Date istorice

 Rezovarea ecuatiei de gradul II a fost descoperita inca de

acum 4000 de ani, de catre matematicienii din epoca
babiloniana. S-au gasit tablite de lut care prezinta, in pasi,
rezolvarea ecuatiei.
 In Europa pentru prima data, in 1202, matematicianul
italian Leonardo Fibonacci, expune formulele de rezolvare
a ecuatiei de gradul II in “Cartea abacului

Definiţie. O ecuaţie de forma ax2+bx+c=0, a,b,cR, a0, xR se
numeşte ecuaţie de gradul al doilea cu o necunoscutã.

a – coeficientul lui x2
b – coeficientul lui x
c – termen liber

ex: 1) 2x2-5x+0,7=0 a=2; b= - 5; c=0,7

5
2)- x 2  6 x   0 a=.............. b=.............. c=.............
9
3) x2 +2x=0 a=............. b=.............. c=.............
4) x2 -3=0 a=.............. b=.............. c=...........
Definiţie. Se numeşte soluţie (rãdãcinã) a ecuaţiei
ax2+bx+c=0, un numãr real s care înlocuit în ecuaţie, în
locul lui x, dã o propozitie adevãratã: as2+ bs + c = 0
A rezolva o ecuaţie înseamnã a-i determina mulţimea
soluţiilor.
3
ex: 1). 2x -5x+3=0 are ca soluţii x=1 şi x  . De ce?
2
2

2). 2 x 2  9 2  0 are ca soluţii x=3 şi x= - 3.

Definiţie. Douã ecuaţii de forma ax2+bx+c=0, a,b,cR,
a0, xR se numesc echivalente dacã au aceeaşi
mulţime de soluţii.

ex: 1). 2x2-5x+3=0 şi 4x2-10x+6=0 au aceeaşi mulţime de

soluţii S={1; 3 }
2
REZOLVAREA ECUAŢIEI DE FORMA ax2+bx+c=0, a,b,cR, a0, xR
A. CAZURI PARTICULARE

Forma generalã a ecuaţiei de gradul al doilea cu o

necunoscutã este ax2+bx+c=0.

1. Cazul când c = 0  x1  0
 1
x  0   b
ax2 + bx = 0  x(ax+b) = 0  
 

 
b S  0;  
 a
 ax b 0 x
 2 a

 x1  0
ex.1):x2 + 2x = 0  x(x+2) = 0   S  0;  2
 2
x   2
2
ex.2): -x + 3x = 0…………………………………………………..
 2. Cazul când b = 0
c
ax2 + c = 0 ax2 =- c  x2 = 
a
Dacă  < 0 => S = 
c
a

Dacă  c = 0 => S = {0}

a

Dacă  c > 0 => S =  c

 ;
c

 a a
a

Ex.1): x2 + 9 = 0 ; membrul stâng este numãr strict pozitiv, niciodatã

nu poate fi egal cu zero. Deci ecuaţia nu are soluţii (rãdãcini).
Ex.2): 5x2-30 = 0 x2 – 6 = 0  ........................................
Ex.3): 8x2 + 3 = 0.................................................................
Ex.4): x2 – 1 = 0....................................................................
B.CAZUL GENERAL
ax2+bx+c=0, a,b,cR, a0, xR

Notãm Δ  b2  4ac, numit discriminantul ecuaţiei

ax2+bx+c=0
a, b sunt coeficientii ecuatiei
c este termenul liber
Discuţie
1 dacã  > 0 atunci ecuaţia ax2+bx+c=0 are douã
soluţii reale, distincte x1 si x2 care se calculeazã cu
formula:
b 
x 
1,2 2a
2dacã  = 0 atunci ecuaţia ax2+bx+c=0 are douã
soluţii reale confundate (o solutie dublã): x1 = x2
care se calculeazã cu formula:

x x  b
1 2 2a

3dacã  < 0 atunci ecuaţia ax2+bx+c=0 nu are nici o

soluţie realã.
Descompunerea ecuatiei de gradul
II in produs de factori de gradul I
 Dacă ecuația ax2+bx+c=0 are soluții reale distincte x1
si x2 atunci

ax2+bx+c=a(x-x1)(x-x2)
.

Exemplul 1
x  5x  6  0
2

a=1 b=-5 c=6

  b  4ac   5  4 1 6  1 >0 
2 2

ecuaţia are douã soluţii reale diferite

 b   5 1
x1, 2    x1  3, x2  2
2a 2
S={3; 2} Obs. Descompunerea este:
Exemplul 2
x  8 x  16  0
2

a=1 b= -8 c=16

   8  4 1 16  0  ecuaţia are douã soluţii reale confundate

2

b (8)
x1  x2    4
2a 2

S={4; 4}
Exemplul 3
x  3x  8  0
2

a=1 b= -8 c=16
  b 2  4ac  (3) 2  4  1  8  9  32  23  0 
ecuaţia nu are soluţii reale

S=;
 Fisa de lucru
Echipa 1 Echipa 2
Ex.1 Verificaţi dacă numărul real Ex.1 Verificaţi dacă numărul real
=1 este soluţie a ecuaţiei: =2 este soluţie a ecuaţiei:
x2+2x+1=0, x2+4x+4=0
Forme particulare Forme particulare
Ex.2 Rezolvaţi în mulţimea Ex.2 Rezolvaţi în mulţimea
numerelor reale ecuaţia: numerelor reale ecuaţia:
4x2-2x=0 5x2-x=0

Ex.3 Rezolvaţi în mulţimea Ex.3 Rezolvaţi în mulţimea

numerelor reale ecuaţia: numerelor reale ecuaţia:
x2-25=0 x2+1=0

Forma generală. Formula de rezolvare Forma generală. Formula de rezolvare

Ex.4 Rezolvaţi în mulţimea Ex.4 Rezolvaţi în mulţimea
numerelor reale ecuaţia: numerelor reale ecuaţia:
x2-7x+12=0 x2-6x+8=0
 CORECTAREA EXERCITIILOR
Echipa 1 Echipa 2
Ex.1 x2+2x+1=0, =1 Ex.1 x2+4x+4=0 =2,
Pentru =1 avem 12+2 1+1=0  Pentru =2 avem 22+4 2+4=0 
4=0 (F) 16=0 (F)
Deci, 1 nu este solutie. Deci, 2 nu este solutie.

Ex.2 4x2-2x=0 x(4x-2)=0 Ex.2 5x2-x=0  x(5x-1)=0
1  1  x1  0, x2 
1  1
 x1  0, x2  S  0;  S  0; 
22  2  5  5
2
Ex.3 x -25=0 x =25>0 Ex.3 x2+1=0 x2=-1<0  ecuatia nu
 x   25  S =  5; 5 are solutii reale

Ex.4 x2-7x+12=0 Ex.4 x2-6x+8=0

a=1 b= -6 c=8
a=1 b= -7 c=12
  b  4ac   7   4 112  1  0   b 2  4ac  (6) 2  4 1 8  36  32  4  0
2 2

 b    (7)  1  b    (6)  2
x1, 2    x1  4, x2  3 1, 2
x    x1  4, x2  2
2a 2 2 a 2
S={4; 3} S={4; 2}