Immanuel Kant

edu-01-2015

Sursa datelor: INS

Date de contact:
INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
B-dul Libertãþii Nr. 16, sector 5, Bucureºti
Telefon: 318 18 71; 317 77 70
Fax: 312 48 75
e-mail: romstat@insse.ro
http://www.insse.ro

Coordonator: Compartimentul Comunicare

Redactor: Dr. Raluca Drăgoescu
Grafica: INS, Direcþia de Editare a Publicaþiilor Statistice

© INS, decembrie 2015

Vitty-Cristian CHIRAN
  
Cuvânt înainte 
 
 
 
Ediția  2015  a  Anuarului  Demografic  al  României 
conține serii de date statistice cu privire la numărul şi 
structura  demografică  a  populației,  precum  şi  la 
mişcarea  ei  naturală  (naşteri,  decese,  căsătorii, 
divorțuri) şi migratorie (internă şi internațională). 
Structura lucrării respectă, în bună măsură, pe cea a 
edițiilor precedente, asigurând astfel continuitatea şi 
comparabilitatea  seriilor  de  date.  În  plus,  ediția 
actuală cuprinde şi o serie de tabele noi, care prezintă 
date  statistice  privind  populația  rezidentă, 
evenimentele  demografice  ale  persoanelor  cu 
reşedința  obişnuită  în  România  şi  migrația 
internațională cu schimbarea reşedinței obişnuite. 
Conținutul  metodologic  şi  metodele  de  calcul  a 
indicatorilor  sunt  aliniate  practicilor  internaționale, 
asigurând  posibilitatea  realizării  unor  comparații  cu 
alte  țări. 
 
 
Tudorel ANDREI 
Preşedinte 
Institutul Național de Statistică 
 
 
 
 
 
 
1
C U P R I N S 
 
Câteva considerații asupra demografiei ...............................................  3 
I POPULAȚIA ŞI STRUCTURA DEMOGRAFICĂ ......................................  4 
Populația după domiciliu şi populația rezidentă  
pe sexe şi vârste, la 1 iulie 2014 ...........................................................  4 
Populația după domiciliu pe sexe şi vârste, la 1 iulie 1968...................  5 
Populația după domiciliu pe sexe şi vârste, la 1 iulie 1992...................  5 
Structura populației după domiciliu pe grupe mari 
de vârstă, la 1 iulie................................................................................  6 
Populația rezidentă, la 1 iulie (hartă) ...................................................  7 
 
II MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI ..............................................  8 
Rata de fertilitate, pe grupe de vârstă..................................................  8 
Rata de natalitate, în anii 1975 şi 2014 (hartă).....................................  9 
Rata de mortalitate, pe medii de rezidență,  
în anii 1950 – 2014 ............................................................................... 10 
Speranța de viață la naştere, pe sexe şi medii de rezidență 
în anii 1968 – 2014 ............................................................................... 11 
Căsătorii pe grupe de vârstă şi sexe, în anii 1975 şi 2014..................... 12 
Rata de nupțialitate, pe medii de rezidență,  
în anii 1950 ‐  2014 ............................................................................... 13 
Vârsta medie a soților la prima căsătorie  
în anii 1980 – 2014 ............................................................................... 13 
Rata de divorțialitate  în anul 2014  (hartă).......................................... 14 
Rata de divorțialitate, pe medii de rezidență,  
în anii 1950 ‐  2014 ............................................................................... 15 
Vârsta medie la divorț a soților, în anii 1996 – 2014 ............................ 15 
 
III MIŞCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI .......................................... 16 
Migrație internă ‐ schimbări de domiciliu, în anii 1970 ‐  2014 ............ 17 
Structura fluxurilor migratorii interne determinate de 
schimbările de domiciliu, în anii 1970 şi 2014 (%)................................ 17 
Numărul anual al emigranților şi imigranților cu schimbarea  
reşedinței obişnuite, în perioada 2003 – 2014 ..................................... 18 
Emigranți cu schimbarea reşedinței obişnuite pe grupe de vârstă, şi 
sexe, în anii 2003 şi  2014..................................................................... 19 
Imigranți cu schimbarea reşedinței obişnuite pe grupe de vârstă, şi 
sexe, în anii 2003 şi 2014...................................................................... 20 
Anuarul demografic al României, ediția 2015 ‐ Vasile Ghețău............. 21 
 
 
2
 Cateva consideraţii asupra demografiei 
 
 
Ca  şi  în  alte  domenii  ale  statisticii,  în  statistica  populației  s‐au 
produs  modificări  şi  transformări,  atât  în  ceea  ce  priveşte  sistemul, 
cât şi conținutul indicatorilor utilizați în practică. 
Primul  Anuar  demografic  al  României,  publicație  comparabilă  cu 
cele  apărute  în  alte  țări,  a  fost  editat  în  anul  1967.  Anuarul 
cuprindea  serii  de  date  pentru  toate  fenomenele  demografice 
pentru  perioada  1930‐1965,  iar  datele  pentru  anul  1965  erau 
prezentate în tabele detaliate.  
Cuvântul  demografie  provine  din    grecescul  dēmos  =  popor  și 
graphō  =  a  scrie,  a  compune.  Demografia  este    știința  care 
analizează  cantitativ  dinamica,  structura  și  distribuția  populației, 
modificările din punct de vedere spațial și temporal ale populației ca 
urmare  a  unor  evenimente  majore  precum  nașterea,  decesul, 
migrația.  Primele  analize  demografice  datează  încă  din  vremea 
Greciei  antice  și  a  Imperiului  Roman.  Filozofi  precum  Platon, 
Aristotel, Cicero sau Seneca au fost printre primii care au expus idei 
în acest domeniu. 
Astăzi,  demografia  şi  statistica  demografică  sunt  bazate  pe 
metode  științifice  moderne  și  sunt  utile  pentru a  explica  fenomene 
socio‐economice  complexe  atât  la  nivel  macro  cât  şi  la  nivel  micro 
social.  Înregistrarea  nașterilor,  a  deceselor,  a  căsătoriilor  și 
divorțurilor,  a  emigrației  și  imigrației  ne  furnizează  informații  care 
stau la baza fundamentării multor politici publice. 

3
 Piramida  vârstelor  reprezintă  o    cronică  a  generațiilor,  evidențiind 
disproporțiile  care  pot  apărea  în  structura  populației.  Efectele 
evoluțiilor  demografice  se  fac  resimțite  în  perioade  lungi  de  timp  şi 
atrag schimbări în structura populației. Piramida este o „radiografie” a 
populației  şi  evidențiază  tendințele  pe  termen  lung  ale  fertilității  şi 
mortalității, precum şi efectele pe termen scurt şi mediu ale migrațiilor, 
în care fiecare vârstă se regăseşte în propria sa istorie. 
Astfel  piramida  vârstelor  la  nivelului  anului  2014  are  o  bază  îngustă 
caracteristică populațiilor îmbătrânite. 
Îmbătrânirea populației conduce la îmbătrânirea forței de muncă, cu 
efecte importante asupra economiei şi a pieței muncii. 
Între  populația  după  domiciliu  şi  populația  rezidentă  există  o 
diferență  semnificativă  sub  aspectul  dimensiunii  (prima  fiind  cu  circa 
2,4  milioane  persoane  mai  mare  decât  cea  de‐a  doua  la  1  iulie  2014), 
proiectarea  celor  două  populații  la  1  iulie  2014  pe  piramida  vârstelor 
evidențiind un ecart notabil în special pentru grupa de vârstă 25‐50 ani, 
care  include  o  mare  parte  din  populația  activă  pe  piața  muncii. 
Diferența  între  cele  două  tipuri  de  populații  se  poate  explica  prin 
fenomenul migrației internaționale. 
 
 

4
 

5
  
 
 
Evoluția  structurii  populației  pe  grupe  mari  de  vârstă  arată 
amploarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populației: dacă 
în 1970 grupa de vârstă 65 de ani şi peste reprezenta 8,6% din totalul 
populației, în 2014 această pondere este de aproape două ori mai mare 
(15,1%), în timp ce ponderea copiilor cu vârsta mai mică de 15 ani, care 
în  1970  depăşea  un  sfert  din  totalul  populației  (25,9%),  a  scăzut 
semnificativ, la numai  la 14,9% în 2014. 
 
 

 
 
 

6
 
 
 
Densitatea  cea  mai  mare  a  populației  se  regăseşte  în  județele  care 
conțin  polii  de  creştere  economică  ai  României,  respectiv  Iaşi, 
Constanța,  Ploieşti,  Craiova,  Timişoara,  Cluj‐Napoca,  Braşov  şi 
Bucureşti,  aceştia  reprezentând    puncte  de  atracție  pentru  forța  de 
muncă.   
7
 Naşterile şi decesele formează mişcarea  naturală a populației. 
Natalitatea  stă  la  baza  fenomenului  de  creştere  a  populației, 
excedentul  numeric  de  nou‐născuți  asupra  deceselor    conducând  la 
sporul natural al  populației. 
 

 
 
Rata de fertilitate pe grupe de vârstă a înregistrat schimbări majore 
după 1989: a scăzut nivelul ratei de fertilitate şi a crescut vârsta medie 
la care se înregistrează cele mai mari valori ale ratei de fertilitate. Astfel 
dacă  în  perioada  1970‐1985  grupa  de  vârstă  cu  cea  mai  mare  rată  a 
fertilității  era  20‐24  de  ani  cu  201,4  născuți‐vii  la  1000  de  femei, 
respectiv  191,4  în  perioada  2005‐2014  rata  fertilității  a  cunoscut  o 
scădere  notabilă,  la  numai  70  de  născuți‐vii  la  1000  de  femei  pentru 
grupa de vârstă 20‐24 de ani în 2005 şi la doar 55,9 în 2014.  
În anii 2005 şi 2014 grupa de vârstă cu cea mai mare rată a fertilității 
este 25‐29 de ani cu valorile de 77,3 respectiv 67,8 născuți‐vii la  
1000  de  femei  ceea  ce  arată  o  creştere  a  vârstei  la  care  femeile  se 
decid să aibă copii. 
 
Rata de fertilitate1) pe grupe de vârstă 
Născuţi-vii la 1000 femei

250

200

150

100

50

0
1970 1985 2005 2014
1 5 -1 9 a n i 2 0-2 4 a n i 2 5-2 9 a n i 3 0-3 4 a n i 3 5-3 9 a n i 4 0-4 4 a n i 4 5 -4 9 a n i  
 
1)
 Ratele au fost calculate cu populația după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an. 
8
  
 
Rata  de  natalitate  a  cunoscut  o  scădere  importantă  din  anul  1975 
până în anul 2014: de la valoarea de 19,7 născuți‐vii la 1000 de locuitori 
până la valoarea de 8,3 născuți‐vii la 1000 de locuitori. 

9
 Dintre  fenomenele  mişcării  naturale,  mortalitatea  este  influențată 
semnificativ  de  schimbarea  condițiilor  de  viață  şi,  în  general,  evoluția 
favorabilă  a  speranței  de  viață este  asimilată  cu  creşterea  nivelului  de 
trai material şi cultural al populației. 
Speranța  de  viață  la  naştere  reprezintă  unul  dintre  indicatorii  prin 
prisma  căruia  se  analizează  gradul  de  dezvoltare  la  care  a  ajuns  o 
societate.  Evoluția  speranței  de  viață  este  condiționată  de  modul  de 
viață, starea de sănătate, alimentație, nivelul educației sanitare etc. 

 
Începând  cu  anul  1950  rata  de  mortalitate  a  cunoscut  o  scădere, 
atingând o valoare minimă de 8,1 decese la 1000 de locuitori în 1964, 
după  care  se  manifestă  o  tendință  de  creştere  constantă  până  în  anul 
1996  când  s‐au  înregistrat  12,5  decese  la  1000  de  locuitori.  Ulterior, 
rata mortalității scade, atingând în anul 2014 valoarea de 11,4 decese la 
1000 de locuitori. 
Rata de mortalitate este mai mică în mediul urban decât în cel rural, 
diferența  dintre  cele  două  medii  de  rezidență  crescând  în  perioada 
1960‐1996, după care această diferență cunoaşte o uşoară scădere. 
 

10
 Speranța  de  viață  la  naştere  a  înregistrat  o  creştere  uşoară  de  la 
valoarea de 67,33 ani în 1968‐1970 la 69,82 ani în 1976‐1978 urmată de 
o  perioadă  în  care  s‐  a  menținut  la  o  valoare  aproximativ  constantă 
până în anii 1998‐2000 când a început o creştere accentuată atingându‐
se valoarea de 75,47  ani  în perioada 2012‐2014. 
Speranța  de  viață  a  fost  mai  mare  la  femei  decât  la  bărbați  pe 
întreaga perioadă 1968‐2014, dar diferența a crescut de la aproximativ 
patru ani în 1968‐1970 (69,51 ani la femei față de 65,07 ani la bărbați) 
la aproximativ şapte ani în 2012‐2014 (78,93 ani la femei față de 72,04 
ani la bărbați). 
Speranța de viață este mai mare în mediul urban decât în cel rural.   

 
 
 
11
 Studiul  nupțialității  prezintă  o  importanță  deosebită  în  demografie 
deoarece  reprezintă  o  premisă  importantă  pentru  fenomenul  de 
natalitate. Căsătoria este un act firesc în cadrul evoluției societății şi, în 
mod  normal,  se  soldează  cu  urmaşi,  ceea  ce  duce  la  o  creştere  a 
populației. Căsătoria este atât o instituție socială, cât şi o instituție de 
natură  juridică;  ea  se  află  sub  influența  unui  mare  număr  de  factori: 
sociali, economici, culturali, psihologici etc. 
 

12
 Căsătorii la 1000 locuitori

14

13

12
11

10

8
7

3
1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2014

Total Urban Rural  

În  perioada  1950‐2014  rata  de  nupțialitate  a  avut  o  tendință  de 
scădere de la  11,7  căsătorii la 1000 de locuitori în 1950 la 5,3  în 2014.  
În această perioadă rata de nupțialitate a fost în general mai mare în 
mediul urban decât în cel rural. 
Vârsta  medie  a soților  la  prima  căsătorie  a  înregistrat  variații  foarte 
mici  în  perioada  1980‐1990  dar o  creştere  sensibilă  în  ultimul  sfert  de 
veac, atât la bărbați cât şi la femei, ajungând la valorile de 30,4 ani la 
bărbați şi 27,3 ani la femei. 
 

 
 

13
 Divorțialitatea este un fenomen demografic, apărut în ciclul de viață 
familială, care întrerupe o căsătorie, având implicații importante asupra 
familiei  şi  fertilității  conjugale,  modificând  statutul  matrimonial  al 
persoanelor implicate. 
În  cadrul  fenomenelor  demografice,  ea  caracterizează  mulțimea 
divorțurilor care s‐au produs într‐o populație în decursul unei anumite 
perioade de timp, de obicei un an calendaristic. 
 

 
 

14
  
 
 
Rata de divorțialitate a avut o evoluție oscilantă până în 1967 când, 
ca efect al politicii regimului comunist din aceea vreme (modificări ale 
unor  dispoziții  legale  referitoare  la  divorț,  octombrie  1966),  rata  a 
scăzut  brusc,  ulterior,  începând  cu  anii  '70  crescând  din  nou,  dar  la 
valori inferioare celor înregistrate înainte de anul 1967.  
Vârsta medie la divorț a soților a crescut în mod constant: de la 36,5 
ani în 1996 la 41,0 de ani în 2014 la bărbați respectiv de la 33,3 ani în 
1996 la 37,4 ani în 2014 la femei. 
 
 

 
15
  
 
Migrația  populației  este  determinată  în  primul  rând  de  factori 
economici  şi  în  al  doilea  rând  de  factori  sociali,  culturali,  politici. 
Migrația nu are un caracter întâmplător, ci este cauzată de factori care 
pot  determina  anumite  grupuri  de  oameni  să  ia  inițiativa  de  a‐şi 
schimba definitiv domiciliul, condiția de muncă sau chiar profesia, viața.  
Există  o  serie  de  condiții  socio‐economice  care  influențează  decisiv 
migrația internă: investiții în anumite zone geografice, crize economice, 
schimbări  de  natură  tehnică  sau  organizatorică  în  întreprinderi, 
modificarea  condițiilor  de  viață,  existența  unor  asigurări  sociale  mai 
bune etc. 
 

 
 
 

16
  
 
 
Migrația internă cunoaşte un maxim pronunțat în anul 1990 când s‐a 
înregistrat un număr de 786471 de schimbări de domiciliu. 
Dacă  în  1970  ponderea  cea  mai  mare  o  dețineau  schimbările  de 
domiciliu  din  mediul  rural  în  mediul  urban  (37,5%),  în  2014  ponderea 
cea mai mare o dețin schimbările de domiciliu din mediul urban tot în 
mediul urban (30,0%), urmate de cele din mediul urban în cel rural. 
 

 
 

17
 Migrația  internațională  este  un  fenomen  demografic  cu  cauze  şi 
efecte  socio‐economice  multiple  şi  complexe.  Fenomenul  are  un 
caracter dinamic, cu modificări frecvente în dimensiune şi în structură. 
Cunoaşterea  numărului  de  emigranți,  imigranți  şi  a  structurii  migrației 
internaționale  este  utilă  pentru  calculul  populației  rezidente,  indicator 
relevant  pentru  fundamentarea  deciziilor  guvernamentale  şi  în 
realizarea de comparații internaționale. Extinderea Uniunii Europene a 
adăugat  o  nouă  dimensiune  geografică  amplorii  fenomenului  de 
migrație.  Ea  a  dat,  de  asemenea,  un  nou  impuls  cererii  de  informații 
statistice corecte, disponibile la timp şi armonizate. 
 
 

 
 
 
Fenomenul de emigrare (schimbarea reşedinței obişnuite în altă țară 
decât Romania pentru o perioadă de cel puțin 12 luni) a atins un punct 
de  maxim  în  anul  2007,  anul  aderării  României  la  UE.  Ulterior 
fenomenul  a  scăzut  în  intensitate,  scădere  reprezentată  şi  prin 
modificarea  condițiilor  economico‐sociale  din  statele  membre  UE 
dezvoltate  ca  efect  al  crizei  financiare  mondiale  declanşate  în  2008. 
Numărul  imigranților  care  şi‐au  schimbat  reşedința  obişnuită  a 
înregistrat  valori  aproximativ  constante  în  perioada  2003‐2007,  după 
care se înregistrează o uşoară creştere a acestora. 

18
  
 
Analizând emigrația anului 2003 comparativ cu anul 2014 constatăm 
că numărul emigranților de sex masculin era mai mare decât al celor de 
sex  feminin  în  2003,  raport  care  s‐a  inversat  în  2014  când  au  emigrat 
mai multe femei decât bărbați.  
Majoritatea emigranților sunt cei în vârstă de muncă, dar se observă 
şi o creştere a numărului de copii care au emigrat în 2014 față de 2003, 
probabil datorită faptului că aceştia îşi urmează familia. 
 

19
  
 
Atât în anul 2003, cât şi în 2014 numărul imigranților de sex masculin 
a fost mai mare decât al celor de sex feminin, iar majoritatea acestora 
sunt persoane în vârstă de muncă. 
 

 
 

20
  
 
Anuarul demografic al României, ediția 2015 
 
 
 
Elaborarea  și  publicarea  ediției    2015  a  Anuarului  
demografic al României se înscriu în preocupările constante ale 
Institutului Național  de  Statistică,  începute  odată cu publicarea 
rezultatelor  Recensământului  Populației  și  al  Locuințelor  din 
octombrie 2011, de a oferi celor interesați aproape toate datele 
statistice pe care le are și le produce institutul asupra populației 
și  fenomenelor  demografice.    Iar  cei  interesați  nu  sunt  numai 
specialiștii  domeniului,  ci  și  toți  cei  care  activează  în  alte 
domenii  ale  socio‐economicului  și  unde  populația  este  o 
variabilă  importantă.  Ar  trebui  să  fie  la  fel  de  util  specialiștilor 
din  ministere  și  agenții  guvernamentale,  parlamentarilor, 
oamenilor  politici,  presei,  studenților  în  științe  economice  și 
sociale, numeroaselor organizații neguvernamentale care, direct 
sau  indirect,  au  activități  în  care  datele  demografice  sunt 
importante.   
Evoluțiile populației și ale  fenomenelor demografice în țara 
noastră  au  devenit  extrem  de  complexe,  pe  fondul  unui  declin 
demografic  intrat  în  al  26‐lea  an  și  al  unor  perspective 
conturând accentuarea fermă a procesului de depopulare a țării. 
Datele  din  Anuar  oferă  specialistului  toate  elementele  de  care  
are  nevoie  pentru    urmărirea  declanșării  declinului,  a 
contribuției  mișcării  naturale  și  a  migrației  externe.  În  plus, 
analiza  se  poate  aprofunda  în  dimensiunea  ei  regională,  prin 
particularitățile  natalității,  mortalității  populației,    migrației 
interne și externe. Iar pentru analistul care dorește să pătrundă 
și  mai  adânc  în  determinarea  declinului,  datele  din  publicație 
permit  identificarea  caracteristicilor  care  au  suferit    modificări 
notabile și au consolidat stabilitatea natalității la un nivel scăzut  
(rangul născutului, vârsta mamei, mediul de rezidență, asistența 
la  naștere,  luna  nașterii,  greutatea  la  naștere),  dar  și 
particularitățile  mortalității  pe  vârste  și  cauze  de  deces  din 
perspectiva  valorii  scăzute  în  context  european  a  speranței  
 
21
  
de  viață  la  naștere,  în  pofida  progresului  instalat  după  mijlocul 
anilor 1990. Cititorului interesat de problemele căsătoriei și ale 
divorțului  i  se  oferă  o  sumă  consistentă  de  informații  asupra  
vârstei  femeilor  și  bărbaților  la  căsătorie,  în  majorare 
considerabilă în noul context economic, social și cultural al țării, 
asupra  caracteristicilor    fenomenului  de  divorț  și  recăsătorire, 
asupra  măsurii  în  care  cele  două  fenomene  păstrează  încă 
importante  particularități  de  sezonalitate  provenite  din  tradiții, 
anotimp,  calendar  religios.    În  fine,  asupra  migrației    interne  și 
externe cititorul poate găsi date și informații valoroase nu numai 
referitoare la dimensiunea fluxurilor, ci și asupra caracteristicilor 
migranților:  sex,  vârstă,    origine  și    destinație,  medii  sociale. 
Migrația  este  un  fenomen  cu  determinare  economică 
importantă  și  datele  din  anuar  pot  fi  corelate  cu  diverși 
indicatori  economici  și  sociali  din  alte  publicații  ale  Institutului 
Național  de  Statistică    pentru  a  obține  explicații  și  mecanisme 
utile  programelor  de  dezvoltare  în  profil  regional  și 
internațional. 
Publicarea  Anuarului  demografic  2015  are  loc  într‐un 
context economic, social și politic în care abordarea problemelor 
stării  populației  țării  și  ale  perspectivelor  dramatice  care  se 
întrevăd  au  devenit    deziderat  major  și  urgent  pentru 
dezvoltarea economică și socială a țării în deceniile viitoare. 
Datele  publicate  în  Anuarul  demografic  2015  zugrăvesc 
actuala stare a populației și pot constitui instrument esențial de 
analiză  și  decizie  pentru  elaborarea  și  aplicarea  unor  programe 
realiste  vizând  diminuarea  deteriorării  situației  demografice  a 
țării.  Eforturile Institutului Național de Statistică concretizate în 
această publicație valoroasă trebuie consemnate și apreciate. 
 
Vasile Ghețău 
Profesor Asociat, Facultatea de Sociologie și  
Asistență Socială, Universitatea București 
Director, Centrul de Cercetări Demografice  
„Vladimir Trebici”, Academia Română 

22