LISTA ÎNTREBĂRILOR TEST

la disciplina: Tehnologia Fabricarii Utilajului Tehnologic.

Sesiunea de examene: iarna

1. Definiti procesul de producţie.

Procesul de producţie este definit ca fiind procesul tehnico-
economic complex, care cuprinde întreaga activitate desfăşurată
într-un loc de muncă având ca scop obţinerea unui produs finit
2. Definiti procesul tehnologic
Procesul tehnologic reprezintă o parte componentă a procesului de
producţie în decursul căruia se efectuează toate transformările şi
modificările materialelor,treptat, în scopul obţinerii unui produs.
3. Enumerati elementele componente ale procesului tehnologic de
prelucrare mecanică si definiti trei componente.
Elementele componente ale procesului tehnologic de prelucrare
mecanică sunt: operaţia, aşezarea/poziţia, faza, trecerea, mânuirea
şi mişcarea
 Poziţia reprezintă o parte a operaţiei în care fixarea rămâne
neschimbată dar se modifică orientarea piesei faţă de scula
aşchietoare sau invers
 Trecerea este o parte a fazei prin care se îndepartează un singur
strat de metal
 Mişcarea reprezintă cel mai simplu element, măsurabil, în timp,
al activităţii unui executant.
4. Precizaţi care sunt tipurile de producţie
Productia este de 3 tipuri :
 De masa
 De serie
 Individuala / Unicat
5. Enumerati patru indicatorii de apreciere a tehnologicitatii
 Indicatorul de utilizare a materialului
 Indicatorul de standardizare
 Indicatorul volumului de lucru la montaj
 Indicatorul volumului de lucru la ajustare
6. Care sunt principalele tipuri de semifabricate utilizate în construcţia de
maşini.
 Semifabricate obtinute prin deformare plastica
 Semifabricate turnate
  Semifabricate sudate
 Alte tipuri (mat plastice, cauciuc, lemn)
7. Definiti adaosul de prelucrare
Adaosul de prelucrare reprezintă stratul de material, măsurat pe
direcţia normalei la suprafaţa prelucrată, ce se îndepărtează prin
procesul de aşchiere.
8. Enumerati metodele de determinare a adaosurilor de prelucrare
mecanica.
Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se utilizează două
metode :
- metoda experimental-statistică;
- metoda analitică de calcul.
9. Precizati relatia de calcul a adaosului de prelucrare garantat Aj,g, si
prezentati semnificatia marimilor.

A j ,g  c  Rz, j 1  s j 1  ρ j 1  ε a, j  (1.18)
în care: c reprezintă coeficientul care ţine seama de tipul adaosului de
prelucrare:
c = 1 pentru adaosuri de prelucrare asimetrice (de o singură parte);
c = 2 pentru adaosuri de prelucrare simetrice (de ambele părţi);
Rz,j–1 – rugozitatea suprafeţei obţinute la faza (j–1) de
prelucrare;
sj–1 – mărimea stratului de metal defect al suprafeţei obţinute
la faza precedentă;
 j 1 – abaterile de poziţie reciprocă a suprafeţei realizate la
faza precedentă;
 a, j – erorile de aşezare la faza considerată (j).

10. Enumerati metodele de determinare a normei tehnice de timp.

Norma tehnica de timp se poate stabili prin :
-metoda experimental-statistica
-metoda analitica
11. Ce se intelege prin progresul tehnic.
Progresul tehnic reprezinta aplicarea in practica a noilor cunostinte
stiintifice si tehnice rezultate dintr-o intensa activitate de cercetare
stiintifica bazata pe creativitate si invovare
12. Enumerati trei indicatorii tehnici de apreciere a progresului tehnic.
13. Enumerati trei indicatorii economici de apreciere a progresului tehnic.
14. Ce se înţelege prin asigurarea calităţii.
Asigurarea calităţii este o activitate care are rolul de a controla,
supraveghea, inspecta, remedia şi repara produsul înainte ca acesta
să fie livrat spre vânzare
15. Enumerati treptele procesului de fabricaţie pe care se efectuează
controlul tehnic de calitate.
-metode de control-masurare
-mijloace de control-masurare
-executarea
16. Definiți tratamentul termic.
Tratamentul Termic este un proces tehnologic de prelucrare prin
actiune termica a semifabricatelor si pieselor din metale sau aliaje
cu scopul definirii structurilor si prin aceasta a caracteristicilor
fizico-mecanice cerute acestora.
17. Precizați care sunt posibilitățile, a se intercala pe parcursul procesului
tehnologic de fabricaţie a pieselor, poziția tratamentului termic.
Tratamentele termice se intercaleaza pe parcursul procesului
tehnologic de fabricatie a pieselor sculelor sau altor produse metalice
si pot fi aplicate;
1 in cadrul procesului de executie a semifabricatelor
2 intercalat intre operatiile de prelucrare mecanica
3 ca tratamente finale
18. Precizați cum pot fi grupate caracteristicile mecanice ale pieselor în
construcția de mașini. (exemple)
Caracteristicile mecanice pot fi grupate in;
1 caracteristici de rezistenta(tehnica)ce caracterizeaza rezistenta de
deformatii plastice
2 caracteristici de elasticitate (E)
3 caracteristici de plasticitate (A, Z)
4 caracteristici de tenacitate- rezistenta la solicitari dinamice ( KW,
KCV)
19. Definiți ruperea și precizați care sunt etapele acesteia.
RUPEREA se defineste ca fiind fenomenul de fragmentare a unui
material(piese) in doua sau mai multe parti sub actiunea unei stari
de tensiuni mecanice.
Orice proces de rupere se realizeaza in doua etape;
a)amorsarea fisurii - constand in aparitia unor microfisuri in
materialul solicitat mecanic
 b)propagarea fisurii pana la rupere, constand in extinderea
microfisurilor in materialul metalic supus solicitarilor mecanice;
20. Precizați care sunt criteriile de determinare a siguranţei în exploatare
în construcția de mașini
1 temperatura de tranzitie
2 tenacitatea ruperii
21. Care sunt criteriile de determinare a temperaturii de tranziție t tr prin
probe convenţionale de încovoiere prin şoc. Precizați care ceste
criteriul uzual.
Temperatura de tranzitie ttr se determina la oteluri prin probe
conventionale de incovoiere prin soc(rezilienta), Se folosesc 3
criterii;
1 temperatura t(35), la care KCV=35J/CM2 UZUAL
2 temeratura t(50), la care sectiunea de rupere casanta(stralucitoare,
cristalina)
3 temperatura t(0,5), la care KCV este jumatate din valoarea
corspunzatoare nivelului ductil;
* Criteriul uzual este t35
22. Reprezentați grafic variaţia parametrilor de rezistenţǎ cu temperatura
t şi temperatura de tranziţie ttr, precizând care sunt domeniile
caracteristice.
23. Precizați care sunt criteriile de determinare a durabilităţii în
exploatare.
Rezistenţa la oboseală
Rezistenţa la fluaj
Rezistenţa la uzare, eroziune, coroziune chimică şi electrochimică
24. Precizați care sunt metodele de creştere a rezistenţei metalelor şi
aliajelor.
REZISTENTA MATERIALELOR SI ALIAJELOR;
-cresterea rezistentei metalelor se poate asigura prin;
1 obtinerea metalelor si aliajelor fara defecte de retea, nerealizate
inca pe cale industirala.
2 Cresterea densitatii dislocatiilor prin deformatii plastice si
tratamente termice si termomecanice etc, filand curent in tehnica
cand in metal apar fisuri;
3 folosirea materialelor compuse sau composit
25. Precizați care sunt condițiile și mecanismele necesare studiului
transformărilor în cadrul tratamentelor termice.
1. condiţiile termodinamice ale transformării
 2. Mecanismul transformării
3. cinetica transformării
4. morfologia transformării

26. Precizați clasificarea tratamentelor termice după tipurile de

transformări care se produc.
Dupa tipurile de transformari care se produc in timpul tratamentelor
termice, acestea pot fi clasificate astfel;
..recoaceri fara schimburi de faza de tipul I
..recoaceri cu schimbare de faza de tipul II
..caliri fara transformare polimorfa
..caliri cu trasnformare polimorfa
..imbatranire
..revenire
..tratamente termochimice
..tratamente termomecanice
27. Precizați care sunt parametri regimului de tratament termic.
-temperatura la care se face incalzirea(ti)
-timpul necesar incalzirii la ti a pieselor supuse tratamentului(Ci)-
cunoscand valorile parametrilor ti si Ci se poate sabili o valoare medie
a vitezei de incalzire vi=ti/Ci
-timpul de mentinere la ti a pieselor supuse tratamentelor Cm
-viteza de racire a pieselor dupa mentinerea la t i(Vr) sau mediul in
care se face racirea pieselor dupa mentinerea la t i
28. Precizați care sunt tipurile de recoaceri fără schimbare de fază
-recoacerea de omogenizare(ro)
-recoacerea de recristaliare fara schimbare e faza (rrn) nefazica
-recoacerea de detensionare (ro)
29. Prin deformarea plastică a unui material metalic se modifică structura
acestuia la toate nivelele dimensionale. Precizați care sunt aceste
nivele dimensionale.
1 forma si dimensiunea grauntilor
2 orientarea cristalografica in interiorul grauntilor
3 structura interna a fiecarui graunte cristalin
30. Prin recoacere fără schimbare de fază se formează structuri noi, mai
apropiate de structurile de echilibru şi scade energia liberă a sistemului.
Precizați care sunt treptele de transformare.
Se deosebesc urmatoarele trepte de transformare;
Restaurarea
 Recristalizarea primara
Cresterea grauntilor
Recristalizarea secundara.
31. Precizați care sunt mecanismele de reducere a tensiunilor interioare în
cadrul recoacerii de detensionare.
1 prin deformare plastica
2 prin difuzare
32. Precizați tipurile de tratamentele de recoacere la oţeluri.
1 recoacere completa RC
2 recoacerea la 950 1000*c
3 recoacerea incompleta RI
4 recoacerea de globulizare a cementitei RGC
5 recoacerea izoterma Riz
6 normalizarea N
33. Definiți tratamentul termic de revenire.
consta in incalzirea pieselor din oteluri calite , la o temperatura
ti<A1, mentinerea acestora un timp suficient la aceasta temperatura
si racirea lor cu o anumita viteza, in scopul obtinerii unor stari
structurale mai aproape de echilibru, cu un complex de proportii
34. Precizați care sunt metodele de călire.
a. intr-un singur mediu
b. in doua medii sau intrerupta
c. in trepte
d. izoterma bainitica
e. la temperaturi scazute (sub 0grade)
f. superficiala
35. Precizati care sunt principalele medii de racire la calire.
36. Precizați care sunt procesele elementare la tratamentele termochimice.
1 DISOCIEREA MEDIULUI IN CARE ARE LOC
TRATAMENTUL
2 ABSORBTIA ELEMENTULUI DISOCIAT PE SUPRAFATA
PIESEI
3 DIFUZIA ELEMENTULUI ABSORBIT SPRE INTERIORUL
PIESEI
37. Definiți tratamentul termochimic de carburare.
Tratamentul termochimic de carburare(sau cementarea cu carbon)
consta in imbogatirea in carbon a statului superficial al pieselor de
otel
38. Definiți tratamentul termochimic de nitrurare.
 (cementarea de azot), consta in imbogatirea in azot nitrogen a
stratului superficial al pieselor din oteluri sou fonte in scopul
durificarii superficiale a acestor piese si imbunatatirea
performantelor lor privind rezistenta la uzare, la oboseala sau la
coroziune.
39. Definiți tratamentul termochimic de carbonitrurare.
consta in imbogatirea simultana in carbon si azot a stratului
superficial al pieselor din otel(cimentarea cu carbon si azot)
40. Precizați care sunt tratamentele termomecanice aplicate aliajelor de
îmbătrânire
1) Tratamente termomecanice cu deformare la rece.
se aplică în producţie aliajelor de aluminiu
2) Tratamente termomecanice la cald.
După deformarea plastică la cald se aplică imediat călirea .Se
asigură,pe lângă deformarea plastică, suprasaturarea soluţiei solide
necesare realizării îmbătrânirii.
41. Precizați care sunt tratamentele termomecanice aplicate oțelurilor
Unul din primele tratamente de acest fel, cunoscut din secolul trecut,
este patentarea- calirea izoterma urmata de trefilare, folosita la
fabricarea cablurilor, sarmelor pentru arcuri, etc.
Relativ, recent au aparult si alte tratamente din aceasta categorie si
anume;
1 marforming
2 ausforming
3 deformarera la cald si calirea
4 deformarea la rece si calirea
42. Definiți sudabilitatea otelurilor.
SUDABILITATEA reprezinta aptitudinea unui otel ca printr-un
anumit procedeu si pentru un anumit scop sa asigure in imbinarile
sudate, caracteristicile locale si generale prescrise pentru o
constructie sudata.
43. Definiți comportarea metalurgică la sudare.
exprima modul cum reactioneaza otelul fata de actiunea unui
anumit proces de sudare, actiune localizata in special in zona
influentata termic ZIT a imbinarilor.
44. Definiți comportarea tehnologică la sudare.
exprima aptitudinea otelului de a realiza printr-un anumit procedeu
de sudare, imbinari care sa indeplineasca esentele calitative impuse
de conditiile tehnice de utilizare a constructiei respective
45. Definiți comportarea în construcţia sudată.
exprima capacitatea otelului aflat intr-o structura sudata de a prelua
incarcari in anumite conditii de exploatare fara a agrava siguranta
constructiei.
46. Precizați care sunt principalele tipuri de oţeluri folosite în construcţiile
sudate.
Semifabricatele utilizate la fabricarea constructiilor metalice sunt
realizate din oteluri carbon(nealiate) si slab aliate cu caracteristici
bune de rezistenta mecanica si o buna sudabilitate, apartinand clasei
numite generic - oteluri pt.constructii sudate
47. Cum variază caracteristicile mecanice ale unui oțel cu creșterea
conținutului de C?
Pe masura cresterii continutului de carbon din otel, acesta poate sa
prezinte caracteristici mecanice la nivel scazut
48. Precizați care sunt intervalele caracteristice din ZIT ale unei îmbinări
sudate.
1. fasia de preincalzire in care teg< sau egal cu t max< tt,
In aceasta fasie prin incalzire se formeaza austenita
2. fasia de normalizare unde A3<sau egal t max<teg
In MB se formeaza graunti de austenita de dimensiuni mai mici
chiar mai mici decat cei initiali
3. fasia austenitizarii incomplete
4. fasia neaustenitizata in care tr<tmax<A1, transformarile ce apar
aici depind de dilatarea initiala in MB
49. Care sunt zonele care se formează într-o îmbinare sudată?
cusaura(C) si zona influentata termic(zit)
50. Care sunt parametrii regimului de sudare?
1 intensitatea curentului de sudare se determina pe baza unor relatii
experimentale in functie de diametrul electrodului
2 tensiunea arcului(Va) se determina in functie de Is folosind
caracteristica externa a sursei de curent alese
3 viteza de sudare(Vs) se stabileste in functie de caracteristicile de
depunere ale electrozilor inveliti utilizati
4 nr, si ordinea de depunere a straturilor
51. Precizați cum se stabilește viteza de răcire la sudare.
Viteza de racire (Vr) in ZIT se poate calcula pe baza teoriei termice
la sudare
52. Precizați care este parametrul principal ce decide structura în ZIT.
Parametrul principal ce decide structura în ZIT este timpul de racire
in intervalul 800-500 grade C.
53. Cum se manifestă fisurarea la cald?
54. Care sunt factorii de care depinde fisurarea la cald?
Fisurarea la cald depinde de caracteristicile fizico-mecanice ale
aliajului la temperaturile corespunzătoare intervalului de
solidificare şi de starea de tensiuni ce ia naştere în îmbinarea
sudată la aceste temperaturi
Fisurarea la cald este favorizată de creşterea intervalului de
solidificare, de prezenţa unor eutectice uşor fuzibile
55. Precizați cum poate fi redus pericolul fisurării la cald.
Pericolul fisurării la cald poate fi redus prin micşorarea rigidităţii
construcţiei, în special a tensiunilor de întindere, asigurarea
corectă a formei rostului şi a unui raportoptim între lăţimea şi
adâncimea băii, evitarea structurilor primare transcristaline ,
folosirea modificatorilor introduşi în baie din învelişul electrozilor,
a fluxurilor sau a sârmelor de sudare
56. Precizați care sunt factorii ce pot genera ruperea fragilă la îmbinările
sudate.
-rezerve reduse de tenacitate ale materialului, stăritriaxiale de
tensiuni (solicitări de întindere biaxiale şi triaxiale)
-forme constructive neadecvate
-temperaturi scăzute
-viteze mari de aplicare a sarcinii
57. Precizați unde apare fisurarea sub cusătură.
Fisurarea sub cusatura apare in ZIT la baza cusaturii in special la
sudari de colt cand temperatura imbinarii coboara sub 70...80*c
58. Precizați unde apare fragilizarea prin detensionare.
Fragilizarea prin detensionare apare in special la recipientele sub
presiune cu pereti grosi(p>3mm), dupa aplicarea unui tratament de
detensionare
59. Care sunt măsurile ce pot fi luate pentru a evita fragilizarea prin
detensionare?
Pentru a evita fragilizarea prin detensionare se cere proiectarea
corespunzatoare a tehnologiei de sudare a ciclului tratamentului de
detensionare si compozitiei atmosferei din cuptorul de detensionare
60. Precizați unde apare destrămarea lamelară.
Destramarea lamelara apare la predarea laminatelor de grosime
 mare (D>50mm), Ea consta in formarea unor fisuri ce se propaga in
trepte sub cordonul de sudura. Fisurile apar imediat dupa sudare,
Destramarea apare cu precadere la sudarea manuala cu arc electric,
cand nu se aplica preincalzirea mai rar la sudarea in baie de zgura
61. Precizați care sunt factorii ce determină destrămarea lamelară.
Destramarea lamelara este determinate de;
-anizotropia proprietetilor mecanice generate de orientarea
preferential in siruri a incluziunilor dupa directia de la laminare;
-solicitarile de intindere normale pe aceasta directie
62. Precizați care este scopul tratamentelor termice de preîncălzire
aplicate îmbinărilor sudate.
Tratamente termice de preincalzire la sudare se aplica cu scopul de
a;
-micsora vitezele de racire
-obtine in ZIT structuri mai apropiate de structura de echilibru;
- reduce tensiunile interne
63. În ce constă tratamentul de preîncălzire aplicat îmbinărilor sudate?
Tratamentele termice de preincalzire la sudare constau in
preincalzirea inainte de sudare de obicei a cusaturii zonelor
invecinate, mentinerea la aceasta temperature in timpul sudarii,
urmata de racire
64. Care sunt tipurile de tratamente termice de preîncălzire la sudare?
1 preincalzirea initiala
2 preincalzirea cu mentinere in timpul sudarii
3 preincalzirea cu mentinere izoterma
4 post incalzirea
5 preincalzirea cu post incalzirea
65. Care sunt tratamentele termice ce se aplică recipientelor sub presiune?
1 tratamente termice locale cu pulberi exoterme
2 tt. locale prin incalzirea cu flacara directa
3 tt generale de incalzire cu gaze fierbinti
4 tt cu incalzire prin cif
5 tt cu incalzire cu rezistente electrice