Sunteți pe pagina 1din 17

1

X. Integrarea numerică

X.1. Formula generală de cuadratură numerică. Formula de cuadratură Newton-Cotes

Fie f : [a, b] → R o funcţie continuă. Ne punem problema să calculăm valoarea

aproximativă a integralei

b

a

f

(

x

)

ρ

(

x

)

dx

, unde ρ : [a, b] R este o funcţie continuă

strict

pozitivă numită pondere. Considerăm x 0 , x 1 ,…, x n n + 1 puncte distincte din intervalul [a, b],

şi notăm y i = f(x i ) pentru orice i = 0, 1,…,n.

b

O formulă de cuadratură

presupune aproximarea

 

integralei

f

(

x

)

ρ

(

x

)

dx

(

0

f

(

x

0

)

+ A f

(

x

11

xx

)(

−−

01

xx

)

(

)

++ A f

n

(

x

n

)

xx

1

)(

ii

xx

+

a

1

)

(

xx

n

)

(

)(

xx −−

i

i

01

xx

)

 

(

xx

ii

1

)(

xx

ii

+

1

)

(

xx

in

)

combinaţie liniară de valori ale funcţiei f în punctele x 0 , x 1 , …, x n , i.e

b

a

f

()()

x

ρ

x

dx A

Fie L n polinomul Lagrange asociat lui f şi punctelor considerate:

L

n

()

x

=

fxlx

ii

(

) ()

=

n

i = 0

y

i

Înlocuind f prin L n , obţinem formula de aproximare

b

a

f

()()

x ρ≈x dx

b

a

L

n

()()

x

ρ

x

b

b

∫∫ ∑

f

()()

x

ρ

x

dx

≈ρ

()

x

n

a

a

i

=

0

f

(

x

i

) ()

l

i

x dx

=

n

=

0

i

Deci notăm dacă

A =

i

b

a

ρ

(

x

)

l

i

(

b

a

f

()()

x

ρ

x

x

)

dx , atunci

dx A

0

f

(

x

0

)

+ A f

(

x

11

dx

f

(

x

i

)

b

a

ρ

() ()

x

l

i

x

)

++ A f

n

(

x

n

)

dx

printr-o

 

2

În

cele

ce

urmează

ne

propunem

calculăm

eroarea

cu

care

b

aproximează

a

f

(

)

x ρ

(

x

)

dx

. Reprezentând punctele sub forma

x

i =

+

ab

2

+

ba

2

tt

i

,

i

[

∈−

1,1],

i

{0,1,

,

n

}

b

a

L

n

(

)

x ρ

(

avem

b

a

L

n

b

()()

x

ρ =ρ

x

a

()

x

n

i

= 0

f

(

x

i

)

(

)(

xx −− xx

01

)

(

xx

1

)(

ii

xx

+

1

)

(

xx

n

)

(

)(

xx −− xx

i

01

i

)

(

xx

ii

1

)(

xx

ii

+

1

)

(

xx

in

)

dx

=

=

n

i = 0

f

(

x

i

)

b

a

ρ

()

x

(

)(

−− xx

xx

01

)

(

xx

1

)(

ii

xx

+

1

)

(

xx

n

)

(

)(

−− xx

xx

i

01

i

)

(

xx

ii

1

)(

xx

ii

+

1

)

(

xx

in

)

Facem schimbarea de variabilă

dx

şi obţinem

b

a

f

b

a

2

n

i

= 0

f

Formula

(

x

i

()()

x

ρ≈

x

dx

b

a

2

)

b

ρ

 

+

ab

2

a

n

i

= 0

f

(

x

i

)

b

a

+

ρ

+

ab

ba

x

 

+

t

(

tt

2

0

)

(

tt

)(

−−

11

ii

+

tt

)

(

tt

n

)

(

tt

i

0

)

(

tt

ii

)(

−−

11

ii

+

tt

)

(

tt

in

)

t

2

 

ba

2

dt

 

ab +

2

ba

+

2

t

 

(

tt

0

)

(

tt

)(

−−

11

ii

+

tt

)

(

tt

n

)

(

tt

i

0

)

(

tt

ii

)(

−−

11

ii

+

tt

)

(

tt

in

)

se numeşte formula generală de cuadratură.

x

)

dt

dx

Presupunem că f este de clasă C n+1 . Pentru a evalua restul formulei ţinem seama că

eroarea cu care polinomul de interpolare aproximează funcţia este dată de

unde M

=

sup

x

[

ab

,

]

R

n

|

|

() ()

fx

L

n

x

fx

(

n

+

1

)

()

|

|

M

(

n

)

+ 1 !

|

( x

x

)(

x

−−

0

x

1

)

(

x

x

n

)

|

(

)

f =

bb

∫∫

f

()()

x ρ

x dx −ρ

() ()

x

L

n

x

aa

dx =

| R

b

(

( )||

f =

f

()

x

L

nn

a

()) ()

x

ρ≤x dx

|

b

a

|

b

a

f

(

f

()

x

() ())()

x

L

n

x

ρ

x dx

L

n

()| ()

x

ρ

x dx

3

Procedând ca mai înainte obţinem restul formulei generale de cuadratură:

unde

M

=

|

R

n

(

sup

x

[

,

ab

f

]

|

)

|

M

(

n

)

+ 1!

fx

(

n

+

1

)

()

|

− ba



 2

n + 2

1  +− 

1

ρ

ab

2

ba

+

2

t

|

(

t

)(

−−

0

t

t

t

1

)

(

t

t

n

)

|

dt

Presupunem că ρ ≡ 1, punctele sunt echidistante şi că x 0 = a, x n = b. Deci

x

i

a

=+

b

a

n

ii

,

=

0,1, 2,

,

n

.

Aproximând sub integrală funcţia cu polinomul de interpolare Lagrange şi făcând

schimbarea de variabilă

unde

obţinem

b

f

a

()()

x

ρ

x

dx

(

≈− b

a

)

n

=

0

i

= +

xa

H

i

()

n

f

(

b

a

x

i

n

)

=

t

(

b

a

)

n

=

0

i

H

i

()

n

f

 

a

+

i

b a   

n

H

i

()

n

=

1

(

1

)

n

i

(

nn

)

!

ii

!

n

0

Numerele

(n)

H

i

t

(

t

1

)

(

t

−+

i

1

)(

t

−−

i

1

)

(

t

n

)

dt

=

1

(

1

)

n

i

n

tt

0

(

1

)

(

t

n

)

−−

(

nn

)

!

ii

!

t

i

dt

se numesc

coeficienţii Newton - Côtes iar formula

de aproximare se

numeşte formula Newton - Côtes. Au loc relaţiile

n

i = 0

H

i

()

n

= 1

şi

H

i

()

n

=

Hi ,

ni

()

n

=

0,1,

,

n

Dacă f este o aplicaţie de clasă C n+1 are loc următoarea formulă de evaluare a restului:

De

b

a

f

()() (

x

ρ

x

dx

b

−−

a

)

1

b

 

a

 

(

n

)

+ 1 !

n

n + 2

n

0

| 1

t

t

(

)(

t

−−

n

H

() n

i

i = 0

2

)

(

t

reţinut

există funcţii

continue pentru

converge către

b

a

f

(

)

x dx

.

 b − a  f a + i ≤   n  
b − a 
f
a
+
i
 
n
 
(
n + 1
)
n
) |
dt
sup
|
f
x
∈ [
ab
,
]
care
şirul
  
(
ba

()

x

|

.

)

n

i

= 0

H

i

()

n

(

fx

i

)

n

nu

X.2. Formula dreptunghiurilor

Fie f : [a, b] → R o funcţie de clasă C 1 .

ρ ≡ 1, n = 0,

x

0

=

a

+

b

2

cu o eroare ≤ (

b

a

)

2

4

x

(deci t 0 = 0). Obţinem

b

a

f

() x

dx

sup

 

|

f

'

x

()

|

.

[

ab

,

]

(

4

Aplicăm formula generală de cuadratură pentru

b

a

)

f  

a

+ b 2  

Considerăm o diviziune (x0, x1,…., xn) a intervalului [a, b] cu puncte echidistante

=+

x a

i

b

a

n

ii

,

=

0,1, 2,

,

n   şi aplicăm pe fiecare subinterval [x i , x i+1 ] formula de aproximare

x i + 1

x i

f

()

x

dx

(

x

i

+ 1

x

i

)

f

x

 

+

x

i + 1

i

2

 

Ţinând

cont

b

a

f

(

x

)

dx

=

∑∫ 1

n

i

= 0

x i + 1

x i

f

(

x

)

dx

obţinem

cuadratură numită formula dreptunghiurilor:

b

a

f

()

x

dx

b

a

n

n

1

i

= 0

f

x

 

+

x

i + 1

i

2

 

.

următoarea

formulă

Restul (eroarea) este dat de:

b

a

f

()

x

dx

b

a

n

11

∑∑

 

−−

nn

f

x

i

+

x

2

i + 1

 

x

x

i

i + 1

f

()

x

=−

dx

00

ii

=

=

b

a

n

n

1

i

=

0

f

 x + x  i x + 1   2  
x
+
x
i
x + 1
 
2
 

=

n 1

i

= 0

n − 1  x i + 1 b − a  x x 
n
− 1
x i + 1
b
a
 x
x

=
∑∫
f
()
i + 1
x
dx
f
n
2
 
i +
 
x i
i = 0
n
− 1
i + 1
b
− a
x
+
x
i + 1
x
+
x
i
i + 1
∫ x
f
()
i
i + 1
x
dx
f
=
∫ x
f
()
x
dx
(
x
− x
)
f
i
+ 1
i
n
x
 
2
 
x
 
2
 
i
i
i
= 0
n − 1
2
n − 1
2
(
x
x
)
(
x
x
)
i
+
1
i
i
+
1
i
sup
| fx
'
()
|
sup
|
fx
'
()
|
=
4
4
x
[
xx i ,
]
x
[
xx i ,
]
i
+
1
i
+
1
i =
0
i
=
0

=

sup

[

x ab

,

]

|

()

f x

'

|

n

1

i

=

0

(

b

a

)

2

4

n

2

=

sup

x

[

ab ,

]

|

f

'

()

x

|

n

1

i

=

0

(

b

a

)

2

4

n

de

Ca urmare restul (eroarea) în formula dreptunghiurilor este

b

a

f

() x

dx

b

a

n

n 1

f

i = 0

5

2  x + x  ( b − a ) i i + 1
2
 x
+
x
(
b
a
)
i
i + 1
 
2
 
4
n

sup

x

[

ab

,

]

|

f

'

() x

|

Interpretarea geometrică a formulei dreptunghiurilor

Fie D i dreptunghiul cu o dimensiune dată intervalul [x i , x i+1 ] şi cu cealaltă dimensiune

dată de

f

x

+

x

i + 1

i

2

  .

dată de f  x   + x i + 1 i 2  

Atunci aria dreptunghiului D i este

şi

deci

formula

(

x

i

+ 1

)

xf

i

+



 2

xx

i

i

+

1

dreptunghiurilor

presupune

dreptunghiurilor D i , i = 0, 1, …, n – 1.

=

b

a

n

f

+   2 ,

xx

i

i

+

1

aproximarea

b

a

f

(

x

)

dx

prin

suma

ariilor

X.3. Formula trapezelor

Fie f : [a, b] → R o funcţie de clasă C 2 .

Aplicăm formula generală de cuadratură pentru

ρ ≡ 1,

n = 1, x 0 = a, x 1 = b

(deci t 0 = –1 şi t 1 = 1). Obţinem

Deci

b 1 1   b − a ( t − ) ( t +
b
1
1
b
a
(
t
)
(
t
+
1
)
f
()
x
dx
f
()
a
∫∫ 1
dt
+=
f
()
b
dt
2
−−
11
(
11
+
)
a
1
1
1
1
2
2
b
a
(
t
− 1
)
t
+ 1
)
 b
 a
=
fa
()
+ fb
() (
=+
(
fa
() ())
fb
2
4
42
1
1
b
b
a
f
(
x
)
dx
(
f
(
a
)
+
f
( ))
b
.
2

a

Eroarea este

6

b

f

a

() x

dx

b

a

2

( f

() ())

a

+

f

b

=

1

2! x

sup |

[

ab

,

]

f

"

() x

|

( b

a

) 3

8

1

1

|

t

2

1 ≤ 2! x − 1| dt
1
2!
x
1|
dt

sup |

[

ab

,

]

f

"

() x

=

1

2!

sup |

x

[

ab ,

]

f

|

( b

a

) 3

8

1

|

1

(

t

)(

−+

1

t

"

() x

|

(

b

a

)

3

8

2

1

0

|

t

2

= x x

sup |

[

ab

,

]

f

"

1

)

dt

|

=

1|

dt

()

x

|

=

(

b

a

)

3

12

.

Deci

b

f

a

() x

dx

b

a

2

( f

3 ( b − a ) 12
3
(
b
− a
)
12

() ())

a

f

b

+≤

sup |

x

[

ab

,

]

f

"

() x

|

Considerăm o diviziune

(x 0 , x 1 , …., x n ) a intervalului

[a, b] cu puncte echidistante

=+

x a

i

b

a

n

ii

,

=

0,1, 2,

,

n   şi aplicăm pe fiecare subinterval [x i , x i+1 ] formula de aproximare

Ţinând cont că

b

a

f

x

x

i

i + 1

(

x

)

numită formula trapezelor:

f

()

x

dx

dx

=

∑∫ 1

n

i

= 0

x

x

i

x

i

+ 1

x

i

(

f

(

x

i

)

+

f

(

x

i + 1

))

i + 1

f

2

(

x

)

dx

, obţinem următoarea formulă de cuadratură

b b − a  fa () () + fb n − 1  ∫
b
b − a  fa
() ()
+
fb
n
− 1
f
()
x
dx
+
f
(
x
)
.
i
n
2
i
= 1
a
Restul (eroarea) este dat de:
n
− 1
n
1
n
1
b − a 
fa
() ()
+
fb
x
b − a 
fa
() ()
+
fb
i + 1
∫ b
f
()
x
dx
+=
f
(
x
)

∑ ∫
f
()
x
dx
+
(
)

f
x
i
i
a
n
2
x
n
2

i
i
= 1
i
=
0

i
=
1
n
1
n
1
n
− 1
x
x
x
x
x
i + 1
(
))
i + 1
∑∑
()
i
+ 1
i
(
)
(
()
i
+ 1
i
=
∫ x
f
x
dx
fx
+=
fx
∑ ∫
f
x
dx
(
f
(
x
)
+≤
f
(
x
))
i
i + 1
i
i + 1
x
2
x
2
i
i
i
=
0
i
=
0
i
= 0
3
n
− 1
n
− 1
x
x
(
x
x
)
i + 1
i + 1
∫ x
()
i
+ 1
i
i
+ 1
i
f
x
dx
(
f
(
x
)
+≤
f
(
x
))
∫ x
sup
|
f
"
()
x
|
=
i
i + 1
x
2
x
12
i
i
x
[
xx
,
]
i
= 0
i
= 0
i
i + 1
3 3 3 n − 1 ( x − x ) n − 1 (
3
3
3
n
1
(
x
x
)
n
1
(
ba
)
(
ba
)
()
i
+ 1
i
sup |
f
"
x
|
=≤
sup |
f
"
()
x
|
sup |
f
"
()
x
|
.
3
2
x
∈∈
[
n
ab
]
12
[
12
12
n
,,
x
ab
]
x
[
ab
,
]
i
=
0
i
=
0
Ca urmare restul (eroarea) în formula trapezelor este
3
fa
() ()
+
fb
n
− 1
(
b
a
)
∫ b
f
()
x
dx
b − a 
+≤
f
(
x
)
sup |
f
"
()
x
|
i
2
a
n
2
12
n
x
[
ab
,
]
i
= 1

7

Interpretarea geometrică a formulei trapezelor

Fie T i trapezul dreptunghic cu înălţimea egală cu lungimea intervalului [x i , x i+1 ] şi cu

bazele f(x i ) şi f(x i+1 ).

] şi cu bazele f ( x i ) şi f ( x i + 1

Atunci aria trapezului T i este

x

i

+ 1

x

i

(

2

(

fx

i

)

+=

i

+

1

(

fx

))

şi deci formula trapezelor arată că

b

a

f

trapezelor T i , i = 0, 1, …n 1.

b

a

(

2 n

x

)

dx

(

(

fx

i

)

+

(

fx

i

+

1

))

,

se poate aproxima prin suma ariilor

X.4. Formula lui Simpson

Fie f : [a, b] → R o funcţie de clasă C 4 .

Aplicăm formula generală de cuadratură pentru

ρ ≡ 1, n = 2, x 0 = a,

x

1

=

a

+

b

2

, x 2 = b (deci t 0 = 1 şi t 1 = 0, t 2 =1).

( x

i

Obţinem

b

a

f

()

x

dx

−

6

ba

f

()

a

ab + 

 

 

2

++

4

f

f

()

b

Considerăm o diviziune (x 0 , x 1 , …., x 2n ) a intervalului

[a, b] cu puncte echidistante

 

b

a

a

=+

2

n

ii

,

=

0,1, 2,

, 2

n ) şi aplicăm pe fiecare subinterval [x i , x i+2 ] cu i par formula de

aproximare

Ţinând

cont

x

x

i

i + 2

f

()

x

b

a

f

dx

(

x

x

i

+ 2

x

i

6

(

f

)

dx

=

2 ∑∫

n

2

i = 0

i par

x

x

i

i + 2

cuadratură numită formula lui Simpson:

(

x

f

)

++ f x

4

+ 1

(

)

f

(

x

iii

+ 2

))

(

x

)

dx

obţinem

următoarea

formulă

de

b

a

f

()

x

dx

b a