Teoria Navei II

Aplicaţii
 I
O navă având Lpp = 130 m este pe plutire dreaptă, pescajul fiind T = 6,5 m. O
masă având valoarea P = 50 t este mişcată din centrul de plutire F (care se află la
60 m faţă de perpendiculara pupa) pe distanţa l = 45,75 m spre prova. Momentul
unitar de asietă Mua = 181 tm/cm.
a) Să se calculeze modificarea asietei navei.
b) Să se calculeze noile pescaje la prova şi la pupa.
Pl 50  45,75
a) T    12,6 cm  0,126m
M ui 181
b)

FBPpv  ABC
BPpv FPpv BPpv 70 70  0,126
    BPpv   0,068 m
BC AC 0,126 130 130
 APpp  T  BPpv  0,126  0,068  0,058 m
Pescajul prova este: Tpv = 6,5 + 0,068 = 6,568 m,
iar pescajul pupa: Tpp = 6,5 – 0,058 = 6,442 m.
 II
Pentru un ponton paralelipipedic, aflat în plutire dreaptă pe apă calmă, sa
se determine cota centrului de greutate de la care acesta devine instabil.
Pontonul are lungimea L, pescajul d şi laţimea B = 2,5 d.
Condiţia ca pontonul să devină instabil este ca înălţimea metacentrică, h  0
.
Rezultă că h  r  z B  z G  0 , în care
I x LB 3 1 B2
r    şi zB = d/2
V 12 LBd 12d

Înlocuind,

B2 d B 2  6d
zG    zG  şi cum B = 2,5 d, rezultă că
12d 2 12d

6,25d 2  6d 2 12,25d 2
zG   zG   z G  1,02d
12d 12d
 III
Un cub din lemn (omogen) cu latura L şi densitatea ρL = 820 kg/m3 este
pe plutire dreaptă în apă dulce de densitate ρad = 1t/m3. Determinaţi dacă
plutirea cubului este stabilă.
Condiţia de stabilitate este h > 0, adică, h = r + zB – zG > 0, în care

I x L3 L 1 L2
r   
V 12 LLd 12d
zB = d/2 şi zG = L/2

Înlocuind, obţinem

h
L2 d L
  
1
12d 2 2 12d
L2  6d 2  6dL  
Pescajul cubului se determină din ecuaţia de flotabilitate Gcub = FA (forţa de
greutate a cubului şi respectiv forţa lui Arhimede).

L
Gcub  FA   L  g Vcub   ad  g Vimers   L L g   ad L dg  d  L  0,82 L
3 2

 ad
Înlocuind valoarea lui d în relaţia de calcul a înălţimii metacentrice, rezultă

h
1
12  0,82 L
 2

L2  6  0,82 L   6  0,82  L  L  0,01162L

iar L > 0

Deoarece valoarea acestei expresii este întotdeauna pozitivă rezultă

că stabilitatea cubului este asigurată.
 IV
Să se determine raportul minim B/d pentru care un plutitor, aflat pe plutire
dreaptă, având forma de paralelipiped dreptunghic, este stabil. Centrul de
greutate al plutitorului este conţinut în planul diametral, în planul cuplului
maestru şi în planul suprafeţei libere a apei.
Plutitorul are lungimea L, lăţimea B şi pescajul d.

Condiţia de stabilitate este h > 0, adică, h = r + zB – zG > 0, în care,

I x B3L 1 B2
r    iar, zB = d/2 şi zG = d
V 12 LBd 12d
Înlocuind, obţinem

B2 d B2 d
h  d    B 2  6d 2 >0
12d 2 12d 2

B
2
B B
  6 > 0 > 6 > 2,449  2,45
d  d d
 V
O navă de transport are dimensiunile: L = 58 m, pescajul prova
Tpv = 1,0 m, pescajul pupa Tpp = 1,3 m, B = 9,6 m şi coeficientul
bloc cB = 0,72. Înălţimea metacentrică longitudinală este H = 65 m
iar densitatea apei ρ = 1,0 t/m3.
Pentru a putea trece printr-un loc cu adâncime mică este necesar
să aducem nava pe carenă dreaptă. Pentru a se realiza acest
lucru este posibilă deplasarea unor mase de la pupa spre prova pe
distanţa de l = 28 m.
Să se determine masa „p” care trebuie deplasată pentru ca nava să fie
pe carenă dreaptă.

Pentru ca nava să fie adusă pe carenă dreaptă trebuie produsă o

înclinare cu un unghi θ astfel încât

p ( xinitial  x final )
tg 
H
Se cunoaşte că
Tpv  Tpp 1  1,3
   cB LBTm cu Tm    1,15 m
2 2
Rezultă că

  1  0,72  58  9,6 1,15  461 t

Prin urmare
Tpv  Tpp 1  1,3
tg    0,0052
L 58
Din prima relaţie rezultă că

tg    H (0,0052)  461 65

p   5,56 t
xinitial  x final (28)
 VI

O navă mică avănd deplasamentul de 900 t are înălţimea

metacentrică iniţială h0 = 0,3 m.
În vârful bigii, rotită în afara navei, este suspendată o masă
p = 5 t. Masa este ridicată din magazie, unde coordonatele
centrului de greutate al masei p sunt yp = 0 m (faţă de PD)
şi respectiv zp = 2 m (faţă de PB). Deschiderea bigii faţă de
PD este l = 6.5 m iar vârful bigii este situat la 9 m faţă de
PB (unde se consideră ridicată masa p).

Să se determine unghiul de înclinare transversală, Φ, al

navei.
Datorită deplasării centrului de greutate noua înălţime
metacentrică este:
p 5
h1  h0  ( z p1  z p )  0,3  (9  2)  0.26 m
 900
 VII
O navă de transport cherestea are un unghi de înclinare transversală
Φ = 2°30’ (unghi de canarisire) datorită faptului că înălţimea
metacentrică iniţială este negativă h = - 0,1 m.

Caracteristicile principale ale navei sunt:

lungimea, L=95,0 m, lăţimea, B = 13,2 m, pescajul, T = 6,5 m,
coeficientul unitar de imersiune p0 = 9,7 t/m, iar coeficientul bloc este
cB = 0,715. Densitatea apei este ρ = 1,025 t/m3.

Să se determine masa p a balastului care trebuie ambarcat în dublul

fund pentru a aduce nava pe carenă dreaptă şi a ajunge, în acelaşi
timp, la o înălţime metacentrică iniţială pozitivă, h1 = 0,1 m.

Coordonatele centrului de greutate al balastului sunt:

yp = 0 m şi respectiv zp = 0,4 m.
Observaţii:

a) Este situaţia înălţimii metacentrice negative.

b) Anularea înălţimii metacentrice negative se poate obţine prin:

- deplasarea unei mase pe direcţie verticală în jos,

- ambarcarea de mase cu centrul de greutate sub centrul de
greutate actual al navei (apă de balast sau balast solid),
- debarcarea de mase având centrul de greutate deasupra
centrului de greutate al navei.

După cum se cunoaşte, relaţia generală care trebuie analizată este

h = r + zB – zG.

Metoda utilizată în acest caz este ambarcarea de balast.

În acest caz se utilizează relatia care defineşte variaţia
înălţimii metacentrice la ambarcarea unei mase p
p T
h  (T   h  z p ) în care,   cB LBT (1)
 p 2
În expresia (1) mărimile reprezintă

  cB LBT  0,715 1,025  95 13,2  6,5  5960 t

p T p p p
T     
100  p0 2 200 p0 200  9,7 1940

h  h1  h  0,1  (0,1)  0,2m

Înlocuind în relaţia (1), rezultă

p  p 
0,2   6,5   ( 0,1)  0,4
5960  p  1940 
p
0,2 (5960  p )  p (6,5   0,3)
1940

p 2  11640 p  2312480  0 ,  p  195 t

 VIII
O navă este pe plutire dreaptă, având pescajul T = 6,5 m. La bordul navei este
ambarcată o masă P = 150t. Coeficientul unitar de imersiune este tui = 20,4 t/cm.
a) Unde trebuie amplasată masa astfel încât asieta navei să nu se schimbe?
b) Cum se determină coeficientul unitar de imersiune?
c) Cu cât creşte pescajul navei în urma ambarcării masei?
d) Care este noua valoare a pescajului navei?

a) Pe verticala centrului de plutire.

b) Prin utilizarea curbei de variaţie a deplasamentului funcţie de pescaj sau prin

calculul diferenţei de deplasament între doua plutiri aflate la distanţa de 1 cm între ele
P 150 t
c) T   7,35 cm
t ui 20,4 t / cm
d) T  T  T  6,5  0,0735  6,574 m