Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SISTEMELOR AGRICOLE
SELARU MIRUNA
GRUPA 8413
1
CUPRINS
INTRODUCERE :
CAPITOLUL I :
1.3 Restricții
a) Activitati si resurse
CAPITOLUL IV : Concluzii
2
CAPITOLUL 1
Asezare geografica
Mihail Kogălniceanu este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele
Hagieni și Mihail Kogălniceanu (reședința).
Comuna se află în estul județului, pe malul drept al Ialomiței. Este străbătută de șoseaua
națională DN2A, care leagă Slobozia de Constanța, din care lângă satul de reședință se ramifică
șoseaua județeană DJ212 care trece prin satul Mihail Kogălniceanu și leagă comuna spre nord de
Gura Ialomiței, și mai departe în județul Brăila de Berteștii de Jos, Stăncuța, Gropeni și Chiscani
(unde se termină în DN21).
Populatia
Clima
Clima este temperat-continentală caracterizându-se prin veri foarte calde și ierni foarte reci,
printr-o amplitudine termică anuală, diurnă relativ mare și prin precipitații în cantități reduse.
Durata medie anuală de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 2.100 și 2300 ore, numărul anual
de zile cu cer senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile.
Temperatura medie anuală a aerului crește de la Nord-Vest (10,40 C la Armășești), către Sud-Est
(11,10 C la Fetești). Minima absolută a ajuns până la - 32,50C la Armășești (25 ian.1942), iar
maxima absolută până la +440 C la Amara (august 1951), fapt ce determină o amplitudine
termică maximă de 76,50C.
3
Precipitațiile atmosferice, variază între 400 și 520 mm/an, cele mai mici fiind repartizate în
Lunca Dunării, iar cele mai mari fiind în restul județului. Vânturile au ca direcții dominante
nord-est, nord, sud-vest și sud, dominante fiind crivățul, austrul, băltărețul și suhoveiul.
Umezeala relativă a cerului variază între 74 și 76%. Dintre fenomenele climatice caracteristice se
remarcă înghețul, bruma și viscolul, în perioada rece, seceta, roua și grindina, în perioadele calde
ale anului.
Istoric
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, teritoriul ei fiind inclus în comuna Țăndărei.
Pe teritoriul actual al comunei exista la acea vreme satul Cotul Iepure. Anuarul Socec din 1925
consemnează apariția satului Mihail Kogălniceanu în aceeași comună.Comuna a fost înființată în
1931, când satul Mihail Kogălniceanu s-a separat de comuna Țăndărei.
În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după
1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul
Ialomița, reînființat, și i s-au arondat și satele comunelor Gura Ialomiței și Hagieni, care au fost
desființate. Comuna Gura Ialomiței s-a reînființat în 2005, iar de atunci comuna Mihail
Kogălniceanu are alcătuirea actuală.
Monumente istorice
Singurul obiectiv din comuna Mihail Kogălniceanu inclus în lista monumentelor istorice din
județul Ialomița ca monument istoric de interes local este situl arheologic de la Hagieni, care
cuprinde o așezare medievală timpurie din secolele al IX-lea–al XI-lea, și una mai recentă, din
secolele al XVII-lea–al XVIII-lea.
Agricultură
Zootehnie (creşterea animalelor)
Legumicultură
Apicultură
4
Agricultura în județul Ialomița este reprezentată de un sector preponderent privat care deține,
ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adică 95% din suprafața
agricolă a județului.
Activităţi agricole
Servicii pentru agricultură
Creşterea animalelor
Comerţ
Producţie
Obiective turistice:
Evenimente locale:
Profilul agricol:
Exploatatia
5
Totală 45 100
A. Agricolă 44,2 98,22
a. Arabil 43,5 96,66
b. Vii 0,2 0,44
c. Pepiniere,pomi 0,2 0,44
d. Pășuni,Fânețe 0,3 0,66
B. Neagricol 0,8 1,77
a. Curți,contrucții 0,3 0,66
b. Ape și bălți 0,1 0,22
c. Drumuri - -
d. Râpe,teren degradat 0,4 0,88
1.3 Restrictii
GRÂU :
6
Grâul este cea mai importantă plantă cultivată,cu mare pondere alimentară.Se cultivă mai
ales grâul comun de toamnă Triticum vulgare. Este singura cereală panificabilă deoarece
proteinele sale formează gluten prin îmbibare cu apă.Prin prelucrarea primară a grâului
rezultă crupe și făină ce se utilizează în alimentație.În procesul de măcinare rezultă tărâțe
alcătuite în cea mai mare parte din învelișuri și care sunt foarte valoroase pentru furajarea
animalelor.Grâul dur ,Triticum durum se folosește pentru fabricarea făinii grifice,cu
granulozitatea mai mare ,din care se obțin pastele făinoase.În același scop se poate folosi și
grâul comun cu sticlozitate mare.Grâul încolțit,cel atacat de dăunători sau șiștăvit din cauza
condițiilor de cultură improprii,este considerat furajer și servește pentru hrana animalelor.
PORUMB :
Porumbul –Zea mays L –este una din cele mai valoroase plante cultivate datorită
productivității foarte ridicate și multiple întrebuințări a produselor sale în alimentația
oamenilor,în zootehnie și în industrie.Semințele sunt alcătuite ca și celelalte cereale din :
amidon,substanțe proteice deficitare în triptofan,grăsimi,prezente în cantități mai mari
comparativ cu celelalte cereale (4-6%),celuloze,pentozani,zahăr,substanțe minerale ,enzime
și alte substanțe . Se cultivă pe suprafețe mari soiuri hibride de porumb,care se utilizează în
special pentru furajarea animalelor.Din prelucrarea loturilor de porumb hibrid rezultă crupe
inferioare.Germenii de porumb servesc la fabricarea uleiului comestibil.O cantitate mare de
porumb se utilizează în industria alcoolului.Poate subtitui parțial orzul în industria berii sau
poate fi utilizat la fabricarea glucozei.Importanța deosebită a porumbului decurge și din alte
avantaje ale culturii lui : dă producții foarte mari iar recoltele sunt mai sigure decât la alte
plante fiind rezistent la secetă și având puține boli dar si puțini dăunatori ; poate fi cultivat cu
bune rezultate în condiții foarte variate de climă și sol ; lasă terenul curat de buruieni și este o
bună premergătoare pentru cele mai multe culturi ; poate fi cultivat ca a doua cultură după
plantele cu recoltare timpurie ; necesită o cantitate mică de sămânță pentru semănat ; nu se
scutură la recoltare.
FLOAREA-SOARELUI:
Floarea soarelui (Helianthus annuus) este o plantă anuală din familia Asteraceae,nativă din
America.Este una din compozitele cele mai cultivate pentru semințele bogate în ulei.Frunzele
sunt mari,întregi,pețiolate și cordate.Tulpina se termină cu un singur calatidiu sau,uneori,este
ramificată și are mai multe inflorescențe.Semințele sunt bogate în ulei,conținând,fără coaja
fructului,circa 55% ulei comestibil și cu întrebuințare industrial,de exemplu,la fabricarea
săpunului.Turtele rămaseca reziduuri de la extragerea uleiului alcătuiesc un nutreț
concentrate,bogat în protein brute și digestibile.Perioada de semănare este din aprilie până în
mai.Este o plantă anuală.Semințele de floarea soarelui sunt amplasate în câmpul arat după
rotația cerealelor de iarnă sau primavera,pe câmpul curățat de buruienile perene – după
orz,grâul de primăvară.Floarea soarelui în rotația culturilor ar trebui să revină pe același
7
câmp nu mai devreme decât 7-8 ani,pentru a preveni acumularea în sol a semințelor de
lupoaie(Orobanche) și a bolilor infecțioase.
MAZĂRE:
Asolamentul
8
CAPITOLUL II
TOTAL 0 0.7 1.987 5.806 5.03 9.53 2.71 2.52 5.23 6.37 1.8 0.6 42.283
Zile
0 3 6 12 10 16 6 7 8 11 9 3 91
închiriate
9
2.1.2 Rezultate economico-financiare pe 1 ha/camera agroturistica
Profit
Pret Cheltuieli
Productie Venituri Cheltuieli Cheltuieli Profit productie fara productie
Activitate vanzare totale
kg/ha lei/ha,camera directe lei/ha indirecte lei/ha subventii cu
lei/kg,cam lei/ha,cam
subventii
10
2.2 Construirea variantelor logice multiple
Varianta 1
Consum
Profit Consum ZO/dim. Disponibil ZO Disp. ZO,cons. ZO
ZO/ha,cam
Activitatea Dimensiune
Luna Luna Luna Luna
Lei/ha,cam Lei/dim. Total an Total an Total an Total an
iunie iunie iunie iunie
TOTAL 43.5 8705.019 78832.16 80.762 359.1629 30.4 401 -50.362 41.8371
11
Varianta 2
Consum
Profit Consum ZO/dim. Disponibil ZO Disp. ZO,cons. ZO
ZO/ha,cam
Activitatea Dimensiune
Luna Luna Luna Luna
Lei/ha,cam Lei/dim. Total an Total an Total an Total an
iunie iunie iunie iunie
TOTAL 43.5 8705.019 82373.92 107.605 439.9972 30.4 401 -77.205 -38.9972
12
Varianta 3
Consum
Profit Consum ZO/dim. Disponibil ZO Disp. ZO,cons. ZO
ZO/ha,cam
Activitatea Dimensiune
Luna Luna Luna Luna
Lei/ha,cam Lei/dim. Total an Total an Total an Total an
iunie iunie iunie iunie
TOTAL 43.5 8705.019 81291.01 103.976 417.2871 30.4 401 -73.576 -16.2871
13
Varianta 4
Consum
Profit Consum ZO/dim. Disponibil ZO Disp. ZO,cons. ZO
ZO/ha,cam
Activitatea Dimensiune
Luna Luna Luna Luna
Lei/ha,cam Lei/dim. Total an Total an Total an Total an
iunie iunie iunie iunie
TOTAL 43.5 8705.019 82363.2 84.69 365.2171 30.4 401 -54.29 35.7829
14
2.3 Consumul de ZM pe un hectar
CAMERA
TOTAL
0 0.047 0.603 0.537 0.04 0.353 1.429 0.414 1.021 1 0 0 5.444
ZILE
INCHIRIATE
15
CAPITOLUL III
Construirea modelului
a) Activitati si resurse
ACTIVITATI
GRAU PORUMB FL.SOARE MAZARE CAMERA
DIMENSIUNE X1 X2 X3 X4 X5
PROFIT 1139.124 1320.13 1736.559 2543.606 1965.6
CONSUM ZO
TOTAL 1.5 13.556 7.02 2.007 79
CONSUM ZM
TOTAL 1.257 1.093 1.158 1.936 72
RETRIBUTII 62 565.6 290.4 149.7 300
Factori algebrici
FO.1139.124*X1+1320.13*X2+1736.559*X3+2543.606*X4+1965.6*X5
L1.X1+X2+X3+X4+X5≤43.5
L2.X5≤7
L3.X1≤19.2
L4.X2≤9.8
L5.X3≤8.2
L6.X4≤6.3
L7.1.5*X1+13.556*X2+7.02*X3+2.007*X4+18.2*X5≤79
L8.1.257*X1+1.093*X2+1.158*X3+1.936*X4≤72
L9.62*X1+565.6*X2+290.4*X3+149.7*X4+300*X5≤10200
CNN X1+X2+X3+X4+X5≥0
16
Forma matriciala
FO [1139.124,1320.13,1736.559,2543.606,1965.6]
L1.[1,1,1,1,0] ≤43.5
L2.[0,0,0,0,1] ≤7
L3.[1,0,0,0,0] ≤19.2
L4.[0,1,0,0,0] ≤9.8
L5.[0,0,1,0,0] ≤8.2
L6.[0,0,0,1,0] ≤6.3
L7.[1.5,13.556,7.02,2.007,18.2] ≤79
L8.[1.257,1.093,1.158,1.936] ≤72
L9.[62,565.6,290.4,149.7,300] ≤10200
CNN[1,1,1,1,1]≥0
17
5.000,9.000,1.000,0.000,0.000
1139.124,1320.130,1736.559,2543.606,1965.600
3136.000,3770.000,3770.000,5808.000,4095.000
1.000,1.000,1.000,1.000,0.000
0.000,0.000,0.000,0.000,1.000
1.000,0.000,0.000,0.000,0.000
0.000,1.000,0.000,0.000,0.000
0.000,0.000,1.000,0.000,0.000
0.000,0.000,0.000,1.000,0.000
1.500,13.556,7.020,2.007,18.200
1.257,1.093,1.158,1.936,0.000
62.000,565.600,290.400,149.700,300.000
""
""
""
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
0.000
0.000
0.000
18
43.500
7.000
19.200
9.800
8.200
6.300
79
72
10200.000
"Grau"
"Porumb"
"Fl.So"
"Mazare"
"Cam Agrot"
""
""
""
"suptot"
"Nr Cam"
"SUP Grau"
"SUP Pb"
"SUP Fl.So"
"Sup Mazare"
"ZO TOT"
"ZMEC TOT"
"RETRIBUTII"
19
CAPITOLUL IV
Concluzii
Consumul total de z.m. pe un hectar are o valoare de 72 zile ,valoare rezultata din suma
consumurilor celor 4 culturi : 1.287,1.093,1.158 ,1.703.
20