros este
suficient să execuţi combinaţia de taste rapide. Dacă vrei să modifici sau să adaugi
descrierea macrocomenzii deschide caseta de dialog Macros, execută click pe butonul
Options, modifică combinaţia de taste rapide sau descrierea macrocomenzii, alege OK şi
închide caseta de dialog Macros.
EDITAREA UNEI MACROCOMENZI
Macrocomenzile sunt un grup de instrucţiuni editate în limbajul Visual Basic for

Applications. Acest program conţine mai multe ferestre şi te va ajuta să faci modificări
minore asupra unei macrocomenzi pe care ai înregistrat-o. Pentru a edita o
macrocomandă deschide caseta de dialog Macros şi urmează paşii:
Tools\Macro\Macros. Din caseta de dialog Macros execută click pe butonul Edit
. În acest moment se deschide editorul Visual Basic.
Fereastra Code
304
În partea dreaptă a casetei este afişată fereastra Code. Aici editezi macrocomenzile. Cele
mai simple modificări pe care le poţi face fără să ai cunoştinţe superioare de Visual Basic
sunt:
Să schimbi ortografia textului introdus greşit în timpul înregistrării
macrocomenzii;
Să elimini o comandă ce a fost înregistrată accidental;
Să corectezi un număr incorect înregistrat;
Să modifici adresele când măreşti sau micşorezi numărul de coloane sau de
rânduri înregistrate iniţial în macrocomandă.
Pentru a edita o macrocomandă urmează paşii:
Dacă macrocomanda ai înregistrat-o în Personal Macro Workbook trebuie să faci
vizibil acest registru înainte de-a edita macrocomanda. Aceasta o faci astfel:
♦ Alege Window\Unhide. Se deschide caseta de dialog Hide, alege
Personal.xls şi execută click pe OK.
♦ Alege Tools\Macro\Macros sau execută combinaţia de taste

SHIFT F8 pentru a deschide caseta de dialog Macros.
♦ Din lista Macro Name, selectează macrocomanda pe care vrei s-o
editezi.
♦ Alege Edit. Macrocomanda pe care ai selectat-o se deschide în

Visual Basic Editor.
305
♦ Editează macrocomanda în fereastra Code. Schimbă adresa celulei
din A1 în A3 la instrucţiunea Range ( domeniu ).
♦ Închide Visual Basic Editor din meniul File opţiunea Close and
Return to Microsoft Excel sau execută combinaţia de taste ALT + Q.
Aceasta va avea ca efect închiderea aplicaţiei Visual Basic şi întoarcerea în
registrul de calcul.
♦ Salvează registrul de calcul.
ASIGNAREA UNEI MACROCOMENZI UNUI BUTON
Pentru a ataşa o macrocomandă unui buton dintr-o bară de instrumente sau unei comenzi din meniu
parcurge paşii următori:
306
Alege Tools\Customize. Aceasta va avea ca efect deschiderea casetei de
dialog Customize. Caseta de dialog are trei fişe: Toolbars, Commands şi
Options.
Alege fişa Commands (Comenzi).

Execută click pe opţiunea Macros din lista desfăşurată Categories
(Categorii).
Pentru a adăuga un buton nou apelează la procedeul „drag and drop”
(trage şi plasează). Trage Custom Button din lista Commands în locaţia dorită pe
o bară de instrumente şi eliberează butonul mouse-ului. Ex: pe bara Standard.
Execută click pe noul buton. Se va deschide caseta de dialog Assign

Macro (Asociere macrocomandă).
Din lista Macro name (nume macrocomandă) a casetei de dialog alege

macrocomanda pe care vrei să o atribui butonului.
Alege OK.
307
Închide caseta de dialog Customize.
Butoanelor de pe barele de instrumente le poţi atribui sugestii de ecran. Poţi să afişezi şi
textul dacă atribui un nume butonului.
Alege meniul Tools\Customize. Cu caseta de dialog Customize
deschisă execută click dreapta pe butonul căruia i-ai asignat macrocomanda.
În meniul rapid desfăşurat introdu un nume pentru buton în caseta Name.

Foloseşte un nume scurt şi sugestiv.
Apasă tasta Enter pentru a stabili noul nume.

Meniul rapid care se desfăşoară îţi oferă şi alte facilităţi cum ar fi opţiunile de afişare
pentru butoane:
♦ Default Style – Stilul prestabilit va afişa doar imagine;
♦ Text Only (Alwais) – Va afişa doar nume;
308
♦ Text Only (in Menus) – Va afişa doar imagine;
♦ Image and Text- Va afişa imagine şi nume.
Dacă doreşti să modifici imaginea unui buton urmează paşii:
Alege Tools\Customize;
Cu caseta de dialog Customize deschisă execută click dreapta pe buton şi
din meniul desfăşurat alege opţiunea Change Button Image;
Din sub-meniul desfăşurat alege o nouă imagine pentru buton;
În momentul în care ai ales noua imagine aceasta va fi evidenţiată pe bara

de unelte.

Dacă doreşti să modifici opţiunile de afişare pentru un buton dintr-o bară de unelte
execută paşii:
Alege Tools\Customize;
Cu caseta de dialog Customize deschisă execută click dreapta pe buton;
Alege una din opţiunile de afişare din meniul rapid;
309
Comenzi de afişare
pentru buton
♦ Default Style – Stilul prestabilit va afişa doar imagine;

♦ Text Only (Alwais) – Va afişa doar nume;
♦ Text Only (in Menus) – Va afişa doar imagine
♦ Image and Text- Va afişa imagine şi nume
UTILIZAREA TABELELOR PIVOT (PIVOT TABLE)
Un tabel pivot utilizează date pe două dimensiuni pentru a crea un tabel în trei
dimensiuni. Sunt o cale foarte bună pentru a concentra multă informaţie într-un spaţiu
restrâns.Tabelele pivot îţi permit şi să faci auditul datelor. Caracteristica unică a tabelelor
pivot este capacitatea lor de a muta câmpurile prin tragere şi plasare. Excel recalculează
instantaneu datele în noua rearanjare. Nu trebuie să scrii noi formule sau să refiltrezi
datele deoarece tabelul pivot se recalculează automat atunci când se recalculează
câmpurile.
310
APLICAŢIA PIVOT TABLE WIZARD
Aplicaţia Pivot Table Wizard poate fi folosită pentru a crea un nou tabel pivot sau
pentru a edita un tabel pivot deja existent.
Pentru a crea un tabel pivot trebuie să parcurgi paşii:
1. Execută secvenţa Data\PivotTable and PivotChart Report (Raport tabel
pivot şi diagramă pivot).
2. În pasul 1 al aplicaţiei PivotTable Wizard trebuie indicată sursa de date pe

care doreşti să le utilizezi pentru tabelul pivot. Pentru sursa de date ce trebuie
analizată îţi stau la dispoziţie următoarele patru opţiuni:
♦ Microsoft Excel List or Database (Listă sau bază de date
Microsoft Excel) – utilizează date organizate cu etichete de linie şi coloană
pe o foaie de calcul. Este parametru predefinit.
♦ External Data source (Sursă externă de date) – utilizează un fişier
sau o bază de date din afara registrului de calcul curent.
♦ Multiple Consolidation Ranges (Zone multiple de centralizare) –
crează un tabel sau o diagramă pivot din mai multe foi de calcul Excel.
♦ Another PivotTable or PivotChart (Alt tabel pivot sau diagramă
pivot) – crează un tabel sau o diagramă pivot dintr-un alt raport pivot din
acelaşi registru de calcul.
3. Stabileşte tipul de raport pivot pe care vrei să-l creezi: un tabel sau o diagramă.
Apoi selectează butonul Next.
4. În pasul numărul 2 al aplicaţiei Pivot Table Wizard selectează o sursă de date
dacă aceasta nu este selectată sau dacă datele se găsesc într-un alt registru de
calcul sau domeniu decât cel prezent în caseta de dialog.
311
5. Pasul 3 al aplicaţiei PivotTable Wizard îţi oferă mai multe opţiuni de plasare
şi formatare a tebelului pivot. Tabelul pivot poate fi plasat pe o nouă foaie de
calcul sau pe foaia curentă. Dacă optezi pentru foaia de calcul existentă trebuie
să precizezi localizarea tabelului pivot. De asemenea, poţi folosi butoanele
Layout (Aspect) şi Options(Opţiuni) pentru a continua precizarea parametrilor
doriţi pentru noul tabel pivot.. Aceşti parametri pot fi modificaţi şi ulterior,
după crearea tabelului sau diagramei pivot.
6. Când ai terminat de selectat opţiunile dorite, execută click pe Finish

(Terminare) pentru a crea tabelul.
312
MACHETA UNUI TABEL PIVOT
Executarea unui click pe butonul Layout din pasul 3 duce la afişarea casetei de dialog
Pivot Table Wizard-Layout.
313
Poţi utiliza această casetă de dialog pentru a controla modul de afişare a datelor într-un
tabel pivot. Câmpurile datelor selectate apar în partea dreaptă a casetei de dialog.
Selectează şi trage câmpurile dorite în zona din centrul casetei de dialog şi plasează-le în
secţiunile Row (Rând), Column (Coloană), Page (Pagină) şi Data (Date) pentru a obţine
aspectul dorit.
Lista de mai jos descrie cele patru zone în care pot fi introduse câmpurile:
♦ Page creează un meniu derulant deasupra tabelului, care îţi permite
să extragi o anumită opţiune cum ar fi un departament sau o ţară.
♦ Row aplică un format vertical tabelului, rezumând datele de sus în
jos – reprezintă fiecare obiect din câmpurile din partea stângă a tabelului
pivot.
♦ Column aplică un format orizontal tabelului, rezumând datele de la
stânga la dreapta – prezintă fiecare obiect din câmpurile din partea de sus a
tabelului pivot.
♦ Data – această zonă este rezumatul valorilor. Aici poţi aduna,
număra sau crea alte funcţii de analiză pentru datele introduse. Execută
dublu click pe câmp pentru a obţine acces la funcţia sau tipul de rezumat
dorit.
314
Funcţiile alese de Excel, care sunt la dispoziţie în câmpul Data, depind de natura
câmpului plasat. Poţi să aplici şi alte funcţii, cum ar fi medie, maxim, minim. Pentru a
schimba funcţia pe care Excel o utilizează la rezumarea datelor, în secţiunea Data a
315
casetei de dialog Pivot Table and PivotChart Wizard-Layout execută dublu click pe
câmpul a cărui funcţie vrei să o modifici. Se deschide caseta de dialog Pivot Table Field,
de unde poţi selecta funcţia dorită.
Poţi personaliza funcţiile de rezumare executând click pe butonul Options (Opţiuni) ca să

extinzi caseta de dialog PivotTable Field. Opţiunile suplimentare îţi permit să analizezi
datele ca procentaje din total, în funcţie de câmpurile şi obiectele de bază. C â m p u l d e
b a z ă este câmpul de comparaţie din analiza personalizată, iar o b i e c t u l d e b a z ă este
obiectul de câmp din aceeaşi analiză.
316
CONFIGURAREA OPŢIUNILOR PENTRU UN TABEL PIVOT
Executarea unui click pe butonul Options din pasul 3 al casetei de dialog Pivot Table
Wizard deschide caseta de dialog Pivot Table Options, în care poţi continua precizarea
opţiunilor de formatare şi surse de date.
Poţi apela această casetă de dialog şi după ce ai terminat crearea tebelului pivot, fie prin
executarea unui click pe butonul Pivot Table din bara de instrumente Pivot Table şi
selectarea opţiunii Table Options (Opţiuni tabel) din lista derulantă, fie prin executarea
unui click dreapta pe tabelul pivot şi selectarea comenzii Table Options din meniul
rapid.
Numirea tabelului pivot
Opţiunea Name (Nume) din caseta Pivot Table Options îţi permite să stabileşti un nume
pentru tabelul pivot. În mod prestabilit, Excel numeşte noile tabele Pivot Table 1, Pivot
Table 2..., dar poţi introduce oricând alt nume.
Adăugarea totalurilor
Opţiunea Grand Totals for Columns (Totaluri generale pentru coloane) execută
funcţiile de analiză şi asigură totaluri generale pentru fiecare coloană din tabelul pivot.
Opţiunea Grand Totals for Rows (Totaluri generale pentru rânduri) face acelaşi lucru
pentru fiecare linie din tabelul pivot. Aceste opţiuni sunt selectate implicit, însă este bine
să le deselectezi pentru a nu aglomera tabelele pivot cu prea multe totaluri.
Dacă tabelul pivot conţine câmpuri ascunse, vei dori, probabil, să obţii un subtotal pentru
aceste câmpuri, însă fără să afişezi conţinutul câmpurilor. În astfel de cazuri, selectează
opţiunea Subtotal Hidden Page Itema (Subtotal elemente pagină ascunsă).
317
Aplicarea formatărilor automate
Excel aplică automat un a u t o f o r m a t prestabilit noilor tabele pivot. Dacă preferi să

selectezi un alt format, poţi dezactiva opţiunea AutoFormat Table din caseta de dialog
Pivot Table Options sau poţi modifica formatarea după crearea tabelului pivot.
Pentru a schimba formatarea automată aplicată alege Format\AutoFormat sau execută
click pe pe butonul Format Report (Formatarea raport) din bara de instrumente
Pivot Table.
tabel neformatat
318
acelaşi tabel
formatat cu
AutoFormat
O importantă caracteristică a aplicaţiei Excel 2000 este capacitatea de păstrare a

formatării unui tabel pivot atunci când actualizezi datele sau îi modifici aspectul.
Opţiunea Preserve Formatting (Păstrare formatare) este selectată implicit însă o poţi
dezactiva dacă preferi să revii la formatul original.
Afişarea etichetelor
Opţiunea Merge Labels (Îmbinare etichete) îţi permite să combini celulele din coloanele
şi liniile perimetrului exterior al tabelului pivot. Aceasta este o caracteristică de
formatare.
Un tabel pivot poate ocupa mai multe pagini. Pentru a afişa etichetele pentru coloane şi
linii se bifează opţiunea Repeat Items Labels on Each Pronted Page (Se repetă
etichetele elementelor pe fiecare pagină imprimată).
Opţiunea Set Print Titles (Stabilire titluri de imprimare) este prin definiţie dezactivată.
Selectează această opţiune în cazul în care doreşti ca la imprimare să utilizezi etichetele
de câmp şi obiect în titlurile tabelului pivot.
Notă: Dacă foloseşti etichetele de pe foaia de calcul ca şi titluri şi obiect

dintr-un tabel pivot de tipărit, asigură-te că nu vei repeta alte coloane şi linii. Alege
File\Page Setup, execută click pe fişa Sheet şi anulează orice parametru din
secţiunea Print Titles.
Controlarea machetei
Prin definiţie, ordinea câmpurilor în machetă este de sus în jos şi apoi în lateral. Dacă
preferi ca ordinea să fie de la stânga la dreapta şi apoi în jos, schimbă parametrul Page
Layout (Aspect pagină) din caseta de de dialog PivotTable Options. În machetă poţi
modifica numărul de câmpuri pe coloană sau linie precizând numărul respectiv în caseta
Fields per Columns (Câmpuri pe coloană). Prin definiţie, numărul este zero.
319
Gestiunea erorilor şi a celulelor goale
În caseta Pivot Table Options există două opţiuni care îţi permit să controlezi ce va afişa
Excel în celulele în care nu apar datele aşteptate. Opţiunea For Error Values, Show_
(Pentru valori de eroare, se afişează_) îţi permite să înlocuieşti valorile eronate cu un
caracter sau un loc gol; opţiunea For Empty Cells, Show_ (Pentru celule goale, se
afişează_) îţi permite să stabileşti un caracter sau un spaţiu pentru celulele goale. De
exemplu, dacă ai un raport care conţine un mesaj #ERR, vei găsi că este util să atragi
atenţia asupra erorilor introducând cuvintele nume lipsă în caseta corespunzătoare
opţiunii For Error Values, Show_. Această configuraţie va duce la afişarea respectivelor
cuvinte în orice celulă ce conţine o eroare. În plus, poţi aplica formatări condiţionate
pentru a folosi şi culori.
Opţiuni referitoare la sursa de date
Secţiunea Data Options (Opţiuni date) din caseta de dialog Pivot Table Options îţi
oferă câteva caracteristici utile. Lista de mai jos descrie aceste opţiuni:
Save Data With Table Layout (Salvare date şi aspect tabel) – salvează o
copie a datelor provenite dintr-o sursă externă de date. Este selectată în mod
prestabilit. Deselectarea ei reduce dimensiunea registrului de calcul, dar te obligă
să actualizezi manual tabelul pivot atunci când deschizi registrul – cu excepţia
cazului când este activată opţiunea Refresh on Open (Reîmprospătare la
deschidere). Dacă această opţiune este dezactivată nu poţi lucra cu tabele pivot
până nu le reactualizezi.
Enable Drilldown (Activare selecţie dinm listă) – prezintă detalii când
execuţi dublu click pe un câmp; selectată în mod prestabilit.
Refresh on Open (Reîmprospătare la deschidere) – actualizează tabelul
pivot la deschiderea registrului de calcul. Nu este selectată în mod prestabilit.
Refresh Every _ Minutes (Reîmprospătare la fiecare _ minute) permite
actualizarea automată după intervalul de minute stabilit. Nu este selectată în mod
prestabilit. Această opţiune este disponibilă doar pentru tabelele pivot bazate pe
surse externe de date.
Save Password (Salvare parolă) – salvează parola asociată sursei externe
de date din care provine informaţia. Nu este selectată în mod prestabilit; activarea
ei poate compromite securitatea bazei de date.
Background Query (Interogare în fundal) – rulează interogarea în fundal,
permiţând utilizatorului sa continue lucrul. Nu este selectată în mod prestabilit.
Optimiza Memory (Optimizare memorie) – optimizează şi gestionează
memoria când se folosesc tabele pivot; reduce performanţele. Nu este selectată în
mod prestabilit.
320
CREAREA DIAGRAMELOR PIVOT
Atunci când creezi o diagramă pivot, Excel creează în interiorul registrului de calcul o
foaie de diagramă şi o foaie pentru tabelul pivot. Deoarece informaţia din diagramă
trebuie să provină dintr-un tabel Excel crează automat tabelul.
Atunci când doreşti să creezi o diagramă pivot trebuie să parcurgi paşii:
1. Selectează tabelul pivot pentru care doreşti să creezi diagrama.
2. Din bara Pivot Table apasă butonul Chart Wizard.

3. Diagrama este creată automat pe o altă foaie de calcul.
4. Dacă doreşti să modifici tipul de diagramă execuţi click dreapta pe diagramă şi

alegi un alt tip.
321
Diagramele pivot pot fi formatate pe foi de calcul separate pentru reprezentarea şi afişarea
datelor în format de diagramă şi pot fi combinate cu datele din alte foi de calcul,
transformându-se într-un instrument flexibil şi foarte puternic.
MODIFICAREA TABELELOR ŞI A DIAGRAMELOR PIVOT
După ce ai creat un tabel sau o diagramă pivot le poţi modifica aspectul trăgând şi
plasând câmpuri sau utilizând opţiunile din meniurile barei Pivot Table.
Utilizarea barei de instrumente Pivot Table
Bara de instrumente Pivot Table îţi permite să creezi macheta unui tabel pivot prin
tragerea câmpurilor din bara de instrumente în zonele din tabelul pivot.

Meniu derulant cu opţiuni pentru îmbunătăţirea
PivotTable
suplimentară a tabelelor şi diagramelor pivot,
Format Report Deschide caseta de dialogt AutoFormat pe care o
(Formatare raport) utilizezi la formatarea tabelelor pivot.
Chart Wizard Deschide caseta de dialogt Chart Wizard pe care o
(Expert diagramă) utilizezi la formatarea diagramelor pivot.
PivotTable Wizard Activează aplicaţiile PivotTable Wizard şi PivotChart
322
(Expert PivotTable) Wizard.
Hide Detail Ascunde detaliile unui domeniu grupat dintr-un table
(Ascundere detaliu) pivot.
Show Detail Afişează detaliile din spatele domeniilor grupate dintr-un
(Afişare detaliu) table pivot.
Refresh Data
Reîmprospătează datele din tabelul pivot selectat.
(Reîmprospătare date)
Field Settings Permite ajustarea rezumatului datelor din câmpul
(Setări pentru câmp) selectat.
Hide Fields/Display Fields Ascunde sau afişează butoanele de câmp din bara de
(Ascundere/Afişare instrumente sau structurile şi etichetele din macheta
câmpuri) tabelului pivot.
Tragerea câmpurilor într-o diagramă pivot
Diagramele pivot îţi oferă forţa tabelelor pivot şi a diagramelor combinată într-o singură
suprafaţă interactivă. Poţi selecta şi trage câmpurile în noi poziţii pe diagramă iar
programul Excel va pivota diagrama pentru a corespunde cu noua amplasare a câmpului.
câmp mutat
323
Eliminarea datelor din câmpuri
Executarea unui click pe butonul cu săgeată de pe un câmp dintr-o diagramă sau un tabel
pivot afişează o listă derulantă din care poţi selecta sau deselecta obiecte. Informaţia va fi
eliminată din sau adăugată la tabelul sau diagrama pivot.
324
obiecte rămase selectate
325
Afişarea şi ascunderea liniilor
Poţi afişa detaliile din spatele unui câmp executând dublu click pe datele din acesta. Daca
există informaţie de nivel inferior în spatele câmpului, butonul Show Detail din bara
de instrumente PivotTable este activat. Selectează categoria pentru care vrei să afişezi
detalii. Excel va activa selecţiile din listă (pentru a afişa detaliile ce compun valoarea
totală).
După ce ai afişat detaliile, execută un nou dublu click pe acelaşi câmp pentru a ascunde
detaliile şi un alt dublu click pentru a le afişa din nou (fără a mai fi afişată caseta de
dialog).
Gruparea nivelurilor unui tabel pivot
Poţi gestiona informaţia dintr-un tabel pivot – similar unei liste – prin g r u p a r e
(Group&Outline) ca să rulezi diferite niveluri ale tabelului pivot pentru diferite rapoarte
şi moduri de afişare. Această strategie este utilă dacă ai cantităţi de materiale grupate, de
exemplu, pe săptămână şi apoi pe lună. Poţi restrânge sau extinde grupurile la fel ca la
listele dintr-o foaie de calcul.
326
Efectuarea calculelor într-un tabel pivot
Poţi efectua calcule cu unul sau mai multe câmpuri dintr-un tabel pivot. Execută click pe
butonul Pivot Table din bara de instrumente PivotTable, apoi din meniul derulant alege
Formulas, Calculated Fields (Câmp calculat).
În figura următoare se observă rezultatele din noul câmp calculat în tabelul pivot.
327
Calcule efectuate
în câmp
Prin adăugarea unui câmp calculat în tabelul pivot, Excel îl transformă în parte
componentă a tabelului. De fiecare dată când datele sunt reîmprospătate se actualizează
automat şi calculele.
Notă: Aceste calcule le poţi crea şi în foaia de calcul, după care trebuie să
faci referire la ele în celulele din tabelul pivot. Este suficient să ceezi o funcţie simplă
care referă coloana şi linia câmpului. Aceste calcule nu pot apărea în afara acestuia.
Activarea selecţiilor într-un câmp 3D al tabelelor pivot.
În tabelul pivot următor toată informaţia este restrânsă la nivelul superior, fără a se utiliza
grupuri sau linii ascunse. Aceasta reprezintă elementul 3D al tabelelor pivot. Pentru a
activa sau dezactiva selecţii, alege un câmp ce posedă un subset şi execută dublu click pe
câmpul produsului.
Notă: În situaţia în care nu poţi activa selecţiile cu dublu click trebuie să

selectezi opţiunile Enable Drilldown (Activarea selecţiei din listă) din secţiunea Data
Options (Opţiuni date) a casetei de dialog Pivot Table Options.
328
Tragerea unui câmp pentru afişarea pe pagină
Capacitatea de tragere a câmpurilor în tabelele pivot îţi permite să preiei câmpurile şi să

le plasezi în afara tabelului obţinând astfel ceea ce se numeşte o afişare pe pagină.
Selectează câmpul din tabelul pivot şi trage-l deasupra tabelului – apare bara de inserţie.
Plasează câmpul şi acesta devine o listă derulantă pentru gestionarea informaţiei.
Rezultatul este următorul:
Crearea unui rezumat rapid
Dacă doreşti să obţii un rezumat rapid al unui set de date, execută dublu click pe totalul
general iar Excel crează un extras independent pe o foaie separată.
329
rezultatul executării unui dublu clic
pe total Petrochimie trimestrul I
LUCRUL CU DATE CALENDARISTICE ÎN TABELE PIVOT
Este posibil ca, uneori, să ai informaţii ce provin din liste care conţin date calendaristice.
Pentru a le transpune într-un tabel pivot uşor de înţeles, va trebui să parcurgi câţiva paşi
simpli şi vei obţine un rezumat eficient al informaţiei
La lucrul cu date calendaristice este uşor să vezi informaţia de la stânga la dreapta în loc
de sus în jos. Pentru aceasta asigură-te că ai stabilit valoarea parametrui Page Layout din
caseta de dialog Pivot Table Options la opţiunea Over, Then Down.
330
Pentru a grupa datele la un loc, selectează primul câmp de date calendaristice din tabelul
pivot şi alege Data\Group&Outline\Group. Va apărea caseta de dialog Grouping
care îţi permite să stabileşti parametrii datelor calendaristice ce vor fi grupate.
CREAREA UNUI TABEL PIVOT DIN MAI MULTE DOMENII
Excel îţi permite să creezi tabele pivot pe baza mai multor domenii de centralizare dacă
selectezi controlul pentru zone multiple de centralizare din pasul 1 al aplicaţiei Pivot
Table Wizard. De exemplu, dacă ai vânzările de produse pe două companii sau două
departamente, poţi stabili foi de calcul sau baze de date separate pentru liste, pe care apoi
să le combini într-un singur tabel pivot centralizator. Pentru aceasta în primul pas al
aplicaţiei Pivot Table Wizard trebuie să selectezi opţiunea Multiple consolidation
ranges.
331
În pasul 2b din 3 trebuie să specifici domeniile de date.
Trage indicatorul peste domeniul de date şi apasă butonul Add pentru a-l adăuga la
secţiunea All ranges. Dacă domeniile centralizate provin din mai multe fişiere poţi folosi
butonul Browse pentru a selecta fişierele închise.
Notă: Este mai bine să deschizi fişierele din care preiei date înainte de a
apela aplicaţia Pivot Table Wizard.
SALVAREA ŞI EDITAREA TABELELOR PIVOT ÎN FORMAT H T M L
Pentru a salva un tabel pivot ca pagină Web trebuie să parcurgi paşii:
332
1. Execută secvenţa File\Save as Web Page.
2. Precizează dacă salvezi întregul registru sau doar foaia de calcul selectată.
Dacă ai ales Selection: Sheet se activează opţiunea Add Interactivity (Adăugare

interactivitate). Selectează această opţiune şi apasă butonul Publish (Publicare).
3. În caseta de dialog Publish as Web Page selectează foaia din lista Choose
(Alegere). Apoi selectează întreaga foaie sau doar regiunea tabelului pivot.
4. Opţiunea Add Interactivity With (Se adaugă interacţiune cu) îţi permite să
creezi o funcţionare similară foilor de calcul sau o funcţionare similară
333
tabelelor pivot (care îţi permit să muţi câmpuri). Selectează opţiunea Pivot
Table Functionality (Funcţionalitate tip Pivot Table).
5. Stabileşte un nume de fişer pentru pagina Web şi execută click pe Publish.
6. Selectează şi deschide documentul HTML din dosarul în care a fost salvat.
Poţi deselecta obiectele de câmp din lista derulantă a câmpului, la fel ca într-un
tabel pivot normal. De asemenea, poţi să extinzi şi să restrângi câmpurile, să
tragi şi să plasezi câmpurile să adaugi şi să elimini câmpurile.
Utilizarea casetei Property Toolbox şi a listei de câmpuri
Atunci când lucrezi cu tabele pivot în Internet Explorer îţi stau la dispoziţie două
instrumente speciale. Pivot Table Property Toolbox din bara de instrumente Pivot
Table îţi oferă mai multă flexibilitate în manipularea şi controlul datelor în timp ce te afli
într-un site internet sau într-un intranet. Conţinutul casetei Pivot Table Property
Toolbox variază în functie de selecţia curentă la executarea unui click pe buton.
De aici, poţi să modifici textul, să afişezi şi să ascunzi bara de titlu sau de instrumente, să
extinzi şi să restrângi indicatorii şi zonele de plasare, etc. Cea mai utilă opţiune aici este
posibilitatea de a schimba lista de câmpuri.
334
Executând click pe butonul Field List din
bara de instrumente PivotTable poţi afişa Pivot
Table Field List care îţi permite să adaugi date
într-un tabel pivot, dintr-un document sursă.

Formatele şi adăugirile la tabelul pivot Web sunt interactive doar atâta timp cât acesta
este deschis – modificările în documente pot fi salvate doar în format HTML. Cu toate
acestea capacitatea de a schimba, muta, formata şi tipări date în timp de tabelul pivot este
afişat în Web rămâne o caracteristică puternică. Cea mai importantă caracteristică dintre
toate este faptul că utilizatorul nu trebuie să aibă Excel pentru a beneficia de aceste
instrumente de manipulare.

Cum să creezi şi să lucrezi cu domenii denumite
Cum să foloseşti macrocomenzi.
Cum să creezi şi să lucrezi cu tabele pivot .
Cum să creezi şi să lucrezi cu diagrame pivot
Întrebări grilă
1. Care din următoarele nu sunt adevărate?
Poţi specifica cum trebuie grupate datele într-un tabel pivot selectând câmpul care conţine
informaţii selectând butonul Group din bara de instrumente PivotTable şi specificând cum vrei
să fie sumarizată informaţia (zi, lună, trimestru, an).
Poţi modifica structura unui tabel pivot executând click pe butonul Pivot Table Wizard de pe
bara de instrumente Pivot Table.
Tabelele pivot sunt actualizate automat oricând efectuezi modificări în sursa de date.
Nici unul.
2. Care din următoarele variante nu este adevărată?
Butonul Paste Function de pe bara standard te ajută să selectezi, să introduci şi să editezi
formule.
Numele de domenii pot conţine maxim 255 caractere incluzând spaţii
Poţi crea un nume de domeniu selectând un domeniu de celule şi introducând numele
domeniului în caseta Name în bara de formule.
Poţi să te foloseşti nume de domenii când faci referiri la celulele în formule.
3. Care din următoarele variante nu este adevărată?
Numele de domenii pot înlocui referinţele de celule. Spre exemplu, având referinţa (A1:B10),
poţi face referire la aceasta şi folosind numele ei, Cheltuieli.
Poţi crea un nume de domeniu selectând celulele şi introducând, apoi, numele dorit în caseta
Name în bara de formule.

Nu poţi utiliza nume de domenii într-o formulă.
Poţi folosi etichete de coloane şi rânduri într-o foaie de calcul pentru a referi datele într-o
formulă.
4. De ce este utilă formatarea condiţionată?
Permite identificarea informaţiei care trebuie să îndeplinească anumite condiţii.

Permite crearea formatelor numerice personalizate.
Permite utilizarea unor formate speciale de numere.
Nici unul.
Completaţi
1. Cum poţi înregistra o macrocomandă:
337
Exerciţii
Exerciţiul 1
1. Să se creeze următorul tabel:
2. Să se creeze un tabel pivot plecând de la tabelul creat anterior, astfel:

În câmpul Page să apară departamentul
În câmpul Row să apară produsul
În câmpul Column să apară numele personalului
În câmpul Data să apară preţul total.
3. Să se tragă titlul Departament în câmpul Page.
4. Să se aplice tabelului pivot obţinut un format automat Table 4.
În final tabelul pivot obţinut trebuie să arate astfel:
338
5. Să se creeze o diagramă plecând de la tabelul pivot rezultat.
6. Să se schimbe tipul de diagrama obţinută cu tipul 3-D Area Chart.
În final diagrama trebuie să arate astfel:
Exerciţiul 2
18. Să se creeze registrul de calcul Cotaţii.xls. Primul sheet se va denumi Introd_Date.
19. Vei înregistra o macrocomandă denumită Up-Date. Aceasta va înregistra cotaţiile
corespunzătoare zilei de ieri în două coloane, le va ascunde şi va proteja sheet-ul, apoi va
zeroriza datele din sheet-ul Introd_Date pentru a putea introduce noile valori ale cotaţiilor.
Aşa va arăta sheet-ul Introd_Date înainte de crearea şi executarea macrocomenzii Up_Date.
Datele pentru cotaţiile minime şi maxime sunt corespunzătoare zilei curente-1.
339
COTATII cf PLATT'S 20-Sep-02
valabile pentru 23-Sep-02
1 USD = 31,799
1 DEM = 0
1 EURO = 27,482
Cotatia Cotatia Cotatia

DENUMIRE minima maxima medie
Brent 19.73 19.76 19.75
Greu Iranian 19.03 19.10 19.07
Usor Iranian 19.33 19.40 19.37
Ural 17.53 17.61 17.57
Kirkuk 16.91 16.98 16.95
Azeri Light 19.48 19.48 19.48
Motorina FOB MED 168.50 175.50 172.00
Motorina CIF MED 179.50 186.50 183.00
Mot EN 590 FOB MED 171.50 175.50 173.50
Mot EN 590 CIF MED 182.50 186.50 184.50
Benzina FP FOB MED 175.00 179.00 177.00
Benzina FP CIF MED 184.50 188.50 186.50
Benzina Premium 181.00 185.00 183.00
Benzina Regular 169.50 173.50 171.50
Benzina Nafta 153.50 157.50 155.50
Petrol reactor 170.75 171.75 171.25
Pacura 1% Sulf 111.00 115.00 113.00
Pac 3.5% Sulf FOB 95.00 97.00 96.00
Pac 3.5% Sulf CIF 106.00 108.00 107.00
Pac M 40 110.00 113.00 111.50
MTBE 260.00 265.00 262.50
Butan 219.00 226.00 222.50
Propan 282.00 290.00 286.00
20. Pentru ţiţeiuri vei crea două sheet-uri Ţiţei_B şi Ţitei_MT.

21. Pentru produsele petroliere vei crea sheet-ul Petrol.
22. Denumirile de produse şi ţiţeiuri le vei citi din Sheet-ul Introd_Date.
23. Se va înregistra macrocomanda Up-date. Aceasta va trebui să execute următoarele: Să
deprotejeze fiecare sheet în parte, să copieze valorile corespunzătoare cotaţiilor minime şi
maxime pentru ţiţeiuri şi produse petroliere în sheet-urile corespunzătoare începând din
coloanele J2 şi K2 pe verticală pentru ţiţeiuri şi începând din coloanele K3 respectiv L3, să
ascundă coloanele respective şi să protejeze fiecare sheet în parte.
24. După ce vei executa macrocomanda sheet-ul Introd_Date va arăta astfel:
340
1 USD = 0
Buna dimineata ! 1 DEM = 0
1 EURO = 0
Introduceti datele !

Brent 0.00 0.00 0.00
Greu Iranian 0.00 0.00 0.00
Usor Iranian 0.00 0.00 0.00
Ural 0.00 0.00 0.00
Kirkuk 0.00 0.00 0.00
Azeri Light 0.00 0.00 0.00
Motorina FOB MED 0.00 0.00 0.00
Motorina CIF MED 0.00 0.00 0.00
Mot EN 590 FOB MED 0.00 0.00 0.00
Mot EN 590 CIF MED 0.00 0.00 0.00
Benzina Premium 0.00 0.00 0.00
Benzina Regular 0.00 0.00 0.00
Benzina Nafta 0.00 0.00 0.00
Petrol reactor 0.00 0.00 0.00
Pacura 1% Sulf 0.00 0.00 0.00
Pac 3.5% Sulf FOB 0.00 0.00 0.00
Pac 3.5% Sulf CIF 0.00 0.00 0.00
Pac M 40 0.00 0.00 0.00
MTBE 0.00 0.00 0.00
Butan 0.00 0.00 0.00
Propan 0.00 0.00 0.00
25. În acest program de calcul al cotaţiilor mai intervin următoarele formule

26. În sheet-ul Ţiţei_MT vei introduce formula corespunzătoare cotaţiilor exprimate în $/tonă: Vei
înmulţi valorile cotaţiilor din Introd_Date cu următoarele valori ale densităţilor:
♦ Brent – 7.598
♦ Greu iranian – 7.352
♦ Uşor iranian – 7.232
♦ Ural – 7.308
♦ Kirkuk – 7.46
♦ Azeri – 7.399
27. În câmpul de diferenţă vei introduce formula: cotaţia azi – cotaţia ieri. Cotaţia ieri se află în
coloana ascunsă.
28. Cotaţiile minime şi maxime corespunzătoare zilei curente se vor tasta, iar în câmpurile
corespunzătoare din sheet-uri acestea vor fi aduse din Introd_Date.
29. Pentru a completa exerciţiul vei introduce următoarele date pentru cotaţii:
341
1 USD = 31,799
1 DEM = 0
1 EURO = 27,482

Brent 19.80 19.82 19.81
Greu Iranian 19.02 19.70 19.36
Usor Iranian 19.30 19.38 19.34
Ural 17.60 17.65 17.63
Kirkuk 16.95 16.98 16.97
Azeri Light 19.48 19.48 19.48
Motorina FOB MED 167.85 174.95 171.40
Motorina CIF MED 179.65 186.20 182.93
Mot EN 590 FOB MED 171.30 175.55 173.43
Mot EN 590 CIF MED 182.30 186.65 184.48
Benzina Premium 181.25 185.32 183.29
Benzina Regular 169.80 173.85 171.83
Benzina Nafta 153.60 157.55 155.58
Petrol reactor 170.85 171.65 171.25
Pacura 1% Sulf 113.00 115.10 114.05
Pac 3.5% Sulf FOB 95.50 96.50 96.00
Pac 3.5% Sulf CIF 106.05 108.05 107.05
Pac M 40 110.20 113.50 111.85
MTBE 260.00 265.00 262.50
Butan 219.15 226.05 222.60
Propan 282.50 290.05 286.28
30. La sfârşit asignează un buton pentru macrocomanda creată precum şi o combinaţie de taste
rapide.
Exerciţiul 3
31. Să se creeze un fişier numit Magazin universal.xls care să conţină 7 foi de calcul şi anume:
Magazin, Papetărie, Calculatoare, Îmbrăcăminte, Încălţăminte, Alimente, Bijuterii.
32. Aceste foi de calcul trebuie să aibă următoarea componenţă:
• Magazin Benguiat BK BT de 16
AvantGard Md BT de 10
342
• Papetărie
• Calculatoare
343
• Îmbrăcăminte
• Încălţăminte
344
• Alimente
• Bijuterii
33. Pe fiecare foaie de calcul data se inserează folosind funcţia Now().

34. Pe foaia de calcul Magazin pe coloana Vânzări ziua curentă se vor prelua datele
corespunzătoare fiecărui deparatment de pe foile cu acelaşi nume, din celula B14.
35. Pe foaia de calcul Magazin pe coloana Vânzări cumulat lună se vor prelua datele
corespunzătoare fiecărui deparatment de pe foile cu acelaşi nume, din celula B15.
36. Să se blocheze toate celulele acestei foi de calcul şi să se paroleze foaia de calcul.
37. Să se introducă următoarele date, începând din celula B8, pentru fiecare foaie de calcul în
parte, după cum se specifică:
345
Papetărie Calculatoare Îmbrăcăminte
Încălţăminte Alimente Bijuterii
38. Să se creeze o macrocomandă care să ascundă toate foile de calcul exceptând foaia Magazin.
Această macrocomandă să se numească Hide şi să aibă asignată combinaţia de taste
CTRL+SHIFT+H.
39. În foaia de calcul Magazin să se creeze cu ajutorul WordArt un buton cu textul Hide căruia
să i se asigneze macrocomanda Hide.
40. Să se creeze o macrocomandă care să afişeze foile de calcul ascunse, să adune valorile de pe
coloana Vânzări ziua curentă peste valorile din coloana Vânzări cumulat lună, pe toate
foile de calcul, exceptând foaia Magazin. Macrocomanda să se numească Sumă şi să aibă
asignată combinatia de taste CTRL+SHIFT+S.
41. În foaia de calcul Magazin să se creeze cu ajutorul WordArt un buton cu textul Sumă căruia
să i se asigneze macrocomanda Sumă.
42. Să se simuleze o introducere nouă de date pe toate foile de calcul execeptând foaia Magazin,
după care să se apese butonul Sumă şi să se urmărească efectul.
Exerciţiul 4
1. Crează tabelul următor din celula A3:
346
N R. N R.
N UM E R AIO N P RO DUS P RET PE BUC. P RET
CRT. BUC.
13 CHIVU PAPETARIE CAIETE 5,000 42
15 CHIVU PAPETARIE CARTI 25,000 99
17 CHIVU PAPETARIE PIX. 30,000 43
8 CO NSTANTIN PARFUM ERIE DEO DO RANT 75,000 88
10 CO NSTANTIN PARFUM ERIE PARFUM 700,000 100
12 CO NSTANTIN PARFUM ERIE SAPUN 15,000 82
2 IO NESCU INCALTAM INTE PANTO FI 10,000 8
4 IO NESCU INCALTAM INTE SANDALE 250,000 4
6 IO NESCU INCALTAM INTE PAPUCI 80,000 30
14 LEO N PAPETARIE CAIETE 6,500 59
16 LEO N PAPETARIE CARTI 15,000 5
18 LEO N PAPETARIE PIX. 25,000 200
7 M IHAI PARFUM ERIE DEO DO RANT 100,000 47
9 M IHAI PARFUM ERIE PARFUM 500,000 90
11 M IHAI PARFUM ERIE SAPUN 10,000 56
1 PO PESCU INCALTAM INTE PANTO FI 500,000 5
3 PO PESCU INCALTAM INTE SANDALE 500,000 1
2. 5 PO PESCU INCALTAM INTE PAPUCI 100,000 69
3. Atribuie următoarele nume domeniilor specificate:

NR_buc pentru domeniul F4:F21
PRET_lei pentru domeniul E4:E21
PRET_TOTAL pentru domeniul G4:G21
4. Pe coloana Preţ calculează pentru fiecare înregistrare preţul total folosind
în formulă numele de domenii.
5. În celula G22 calculează preţul total (suma valorilor de pe coloana Preţ)
folosind numele de domeniu creat la punctul anterior.
6. Pe coloana Preţ pe buc., folosind formatele condiţionate, evidenţiază cu
roşu pe fundal roz valorile cuprinse între 5.000 şi 100.000, cu verde pe
fundal galben valorile cuprinse între 150.000 şi 500.000 şi cu albastru pe
fundal bleu valorile mai mari de 550.000.
7. În celula A24 crează şi aplică un format numeric personalizat astfel:
• pentru valori pozitive, acestea să fie afişate cu culoarea albastră, în format cu separatori de mii şi
cu două zecimale
• pentru valori negative, acestea să fie afişate cu culoarea roşie, în format cu separatori de mii şi
două zecimale
• pentru valoarea zero să se afişeze mesajul „valoare nulă”
• pentru date tip text, să apară mesajul „introdu o valoare numerică”
347
8. Selectează tabelul creat anterior şi exportă-l în Word ca şi registru de
calcul.
În final tabelul trebuie să apară aşa:
N R. N R.
N UME R A IO N P RODUS P RET PE BUC. P RET
CRT. BUC.
13 C H IV U P A P E T A R IE C A IE T E 5 ,0 0 0 42 2 1 0 ,0 0 0
15 C H IV U P A P E T A R IE CARTI 2 5 ,0 0 0 99 2 ,4 7 5 ,0 0 0
17 C H IV U P A P E T A R IE P IX . 3 0 ,0 0 0 43 1 ,2 9 0 ,0 0 0
8 C O N S T A N T IN P A R F U M E R IE DEODORANT 7 5 ,0 0 0 88 6 ,6 0 0 ,0 0 0
10 C O N S T A N T IN P A R F U M E R IE P AR FU M 7 0 0 ,0 0 0 100 7 0 ,0 0 0 ,0 0 0
12 C O N S T A N T IN P A R F U M E R IE SAPUN 1 5 ,0 0 0 82 1 ,2 3 0 ,0 0 0
2 IO N E S C U IN C A L T A M IN T E P AN TO FI 1 0 ,0 0 0 8 8 0 ,0 0 0
4 IO N E S C U IN C A L T A M IN T E S ANDALE 2 5 0 ,0 0 0 4 1 ,0 0 0 ,0 0 0
6 IO N E S C U IN C A L T A M IN T E PAPUCI 8 0 ,0 0 0 30 2 ,4 0 0 ,0 0 0
14 LEO N P A P E T A R IE C A IE T E 6 ,5 0 0 59 3 8 3 ,5 0 0
16 LEO N P A P E T A R IE CARTI 1 5 ,0 0 0 5 7 5 ,0 0 0
18 LEO N P A P E T A R IE P IX . 2 5 ,0 0 0 200 5 ,0 0 0 ,0 0 0
7 M IH A I P A R F U M E R IE DEODORANT 1 0 0 ,0 0 0 47 4 ,7 0 0 ,0 0 0
9 M IH A I P A R F U M E R IE P AR FU M 5 0 0 ,0 0 0 90 4 5 ,0 0 0 ,0 0 0
11 M IH A I P A R F U M E R IE SAPUN 1 0 ,0 0 0 56 5 6 0 ,0 0 0
1 POPESCU IN C A L T A M IN T E P AN TO FI 5 0 0 ,0 0 0 5 2 ,5 0 0 ,0 0 0
3 POPESCU IN C A L T A M IN T E S ANDALE 5 0 0 ,0 0 0 1 5 0 0 ,0 0 0
5 POPESCU IN C A L T A M IN T E PAPUCI 1 0 0 ,0 0 0 69 6 ,9 0 0 ,0 0 0
1 5 0 ,90 3 ,5 0 0
In tro d u o va lo a re n u m e rica : g g g
348
Importarea şi exportarea datelor
Obiective
Vizualizarea şi tipărirea mai multor foi de calcul
Importarea datelor din fişiere tip text
Importarea datelor din alte aplicaţii
Exportarea datelor spre alte aplicaţii
Urmărirea modificărilor
TIPĂRIREA ŞI PREVIZUALIZAREA REGIŞTRILOR DE CALCUL
MODURI DE VIZUALIZARE PERSONALIZATĂ
Deoarece listele cresc şi doar o parte a informaţiei trebuie vizualizată la un moment dat,
EXCEL îţi permite să-ţi construieşti moduri de vizualizare personalizate care să
prezinte doar datele relevante la un moment dat. Poţi chiar denumi aceste moduri de
vizualizare în funcţie de situaţie.
În tabelul următor se prezintă o situaţie a vânzărilor dintr-o lună, pe departamente. Pentru
a ascunde informaţia de susţinere şi a vizualiza numai subtotalurile, poţi crea o
vizualizare personalizată, parcurgând paşii:
349
1. Stabileşte vizualizarea pe care doreşti să o salvezi ca personalizată. (Să rămână
vizibile doar totalurile pe departamente)
2. Execută secvenţa View\Custom View pentru a deschide caseta de dialog
Custom View.
3. Alege Add pentru a deschide caseta de dialog Add View.

4. Introdu un nume pentru noua vizualizare personalizată.
Rezultatul aplicării modului de vizualizare nou creat este următorul:
Vizualizările personalizate sunt salvate cu registrul de calcul . Pentru a vedea o

vizualizare personalizată, deschide registrul de calcul şi selectează View\Custom View
Selectează vizualizarea dorită din caseta de dialog care se deschide şi execută click pe
Show. Pentru a şterge o vizualizare personalizată, selectează numele vizualizării şi
execută click pe Delete.
350
Vizualizările personalizate stochează următoarele informaţii:
• Dimensiunea/poziţia ferestrei, inclusiv împărţirile în mai multe panouri şi
panourile blocate.
• Coloanele, liniile şi foile ascunse din registrul de calcul.
• Lăţimile coloanelor.
• Opţiunile de afişare.
• Celulele selectate, dacă există.
• Criteriile de filtrare a listei.
Caseta de dialog Add View îţi oferă şi posibilitatea de salvare a parametrilor de tipărire, a
liniilor ascunse şi a parametrilor de filtrare.
CREAREA DE RAPOARTE PERSONALIZATE (REPORT MANAGER)
Crearea rapoartelor de personalizare cu ajutorul aplicaţiei Report Manager (Manager de

rapoarte) este similară realizării unei vizualizări personalizate. Deoarece aplicaţia Report
Manager centralizează într-un singur loc toate rapoartele tale denumite, ea este utilă
atunci când realizezi rapoarte folosind zone diferite ale unei foi de calcul sau chiar mai
multe foi de calcul din acelaşi registru. În cazul în care, cu ajutorul unei vizualizări
personalizate ascunzi zone dintr-o foaie de calcul în scopul realizării unui raport, Excel
reţine modul în care a fost structurat raportul respectiv.
Report Manager este un program de completare ce însoţeşte programul Excel. În cazul
în care opţiunea Report Manager nu apare în meniul View, execută secvenţa
Tools\Add-Ins (Componente incluse la cerere), selectează Report Manager în caseta
de dialog Add-Ins şi execută click pe OK.
Pentru a adăuga un raport trebuie să parcurgi paşii:
1. Execută secvenţa View\Report Manager. În caseta de dialog Report
Manager execută click pe Add.
2. În caseta de dialog Add Report introdu un nume pentru raportul tău personal.
351
3. Crează un raport completând informaţiile din caseta de dialog. Lista de mai jos
descrie opţiunile:
Report Name. Crează un nume pentru raportul personal.
Section to Add. Îţi permite să selectezi o secţiune4 din registrul de calcul
pentru a o adăuga la raportul ce se va crea.
Sheet. Îţi permite să selectezi foaia care conţine datele pe care doreşti să le
incluzi în secţiune.
View5. Selectează o vizualizare personalizată din foaia selectată pentru
secţiunea pe care doreşti să o adaugi.
Scenario. Adaugă la un raport un scenariu denumit.
Add. După ce ai selectat criteriul execută click pe Add pentru a-l adăuga la
secţiunea din lista acestui raport.
Sections in this Report. Prezintă secţiunile din raport în ordinea în care
vor fi tipărite.
Move Up. Modifică ordinea secţiunilor deplasând în sus secţiunea

selectată.
Move Down. Modifică ordinea secţiunilor deplasând în jos secţiunea
selectată.
Delete. Şterge secţiunea selectată.
Use Continous Page Number. Dacă validezi această opţiune, pe
rapoartele tipărite vor fi folosite numere de pagină consecutive, în funcţie de
ordinea secţiunilor.
4
Orice combinaţie de foaie de calcul, vedere şi scenariu pe care ai ales-o când ai creat raportul . Un raport poate
conţine mai multe secţiuni.
5
Un set de setări de afişare şi tipărire pe care le poţi denumi şi aplica unui registru de calcul. Poţi crea mai mult
de o vedere a unui registru de calcul fără a crea mai multe copii separate pentru acel registru.
352
PREVIZUALIZAREA ŞI TIPĂRIREA FOILOR DE CALCUL MULTIPLE
Pentru a putea tipări, la un moment dat, conţinutul a mai multor foi de calcul atunci toate
acele foi de calcul trebuie grupate. Pentru a grupa mai multe foi de calcul trebuie să
execuţi secvenţa:
1. Execută click pe prima pagină pe care doreşti să o tipăreşti.
2. Ţine tasta CTRL apăsată dacă vrei să selectezi foi care nu se succed şi execută
click pe fiecare din foile pe care doreşti să le selectezi.
3. Ţine tasta SHIFT apăsată şi execută click pe ultima foaie de calcul pe care o
doreşti selectată, dacă toate foile de calcul pe care doreşti să le selectezi sunt
succesive.
Pentru a vizualiza conţinutul foilor de calcul selectate, înainte de a le tipări, execută click
pe butonul Print Preview din bara standard sau execută secvenţa File\Print
Preview. După ce ai intrat în modul de previzualizare înaintea tipăririi, apasă succesiv
butonul Next pentru a putea vizualiza conţinutul tuturor paginilor.
Pentru a tipări foi de calcul multiple trebuie să le selectezi, după cum ai văzut anterior şi
apoi execuţi secvenţa File\Print. În caseta de dialog care apare activează comanda
Active Sheet(s) din secţiunea Print What, după care execută click pe butonul OK.
Pentru a tipări întregul registru de calcul, nu este necesar să selectezi toate foile de calcul
pentru a le grupa, ci este suficient să execuţi secvenţa File\Print şi din secţiunea Print
What alege opţiunea Entire Workbook.
353
IMPORTAREA DATELOR ÎN REGIŞTRI DE CALCUL
Pe lângă accesul la bazele de date, Excel poate obţine acces şi la date stocate undeva într-
o pagină Web sau într-un fişier de text simplu.
IMPORTUL DATELOR DIN FIŞIERE DE TIP TEXT
În cazul în care primeşti de la cineva un fişier de tip text, Excel are instrumente speciale
care să te ajute să-l imporţi cu succes.. Dacă fişierul este în format text standard (formatul
cu delimitare prin virgule), îl poţi deschide cu secvenţa File\Open. În caz contrar, Excel
va observa acest lucru şi va lansa aplicaţia Text Import Wizard.
Pasul 1: te întreabă dacă fişierul text este delimitat6 sau are lăţime fixă. Aplicaţia expert
îţi prezintă un eşantion din fişier pentru a te ajuta şi oferă o opţiune prestabilită pe care o
consideră adecvată.
Obs.: În cazul în care câmpurile din fiecare linie a fişierului sunt puse unul lângă celălalt, fără
spaţii între ele, fişierul este probabil delimitat. În cazul în care câmpurile din fişier sunt
aliniate în fereastra de previzualizare, este vorba de un fişier cu lăţime fixă.
Alege una din opţiunile Delimited sau Fixed Width şi apoi execută click pe Next
Pasul 2: Dacă la pasul 1 ai ales Delimited aplicaţia expert te va întreba ce caracter
acţionează ca delimitator de câmpuri. Poţi spune aceasta privind caseta Data Preview. În
această casetă, caracterele tab arată ca nişte mici pătrate. Selectează caracterul delimitator
(sau tastează-l în caseta Other dacă Excel nu are opţiunea respectivă prezentată printr-o
casetă de validare).Vei vedea caseta Data Preview cum se actualizează singură imediat
după ce ai ales opţiunea. Dacă fişierul este acum corect separat în coloane, alege Next
pentru a trece mai departe.
Dacă la pasul 1 ai ales Fixed Width aplicaţia expert îţi va cere să-i confirmi aproximarea
referitoare la locul unde începe fiecare coloană.
6
Delimitat înseamnă că elementele de date din fişier sunt separate printr-un anumit caracter special, de obicei
virgulă sau un tab. Fişierele cu lăţime fixă nu utilizează separator, ci folosesc spaţii pentru a garanta că fiecare
câmp începe întotdeauna la acelaşi număr de coloană.
354
Verifică fişierul în caseta Data Preview. Este posibil ca Text Import Wizard să fi pus
greşit o limită de coloană sau să fi scăpat câteva. Limitele de coloană le poţi adăuga,
şterge şi muta prin click şi tragere în caseta Data Preview. Când acestea arată corect
alege Next pentru a trece mai departe.
Pasul 3: Text Import Wizard îţi cere să confirmi tipul de date pentru fiecare coloană,
adică să precizezi care sunt numerele, care sunt datele şi aşa mai departe. Aplicaţia expert
este foarte bună la descoperirea acestui lucru, deci poţi, de obicei, să alegi Finish pentru a
finaliza importul.
Utilizarea aplicaţiei Convert Text to Columns Wizard
Aplicaţia Convert Text to Columns Wizard (Expert conversie text în coloane) îţi
permite să foloseşti întreaga forţă a aplicaţiei Text Import Wizard asupra datelor care se
găsesc deja în foaia de calcul. De exemplu, dacă lipeşti manual date dintr-un fişier text
sau preiei câmpuri lungi de text dintr-o bază de date, pe care trebuie să le împarţi în
coloane separate, poţi folosi aplicaţia Convert Text to Columns Wizard.
Selectează celulele pe care vrei să le separi şi execută secvenţa Data\Text to Columns
(Text în coloane) pentru a lansa aplicaţia expert. Cel mai important lucru ce trebuie ţinut
minte la lansarea aplicaţiei expert este că trebuie să fie selectate toate celulele cu text pe
care vrei să le împarţi în coloane separate.
355
Procesul este identic: identifică dacă datele sunt delimitate sau cu lăţime fixă şi apoi
continuă cu paşii 2 şi 3. După ce execuţi click pe Finish datele tale vor fi corect separate
în coloane.
356
IMPORTAREA DATELOR DIN ALTE APLICAŢII
Datele preluate din Word şi PowerPoint pot fi folosite după cum este prezentat în
exemplele de mai jos:
Dacă datele apar pentru prima oară într-o foaie de date PowerPoint
copiază-le într-o foaie de calcul Excel pentru a putea fi folosite instrumentele
Excel superioare de formatare şi calcul.
Dacă în Word există deja un tabel ce conţine o listă importantă adu-l în
Excel pentru a-l sorta şi filtra rapid.
Reutilizează elementele de clip-art sau obiectele desenate din PowerPoint
sau Word într-o foaie de calcul Excel. Dacă elementele grafice de care ai nevoie
există deja într-un alt fişier, nu le reinsera sau redesena – lipeşte-le.
Copiază un diapozitiv PowerPoint individual într-un document Word.
Dacă ai creat un diapozitiv cu un aspect plăcut şi care transmite ceva important
pentru document, nu pierde timp reconstituindu-l.
Adăugarea unui text Word într-o foaie de calcul Excel
Textul Word apare în două formate pe care le poţi utiliza în Excel – text paragraf şi text
de tabel. Tabele Word sunt alegerea naturală pentru plasarea într-o foaie de calcul Excel
– datele sunt deja aranjate în celule. Textul paragraf este cel mai bine utilizat când apare
sub formă de fraze scurte sau titluri. Exceptând cazurile în care celulele Excel sunt
formatate pentru aranjare automată a textului pe rânduri, o frază lungă sau un paragraf
poate provoca probleme la introducerea într-o foaie de calcul Excel existentă. Dacă
inserezi textul paragraf ca obiect în foaia de calcul, acesta va apărea sub formă de casetă
de text care ascunde celulele din foaia de calcul.
Conţinutul Word, indiferent de formă poate fi adăugat într-o foaie de calcul Excel pe una
din următoarele două căi:
357
Folosirea memoriei Clipboard. Copiază textul Word şi lipeşte-l în foaia
de calcul Excel. Această metodă poate fi utilizată pentru texte din tabele sau
paragrafe. La lipire nu uita să execuţi click în celula care trebuie să conţină textul
sau care este prima celulă din domeniul lipit.
Inserarea unui obiect Word. În acest caz textul este introdus în obiect
după ce acesta a fost inserat folosind Paste Special şi alegând Microsoft Word
Document Object. Textul va fi plasat într-o fereastră de obiect flotantă care, la
activare, provoacă apariţia instrumentelor Word în locul celor Excel.
Sortarea şi filtrarea datelor sub formă de tabele. Unul din principalele motive pentru
aducerea datelor din tabele Word într-o foaie de calcul Excel este posibilitatea de folosire
a instrumentelor de sortare şi filtrare din Excel.
Obs. Dacă tabelul de date trebuie totuşi utilizat în mediul Word lipeşte-l înapoi în
documentul Word după ce l-ai sortat în Excel.
Separarea datelelor . În cazul în care ai creat în Word un tabel care conţine numele şi
prenumele într-o singură celulă, adresa întreagă într-o altă celulă ş.a.m.d., în momentul în
care preiei acest tabel în Excel trebuie să separi tabelul prin inserarea de coloane.
Separarea preia elementele mari şi le împarte în mai multe elemente mai mici, permiţând
o analiză mai detaliată.
Obs. Separarea nu este limitată la listele Word. Poţi separa orice listă pe care o imporţi în
Excel – inclusiv informaţii din baza de date Access, liste cu text din alte programe ş.a.m.d.
Pentru a împărţi datele dintr-un tabel, trebuie să parcurgi paşii:
358
1. În cazul în care coloana din dreapta celei pe care vrei să o împarţi conţine date,
inserează o coloană pentru a crea un spaţiu necesar informaţiei împărţite. De
exemplu, dacă împarţi o singură coloană în trei noi coloane, inserează două
coloane în dreapta celei pe care o împarţi. Pentru a insera o coloană, selectează
coloana înaintea căreia doreşti să apară noua coloană şi alege
Insert\Columns.
2. După lipirea tabelului din Word în Excel, selectează cea mai din stânga
coloană care necesită împărţirea.
3. Execută secvenţa Data\Text to Columns.

4. Se va deschide aplicaţia Convert Text to Columns Wizard, prezentată în
figura următoare.
5. În caseta Original Data Type alege Delimited. Delimitatorii sunt caractere

(cum ar fi virgule, spaţii sau punct şi virgulă) sau coduri (cum ar fi Tab şi
Enter) ce se folosesc la separarea textului în elemente componente.
6. Alege Next.
7. Alege delimitatorul pe care doreşti să-l utilizeze Excel la determinarea locului
în care se va trece de la o coloană la alta.
359
8. Alege Next.
9. După ce verifici secţiunea Data Preview în caseta de dialog finală a aplicaţiei
expert, alege Finish pentru a finaliza aplicaţia expert şi a aplica respectivele
comenzi asupra coloanei selectate.
În ultimul pas al aplicaţiei expert poţi să alegi să aplici formatele General, Text, sau
Date în noile coloane. În plus, poţi specifica o anumită destinaţie (Destination) pentru
celulele rezultate.
Utilizarea conţinutului foilor de date PowerPoint în Excel
O foaie care conţine date în PowerPoint poate deveni începutul unei foi de calcul în
Excel sau poate fi adăugată unei foi de calcul.
Pentru a copia conţinutul unei foi de date PowerPoint într-o foaie de calcul Excel
1. În diapozitivul PowerPoint afişează foaia de date şi conţinutul pe care l-ai
introdus.
2. Trage indicatorul peste celulele foii de date sau execută click pe butonul Select
All din foaia de date.
360
3. Alege Edit\Copy sau apasă combinaţia Ctrl+C.
4. Comută în sau deschide o foaie de calcul Excel şi execută click în celula de
unde vrei să înceapă conţinutul lipit.
5. Alege Edit\Paste sau apasă combinaţia Ctrl+V.
După lipirea conţinutului de date va trebui să-l prelucrezi sau să adaugi etichete de
coloană şi/sau linie pentru a obţine macheta dorită
IMPORTAREA DATELOR DIN PAGINI TIP HTML
Dacă vizitezi curent anumite pagini Web pentru a prelua informaţii cum ar fi rate de
schimb curente sau valori de acţiuni la bursă, calea pentru a realiza acest lucru este
caracteristica Web Querry. O interogare Web preia date din pagini Web şi le returnează
în Excel pentru analiză şi prelucrare.
361
Pentru a prelua date din pagini Web trebuie să ai instalat un browser de Internet (Internet
Explorer) şi să execuţi paşii:
Pasul 1: Pentru a crea o nouă interogare trebuie să execuţi secvenţa Data\Get External
Data\New Web Query.
Pasul 2: Trebuie să introduci adresa Web a paginii pe care doreşti să o cercetezi. Adresa poate
fi introdusă manual sau poate fi căutată cu ajutorul butonului Browse Web. În acest exemplu
vom folosi Web Query pentru a prelua valoarea curentă a diferitelor monezi naţionale la
cursul zilei.
Pasul 3: Pentru a specifica ce date vrei să preiei poţi folosi una din următoarele trei opţiuni:
The entire page – îţi permite preluarea întregului conţinut al paginii Web,
inclusiv text, tabele şi alte tipuri de date.
Only the tables – îţi permite să preiei numai tabelele dintr-o pagină Web
care mai are în componenţă şi alte date care nu te interesează.
One or more specific tables on the page – îţi permite să preiei unul sau
anumite tabele specificate dintr-o pagină Web care conţine mai multe tabele. Poţi
specifica tabelele sau secţiunile pe care vrei să le preiei prin specificarea numelui
lor, dacă pagina Web conţine aceste nume. Pentru a include un nume de tabel, care
este numeric, trebuie să-l introduci între ghilimele („5”). Tabelele şi secţiunile sunt
preluate în ordinea în care apar pe pagina Web, nu în ordinea pe care o specifici tu
în câmpul Enter Table name(s) or number(s) separated by commas:.
Identificarea tabelelor şi a secţiunilor este posibilă doar dacă browser-ul tău îţi
permite să vizualizezi codurile HTML pentru o pagină Web. Pentru aceasta trebuie
să ştii că tabele încep cu <Table> şi se termină cu </Table>. Secţiunile încep cu
<Pre> şi se termină cu </Pre>. Pentru a vizualiza codurile cu ajutorul browser-ului
Internet Explorer trebuie să faci click dreapta pe pagina de pe care vrei să preiei
tabele sau secţiuni şi apoi să selectezi View Source din meniul rapid care apare
pentru a afişa codurile HTML în Notepad. În Notepad execută click pe
Search\Find pentru a găsi codurile menţionate anterior.
Pasul 4: Trebuie să stabileşti cum vrei să fie formatate datele. Când preiei date care sunt
cuprinse în tabele, datele din coloane sunt separate în coloane automat. Poţi să hotărăşti dacă
păstrezi sau nu şi formatul paginii Web care poate consta în formatări de font, de culoare,
când preiei datele în Excel. Datele pot fi preluate în întregime inclusiv cu formatul lor de pe
362
pagina Web (Full HTML formatting), fără formatare (None) sau numai cu formatare de text
(Rich text formatting only).
Datele pot fi actualizate prin executarea unui click dreapta oriunde în interiorul lor şi
selectarea comenzii Refresh Data (Reîmprospătare date) sau prin utilizarea butonului
Refresh Data din bara de instrumente External Data .

Poţi utiliza aceiaşi parametri de actualizare automată disponibili pentru datele din baze de
date prin executarea unui click dreapta pe datele Web şi alegerea comenzii Data Range
Properties (Proprietăţile zonei de date) sau prin executarea unui click pe butonul Data
Range Properties din bara de instrumente External Data.
Vei putea configura interogarea Web pentru a se actualiza automat la un număr de minute
sau atunci când deschizi foaia de calcul. În acest fel vei fi sigur că informaţia este de
ultimă oră.
EXPORTAREA DATELOR SPRE ALTE APLICAŢII
Prin intermediul mamoriei Clipboard şi al meniului rapid Insert poţi insera rapid şi uşor
oricât de mult din conţinutul unei aplicaţii într-un fişier al altei aplicaţii, păstrând în
acelaşi timp oricâte elemente de formatare ale aplicaţiei sursă.
COPIEREA DATELOR EXCEL ÎNTR-UN DOCUMENT WORD
Utilizarea programului Excel pentru tabele ce conţin date numerice îţi asigură si accesul
la instrumentele Excel de calcul şi formatare de care Word nu dispune în aceeaşi măsură.
Este bine să încerci să creezi, să formatezi şi să adaugi formule la tabel în Excel înainte
de a copia tabelul în Word. Când datele Excel sunt copiate într-un document Word ele
vor apărea în format de tabel – celulele foii de calcul vor deveni celule de tabel cu
dimensiuni corespunzătoare domeniului de celule selectat din Excel. Toate instrumentele
de formatare pentru tabele Word îţi stau la dispoziţie ca şi cum tabelul ar fi fost creat de
la început în Word.
Obs. Dacă nu poţi vedea liniile de grilă ale tabelului , în Word alegi Table\Show Gridlines.
Într-un document Word poţi adăuga date Excel prin una din următoarele două metode:
Copierea conţinutului sursă Excel (cum ar fi un domeniu de celule sau o
diagramă) în Clipboard şi lipirea lui în documentul Word.
Inserarea unui registru de calcul Excel în întregime sau selectarea unei foi
de calcul individuale pentru a fi inserate.
Lipirea datelor Excel sub formă de tabel Word
Pentru a lipi date într-un document Word trebuie să parcurgi paşii:

1. Într-o foaie de calcul Excel selectează celula sau domeniul pe care doreştiu să-
l copiezi.
2. Alege Edit\Copy, execută click pe butonul Copy din bara standard sau apasă
combinaţia de taste Ctrl+C.
363
3. Treci în Word şi execută click în document pentru a poziţiona cursorul acolo
unde doreşti să apară datele Excel.
4. În Word alege Edit\Paste sau execută click pe butonul Paste din bara
standard sau apasă combinaţia Ctrl+V.
Obs. Dacă doreşti să copiezi toată foaia de calcul, în Excel apasă combinaţia Ctrl+A pentru a
selecta întraga foaie de calcul. În Word va fi lipit doar domeniul de celule ce conţine date.
Inserarea unui registru de calcul Excel
Înainte de a insera un registru de calcul într-un document Word asigură-te că ai salvat

deja registrul. Pentru de a insera un registru de calcul într-un document Word trebuie să
parcurgi paşii:
1. În document plasează cursorul în locul în care vrei să inserezi registrul.
2. Alege Insert\File.
3. În caseta de dialog Insert File care apare, alege All Files (*.*) din caseta Files
of Type.
4. Folosind caseta listă Look In şi lista de fişere şi dosare afişate, localizează
registrul de calcul pe care vrei să-l foloseşti.
5. Execută dublu click pe fişierul dorit sau execută un singur clic şi alege butonul
Insert.
6. În caseta de dialog Open Worksheet păstrează opţiunea Entire Workbook
selectată în caseta Open document in Workbook şi alege OK.
364
Dacă doreşti să păstrezi o conexiune între registrul de calcul şi document poţi insera
fişierul ca şi legătură. Pentru acest lucru în caseta de dialog Insert File execută click pe
săgeata cu vârful în jos din dreapat butonului Insert şi alege Insert as Link. Atâta timp
cât fişierele sursă şi destinaţie rămân în aceleaşi locaţii şi îşi păstrează aceleaşi nume,
legătura va rămâne intactă. De fiecare dată când fişierul este deschis poţi opta pentru
actualizarea legăturii şi orice modificare din registrul de calcul sursă va apărea în
document.
Inserarea unei foi de calcul individuale
Pentru a insera o foaie individuală de calcul dintr-un registru de calcul trebuie să parcurgi
paşii:
1. În documentul Word plasează cursorul în locul în care vrei să inserezi foaia de
calcul.
3. În caseta de dialog Insert File care apare alege All Files (*.*) din caseta Files
of Type.
4. Folosind caseta listă Look In şi lista de fişere şi dosare afişate, localizează
registrul de calcul pe care vrei să-l foloseşti şi execută dublu click pe el.
5. În caseta de dialog Open Worksheet execută click în caseta listă Open
document in Workbook şi selectează numele foii de calcul pe care doreşti să
o inserezi.
6. În caseta listă Name or Cell Range selectează Entire Worksheet pentru a
insera întreaga foaie de calcul sau introdu adresele unui domeniu de celulele
sau un domeniu denumit din foaia de calcul selectată pentru a insera doar
respectivul domeniu.
7. Alege OK pentru a închide caseta de dialog Open Worksheet şi a insera
datele.
O dată inserate, datele apar şi funcţionează ca şi date Word..
Inserarea unui domeniu dintr-o foaie de calcul
Pentru a insera numai un domeniu de celule dintr-o foaie de calcul trebuie să parcurgi
paşii:
1. În documentul Word plasează cursorul în locul în care vrei să inserezi foaia de
calcul.
3. În caseta de dialog Insert File care apare alege All Files (*.*) din caseta Files
of Type.
365
4. Folosind caseta listă Look In şi lista de fişiere şi dosare afişate, localizează
registrul de calcul pe care vrei să-l foloseşti şi execută un click pe el.
5. În caseta de dialog Insert File alege butonul Range.
6. Introdu adresele de domeniu (cum ar fi B1:C20) în caseta de dialog Set
Range, după care apasă butonul OK.
7. În caseta de dialog Insert File alege Insert pentru a adăuga domeniul precizat
în documentul Word.
Formatarea datelor Excel într-un document Word
Poţi utiliza instrumentele de formatare Word pentru a formata datele Excel inserate în
documentul Word:
Modificarea lăţimii coloanelor şi a înălţimii liniilor. Execută click oriunde
în tabel şi alege Table, Table Properties. Folosind fişele Row şi/sau Column
ajustează dimensiunile secţiunilor selectate din tabel.
Aplicarea formatării de paragraf. Se poate spaţia paragraful din interiorul
unei celule relativ la linia de sus sau de jos a celulei prin folosirea opţiunilor
Before şi After din secţiunea Paragraph.
Formatarea textului. Selectează celule individuale, linii sau coloane şi
modifică alinierea, fonturile, dimensiunile de font şi stilurile de font.
COPIEREA DATELOR EXCEL ÎNTR-O PREZENTARE POWERPOINT
În momentul în care datele pe care vrei să le foloseşti într-o prezentare se află deja create
în Excel ele pot fi preluate şi lipite în prezentarea respectivă.
Lipirea domeniilor Excel într-un diapozitiv PowerPoint
Pentru a lipi un domeniu de celule dintr-o foaie Excel într-un diapozitiv PowerPoint
1. Selectează domeniul de celule din foaia de calcul Excel.
3. Treci în sau deschide aplicaţia PowerPoint şi accesează diapozitivul în care
doreşti să adaugi datele. Asigură-te că foloseşti modul de vizualizare Slide sau
normal.
4. În fereastra PowerPoint alege Edit\Paste sau apasă combinaţia Ctrl+V.
Domeniul Excel apare sub formă de tabel în diapozitivul PowerPoint şi poate fi formatat
ca atare prin mutare, redimensionarea obiectului ca întreg sau ajustarea dimensiunilor
coloanelor şi rândurilor folosind instrumentele PowerPoint.
Legarea datelor Excel la un diapozitiv PowerPoint
Pentru a crea o relaţie între domeniul sursă şi copia sa dintr-un diapozitiv PowerPoint
trebuie să legi cele două fişiere.
1. Selectează domeniul de celule din foaia de calcul Excel.
366
3. Treci în sau deschide aplicaţia PowerPoint şi utilizează modul de vizualizare
Slide pentru a afişa diapozitivul în care doreşti să lipeşti datele din Excel.
4. În fereastra PowerPoint alegi Edit\Paste Special.
5. În caseta de dialog Paste Special alegi opţiunea Paste Link.
6. În caseta As alege Microsoft Excel Worksheet Object şi alege apoi OK.
Conţinutul Excel legat apare sub formă de tabel şi poate fi mutat şi redimensionat. Pentru
a-l edita execută dublu click pe ele. Se va deschide foaia de calcul Excel din care provine
şi orice modificări efectuate aici vor fi reflectate în diapozitiv. Pentru a reveni în
PowerPoint apasă combinaţia Alt+Tab.
Lipirea datelor într-o foaie de date PowerPoint
Pe lângă utilizarea datelor existente direct într-un diapozitiv PowerPoint le mai poţi
utiliza şi pentru completarea foilor de date PowerPoint atunci când construieşti o
diagramă PowerPoint. Pentru aceasta trebuie să parcurgi paşii:
1. Având deschise atât foaia de calcul Excel cât şi prezentarea PowerPoint
selectează conţinutul pe care doreşti să-l utilizezi.
3. Treci în sau deschide aplicaţia PowerPoint şi deplasează-te la diapozitivul în
care vei utiliza datele.
4. Execută dublu click pe înlocuitorul de diagramă pentru a afişa foaia de date..
Va apărea foaia de date cu date eşantion în interiorul ei.
367
5. În foaia de date PowerPoint execută click pe celula gri din stânga-sus pentru a
selecta toate celulele din foaie.
6. Apasă tasta Delete pentru a şterge toate datele eşantion din foaie.
7. Execută click în prima celulă din foaia de date (deasupra liniei 1, în coloana
goală din stânga coloanei A).
368
8. Alege Edit\Paste. Conţinutul Excel apare în foaia de date şi îin spatele
acesteia vei vedea o formă de diagramă. Continuă procesul de creare a
diagramei în PowerPoint.
Obs. Ai utilizat prima coloană goală în loc de coloana A deoarece aceasta este coloana care
conţine datele pentru legendă. Linia de deasupra liniei 1 conţine informaţiile pentru axa
categoriilor. Instrumentele PowerPoint de realizare a diagramelor îţi permit să comuţi aceste
două grupuri de date după necesităţi..
Utilizarea diagramelor Excel într-o prezentare PowerPoint
Pentru a lipi o diagramă din Excel într-un diapozitiv PowerPoint trebuie să parcurgi
paşii:
1. Având deschise atât prezentarea PowerPoint cât şi foaia de calcul Excel care
conţine diagrama, selectează diagrama pe care doreşti să o utilizezi.
3. Treci în sau deschide aplicaţia PowerPoint şi deplasează-te la diapozitivul în
care vei lipi diagrama.
4. Dacă pe diapozitiv apare un înlocuitor de diagramă, şterge-l.
5. În PowerPoint alege Edit\Paste.
Obs. Diagrama apare în PowerPoint exact ca în Excel. Poţi muta şi redimensiona diagrama
după necesităţi sau poţi executa dublu click pe ea pentru a obţine acces la instrumentele Excel
de realizare a diagramelor.
369
URMĂRIREA MODIFICĂRILOR
Dacă lucrezi împreună cu o echipă la realizarea, editarea şi întreţinerea unui registru de

calcul sau dacă registrul tău de calcul trece prin mai multe mâini în drumul său spre
finalizare, îţi este util să ştii cine ce modificări a făcut în conţinutul registrului. Utilizând
caracteristica Track Changes (Urmărire modificări) din Excel, poţi vedea ce persoane
au adăugat anumite informaţii, la ce dată şi la ce oră. De asemenea, poţi revedea
modificările făcute de alte persoane şi poţi păstra doar modificările pe care le doreşti.
ACTIVAREA ŞI DEZACTIVAREA EVIDENŢEI REVIZIILOR
Funcţia Track Changes trebuie activată înainte de a începe să ţii evidenţa evoluţiei foii
de calcul. Dacă această funcţie nu este apelată, modificările făcute de alţii se vor integra
în conţinutul foii tale şi nu o să mai poţi identifica cine şi ce modificări a efectuat.
Pentru a activa şi a utiliza caracteristica Track Changes trebuie să parcurgi paşii:
1. În foaia de calcul pentru care doreşti să ţii evidenţa modificărilor mai multor
utilizatori, alege Tools\Track Changes\Highlight Changes (Evidenţiere
modificări).
2. Se va deschide caseta de dialog Highlight Changes. Execută click pe caseta
de validare Track Changes While Editing (Urmărire modificări în timpul
editării).
3. Selectează cantitatea şi tipul de evidenţă pe care doreşti să o păstrezi,

executând click în casetele de validare When (Când), Where (Unde), Who
(Cine).
4. Păstrează activă opţiunea Highlight Changes on Screen astfel încât celulele
ce cuprind conţinut nou sau editat să fie marcate corespunzător pe ecran.
5. Execută click pe OK pentru a închide caseta de dialog şi a începe ţinerea
evidenţei modificărilor.
Obs. Utilizează opţiunea Where pentru a preciza un domeniu de celule în care să se ţină
evidenţa modificărilor. Dacă faci acest lucru, Excel va ţine evidenţa doar a modificărilor din
acel domeniu.
370
Figura anterioară prezintă o foaie de calcul care a fost editată de mai mulţi utilizatori.
Celulele subliniate cuprind conţinut nou, iar sugestia de ecran indică persoana care a
efectuat modificările.
Obs 1. Celulele cu modificări au o bordură subţire, albastră, cu un mic indicator de modificare
de formă triunghiulară, în colţul din stânga-sus. Atunci când o celulă modificată este activă
bordura ei devine galbenă.
Obs. 2 Opţiunea List Changes on a New Sheet (Listare modificări pe o nouă foaie de calcul)
îţi permite să stochezi pe o foaie separată ce a fost adăugat sau modificat în registrul de calcul,
astfel încât toate modificările să poată fi văzute într-un singur loc.
Poţi dezactiva caracteristica Track Changes deschizând caseta de dialog Highlights
Changes şi eliminând semnul de validare din dreptul opţiunii Track Changes While
Editing. Va apărea un mesaj care te va informa că registrul tău nu se mai găseşte în
modul partajat, lucru pe care trebuie să-l confirmi executând click pe Yes.
ACCEPTAREA ŞI REFUZAREA MODIFICĂRILOR
După ce alte persoane au făcut modificări în registrul tău de calcul, poţi revedea aceste
modificări păstrându-le pe cele dorite şi renunţând la celelalte.
188. Alege Tools\Track Changes\Accept or Reject Changes (Acceptare sau
respingere modificări). Va apărea caseta de dialog Select Changes to Accept or
Reject. Este posibil ca Excel să îţi ceară mai întâi să salvezi registrul de calcul. În
acest caz apasă butonul OK.
371
2. Stabileşte ce doreşti să revezi:
♦ În zona When alege să revezi fie modificările necercetate încă, fie
cele efectuate după o anumită oră.
♦ În zona Who alege să revezi modificările efectuate de toţi corectorii,
în afara ta sau de un anume corector.
♦ În zona Where alege domeniul de celule pe care să-l cerectezi.
Dacă nu introduci nimic în acest câmp vei revedea întreaga foaie de calcul.
3. Execută click pe OK pentru a începe să revezi modificările. Atunci când
programul Excel descoperă prima modificare, o va descrie în caseta de dialog
Accept or Reject Changes.
4. Dacă în respectiva celulă au fost efectuate mai multe modificări, programul
Excel le prezintă pe toate.
5. Execută click pe butonul Accept pentru a păstra modificările sau pe Reject
pentru a păstra valoarea originală a celulei.
6. Programul Excel caută următoarea modificare. Vei continua să accepţi sau să

refuzi fiecare modificare pe rând. De asemenea, poţi executa click pe butonul
Accept All ca să accepţi toate modificările rămase în registrul de calcul sau pe
butonul Reject All pentru a păstra valorile originale ale restului celulelor
modificate.
VALIDAREA ŞI AUDITUL DATELOR INTRODUSE
Pentru a preveni introducerea eronată a datelor şi a formulelor în registrele de calcul

Excel, acesta îţi oferă câteva caracteristici speciale care să te ajute la rezolvarea
greşelilor:
Pentru prevenirea erorilor la introducerea directă în registrul de calcul,
caracteristica de v a l i d a r e a d a t e l o r îţi permite să îndrumi persoana care
372
introduce datele. Poţi spune programului Excel să accepte doar anumite tipuri de
intrări într-o celulă – de exemplu, numere sau date calendaristice dintr-un anumit
interval, - şi să afişeze un mesaj pentru utilizator cu instrucţiuni de completare a
informaţiilor. Tot cu ajutorul acestei caracteristici vei stabili modul în care va
răspunde Excel la nerespectarea indicaţiilor: va afişa un mesaj de eroare şi va
refuza intrarea sau va accepta intrarea greşită dar va avertiza utilizatorul în privinţa
problemelor ce pot apărea.
Dacă în registrul de calcul există deja date eronate, Excel poate localiza şi
încercui aceste intrări folosind aceeaşi logică de validare a datelor.
Pentru urmărirea relaţiilor dintre celule şi formule poţi folosi caracteristica
de audit din Excel care va afişa conexiunea dintre formule şi celulele lor sursă
(precedenţi) sau dintre celule şi formulele dependente de acestea. Poţi găsi şi
sursele rezultatelor eronate din formule.
Pentru aceste funcţii Excel îţi pune la dispoziţie bara de instrumente Auditing. Poţi activa
această bara executând secvenţa View\Toolbars\Customize şi, din fişa Toolbars,
execută click în faţa opţiunii Auditing. Tabelul următor descrie butoanele din bara de
instrumente Auditing:

Trace Precedents Afişează formulele sau referinţele de celulă
(Trasare precedente) precedente care contribuie la conţinutul celulei.
Remove Precedent Arrows
Elimină săgeţile de audit pentru precedenţi.
(Eliminare săgeţi anterioare)
Trace Dependents Prezintă referinţele de celulă către care indică celula
(Trasare dependenţe) curentă.
Remove Dependent Arrows
(Eliminarea săgeţilor spre Elimină săgeţile de audit pentru dependenţi.
dependenţe)
Remove All Arrows
Elimină toate săgeţile de audit.
(Eliminarea tuturor săgeţilor)
Trace Error
Depistează celulele cu valori de eroare.
(Trasare erori)
New Comment
Aplică un comentariu unei celule.
(Comentariu nou)
Circle Invalid Data Încercuieşte datele care nu corespund parametrilor
(Încercuire date incorecte) stabiliţi pentru validare.
Clear Validation Circle
Elimină încercuirile datelor invalide.
(Eliminarea cercuri de validare)
ÎNCERCUIREA DATELOR INVALIDE
Programul Excel include o caracteristică specială de validare care găseşte şi marchează

datele invalide care au fost introduse anterior. Există numeroase motive de a utiliza
această caracteristică, printre care:
373
Datele au fost introduse înainte de instituirea unor criterii de validare şi
doreşti să revii asupra lor şi să rezolvi erorile existente.
Criteriile de validare active permit utilizatorului să introducă date invalide
după afişarea unui avertisment. (Câteodată vei dori să introduci date invalide care
vor fi însă verificate, corectate sau aprobate ulterior).
Vrei să modifici condiţiile de validare.
Pentru a realiza auditul unei foi de calcul şi a afişa rapid un cerc în jurul informaţiei care
nu respectă condiţiile de validare a datelor (până la maximum 255 erori), execută click pe
butonul Circle Invalid Data (Încercuire date incorecte) de pe bara de instrumente
Auditing. Excel va încercui datele invalide. Dacă Excel găseşte 255 de erori, va trebui să
corectezi unele dintre ele şi să execuţi din nou click pe butonul Circle Invalid Data.
Pentru a elimina toate cercurile afişate execută click pe butonul Clear Validation Circles
(Eliminare cercuri de validare) de pe bara de instrumente Auditing.
DEPISTAREA ERORILOR ÎN FORMULE
Pentru a depista sursa unei erori într-o formulă începe prin a verifica formula căutând
eventualele greşeli de introducere şi scriere. Eroarea poate fi în formulă sau în celula
sursă referită de formulă.
Pentru a localiza sursa unei erori trebuie să parcurgi paşii:
1. Execută secvenţa Tools\Auditing\Show Auditing Toolbar.
2. Execută click pe celula ce conţine eroarea.
3. În bara de instrumente Auditing, execută click pe butonul Trace Error.
374
Dacă eroarea provine dintr-o celulă sursă şi nu din celula activă, vor apărea săgeţi
indicatoare care ghidează vizual spre posibilele surse de eroare. Liniile albastre indică
celulele referite iar liniile roşii te conduc la celula ce a provocat eroarea.
Dacă nu apar săgeţi de indicare a erorii, sursa acesteia se găseşte în formulă.
Chiar dacă nu există erori poţi trasa celulele dependente şi precedente dintr-o formulă
executând click pe butoanele Trace Precedents şi Trace Dependents. De fiecare dată
când execuţi click pe un buton Trace vor apărea săgeţi indicatoare pentru următorul nivel
de precedenţă sau dependenţă. Butoanele Remove Precedent Arrows şi Remove
Dependents Arrows elimină săgeţile indicatoare, câte un nivel o dată.
Precedentul
pentru I16
I16 indică spre

dependenţii săi
(din componenţa
căror formule face
parte)
AUDITUL PRECEDENŢILOR, AL DEPENDENŢILOR ŞI AL ERORILOR
Atunci când primeşti o listă cu informaţii sau un registru de calcul creat de alţi utilizatori,
primul lucru pe care îl vei face este „verificarea conexiunilor” din registru – modul în
care sunt conectate toate formulele şi datele. Caracteristica de audit a Excel poate depista
această informaţie şi te poate ajuta să localizezi sursele de eroare returnate de formule.
Pentru fiecare celulă, auditul poate trasa şi depista următoarele informaţii:
Dacă celula conţine o formulă, auditul îi depistează celulele sursă,
denumite precedenţi.
Dacă celula conţine date sau formule, auditul poate depista orice formule
care utilizează informaţia din această celulă, denumite dependenţi.
Dacă celula conţine o eroare, auditul poate depista sursa erorii. De
exemplu, dacă o formulă cu o operaţie de împărţire întoarce valoarea de eroare
375
#DIV/0, auditul poate depista celula sursă care, fie nu are intrare, fie conţine
valoarea zero.
În fiecare caz, relaţiile sunt indicate cu săgeţi de urmărire colorate.
Obs. Nu poţi face auditul unei foi de calcul protejate. Pentru a elimina protecţia alege
Tools\Protection\Unprotect Sheet.
Exemplu: Dacă o celulă conţine o formulă care însumează o coloană de numere,
precedenţii formulei vor fi numerele individuale care sunt adunate. Fiecare dintre aceste
celule precedente vor avea ca dependent celula formulei. Dacă celula formulei este şi ea
inclusă într-un total general în alt loc, totalul generat va fi un dependent al acestei celule
cu formulă.
În figura anterioară este prezentat un tabel în care se calculează produsul între preţul pe
bucată şi numărul total de bucăti vândute. Formula înmulţeşte valoarea din coloana E cu
valoarea din coloana F pentru fiecare linie iar rezultatul se află în coloana G. În acest caz
foaia de calcul prezintă mai multe audituri (în figură, celulele verificate sunt colorate):
La depistarea precedenţilor pentru formula din celula G2 Excel afişează o
săgeată albastră cu origini în E2 şi F2.
376
La trasarea dependenţilor pentru celula F11 Excel afişează o săgeată
albastră cu vârful în singura celulă dependentă cu formulă – G11.
Şi celula E12 are tot un dependent – formula din G12.
Eroarea din celula G4 este semnalizată prin săgeţile care plecă din celulele
ce alcătuiesc formula.
Celula G13 are un dependent în formula din G15.
Dacă informaţia îşi are originile sau indică spre un alt registru de calcul sau o altă foaie de
calcul, săgeata de urmărire are culoarea negră şi pictograma seamănă cu o mică foaie de
calcul.
Pentru a rula sau a elimina elementele de audit poţi folosi comenzi de meniu sau butoane
din bara de instrumente Auditing descrise în lista de mai jos:
Depistarea precedenţilor unei formule. Selectează celula ce conţine
formula şi alege Tools\Auditing\Trace Precedents sau execută click pe butonul
Trace Precedents .
Depistarea dependenţilor unei celule. Selectează celula ce conţine
formula şi alege Tools\Auditing\Trace Dependents sau execută click pe
butonul Trace Dependents .
Afişarea mai multor niveluri de precedenţi/dependenţi. Execută click în
mod repetat pe butonul Trace Precedents sau Trace Dependents. Dacă Excel
emite un semnal sonor când execuţi click pe unul din butoane înseamnă că ai
depistat toate nivelele formulei sau încerci să depistezi ceva imposibil (cum ar fi un
element grafic).
Depistarea celulei vinovate de un rezultat eronat. Selectează celula care
coţine formula ce returnează rezultat eronat şi execută click pe butonul Trace
Formule
eronate
Prima apăsare a butonului Trace Error

arată precedenţii pentru celula E20 şi
dependenţa acestei (marcată cu roşu) faţă
de celula F20
A doua apăsare a butonului Trace Error

arată şi precedenţii pentru celula D20
377
Error sau alege Tools\Auditing\Trace Error. Va fi nevoie, probabil, să
efectuezi depistări repetate pentru a găsi toate erorile implicate.
Saltul între precedenţi şi dependenţi. Execută dublu click pe săgeata de
urmărire. Dacă formula este conectată cu alţi regiştri de calcul, acestea trebuie să
fie deschise pentru a le putea accesa. Dacă vrei să treci la o altă foaie de calcul sau
un alt registru de calcul Excel afişează lista Go To. Execută dublu click pe
referinţa dorită.
Eliminarea săgeţilor de urmărire. Pentru a elimina o săgeată de urmărire
de la o celulă la dependenţii sau precedenţii săi selectează celula şi execută click pe
butonul Remove Dependent Arrows sau Remove Precedent Arrows .
Pentru a elimina toate săgeţile de urmărire execută click pe butonul Remove All
Arrows .
Săgeţile de urmărire dispar atunci când salvezi sau închizi registrul de calcul. Nu poţi
salva un audit de la o sesiune de lucru la alta. Săgeţile dispar, de asemenea, atunci când
inserezi sau ştergi linii sau coloane, ştergi sau muţi celulele implicate în formulă sau
modifici însăşi formula.
Notă: Dacă foaia de calcul nu este protejată iar caracteristicile de audit nu

sunt disponibile este posibil ca opţiunile Excel să fie configurate pentru ascunderea
obiectelor grafice (care includ şi săgeţile de urmărire). Pentru a afişa săgeţile de
urmărire execută secvenţa Tools\Options pentru a deschide caseta Options.
Execută click pe fişa View şi, în secţiunea Object, selectează oricare din opţiunile
Show All sau Show Placeholders (Afişare substituente).
GRUPAREA ŞI STRUCTURAREA DATELOR (GROUP& OUTLI NE)
Gruparea şi structurarea sunt două caracteristici Excel de gestiune a datelor. Ele sunt
foarte asemănătoare. Poţi folosi gruparea pentru a gestiona eficient coloanele şi liniile cu
mai multe nivele de grupuri ce afişează şi ascund informaţia. Gruparea diferă de
structurare prin faptul că grupurile pot fi definite pe orice adâncime, nivel sau locatie
doreşti. O structură însă are la bază o listă sau un tabel ce conţine deja totaluri sau
subtotaluri.
La conceperea unui registru sau a unei baze de date nu treci mai departe cu intenţia de a
începe crearea, lăsând încorporarea funcţiilor pentru mai târziu, atunci când este nevoie
de ele. Structura şi grupurile sunt create pe baza unei schiţe de organizare. Dacă lista ta
nu are o asemenea schiţă, structurarea nu o să aibă înţeles pentru utilizator.
Înainte de a utiliza caracteristicile de grupare şi structurare este bine să-ţi creezi o bară de
instrumente personalizată pentru aceste caracteristici. Excel îţi pune la dispoziţie mai
multe butoane de structurare şi grupare, foarte utile, care pot fi adăugate la orice bară sau
pot fi utilizate pe o bară separată, personalizată. Bara de instrumente personalizată
prezentată în continuare cuprinde butoane pentru crearea, afişarea şi selectarea celulelor
vizibile dintr-o structură sau un grup. Toate aceste butoane provin din categoria Date din
fişa Commands a casetei de dialog Customize. Un alt obiect util pe care îl poţi include
este meniul Group&Outline din categoria Built-In Menius din aceeaşi fişă.
378
Show Outline Symbols
Prezintă simbolurile de structură pe linii şi coloane.
(Afişare simboluri din schiţă)
Group
Grupează liniile sau coloanele selectate.
(Grupare)
Ungroup
Anulează gruparea liniilor şi a coloanelor selectate.
(Anulare grupare)
Show Detail Prezintă detaliile prin afişarea grupurilor ascunse
(Afişare detaliu) pentru linia sau coloana selecată.
Hide Detail
Ascunde detaliile pentru linia sau coloana selectată.
(Ascundere detaliu)
Select Visible Cells
Selectează sau evidenţiază doar celulele vizibile.
(Selectare celule vizibile)
GRUPAREA DATELOR
Dacă datele Excel au atribute comune le poţi grupa pentru a le face mai lizibile. De
exemplu, în tabelul următor grupurile comune sunt lunile şi apoi trimestrele. Acest tip de
grupare ierarhică poate fi făcută cu zile, săptămâni, luni, trimestre şi ani. Poţi coborî
chiar la nivel de ore, minute şi secunde.
379
Prin crearea unui grup, poţi combina mai multe linii sau coloane de informaţie, ceea ce îţi
va permite să ascunzi sau să afişezi informaţia cu un click. Pentru a crea un grup,
selectează liniile sau coloanele pe care vrei să le incluzi şi apoi execută secvenţa
Data\Group and Outline\Group. În caseta de dialog Group precizează dacă doreşti
să grupezi linii (Rows) sau coloane (Columns).
Obs. Dacă selectezi întreaga linie sau coloană nu mai obţii caseta Group operaţia de grupare
executându-se automat.
În partea stângă a foii de calcul apar simbolurile de structură, aşa cum poţi vedea în
imaginea următoare.
Executând click pe butoanele de structură poţi ascunde sau afişa informatia selectată. Aceste
tehnici se numesc restrângerea şi extinderea grupului. Un buton de structură care are un semn
(+) indică faptul că grupul este restrâns astfel încât sunt afişate doar totalurile. Un semn (-)
indică faptul că grupul este complet extins.
380
Dacă grupezi lunile adiţionale poţi prezenta trimestrele sau lunile executând click pe
butoanele de structură. În plus, poţi folosi butoanele 1 şi 2 din partea de sus a zonei
structurii (la stânga etichetelor de coloană) pentru a controla nivelurile de grupare afişate
în întreaga listă. Execută click pe butonul 1 şi vei restrânge întregul grup astfel încât să
rămână doar totalurile. Execută click pe butonul 2 pentru a extinde lista afişând toate
liniile. Este posibil ca lista ta să conţină şi alte nivele, caz în care butoanele vor fi
numerotate cu 3, 4 şi aşa mai departe.
Nu doar liniile pot fi grupate ci şi coloanele. Prin gruparea coloanelor poţi restrânge la
maxim lista, afişând doar totalurile – după cum se prezintă în imaginea următoare.
381
Programul Excel îţi permite să adaugi şi straturi de grupuri. Acest lucru îmbunătăţeşte şi
mai mult capacitatea de a crea grupuri ierarhice. Observă butoanele suplimentare de
structură adăugate la liniile din figura următoare. Ca să adaugi un strat suplimentar la un
grup, selectează liniile pe care vrei să le ascunzi şi alege Data\Group and
Outline\Group. Excel adaugă simboluri şi butoane de grup pentru stratul suplimentar.
După ce ai construit listele şi grupurile vei dori să recuperezi spaţiul de ecran ocupat cu
simbolurile de structură, păstrând în acelaşi timp grupurile. Utilizează butonul Show
Outline Symbols pentru a ascunde şi a afişa simbolurile de structură. Mai poţi
activa sau dezactiva afişarea simbolurilor de structură executând secvenţa
Tools\Options pentru a deschide caseta Options, execută click pe fişa View şi
selectează sau deselectează opţiunea Outline Symbols.
Gruparea tabelelor rezumat
Dacă ai un registru de calcul cu mai multe liste vei dori, probabil, să creezi o singură
foaie de calcul care să conţină toată informaţia rezumat. Cu ajutorul acestei tehnici poţi
crea uşor şi eficient afişări personalizate şi rapoarte. Secretul obţinerii unor tabele
rezumat pe o singură foaie cu ajutorul grupării combinate este stabilirea unor configuraţii
similare în toate listele pe care intenţionezi să le grupezi. În exemplul următor tabelele
sunt configurate identic iar butoanele de structură se aplică asupra tuturor tabelelor.
382
Grupurile rezumă informaţia într-o manieră eficientă şi pot fi gestionate pe un singur
ecran la cel mai înalt nivel.
383
STRUCTURAREA DATELOR
Structurarea foilor de calcul utilizează aceleaşi simboluri ca şi grupurile, dar diferiă prin
faptul că ele derivă dintr-o listă structurată, fără coloane sau linii suplimentare. De
exemplu, informaţia trebuie structurată consecvent în listă – fără rânduri sau coloane
libere în interiorul listei.
384
Paşii pentru structurare sunt identici cu cei prezentaţi în capitolul anterior. Pentru crearea
unei structuri automate într-o listă se utilizează opţiunea Auto Outline. Aceasta este o
metodă rapidă de creare a unei structuri, dar mai întâi Excel trebuie să înţeleagă ierarhia
din lista de bază. Poţi aplica toate grupările într-un singur pas dacă lista este organizată
într-o manieră pe care Excel o înţelege. Pentru a crea o structură automată pe mai multe
nivele, selectează Data\Group and Outline\Auto Outline. Celula activă nici măcar
nu trebuie să fie în tabel sau în setul de date. Va trebui să selectezi datele doar în cazul în
care foaia de calcul conţine mai multe seturi de date. Caracteristica Auto Outline depinde
de capacitatea Excel de a detecta automat organizarea datelor tale. Dacă obţii un mesaj de
eroare de tipul „Cannot create an outline” (imposibil de creat o schiţă), înseamnă că
Excel nu a reuşit să vadă o organizare logică în datele pe care vrei să le structurezi. Ai
însă posibilitatea de a plasa manual simbolurile de structură – pentru a accelera acest
proces, crează primul nivel, selectează următorul domeniu de date şi apasă tasta F4 pentru
a repeta ultima acţiune.
Eliminarea unei structuri
Pentru a elimina o structură, selectează domeniul unui singur grup sau nivel şi foloseşte
oricare din următoarele tehnici:
Alege Data\Group and Outline\Ungroup.
Execută click pe butonul Ungroup .

Apasă combinaţia de taste Shift+Alt+săgeată spre stânga.
Pentru a elimina simultan toate nivelele de structură alege Data\Group
and Outline\Clear Outline.
385
Modificarea parametrilor unei structuri
Poţi schimba poziţia liniilor de rezumat dintr-un grup sau structură şi poţi aplica stilurile
de structură încorporate în Excel. Alege Data\Group and Outline\Settings pentru a
deschide caseta de dialog Settings. Aici stabileşti dacă doreşti ca liniile de rezumat să fie
plasate sub detalii (Summary rows below detail) şi coloanele de rezumat în dreapta
detaliilor (Summary columns ti right of detail) (aceştia sunt parametrii prestabiliţi).
Pentru a aplica stilurile de celulă de structură încorporate în Excel (RowLevel_1,

ColLevel_1 şi aşa mai departe), selectează opţiunea Automatic Styles (Stiluri automate)
din caseta de dialog Settings.
Executarea unui click pe butonul Create crează o nouă structură pe baza datelor selectate,
cu parametrii stabiliţi în caseta de dialog Settings. Executarea unui click pe butonul
Apply Styles (Se aplică pentru stiluri) aplică parametrii asupra structurii existente.
386
Lucrul cu macrocomenzi şi utilizarea
instrumentelor de analiză
Obiective
Opţiunea Form
Query Database
Cum să creezi şi să editezi macrocomenzi
Utilizarea scenariilor
Utilizarea instrumentelor de analiză din Excel
Partajarea şi unirea regiştrilor de calcul
ADĂUGAREA CONTROALELOR DE FORMULAR
C o n t r o a l e l e d e f o r m u l a r din Excel includ casete de selectare, casete listă, butoane

de incrementare/decrementare şi aşa mai departe, pe care le poţi adăuga în diagrame, liste
şi alte zone ale foilor de calcul în scopul obţinerii de formulare personalizate ce vor fi
utilizate la introducerea şi gestiunea datelor. Controalele de formular se leagă la o celulă
şi apoi poţi aplica o formulă care referă legătura pentru a căuta informaţii sau a face
calcule pe baza informaţiilor. Controalele de formular pot fi utilizate în tabele, liste,
diagrame şi chiar tabele pivot. Aceste controale sunt simplu de creat şi utilizat. După ce ai
configurat foaia de calcul vei aplica, în funcţie de situaţie, controalele din bara de
instrumente Forms (Machetă).
387
În tabelul următor găseşti descrierea controalelor de formular disponibile în bara de
instrumente Form.
Label Introduce o etichetă în foaia de calcul ce va fi utilizată la
(Etichetă) denumirea altor controale.
Edit Box Crează o casetă de introducere date pentru formulare (acest
(Casetă text) control nu funcţionează în foile de calcul normale)
Group Box Grupează butoanele de opţiune selectate. Utilizarea a două
(Casetă de grupare) grupuri permite legături suplimentare la celule.
Button
Rulează o macrocomandă.
(Buton)
Check Box Când este selectată sau deselectată produce un răspuns
(Casetă de selectare) True sau False.
Crează numărul butonului de opţiune dintr-un singur grup.
Option Button
Poţi adăuga grupuri suplimentare pentru a genera o legătură
(Buton opţiune)
la celulă.
List Box
Returnează numărul obiectului selectat.
(Castă listă)
Combo Box
Combină o casetă listă cu o casetă de editare.
(Casetă combo)
Combination List-Edit O combinaţie între o casetă listă şi o casetă de text. Această
(Editare listă combinată) caracteristică nu este disponibilă într-o foaie de calcul.
Combination Drop-Down
Edit O listă derulantă cu o casetă de editare. Această
(Editare liste verticale caracteristică nu este disponibilă într-o foaie de calcul.
combinate)
Scroll Bar O bară de derulare extensibilă, care permite atât limite
(Bara de defilare) maxime şi minime, cât şi modificări incrementale.
Spinner
Un contor care permite atât limite maxime şi minime, cât şi
(Buton
modificări incrementale.
Incrementare/Decrementare)
Control Properties
Afişează o casetă de dialog cu opţiuni pentru control.
(Control proprietăţi)
Edit Code
Îţi permite să editezi un cod asociat cu controlul selectat.
(Editare cod)
Toggle Grid Activează sau dezactivează liniile de grilă de pe foaia de
(Comutare grilă) calcul.
Afişează caseta de dialog pe foaia activă. Se foloseşte ca
Run Dialog test sau previzualizare a proiectului de casetă de dialog.
(Executare dialog) Această caracteristică nu este disponibilă într-o foaie de
calcul.
Pentru a insera controale de formular într-o listă sau un formular, afişează bara de
instrumente Forms executând secvenţa View\Toolbars\Forms, execută click pe
instrumentul dorit şi desenează controlul pe foaia de calcul. După ce ai creat controlul, îl
poţi formata şi îi poţi stabili proprietăţile după necesităţi.
388
Paşii următori descriu procesul realizării listei derulante Cod produs:
189. În bara de instrumente Forms execută click pe instrumentul Combo Box.
2. Desenează controlul pe foaia de calcul ţinând apăsat butonul stâng ala mouse-
ului şi trăgând de indicatorul în formă de cruce până la obţinerea dimensiunii
dorite.
3. Execută click dreapta pe controlul de formular şi selectează Format Control

din meniul rapid. Va apărea caseta de dialog Format Object (Formatare
obiect).
4. În caseta de dialog Format Object care apare selectează fişa Control. În
caseta Input Range (Zonă de intrare) precizează domeniul de date pe care-l
doreşti afişat în lista derulantă din caseta combo. În figura care urmează
domeniul este coloana Cod produs.
389
5. Introdu celula de legătură ce va fi referită de formule. În exemplu, celula de
legătură este A1. Celula de legătură afişează numărul produsului corespunzător
valorii alese din listă. Valoarea de legătură 2 se referă la al doilea obiect din
listă.
6. Stabileşte numărul de linii care vor fi afişate în caseta combo. Dacă numărul
de obiecte depăşeşte numărul de linii afişate Excel introduce o bara de derulare
pe care utilizatorul poate executa click pentru a parcurge lista şi a afişa restul
intrărilor. Vei utiliza această opţiune doar dacă doreşti să restrângi numărul de
linii prezentate în lista derulantă. Prin definiţie, Excel afişează câte linii este
nevoie.
7. Dacă doreşti, validează opţiunea 3D Shading pentru a-i conferi controlului un
aspect tridimensional.
8. Stabileşte, după dorinţă, opţiunile adiţionale din celelelate fişe ale casetei de
dialog. Lista de mai jos descrie câteva dintre aceste opţiuni:
♦ Colors and Lines (Culori şi linii). Doar pentru casetele de opţiune
şi selectare – determină culoarea, linia şi stilurile de săgeată folosite de
control.
♦ Size (Dimensiune). Stabileşte dimensiunea controlului, scara şi aşa
mai departe.
♦ Protection (Protecţie). Stabileşte reacţia controlului la
dimensionarea celulelor şi la tipărirea obiectului împreună cu foia de calcul.
♦ Web. Specifică textul alternativ pe care îl doreşti afişat în
browser-erele de Internet pe timpul încărcări obiectului împreună cu foaia de
calcul.
390
9. Când ai terminat de configurat parametrii, execută click pe OK.
10. Pentru a testa controlul execută click pe săgeata în jos şi selectează o
înregistrare astfel încât să fie activată celula de legătură.
După ce ai creat controlul, construieşte o formulă care face referire la celula de legătură
pentru a activa acest model. În acest scop utilizează o formulă index. În acest exemplu
formula din celula G4 este INDEX(C7:G24,A1,5) unde C7:G24 este adresa listei din
care preia datele, celula de legătură A1 este celula contor de înregistrări a controlului de
formă şi 5 este numărul coloanei din domeniu, din care returnează datele.
UTILIZAREA CONTROALELOR ÎN TABELE DE CALCUL
În continuare o să fie prezentată o foaie de calcul care utilizează casete de selectare,

butoane de incrementare/decrementare şi casete de text pentru a crea un tabel de calcul
care determină dacă este îndeplinit sau nu un anumit criteriu. În acest caz, utilizatorul
validează o casetă de selectare pentru a specifica ce echipament se va folosi; clientul va fi
taxat după numărul de săptămâni de utilizare a respectivului echipament. Se folosesc
controale cu butoane de incrementare şi decrementare pentru stabilirea numărului de
săptămâni ce corespund diferitelor categorii.
În acest exemplu, casetele de selectare sunt validate, în mod prestabilit.Prin urmare acest
control produce o valoare True în celula de legătură, dacă este validat. Utilizarea opţiunii
Unchecked (Neverificat) produce un rezultat False, iar opţiunea Mixed (Amestecare) are
ca rezultat #N/A.
391
Celula de legătură pentru caseta de selectare din linia 5 este celula B5, aşa cum se arată în
figura anterioară. Când este validată, această casetă de selectare returnează valoarea
True, care este utilizată de instrucţiunea IF din celula F5. Formula arată astfel:
IF (celulă_legătură, rezultat_True, rezultat_False)
unde:
celulă_legătură – celula de legătură B5 returnează valoarea True dacă este
validată şi valoarea False în caz contrar.
rezultat_True – rezultatul True apare în urma validării casetei. Returnează
valoarea formulei.
rezultat_False - rezultatul Falseîn formulă este zero. Adică, dacă nu există
corespondenţă între instrucţiuni şi celula de legătură, va fi afişat rezultatul 0.
Obs. Pentru a ascunde valoarea din celula de legătură, formatează culoarea textului din celulă
astfel încât să fie similară cu cea a fundalului..
392
Un buton de incrementare/decrementare aplică un număr într-o celulă, care creşte sau
descreşte în paşi ficşi, în funcţie de parametrii stabiliţi în fişa Control din caseta de
dialog Format Control.
Controlul Spinner îţi permite să stabileşti valori maxime şi minime şi să defineşti un

anumit pas cu care controlul va mări sau micşora valoarea din celula legată. În caseta de
dialog Format Control stabileşti valoarea minimă, care este ultima valoare obţinută prin
executarea unor click-uri repetate pe săgeata în jos, şi valoarea maximă, care este ultima
valoare afişată prin executarea unor click-uri repetate pe săgeata în sus. Domeniul este de
la 0 la 30.000. Stabilirea modificării incrementale spune programului Excel care este
valoarea unui singur click pe una dintre săgeţile controlului.
Stabilirea numărului de săptămâni din exemplul anterior ca fiind egal cu valoarea din
celula de legătură pentru controlul Spinner modifică numărul de săptămâni astfel încât să
corespundă cu valoarea din control. De exemplu, dacă celula de legătură pentru controlul
Spinner este B4 atunci aplică =$B$4 în toate celulele care doreşti să se refere la celula de
legătură.
CARACTETERISTICILE CONTROALELOR
Controalele pe care le poţi utiliza cu ajutorul barei Forms sunt următoarele:

190. Caseta listă permite crearea unei liste pe baza conţinutului unui anumit
domeniu iar valoarea din celula de legătură returnează elementul din listă care
corespunde, ca poziţie, acelui număr.
191. Caseta combo face acelaşi lucru dar utilizează o listă derulantă în locul unei
liste de derulare.
3. Bara de derulare şi butoanele de incrementare/decrementare sunt
controale similare, însă bara de derulare permite orientare orizontală şi
393
derulare pe pagină – un salt incremental realizat la executarea unui click pe
zona de derulare. De asemenea, poţi selecta caseta de derulare şi poţi s-o
deplasezi de-a lungul zonei de derulare.
4. Caseta de selectare (Check Box) aplică în celula de legătură unul din
rezultatele True, False sau #N/A.
5. Butoanele de opţiune crează numere suprapuse, asociate cu numărul
butonului de opţiune. De exemplu, butonului de opţiune 2 îi corespunde
numărul 2 în celula de legătură. Dacă vei crea un nou grup de butoane de
opţiune, numerele din celula de legătură a acestui grup vor începe din nou de la
1.
QUERY DATABASE
Microsoft Query este un instrument de interogarea bazelor de date inclus în Excel, care
îţi permite să beneficiezi de tot ce îţi poate oferi baza ta de date.
Când se utilizează Microsoft Query
Microsoft Query este o interfaţă cu o bază de date, mult mai puternică decât Query
Wizard (despre care ai învăţat lecţia anterioară), din următoarele motive:
Deşi poţi prelua coloane din diferite tabele folosind Query Wizard,
procesul este mai uşor înteles în Microsoft Query deoarece poţi vedea grafic
relaţiile dintre tabele şi poţi previzualiza datele.
Folosind Microsoft Query poţi adăuga mai multe criterii (şi mai
complexe) pentru a stabili ce linii vor fi returnate în Excel.
Cu Microsoft Query, în interogare poţi efectua operaţii cum ar fi
numărarea sau însumarea înregistrărilor returnate sau poţi prelua doar valorile cele
mai mici sau cele mai mari dintr-o coloană.
394
Microsoft Query îţi permite să scrii interogări de baze de date direct în
SQL (Structured Query Language) – limbaj specializat de programare, dezvoltat
special pentru dezvoltarea interogărilor de baze de date.
Lista următoare descrie circumstanţele în care trebuie să foloseşti Microsoft Query în loc
de Query Wizard:
Doreşti să lucrezi cu mai multe tabele.
Trebuie să creezi asocieri proprii (relaţii între tabele).
Trebuie să adaugi criterii complexe pentru filtrarea înregistrărilor returnate.
Trebuie să vezi operaţii cum ar fi contorizări sau sume.
Doreşti să îţi scrii propriile interogări de baze de date folosind SQL.
Lansarea Microsoft Query
Pentru a lansa Microsoft Query execută secvenţa Data\Get External Data\New

Database Query (Interogare nouă pe baza de date). Din caseta de dialog Choose Data
Source, selectează o sursă de date sau crează o nouă interogare. Înainte de a executa click
pe OK verifică să fie deselectată opţiunea Use the Query Wizard to Create/Edit
Queries. Apoi alege OK şi va fi lansată aplicaţia Microsoft Query.
ALEGEREA TABELELOR DE BAZĂ DE DATE PE CARE DOREŞTI SĂ LE

UTILIZEZI
Dacă nu ai selectat un tabel prestabilit atunci când ai definit sursa de date, primul lucru
despre care vei fi întrebat când lansezi Microsoft Query este ce tabel doreşti să foloseşti
în interogare. Trebuie să remarci că, în timp ce Query Wizard trece direct la selectarea
coloanelor din interiorul tabelului, Microsoft Query este proiectat să lucreze încă de la
început cu mai multe tabele. Microsoft Query pleacă de la ipoteza că doreşti o imagine
mai mare şi va cuprinde un domeniu mult mai larg din baza de date, comparabil cu
posibilităţile Query Wizard.
395
Pentru a selecta tabele suplimentare pe care vrei să le apelezi, execută click pe butonul
Add Table(s) din mijlocul barei de instrumente. Va apărea caseta Add Tables.
Selectează primul tabel dorit din lista Table a casetei de dialog şi apoi execută click pe
butonul Add sau execută pur şi simplu dublu click pe tabelul dorit. Microsoft Query
afişează o mică fereastră în panoul interogării, în care prezintă numele tabelului împreună
cu titlurile coloanelor din acel tabel. După ce ai adăugat primul tabel, caseta Add Tables
rămâne deschisă. O poţi închide sau poţi selecta şi alte tabele care să fie incluse în
interogare. Dacă vrei să ai o viziune de ansamblu asupra unei firme, de exemplu, atunci
dacă doreşti informaţii despre personal le poţi prelua din tabelul cu numele angajaţilor şi
adresele lor, dacă vrei să ştii fiecare din ei în ce departamente sunt angajaţi preiei datele
din tabelul departamente iar dacă vrei să ştii fiecare ce salariu are preiei datele din tabelul
cu angajaţii. Dacă vrei să ştii un anumit angajat în ce departament lucrează şi ce salariu
primeşte, atunci datele trebuie să le preiei atât din tabelul cu departamente cât şi din cel
cu angajaţi. Dacă te găseşti într-o astfel de situaţie selectează fiecare tabel pe care doreşti
să-l incluzi în interogare şi execută click pe Add.
396
CREAREA ASOCIERILOR
Pentru a combina informaţii din mai multe tabele trebuie să conectezi tabele unul cu
celălalt, folosind relaţii denumite asocieri. În figura care urmează vei vedea cum
Microsoft Query a conectat tabele unul cu celălalt folosind o linie între ele. Aceste linii
reprezintă asocieri.
397
Microsoft Query crează automat asocieri între două tabele atunci când observă că un
tabel are o coloană cu acelaşi nume ca şi coloana index specială dintr-un alt tabel,
denumită c h e i e p r i m a r ă . (Microsoft Query evidenţiază cheile primare cu aldine).
Dacă Microsoft Query nu reuşeşte să găsească asocieri între tabele, trebuie să le adaugi
personal. Selectează o coloană dintr-un tabel şi trage şi plasează numele acestei coloane
peste numele coloanei corespunzătoare dintr-un alt tabel (în bazele de date această
coloană se numeşte c h e i e e x t e r n ă ). Va apărea o linie de asociere.
Numele de coloană nu trebuie să fie identice pentru a participa la o asociere, ele trebuie
doar să conţină aceleaşi date. O bună regulă de proiectare a bazelor de date este să dai
coloanelor ce conţin aceeaşi informaţie aceleaşi nume, deoarece numele identice
reprezintă o indicaţie foarte bună că respectivele două coloane pot fi asociate.
Obs. Microsoft Query te va avertiza dacă încerci să asociezi două coloane cu tipuri diferite
de date. Acesta este un semn sigur că nu trebuie să asociezi cele două tipuri de date.
Nu ai nevoie de mai multe asocieri între tabele – una este suficientă. În cazul în care
creezi accidental o asociere pe care nu o doreşti, execută dublu click pe linia ei pentru a
afişa caseta de dialog Joins. Corectează asocierea după necesităţi sau selecteaz-o din lista
Joins in Query şi execută click pe butonul Remove.
ALEGEREA COLOANELOR DE TABEL PE CARE DOREŞTI SĂ LE UTILIZEZI
Dacă ai selectat corect tabelele (şi ai creat corect relaţiile între ele, dacă apelezi la mai
multe tabele) trebuie să selectezi care sunt coloanele pe care doreşti să le returnezi în
Excel.
Tot ce trebuie să faci este să tragi numele de coloane dorite în jumătatea inferioară a
ferestrei Microsoft Query.
398
Dacă doreşti să elimini o coloană din interogare plasează indicatorul mouse-ului peste
numele coloanei. În panoul de date indicatorul se va transforma într-o săgeată orientată în
jos, dacă te găseşti în zona corectă. Selectează cu un click coloana şi apoi apasă tasta
Delete. Fii atent să nu încerci eliminarea unei coloane din interogare prin evidenţierea
numelui în panoul de tabele şi apăsarea tastei Delete. Vei şterge de fapt, întregul tabel din
interogare, ceea ce te va întârzia foarte mult.
În acest exemplu vom prelua o listă de angajaţi, departamentele unde lucrează, adresele
lor şi salariile fiecărei persoane în parte.
Ordinea în care coloanele vor apărea în Excel este aceeaşi cu cea din Microsoft Query.
Poţi trage şi plasa câmpuri, adăugate pentru a rearanja ordinea coloanelor. Execută click
pe numele de câmp pentru a-l selecta şi apoi trage-l şi plasează-l în ordinea dorită.
Dacă derulezi până la capătul listei de date şi execuţi click pe ultima înregistrare, vei
vedea câte linii vor fi returnate în Excel.
RESTRICŢII ASUPRA INFORMAŢIEI RETURNATE
Poţi restrânge numărul de înregistrări returnate în Excel prin adăugarea de c r i t e r i i

(diferite restricţii) în interogare. Execută click pe butonul Show/Hide Criteria
pentru a afişa fereastra de criterii.
399
Vei adăuga criteriile selectând câmpul pe care vrei să-l restricţionezi din lista derulantă
Criteria Field şi apoi introducând în caseta Value, de sub Criteria Field o valoare la
care doreşti să limitezi respectivul câmp. În figura care urmează poţi selecta numai acele
înregistrări care reprezintă persoanele ce sunt angajate la departamentul PAPETĂRIE.
400
Poţi introduce direct o valoare sau poţi executa dublu click pe caseta Value pentru a afişa
caseta de dialog Edit Criteria care îţi prezintă o gamă largă de condiţii pe care le poţi
introduce, inclusiv câteva condiţii foarte convenabile cum ar fi „Begins With” (Începe
cu), „Contains” (Conţine) sau „Is Between” (Este între). Opţiunea Value îţi permite să
alegi una din valorile din câmp fără a mai trebui să o introduci direct (ceea ce poate duce
la apariţia erorilor de scriere).
Nu lua în seamă caracterele ciudate - simbolurile % şi # - pe care Microsoft Query le
poate plasa în caseta Value atunci când utilizezi caseta de dialog Edit Criteria; fac parte
din sintaxa corectă SQL şi sunt necesare în baza de date.
ADĂUGAREA CONTORIZĂRILOR ŞI A TOTALURILOR
Dacă nu doreşti să vezi doar datele bune ci şi informaţiile generale cum ar fi numărul de
bucăţi vândute dintr-un produs sau ce tip de produse a vândut, Microsoft Query poate
efectua automat cinci tipuri de operaţii asupra datelor: sumă, medie, contorizare, valori
minime şi valori maxime.
Pentru a adăuga aceste operaţii execută click în coloana de date în care vrei să efectuezi
calculele şi apoi execută click pe butonul Cycle Through Totals . Microsoft Query
va parcurge toate operaţiile disponibile; e suficient să execuţi click atunci când ajungi la
cea dorită. Poţi adăuga un anumit câmp de mai multe ori şi poţi utiliza operaţii diferite
pentru fiecare.
Poţi sorta datele înainte de a le returna executând click oriunde în coloana de date pe care
vrei să o sortezi şi apeşi apoi pe unul din butoanele de sortare ascendentă sau
descendentă din bara de instrumente.
Când obţii forma finală dorită a interogării execută click pe butonul Return Data
pentru a închide Microsoft Query şi a trimite datele în Excel. Precizează unde doreşti să
plasezi datele şi, după ce ai executat din nou click pe OK, ai terminat.
REÂMPROSPĂTAREA DATELOR
În momentul în care ai creat o foaie de calcul în Excel cu informaţii dintr-o bază de date,
informaţiile istorice, de sine stătătoare nu se vor modifica, dar datele operaţionale se vor
modifica la fiecare oră.
Nu există nici o cale de a şti dacă datele din foaia de calcul Excel corespund cu ceea ce se
găseşte în mod curent în baza de date, dar este foarte uşor de actualizat foaia de calcul
astfel încât ea să aibă cele mai recente date. Alege Data\Refresh Data; execută click
oriunde în setul de date returnat şi alege Refresh Data sau execută click oriunde în date
şi apoi apeşi pe butonul Refresh Data din bara de instrumente External Data
.
De asemenea, poţi configura Excel astfel încât să actualizeze automat o interogare în
locul tău. Alege Data\Get External Data\Data Range Properties în timp ce cursorul
se găseşte în datele interogării (acest lucru este important – în caz contrar, opţiunea nu va
fi activată). Apasarea butonului Data Range Properties din bara de instrumente
401
External Data execută aceeaşi comandă. Va apărea caseta de dialog prezentată în figura
următoare.
Poţi configura parametrii din secţiunea Refresh Control pentru a stabili la câte minute să
reîmprospăteze Excel interogarea, pentru a stabili ca actualizarea să aibă loc de fiecare dată când
deschizi fişierul Excel sau ambele opţiuni.
EXECUTAREA DIN NOU ŞI MODIFICAREA INTEROGĂRILOR
După ce ai lucrat pentru un anumit timp cu instrumentele de interogare din Excel vei fi
construit o colecţie destul de mare de interogări salvate. Oricare dintre aceste interogări
poate fi uşor rulată dintr-un registru de calcul dacă alegi Data\\Get External
Data\Run Saved Query şi apoi selectezi interogarea salvată din lista de fişiere care
apare.
Ce se întâmplă dacă parcurgi toţi aceşti paşi şi apoi descoperi că în interogare ar mai fi
trebuit să introduci o coloană? Nici o problemă. Trebuie doar să editezi interogarea pentru
a efectua modificarea.
Alege Data\Get External Data\Edit Query în timp ce cursorul se găseşte în setul de
date al interogării (sau execută click pe butonul Edit Query din bara de instrumente
External Data) şi Excel va lansa instrumentul utilizat la crearea interogării cu
interogarea gata de a fi editată.
Poţi edita o interogare salvată alegând Data\Get External Data\New Database
Query şi selectând fişa Queries din fereastra Choose Data Source. Vei vedea o listă cu
interogările salvate. Execută click pe cea pe care doreşti să o editezi şi apoi alege Open
iar aceasta va fi deschisă pentru editare.
402
De asemenea, poţi executa click dreapta pe orice celulă cu date din interogare şi poţi
alege să editezi interogarea, să afişezi caseta de dialog Extenal Data Range Properties
sau să reîmprospătezi datele.
UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE ANALIZĂ DIN EXCEL
Un instrument puternic de analiză în Excel este reprezentat de scenarii. Un s c e n a r i u

este un set de valori pe care Excel îl poate salva şi substitui automat într-o foaie de calcul.
Goal Seek (Căutare rezultat) şi Solver (Rezolvitor) sunt două instrumente incluse în
Excel pe care le poţi utiliza pentru a analiza date şi a obţine răspunsuri la probleme
simple sau chiar destul de complexe. Goal Seek este în special utilizat atunci când există
o singură variabilă iar Solver când ai mai multe variabile şi restricţii.. Instrumentul
Solver nu este destinat doar analizei financiare ci poate fi utilizat şi pentru modele de
producţie, marketing şi contabilitate. Acest instrument trebuie utilizat când cauţi un
rezultat şi ai mai multe restricţii (variabile care se modifică).
UTILIZAREA SCENARIILOR
Poţi utiliza scenarii pentru a prevedea rezultatul unei foi de calcul tip model. Poţi crea şi
salva diferite grupuri de valori pe o foaie de calcul şi apoi poţi comuta între aceste
variante diferite de scenarii pentru a vedea rezultatele diferite. Spre exemplu, dacă vrei
să-ţi creezi un buget dar nu eşti sigur de veniturile tale, atunci îţi poţi defini diferite
variante de venituri şi poţi să comuţi între scenarii pentru a realiza o analiză.
Pentru a compara diferite scenarii poţi crea un raport care să însumeze toate scenariile pe
aceeaşi pagină. Raportul poate lista scenariile parte cu parte sau le poate aşeza într-un
tabel pivot de raport.
Crearea scenariilor
Pentru a crea un scenariu trebuie să parcurgi paşii:

192. Execută Tools\Scenarios.
403
Execută click pe butonul Add. Apare caseta Add scenario.
În câmpul Scenario name editează un nume pentru scenariu.

În câmpul Changing cells introdu referinţele pentru celulele pe care doreşti să le
modifici.
În secţiunea Protection bifează Prevent changes dacă vrei să împiedici alte
persoane să efectueze modificări în scenariul tău sau Hide dacă vrei să ascunzi
modificările.
Execută click pe OK. Apare caseta Scenario Values.
În caseta Scenario Values editează valorile pe care le doreşti pentru a modifica

celulele.
Pentru a crea scenariul apasă butonul OK.
Notă: Pentru a păstra valorile originale pentru celulele care urmează a fi

modificate, crează un scenariu care utilizează valorile originale înainte de a crea un
scenariu care să modifice valorile.
404
Afişarea scenariilor
Atunci când afişezi un scenariu schimbi valorile celulelor salvate ca parte a acestuia.
Pentru a afişa un scenariu trebuie să parcurgi paşii:
2.
3. Selectează numele scenariului pe care vrei să-l vizualizezi.

4. Apasă butonul Show.
Crearea unui raport de scenarii
Pentru a crea un raport de scenarii trebuie să parcurgi paşii:

2. Execută click pe butonul Summary.
3. Alege Scenario summary sau Scenario PivotTable.
4.
5. În câmpul Result cells introdu referinţele pentru celulele care referă celulele
ale căror valori au fost modificate prin scenariu. Separă referinţele cu virgulă.
405
INSTRUMENTUL G O A L S E E K
Atunci când ştii ce rezultat doreşti să obţii ca urmare a aplicării unei formule dar nu ştii
valoarea operanzilor poţi utiliza instrumentul Goal Seek (Căutare rezultat). Atunci când
cauţi operanzii, Excel modifică valorile dintr-o celulă specifică până când formula ajunge
la rezultatul dorit.
Pentru a înţelege cum acţionează instrumentul Goal Seek să creăm un scenariu simplu:
eşti agent de vânzări şi trebuie să realizezi până la sfârşitul anului o cotă de vânzări de
500.000.000 lei pentru a primi un bonus. Se ştie că până în prezent ai făcut vânzări în
valoare de 350.000.000 iar preţul unui obiect vândut este de 130.000 lei. Este adevărat că
ar fi mult mai uşor să aplici formula (500.000.000-350.000.000)/130.000 pentru a afla
rezultatul, dar avantajul instrumentulului Goal Seek este că poţi crea formula o singură
dată după care poţi schimba datele pentru a obţine rapid căi alternative către obiectul
propus.
Pentru a utiliza Goal Seek :
1. Selectează celula formulei (D7 în acest exemplu)
2. Execută secvenţa Tools\Goal Seek… pentru a afişa caseta de dialog Goal
Seek
406
Următoarea listă descrie intrările pentru fiecare obiect din caseta de dialog:
♦ Set cells (Se setează celula) specifică locaţia formulei pe care o
utilizezi pentru a obţine rezultatul final. În acest caz formula, se află în celula
D7 şi nu face decât să înmulţească numărul de obiecte vândute cu preţul lor.
♦ În caseta To value (La valoarea) introdu valoarea ţintă.
♦ În caseta By changing cell (Modificând celula) specifică locaţia
celulei variabilei pe care vrei să o modifici pentru a aţi atinge obiectivul – în
acest caz vânzări în valoare de 500.000.000 lei.
3. Execută click pe OK sau apasă tasta Enter. De îndată ce ai efectuat această
operatie Excel începe căutarea obiectivului specificat
Dacă doreşti să vinzi un număr fix de obiecte pentru a ajunge la aceeaşi valoare totală de
500.000.000 lei va trebui să determini un preţ pe obiect. Pentru aceasta trebuie să
modifici parametrul By changing cell astfel încât să indice celula C7. Atunci Goal Seek
va mări preţul obiectelor la o valoare care să egaleze la 500.000.000 lei dar să păstreze
numărul de bucăţi vândute la 2000 (spre exemplu).
407
Rezultatul final va fi:
INSTRUMENTUL S O L V E R
Solver (Rezolvitor) este un instrument foarte puternic de analiză care foloseşte mai multe
variabile şi restricţii ce se modifică pentru a găsi soluţia optimă de rezolvare a unei
probleme.
Notă: Solver nu este activ în mod prestabilit. Pentru a-l adăuga în meniul
Tools execută secvenţa Tools\Add-Ins, selectează Solver Add-In din caseta
Add-Ins şi execută click pe OK.
Pentru a exemplifica cum funcţionează acest instrument se va calcula costul final al unui
proiect, ţinând cont de mai multe variabile. Se ştie că suma maximă de buget anual este
de 500.000 $, costul pentru fiecare proiect nu trebuie să depăşească 50.000 $ şi doreşti să
optimizezi sau să aduni sumele pentru marketing şi publicitate.
408
Pentru a configura acest scenariu trebuie să parcurgi următorii paşi:
1. Configurează tabelul.
2. Crează restricţiile (constrângerile).
3. Selectează celula destinaţie G16 şi execută secvenţa Tools\Solver.
4. În caseta de dialog Solver Parameters (Parametri rezolvitori) stabileşte
parametrii pe care doreşti să-i utilizezi în problemă. Pentru acest exemplu, vei
dori ca în celula destinaţie să apară totalul dolarilor cheltuiţi (G16), care
doreşti să fie egal cu valoarea maximă a bugetului, 500.000 $ - specificată în
caseta Value of (Valoarea de). Solver va calcula cea mai bună dispersie pentru
obţinerea rezultatului optim, ajustând cantităţile din domeniul By Changing
Cells (Celulele care se modifică) E5:F14.
409
5. În continuare, trebuie să adaugi restricţii la problemă. Selectează Add din
secţiunea Subject to the Constraints pentru a specifica prima restricţie. În
acest exemplu, doreşti să cheltuieşti un total de exact 50.000 $ pentru oricare
dintre proiecte. Celula cu restricţia este G21.
6. Pentru a adăuga mai multe restricţii execută click , din nou, pe butonul Add şi
specifică restricţia. În acest exemplu vei mai adăuga o restricţie pentru
costurile de marketing.
7. Ultima restricţie este bugetul total de 500.000$ din celula G23. După ultima
restricţie nu executa click pe Add ci, după ce ai terminat cu restricţiile, execută
click pe OK pentru a reveni în caseta Solver.
8. Execută click pe butonul Solver sau apasă tasta Enter pentru a porni
rezolvarea problemei. În timp ce lucrează, acesta afişează un mesaj în bara de
stare.
410
9. Când Solver ajunge la concluzia finală afişează o casetă de dialog care indică
rezultatul şi modifică valorile specificate din foaia de calcul pentru a îndeplini
obiectivul. În figura următoare se observă celulele modificate atunci când
Solver a creat soluţia optimă pentru problemă.
10. De aici poţi salva rezultatele Solver şi crea un raport de răspuns care să
prezinte scenariul original al costurilor şi rezultatul final. Selectează Answer
(Răspuns) în lista Reports şi execută click pe butonul Save Scenario… pentru
a afişa caseta de dialog Save Scenario.
11. Dacă doreşti să anulezi foaia de calcul pentru a reveni la valorile iniţiale,
selectează opţiunea Restore Original Values (Refacere valori iniţiale) pentru
a relua procesul cu valorile iniţiale.
12. Execută click pe OK şi Excel va reface valorile şi va crea raportul de răspuns .
Raportul de răspuns compară valorile originale cu cele modificate şi indică
celulele care au fost schimbate. În acest fel poţi compara scenariile; reia de la
datele originale şi ai grijă să fie Answer activ.
Notă: Raportul de răspuns este creat pe o foaie separată. Dacă ai mai multe
rapoarte şi scenarii este bine să ascunzi foile cu rapoarte.
Restricţiile sunt salvate ca registrul de calcul, deci nu va trebui să le reintroduci de fiecare

dată când deschizi registrul.
411
Dacă Solver nu poate obţine o concluzie satisfăcătoare plecând de la datele furnizate, va
apărea o casetă de mesaj. Ajustează restricţiile sau variabilele după necesităţi pentru a
continua încercarea de rezolvare a problemei.
Notă: Anumite probleme sunt prea complexe chiar şi pentru Solver. În cazul
problemelor cu prea multe variabile sau restricţii, încearcă împărţirea lor în segmente,
rezolvarea separată a fiecărui segment şi utilizarea acestor soluţii în Solver pentru a
obţine o concluzie.
Soluţia instrumentului Solver la o problemă complexă poate fi corectă dar nerealistă. Fii
sceptic: verifică corectitudinea oricăror valori modificate înainte de a crea un raport sau a
implementa orice sugestie venită de la Solver.
Poţi modifica parametrii Solver înainte de a începe rezolvarea problemei dacă bănuieşti
că obţinerea problemei poate dura prea mult sau necesită prea multă putere de calcul.
Executarea unui click pe butonul Options din caseta de dilaog Solver Parameters duce
la afişarea casetei de dialog Solver Options în care poţi stabili numărul de iteraţii ale
problemei ce va fi rulat de Solver în căutarea unui răspuns sau interval de timp pe care îl
va petrece căutând înainte de a renunţa.
În continuare sunt prezentate caseta şi opţiunile disponibile:
Opţiune Descriere
Max Time Determină intervalul maxim de timp în care Solver va căuta o
(Durata maximă) soluţie, în secunde, până la aproximativ 9 ore.
Iterations Determină de câte ori va rula Solver parametrii în căutarea unei
(Iteraţii) soluţii.
Precision Determină acurateţea soluţiei. Cu cât numărul este mai mic cu atât
(Precizie) este mai mare acurateţea soluţiei.
Când se folosesc restricţii întregi, este mai dificil pentru Solver să
Tolerance
rezolve problema. De aici, acorzi mai multă toleranţă, reducând însă
(Toleranţa)
acurateţea.
Pentru toate problemele non-liniare, indică cea mai mică valoare a
Covergence
modificării pe care Solver o va utiliza în fiecare iteraţie. Dacă celula
(Convergenţă)
destinaţie se găseşte sub parametru de convergenţă, Solver va oferi
412
Opţiune Descriere
cea mai bună soluţie şi se va opri.
Când este validată , Solver va găsi o soluţie rapidă, cu condiţia ca
Assume Linear Model modelul să fie liniar (să utilizeze doar adunări şi scăderi simple).
(Se presupune modelul liniar) Modelele non-liniare ar trebui să utilizeze factori de creştere şi
nivelare exponenţială sau funcţii non-liniare pentru foaia de calcul.
Interzice instrumentului Solver să plaseze valori negative în celulele
Assume Non-Negativ care se modifică. (De asemenea, poţi aplica restricţii care să specifice
(Se presupun valori ne- că valoarea trebuie să fie mai mare sau egală cu zero.) Exemplul
negative) anterior trebuie să utilizeze această opţiune pentru a interzice lui
Sover să folosească valori negative.
Use Automatic Scalling Se foloseşte când celulele care se modifică şi celula obiectiv diferă
(Utilizare scalare automată) foarte mult ca valoare.
Show Iteration Results Opreşte aplicaţia şi îţi permite să vezi rezultatele fiecărei iteraţii din
(Afişare rezultate iteraţii) secvenţa Solver.
Load Model Încarcă modelul care trebuie utilizat dintr-un set stocat de parametri
(Încărcare model) din foaia de calcul.
Save Model Salvează un model într-o celulă sau un set de celule şi îţi permite să
(Salvare model) apelezi din nou la acest model.
Tangent
Selectează această opţiune când modelul este liniar.
(Tangentă)
Quadratic
Selectează această opţiune când modelul este non-liniar.
(Pătratică)
Atunci când celulele controlate de restricţii se modifică prea puţin la
Forward
fiecare iteraţie validează această opţiune pentru a accelera
(La dreapta)
intrumentul Solver.
Central Foloseşte această opţiune pentru a asigura acurateţea atunci când
(Centrate) celulele controlate de restricţii se modifică rapid şi cu cantităţi mari
Utilizează mai multă memorie dar necesită mai puţine iteraţii pentru
Newton
găsirea unei soluţii.
Se utilizează la modelel de dimensiuni mari deoarece necesită mai
Conjugate
puţină memorie; totuşi se vor utiliza mai multe iteraţii pentru găsirea
(Conjugată)
unei soluţii pentru model.
413
PARTAJAREA ŞI UNIREA REGIŞTRILOR DE CALCUL
PARTAJAREA REGIŞTRILOR DE CALCUL
Un registru de calcul partajat (Share Workbook) este un registru care permite mai
multor utilizatori de reţea să-l vizualizeze şi să facă modificări în acelaşi timp. Fiecare
utilizator care salvează registrul vede modificările făcute de alţi utilizatori.
Pentru a partaja un registru de calcul trebuie să parcurgi paşii:
1. Execută secvenţa Tools\Share Workbook şi apoi execută click pe fişa
Editing.
2. Selectează opţiunea Allow changes by more than one user at the same time
şi execută click pe OK.
3. Salvează registrul.
4. Execută secvenţa File\Save As şi apoi salvează registrul partajat la o locaţie
de reţea unde să aibă acces şi alţi utilizatori.
Notă: Această procedură îţi permite să păstrezi un istoric (Change history)

despre modificările efectuate într-o sesiune de editare anterioară. Informaţia conţine
numele utilizatorului care a efectuat fiecare modificare, când au fost efectuate
modificările şi ce date au fost modificate. Poţi vedea aceste informaţii direct pe foaia
de calcul sau într-o foaie separată.
414
Când anulezi partajarea unui registru deconectezi toţi utilizatorii de pe registrul partajat,
închizi istoricul şi ştergi toate istoricele salvate pe care nu le mai poţi vedea. Ca să te
asiguri că nu se pierde informaţie in lucru asigură-te că toţi utilizatorii au fost înştiinţaţi şi
au salvat şi închis registrul înainte de a-i anula partajarea.
Pentru a anula partajarea unui registru trebuie să execuţi paşii:
Editing.
2. Asigură-te că eşti singura persoană din lista Who has this workbook open
now. Dacă mai sunt listaţi şi alţi utilizatori, aceştia vor pierde informaţia.
3. Anulează bifa din căsuţa Allow changes by more than one user at the same
time.
4. Click Yes.
Limitări care apar la partajarea regiştrilor
Câteva dintre facilităţile Excel nu sunt disponibile când partajezi regiştri. Este bine să utilizezi
unele dintre aceste facilităţi înainte de a partaja registrul de calcul
Într-un registru partajat nu poţi să execuţi următoarele:
Să uneşti celule. Le poţi vedea pe cele unite înainte de partajare.
Să inserezi sau să ştergi blocuri de celule. Poţi insera sau şterge numai
rânduri sau coloane întregi.
Să ştergi foi de calcul.
Să faci modificări în casetele de dialog sau meniuri.
Să defineşti şi să aplici formate condiţionate.
Să setezi sau să modifici validări de date.
Să inserezi sau să modifici diagrame, obiecte, imagini, etc.
Să utilizezi bara Drawing.
Să asignezi o parolă pentru a proteja foaia de calcul individuală sau
întregul registru.
Să modifici sau să anulezi parole.
Să salvezi, să vezi sau să modifici scenarii.
Să grupezi datele.
Să inserezi subtotaluri automate.
Să creezi tabele de date sau tabele pivot.
Să scrii, să modifici, să vezi , să înregistrezi sau să asignezi macrocomenzi.
415
UNIREA REGIŞTRILOR DE CALCUL
Pentru a uni (Merge) mai multe copii ale unui registru partajat, Excel necesită ca fiecare
copie să păstreze istoricul din ziua când s-au creat copii până la data unirii lor. Dacă
numărul specificat de zile este depăşit nu mai poţi uni copiile. Dacă nu eşti sigur cât timp
va dura procesul de revizuire, introdu un număr mare de zile, spre exemplu 1.000.
Editing.
2. Selectează opţiunea Allow changes by more than one user at the same time
şi execută click pe OK.
3. Selectează fişa Advanced.
2. În secţiunea Track changes selectează opţiunea Keep change history for:. În

caseta Days editează un număr cel puţin egal cu numărul de zile pe care îl
estimezi a fi necesar utilizatorilor pentru a face modificări şi comentarii în
registru.
3. Click OK şi salvează registrul.
Dacă doreşti să uneşti copii ale unui registru partajat trebuie să activezi istoricul (Change
history) înainte să faci copii şi să le distribui celor care le revizuiesc şi înainte ca cineva
să să facă modificări copiilor. Trebuie respectată, de asemenea, perioada de timp
specificată pentru a menţine istoricul.
1. Deschide o copie a registrului partajat în care vrei să faci unirea copiilor.
2. Execută secvnţa Tools\Merge Workbook.
3. În caseta de dialog Select Files to Merge into Current Workbook selectează
o copie a registrului partajat care a suferit modificări care trebuie unite şi apoi
execută click pe OK.
4. Repetă paşii 2 – 4 până când toate copiile sunt unite.
416

Cum să creezi şi să lucrezi cu scenarii.
Cum să foloseşti opţiunea Goal Seek.
Cum să foloseşti opţiunea Solver.
Cum să creezi şi să lucrezi cu tabele pivot .
Cum să creezi şi să lucrezi cu diagrame pivot
Întrebări grilă
Care din următoarele nu este o facilitate a lucrului cu regiştri paratjaţi ?
Excel poate crea un raport sumarizat al tuturor modificărilor făcute în registru.

Poţi să urmăreşti, accepţi ş/sau respingi orice modificări făcute asupra regiştrului.
Poţi crea o copie a registrului, să o distribui altor utilizatori şi să compari mai târziu, să uneşti
(merge) cu originalul pentru a vedea modificările.
mai mulţi utilizatori pot deschide şi lucra simultan pe un registru.
Care dintre următoarele nu este un instrument de analiză?
Goal Seek.
Auto Outline.
Scenario Manager.
Solver.
Cum poţi să evidenţiezi modificările dintr-un registru de calcul?
Execuţi click pe butonul Track Changes de pe bara standard.

Activezi funcţia Track Changes din meniul Tools.
Activezi funcţia Track Changes din meniul View.
Nu se pot evideţia modificările.
417
Ce reprezintă precedenţii pentru o celulă cu formulă?
Celulele care furnizează datele pentru formulă.
Celulele care utilizează în calcul rezultatul formulei din celula respectivă.
Rezultatul în sine al formulei din celulă.
Nu are nici o semnificaţie.
Care din următoarele sunt controale de formular?
Caseta de selectare.
Butoane de incrementare/decrementare.
Bare derulante.
Nici unul.
Completaţi
1. Cum poţi ascunde şi afişa informaţia în tabelele supuse grupării:
2. Cum poţi crea interogări pentru baze de date:
418
Exerciţii
Exerciţiul 1
1. Să se creeze un scenariu pentru a calcula valoarea prezentă a unei investiţii. Pentru aceasta se
va utiliza registrul prezentat în continuare:
2. Să se creeze un scenariu care să păstreze datele originale.

3. Să se creeze mai multe scenarii până când dispare restul de plata la sfârşitul perioadei.
4. În final raportul de sumarizare al scenariilor trebuie să arate astfel:
419
420
Exerciţiul 2
43. Să se creeze un fişier cu următorul conţinut:
44. Să se creeze o casetă combo deasupra capului de tabel, care să conţină lista cu numerele
facturilor. Celula de legătură să fie B10. Caseta să fie cu aspect 3-D.
45. În celula D5 să se returneze din tabel valoarea corespunzătoare facturii al cărui număr apare în
caseta combo.
46. În celula E5 să se returneze din tabel restul de plata la data curentă, corespunzător facturii al
cărui număr apare în caseta combo.
47. În celula F5 să se calculeze o penalizare de 15% pentru facturile care au rest de plată.
48. În celula G5 să se returneze valoarea de totală de plată pentru facturile care au rest de plată.
În final, tabelul trebuie să arate aşa:
Formulele utilizate sunt următoarele:

=INDEX(D11:D20,B10,1)
=INDEX(E11:E20,B10,1)
=IF(E5>0,E5*15%,0)
În această ultimă lecţie a produsului Excel vei acumula cunoştinţe despre lucrul cu
scenarii şi utilizarea instrumentelor Goal Seek şi Solver, despre cum se partajează şi se
unesc regiştrii de calcul şi foile de calcul, despre cum se crează şi se lucrează cu tabele
pivot şi cu diagrame pivot.
421

MICROSOFTEXCELIN11LECTIIcurspentruuzulstudentilor PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MICROSOFTEXCELIN11LECTIIcurspentruuzulstudentilor PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODULUL MICROSOFT EXCEL

Lansarea şi închiderea aplicaţiei

La sfârşitul acestui curs va trebui să ştii următoarele:

Cum se deschide şi se închide aplicaţia;

Dr. ing. / Dr. Ec. Cezarina Adina TOFAN

Lansarea şi închiderea programului

LANSAREA ŞI ÎNCHIDEREA PROGRAMULUI

Există mai multe posibilităţi pentru lansarea aplicaţiei Excel şi anume:

Se execută click pe butonul de închidere al programului sau se execută secvenţa

butoane de etichete de foi de bara de stare bare de derulare

TERMENI DE BAZĂ ŞI DEFINIŢII

Fereastra de deschidere Excel prezintă un registru de calcul gol, având numele

DEPLASAREA ÎN CADRUL FOII DE CALCUL

O celulă în direcţia săgeţii.

La începutul sau sfârşitul zonei de date (zona din foaia de calcul

În celula din extrema stângă sau dreaptă a zonei de date, ori la

DEPLASAREA DE LA O FOAIE DE CALCUL LA ALTA

DEPLASAREA LA O LOCAŢIE SPECIFICĂ

Pentru deplasarea rapidă la o anumită celulă dintr-o foaie de calcul

2. Folosind secvenţa Edit\Go To, în căsuţa care se deschide, în câmpul

Deplasarea la o anumită foaie de calcul

Tastează numele foii de calcul, un semn de exclamare şi apoi adresa

CREAREA UNUI NOU REGISTRU DE CALCUL

DESCHIDEREA UNUI REGISTRU DE CALCUL CREAT ANTERIOR

Permite accesul rapid la browser-ul de Internet

Permite ştergerea obiectului selectat

Permite crearea unui nou folder în folderul afişat în câmpul Look in

Permite alegerea a diferite moduri de vizualizare a conţinutului unui folder

Permite găsirea, ştergerea, tipărirea, etc. unui registru de calcul

Permite vizualizarea fişierelor cel mai recent utilizate

Permite vizualizarea conţinutului folderului My Documents

Permite vizualizarea conţinutului Desktop-ului

Permite crearea de legături spre foldere de pe calculatorul personal sau

Permite accesul la reţeaua la care eşti conectat

SALVAREA REGIŞTRILOR DE CALCUL

În timp ce introduci date de la tastatură acestea apar pe ecranul tău şi volumul de

Când se vorbeşte despre setările paginii, de fapt se face referire la posibilităţile de

Această casetă îţi oferă mai multe facilităţi, şi anume:

♦ Dacă vrei ca la tipărire să apară şi etichetele implicite ale aplicaţiei

Number – îţi permite să alegi tipul de dată pe care vrei să îl introduci.

TIP FORMAT EXEMPLE DESCRIERE

EXCEL afişează valoarea aşa cum o introduci.

rezultatul însoţit de simbolul pentru procent.

Alignment - îţi permite să alegi modul de aliniere a conţinutului celulelor

♦ Aplicaţia Excel are câteva reguli de aliniere a conţinutului unei

- Shrink to fit permite vizualizarea întregului text dintr-o celulă pe

♦ Poţi să modifici orientarea textului în interiorul unei celule cu

Această lecţie reprezintă o introducere în conceptele de bază ale aplicatiei Microsoft

1. Cum redenumeşti un registru de calcul?

3. Cum modifici fontul şi aplici efecte conţinutului unei celule?

1. Crează un registru de calcul numit Exerciţiu.xls

4. Selectează celula B1 şi introdu titlul Data.

Prezentarea barei standard

Fereastra Excel se deschide având afişată o combinaţie a barelor de instrumente standard

În următorul tabel sunt prezentate butoanele barei standard:

Buton Nume Descriere

Deschide aplicaţia Function Wizard care constă dintr-o serie

Desenare Afişează bara de instrumente Drawing ce conţine o serie de

Formatarea se utilizează pentru a atrage atenţia asupra informaţiei importante.

Buton Nume Metodă de utilizare/efectul formatării

LUCRUL CU REGIŞTRI DE CALCUL

LUCRUL CU RÂNDURI ŞI COLOANE

Inserarea rândurilor şi a coloanelor