Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Laura Dumitrescu
CONȚINUTUL PROIECTULUI
- PIESE SCRISE
- PIESE DESENATE
- BIBLIOGRAFIE
PIESE SCRISE:
Tema proiectului
Se cere determinarea impactului asupra mediului înconjurător al încălzirii unei
clădiri civile, cu destinaţia de locuinţă individuală pentru una sau două familii, având
regimul de înălţime S+P+1E.
Note de calcul
PIESE DESENATE:
Plan parter, sc.1:50
Plan etaj, sc. 1:50
Bibliografie:
Normativ C 107-2005 privind calculul termotehnic al elementelor de
construcţie ale clădirilor (Părţile 1, 3 şi 4);
Ordinul MDRT 2513/2010 pentru modificarea Reglementării tehnice “Normativ
privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor”,
indicativ C 107-2005;
Etape principale:
determinarea caracteristicilor geometrice ale clădirii
determinarea rezistenţelor termice specifice unidirecţionale R
determinarea rezistenţelor termice specifice corectate cu influenţa punţilor
termice R’
determinarea rezistenţelor termice medii R’m
determinarea coeficientului global de izolare termică G
determinarea necesarului anual de căldură pentru încălzire Q [kWh/a şi
kWh/m2a]
determinarea emisiilor anuale de bioxid de carbon [kg CO2/a]
1
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
2
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
Elemente Lăţime Înălţime l+h Perimetru Arie Nr. Perimetru Arie totală
l (m) h (m) (m) (m) (m2) elemente total (m) (m2)
Ferestre
Uşi
Total
3
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
În cazul în care materialele din componenţa unui element sunt vechi şi/sau
deteriorate, conductivitatea termică se va majora prin aplicarea coeficienţilor
prevăzuţi în Metodologia Mc 001/1-2006 (Tabel 5.3.2)
4
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
5
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
6
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
7
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
stâlpişor beton
perete zidărie
centură
placă beton
Intersecţiile dintre stâlpi şi grinzi (dintre punţile termice liniare) constituie punţi
termice punctuale. De asemeni, unele elemente constructive cu dimensiuni mici, cum
sunt ploturile din beton sau agrafele metalice cu ajutorul cărora se realizează
legătura dintre straturile unui perete, constituie punţi termice punctuale.
8
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
9
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
Se utilizează rela
ția generală de calcul a coeficientului de transfer termic
corectat U’:
U’ = 1/R’ = 1/R + Σ (ψ l)/A + Σ χ/A [W/m2K]
în care:
R’ - rezistenţa termică specifică corectată aferentă ariei A (m2K/W);
R - rezistenţa termică specifică unidirecțională (m2K/W);
A – aria de transfer termic (m2);
l – lungimea punților termice liniare (m);
ψ – coeficient liniar de transfer termic (W/mK);
χ – coeficient punctual de transfer termic (W/K).
De regulă, coeficienții punctuali de transfer termic aferenți intersecțiilor dintre
punțile termice liniare se pot neglija, astfel încât în calcule se introduc doar
coeficienții χ aferenți legăturilor punctuale, uniform distribuite, dintre straturi (ancore
din oțel inoxidabil sau ploturi din beton armat).
ței termice specifice co rectate a fiecărui element
Se va face calculul rezisten
de construcție care intră în alcătuirea anvelopei clădirii (perete exterior, planșeu
șeu peste subsolul neîncălzit), pe ansamblul clădirii,
peste ultimul nivel, plan
rezultatele fiind centralizate într-un tabel și comparate cu valorile minime normate cf.
Ordinului 2513/22.11.2010.
Rezistenţa termică specifică corectată R’ reprezintă o caracteristică
termotehnică de bază a elementelor de construcţii, fiind un indicator important al
nivelului la care cerinţele de izolare termică sunt îndeplinite. Totuşi, această mărime
caracterizează în mod individual diversele elemente cu funcţii de izolare termică, nu
şi clădirea în ansamblu. Pot exista situaţii când, deşi rezistenţele termice specifice
corectate sunt superioare valorilor minime necesare (normate), pierderile de căldură
globale ale clădirii se situează peste nivelul admisibil prevăzut de normele în vigoare.
Astfel de cazuri pot să apară, în principal, din următoarele motive:
• aria suprafeţelor vitrate exterioare (ferestre, uşi exterioare, pereţi vitraţi
etc.), prin care au loc pierderi semnificative de căldură, are o pondere
importantă în cadrul ariei totale a anvelopei clădirii;
• clădirea are o volumetrie atipică, cu raportul dintre aria exterioară (aria
anvelopei, prin care au loc pierderi termice) şi volumul total al clădirii mai
mare decât la construcţiile cu forme uzuale;
10
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
∑A
i =1
i
R '
m = n
[m2K/W]
Ai
∑R
i =1
'
⋅τ i
i
unde:
R’m – rezistenţa termică specifică corectată medie (m2K/W);
R’i – rezistenţa termică specifică corectată a elementului „i” (m2K/W);
Ai – aria suprafeţei elementului „i” traversat de fluxul termic (m2);
τi – factor de corecție a temperaturilor exterioare, corepunzătoare suprafeței A i
(-).
țiilor delimitate, elementele de izolare termică ale
Din punct de vedere al spa
clădirilor pot fi grupate în două categorii:
- elemente ce delimitează interiorul clădirii de exteriorul acesteia (elemente
perimetrale) ;
- elemente ce delimitează interiorul clădirii de spații construite adiacente, cu
temperatură diferită (garaje, subsoluri, poduri, spații comerciale, etc.).
Deoarece pierderile de căldură prin elementele perimetrale (în contact cu
aerul exterior) sunt diferite de pierderile prin elementele ce separă volumul interior
încălzit al clădirii de țiile
spa adiacente neîncălzite (poduri, garaje, spații de
depozitare, etc.), se introduce un factor de corecție adimensional notat cu τ, exprimat
cu relația:
Ti − Tu
τ=
Ti − Te
unde:
Ti, Te – temperatura convențională a aerului interior, respectiv exterior (oC);
Tu – temperatura aerului interior din spațiile adiacente clădirii (oC).
11
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
V
în care:
Aj – aria elementului „j”, cu funcţie de izolare termică (m2);
12
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
13
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
⋅ C ⋅ N 12θi ⋅ G − (Qi + Qs )
24
Q= [kWh/m3∙a]
1000
în care:
C – coeficient de corecție (-);
G – coeficientul global de izolare termică a clădirii (W/m3K);
θi
N 12 – numărul anual de grade-zile de calcul, corespunzător localității unde este
amplasată clădirea, calculat pentru temperatura interioară medie în perioada de
încălzire θ i și pentru temperatura exterioară medie zilnică care marchează începerea
și oprirea încălzirii θeo = +12°C (K∙zile);
Qi – aportul util de căldură rezultat din locuirea clădirii (kWh/m3∙a);
Qs – aportul util de căldură provenit din radiația solară (kWh/m3∙a).
în care:
20
N 12 - numărul anual de grade-zile de calcul, pentru θi = +20°C și pentru θeo =
+12°C (K∙zile);
θi – temperatura interioară medie a clădirii (°C);
țională a perioadei de încălzire, corespunzătoare
D12 – durata conven
temperaturii care marchează începerea și oprirea încălzirii θeo = +12°C (zile).
15
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
Valorile medii ale intensității radiației solare totale I Tj, pe un plan vertical cu
orientarea j, precum și pe un plan orizontal, pentru 30 de localități din România, sunt
date în tab. 7.2, pag. 21, Normativ C107/1-2005. Pentru localitățile care nu se
regăsesc în tabel, se va face medierea valorilor corespunzătoare pentru cele mai
apropiate trei localități.
Gradul de penetrare a energiei solare (gi) prin geamurile clare ale tâmplăriei
exterioare se va considera:
- geamuri duble (2 geamuri simple sau un geam termoizolant
dublu)................................................................................................g = 0,75
- geamuri triple (3 geamuri simple sau un geam simplu + un geam
termoizolant dublu sau un geam termoizolant
triplu).................................................................................................g = 0,65
- geam termoizolant dublu, având o suprafață tratată cu un strat reflectant al
razelor infraroșii.................................................................................g = 0,50
- geamuri triple (un geam simplu + un geam termoizolant dublu sau un geam
ță tratată cu un strat
termoizolant triplu), având o suprafa reflectant al
razelor infraroșii.................................................................................g = 0,45
- țe tratate cu straturi reflectante
geam termoizolant triplu, având 2 suprafe
ale razelor infraroșii...........................................................................g = 0,40
16
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
17
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu
În Tabel 7.5, pag. 26 din Normativul C107/1-2005 se dau unele date utile
și factorii de emisie pentru CO
(consumul specific de combustibil 2) pentru
determinarea necesarului anual de combustibil și pentru evaluarea emisiei anuale de
bioxid de carbon.
18